UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAIFACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREAAFACERILORSpecializarea: Finane Asigurri

Principii ale evalurii de pia i ale evalurii contabile

Iai 2015

2

CUPRINS

Capitolul I. Aspecte generale privind activitatea de evaluare a ntreprinderii3

Capitolul II. Principiile de evaluare a ntreprinderii i implicaiile acestora asupra gestiunii ntreprinderii5

Capitolul III. Aspecte privind principiile evalurii contabile13

Concluzii15

Bibliografie16

Capitolul I. Aspecte generale privind activitatea de evaluare a ntreprinderii

Trecerea la economia de piata a adus cu sine adaptarea managementului la noile cerinte, cunoaterea n timp real a datelor cu privire la performana ntreprinderii ct i anticiparea unor evenimente economice viitore stfel nct decizi mngeril s pot fi lut n cunotin de cuz i n celi timp s elimine posibilitte declnrii unor riscuri ce pot fect negtiv ctivitte viitore ntreprinderii. ceste nevoi stu l bz evlurii, recunoterii, prezentrii i nlizei performnei ntreprinderii.

De regul, scopul evlurii const n determinre unei vlori, cre este necesr beneficirului pentru primi o nume decizie. Procesul evlurii cointeresez diferite persone: de l orgnele de stt pn l personele privte. n evlure ntreprinderii sunt cointereste orgnele de control, structurile de conducere, orgnizii de creditre, compnii de sigurre, orgnele fiscle, proprietrii ntreprinderii, investitorii etc.

AcionariStatul Manageri

Evaluarea ntreprinderiiInvestiiiFurnizorii

CreditFirme de asigurriFig.1. Prile cointeresate n evaluarea afacerii

Evaluarea reprezint activitatea prin care se estimeaz valoarea de pia a unui bun, a unui grup de active sau a totalitii activelor corporale i necorporale, indiferent dac acestea aparin unei organizaii, unei ramuri economice sau distincte[footnoteRef:1]. [1: Appraisal Institute.Evaluarea proprietatilor imobiliare,editia a doua canadiana, aparuta sub egida ANEVAR, Bucuresti, 2004, pag. 3.2.-3.11.]

Prin evaluare se reflect rezultatul unei judeci care se bazeaz pe apreciere, pe analize, calcule sau expertize, stabilind valoarea afacerii (organizaiei, entitii) la un moment dat, msurarea avuiei reale i a potenialului acesteia de a-i mri bogia n viitor.

Evaluarea ntreprinderii presupune i determinarea capacitii sale de a genera fluxuri de numerar, de care va beneficia proprietarul organizaiei ntruct aceasta este un bun care la rndul ei genereaz bunuri.Evaluarea ntreprinderii, n ansamblul ei, este necesar pentru o multitudine de solicitri i scopuri din care enumerm: vnzarea-cumprarea ntreprinderii (afacerii); vnzarea-cumprarea unei participaii la ntreprindere; lichidarea unei companii; fuziunea cu alte firme; stabilirea bazei de impozitare pe proprietate; scopuri legale precum: exproprieri, moteniri, litigii, pretenii legate de despgubiri, dispute ntre acionari; estimarea aportului n natur adus la constituirea unei alte ntreprinderi sau n cazul unei asocieri temporare; aprecierea cursului aciunii unei ntreprinderi cotate la burs; estimarea eficienei economice reale a capitalului investit; aprecierea managementului valorii firmei, etc.Astzi, cerinele managementului valorii sau managementului prin valoare au fcut din valoarea ntreprinderii un element cheie n orientarea tacticii i strategiei firmelor.Tabelul 1.Interdependena dintre destinaia evalurii i tipurile de valori apreciate Destinaia evaluriiTipul valorii

A ajuta cumprtorul / vnztorul potenial n determinarea preului probabilDe pia

A determinata oportunitatea investiiilorInvestiional

Asigurarea cererii pentru mprumuturiDe gaj

Evaluarea patrimonialDe pia sau oricare acceptat de legislaia fiscal

Determinarea valorilor asigurate sau n cazul formulrii cerinelor pentru bunurile pierdute sau deteriorateDe asigurare

Posibila lichidare (total sau parial) a ntreprinderiiDe lichidare

Capitolu lI. Principiile de evaluare a ntreprinderii i implicaiile acestora asupra gestiunii ntreprinderiin literatura de specialitate, sunt i alte definiri i clasificri privind principiile evalurii, ns la elaborarea raportului de evaluare trebuie avute n vedere transparena, consistena i coerena aciunii de evaluare a firmei. Exista un set de principii incluse in fundamentele evaluarii. Ele sunt, deopotriva, valabile in evaluarea proprietatilor imobiliare, a afacerilor sau activelor necorporale.Cele mai importante principii de evaluare, sunt:Principiul anticiparii: valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza a fi generate de proprietatea detinuta. Practic, presupune faptul c valoarea unei firme provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaz s fie obinute din deinerea sau utilizarea unei proprieti avnd n vedere starea pieelor internaionale, naionale, regionale sau locale la un moment dt i evolui cestor n continure.Pe pit este norml c investitorii s gndesc vlore mi degrb in functie de beneficiile probbile si riscurile tste unui numit plsment de cpitl, dect in functie de costul istoric su costul de recrere celei proprietti.Principiul substitutiei (al preului): atunci cand pe piata sunt disponibile mai multe bunuri similare cu preturi diferite, acela care are pretul cel mai mic se va epuiza primul. Prctic, presupune c vlore trctiv unei ntreprinderi este determint de preul cel mi mic n condiiile existenei mi multor proprieti. Form de mnifestre cestui principiu este cunoscut din vit obisnuit, dr modul de nuntre in domeniul evlurii este putin diferit, tinnd sem de complexitte propriettilor su fcerilor evlute cre incorporez mi multe bunuri:un ctiv nu vlorez mi mult dect costul de inlocuire l tuturor prtilor sle componente. cest principiumentionez o lterntiv cu o utilitte su productivitte egl, tinnd cont de fctorul timp. De exempluin investitiile de nturpropriettilor imobilirese presupune cun cumprtor re urmtorele trei vrinte: s cumpere o propriette existent cu o utilitte egl cu ce in cuz.cest reprezint bordre prin comprtie pe pit cu trnzctiile nteriorepentru estim vlore de pit; s cumpere un teren si s construisc pentru ve o propriette cu o utilitte egl cu ce in cuz. cest constituie bz pentru bordre prin costuri estimrii vlorii de pit; s cumpere o propriette ce produce venituri de ceesi mrime si cu celesi riscuri c si propriette in cuz. cest este bz bordrii prin venituri in estimre vlorii de pit.Principiul schimbrii: schimbre este rezulttul ctiunii legii cuz-efect. In czul cest, schimbre constituie rezulttul reliei cuz-efect n cdrul forelor cre influenez vlore proprietilor rele. Fctorii (interni i externi) cre cionez supr ntreprinderii conduc l schimbri inevitbile cu implicii n modificre vlorii firmei.Schimbrile cre pr in cdrul fortelor cre creez su influentez vlore (unei proprietti su fceri) sunt continue, unele grdule ltele rpide. De exemplu, schimbre de ctre guvern legii impozitului pe profit su de ctre bnc comercil rtei scontului, flimentul unui competitor mjor etc. sunt schimbri cre u impct direct si rpid supr vlorii. De semene, depreciere fizic su functionl ctivelor se incdrez in ctegori schimbrilor cu impct grdul supr vlorii. Evlutorul incerc s cuprind in estimre s schimbrile probbile le pietei su le propriettii, dr trebuie retinut c o estimre vlorii este vlid dor l dt specifict in rport.Principiul cererii si ofertei: pretul unei mrfi (proprietti) vriz direct dr nu neprt si proportionl cu cerere si invers, dr nu neprt proportionl cu ofert.tt de cunoscut lege cererii si ofertei este esentil si in estimre vlorii. tunci cnd pe pit sunt oferite mi multe lterntive investitionle (obligtiuni, ctiuni, firme inchise, unitti opertionle etc.) cre cumulez o ofert mi mre dect cerere solvbil, relizre echilibrului cerere-ofert v determin scdere preturilor de vnzre.Principiul contributiei: vlore unei prti componente unei proprietti/fceri depinde de ct de mult contribuie cest l vlore intregului su de ct de mult reduce vlore intregului bsent s. Deducem c cest principiu, const n cee c vlore unui fctor de producie su unei pri componente proprietii depinde fie de mrime contribuiei pe cre o re l vlore ntregului, fie de mrime cu cre se reduce vlore ntregului n bsen cestui.Este un principiu cre jut l intelegere clr devrului c nu tote costurile insemn vlore si, de semene, permite estimre vlorii in czuri prticulre, cum r fi: divizre, fuziune, recpitlizre etc. cestprincipiupote fi interprett si prin estimre pierderii de vlore tunci cnd un fctor de productie (su un component l su) lipseste. cest principiu permite efecture unor corectii in czul comprtiei cu trnzctiile nteriore si totodt sigur o bz pentru estimre uzurii dtorte unor lipsuri (deficiente) su plusuri le propriettii in bordre prin costuri.Principiulconcurentei:preturile sunt sustinute si vlorile sunt stbilite printr-o continu competitie si interctiune intre cumprtori, vnztori, ntreprenori si lti prticipnti pe pit imobilir dr si pe lte piete de bunuri supuse evlurii si trnzctionbile pe piete specifice(bunuri mobile,ctive finncire su intreprinderi).Principiul echilibrului:sustine c vlore propriettii (imobilire dr nu numi cest) i nstere si este mentinut tunci cnd se gseste in echilibru o serie de elemente contrstnte, ntgonice su interctive. cest principiu se plic l reltiile dintre diverse componente le unei proprietti, c si l relti dintre costurile de productie si productivitte respectivei proprietti.cest principiu se utilizez indeosebi in domeniul propriettilor imobilire.Propriette imobilir tinge mximum de productivitte su ce mi bun utilizre, cnd fctorii de productie (considerti de regul terenul, cpitlul, munc si mngementul), sunt in echilibru reltiv.Principiulcelei mi bune utilizri:se utilizez cm in czul tuturor tipurilorde proprietti,dr mi les l celor imobilireInscopul evlurii pe pit, propriette r trebui evlut in ipotez celei mi bune utilizri(CMBU).Principiul celei mi bune utilizri(CMBU)implic o utilizre legl, posibil si probbil propriettii imobilire cre ii v d ce mi mre vlore in prezent,pstrndu-i utilitte.Principiul conformittii:se utilizez de semene cu predilectie in evlure propriettilor imobilire.O propriette imobilir tinge vlore mxim cnd este mplst intr-un mediu coerent fizic, economic si socil su de utilizre comptibil si rmonios terenului.Principiul externlittii (fctorilor externi):cuprinde fctori ce nu tin de propriette inssi si pot ve influente tt pozitive ct si negtive supr vlorii cestei. Dintre cesti fctori sunt de mintit: ) tendintele socile; b) situti economic; c) reglementrile si restrictiile impuse de stt; d) conditiile de mediu.Principiile substitutiei, schimbrii, contributiei si l celei mi bune utilizri sunt considerte cele mi importnte.Estimre unei vlori rezonbile intreprinderii este in functie de experient si judect bzt pe informre, dr e trebuie s se bzeze pe un fundment teoretic bine definit. Principiile enumerte si nlizte pe scurt in continure u fost sintetizte din combinre teoriei economice, stndrdelor de evlure intreprinderii, relittilor pietei dr si logicii bunului simt[footnoteRef:2]. n cele ce urmez, voi exemplific impctul principiilor de evlure supr gestiunii ntreprinderii: [2: Dumitru, Buctaru, Evaluri n economia de pia, Editura Tipo Moldova, Iai 2012, p. 21.]

Principiul 1.Vlore intreprinderii este estimt l un numit moment dt si este echivlent cu vlore prezent tuturor fluxurilor viitore nticipte cre deriv din dreptul de propriette supr cpitlului firmei.Vlore intreprinderii este orientt spre viitor. Cumprtorul nu isi insuseste trecutul, ci cel mult prezentul si in specil viitorul. Pe o pit, investitorii nlizez intreprinderile pe bz performntelor lor evidente de gener, dup cumprre, venituri su fluxuri finncire libere tt din ctivitte de explotre (opertionl), ct si din fr explotrii.C regul generl, cu ct este mi mre incertitudine referitore l performntele viitore le intreprinderii, cu tt riscul perceput v fi mi mre si, prin urmre, vlore v fi mi mic. In conditiile in cre vlore este cel mi probbil pret negocit intre vnztor si cumprtor, ir cumprtorul chizitionez in fond, viitorul fcerii, respectiv vlore prezent (ctul) tuturor cstigurilor nticipte cre deriv din propriette supr intreprinderii, este evident orientre spre viitor procesului de evlure.Principiul 2:tunci cnd vlore este definit c vlore ctulizt tuturor castigurilor viitoare anticipate care deriva din dreptul de proprietate, valoarea are doua componente distincte: comerciala (sau transferabila) si necomerciala (sau valoare pentru proprietar).Acest principiu, relativ simplu de exprimat, este uneori greu de cuantificat, pentru ca, asa cum s-a aratat, o conditie importanta a manifestarii valorii este determinata de transferabilitatea proprietatii si, deci, evaluatorul trebuie sa discearna si sa cuantifice valoarea netransferabila care apartine proprietarului actual in virtutea atributelor sale personale, incluzand in valoarea de piata doar valoarea comerciala (transferabila).Principiul 3:Vlore este estimt l un numit moment de timp. E este, in functie de informtiile cunoscute si previziunile fcute, numi l cel moment de timp.Intreprindere c obiect l cercetrilor si prcticii economice (inclusiv l evlurii) este pote ce mi propit de conceptul filosofic totul curge. Intreprinderile sunt in continu evolutie, c rezultt l vnzrii su cumprrii de ctive, linii de fbrictie, schimbrii mngementului, modificrii rnjmentelor finncire, schimbrilor din rmur si situtiei concurentile. Fiecre in prte si tote ceste schimbri influentez evoluti intreprinderii si conduc l modificre vlorii ei. Prin urmre, vlore corespunde unui nume moment de timp[footnoteRef:3]. [3: Ifnescu A., Robu V., Anghel I. Evaluarea ntreprinderii. Bucureti: Tribuna economic, 2001 244 p.]

Principiul 4. Vlore ntreprinderii depinde direct de performn cestei de gener n viitor fluxuri pozitive l dispozii proprietrilor, cu excepi czurilor cnd lichidre conduce l o vlore mi mre.n cdrul concepiei de continuitte ctivitii ntreprinderii, vlore este estimt prin plicre unei rte de ctulizre decvte n condiiile legerii unor fluxuri finncire viitore obinute dup plt impozitului pe profit. cceptnd c pi dictez rt de fructificre cpitlului i c cest n cele mi multe czuri se fl ntr-un intervl reltiv restrns, este clr c vlore unei ntreprinderi vriz direct proporionl cu performn ei de gener n viitor fluxuri pozitive pentru remunerre cpitlului investitorilor. Logic nelegem c vlore estimt pe principiul continuitii nu pote fi mi mic dect vlore de lichidre fcerii.Principiul 5:Pit determin rt de fructificre cpitlului steptt de investitor.Costul cpitlului su rt de fructificre cpitlului re un rol esentil in estimre vlorii de pit intreprinderii. De semene, evlutorul trebuie s inteleg c l un numit moment de timp,fortele pieteisunt cele cre determin rtele de fructificre cpitlului, steptte de investitori.ceste fortesuntdeterminte indeosebi de: conditiile economice generle, dr in mod deosebit rtele dobnzilor l creditele pe termen scurt si lung; situti echilibrului cerere-ofert pe pit investitiilor in generl si intreprinderilor in specil; ctegori de cumprtori de pe pit, motivti lor si filosofi de investitie fiecrui dintre ei. Evident c fiecre ctegorie re steptri specifice referitore l fructificre cpitlului si titudine lor v influent performntele generle le pietei de cpitl.Principiul 6.Cu ct este mi mre vlore ctivelor tngibile (estimt c vlore de utilizre su de lichidre), cu tt este mi mre vlore intreprinderii.cest principiuse fundmentez pe urmtoreleelemente: Vlore de utilizre presupune continuitte ctivittii intreprinderii evlute.De exemplu, ctivele tngibile cum r fi cldirile su echipmente cu utilizre unic u, de obicei, o vlore de utilizre mi mre dect vlore de lichidre. Teoretic, tunci cnd se estimez ctivul net corectt, cu ct este mi mre vlore ctivelor tngibile, cu tt este mi mre sum necesr de investit pentru intr in domeniul in cre functionez intreprindere.Rezult un cost mi mre de intrre in rmur, o probbilitte mi mic de concurent si, de semene, o rt de fructificre cerut de cumprtor mi mic. plicre cestui rtionment trebuie s reflecte conditiile unei situtii dte. Desi se presupune continuitte ctivittii intreprinderii, tote previziunile pe cre le relizez un investitor rtionl iu in clcul si probbilitte de fliment.L dt cumprrii intreprinderii, ctivul net l firmei v ve o vlore de lichidre. Teoretic, cu ct vlore de lichidre l dt evlurii este mi mre, cu tt riscul cumprtorului este mi mic si, prin urmre, rt de fructificre steptt de cumprtor este mi mic[footnoteRef:4]. [4: Principiile de evaluare a intreprinderilor si o parte din comentariile asupra lor au fost preluate din lucrarea Evaluarea intreprinderii ce are ca autori pe Isfanescu Aurel, Serban Claudiu si Stanoiu Andreea Carolina, aparuta la Editura Universitara, Bucuresti, 2003, pag. 31-33]

Avand in vedere cresterea importantei imobilizarilor necorporale , a capitaluluiintelectual al intreprinderilor este posibila o revizuire in viitor a acestui principiu.Pe de alt parte, mai putem exemplifica o alt grupare de principii ce stau la baza evalurii. Ele sunt valabile n evaluarea proprietilor imobiliare i a afacerilor i activelor necorporale. Cele mai importante principii de evaluare pot fi grupate astfel:Principii bazate pe considerentele proprietarului

Legate de exploatarea proprietiiPrincipiile determinate de aciunea conjuncturii pieii

Principiul anticiprii Principiul substituiei Principiul utilitii - cu ct ntreprinderea este capabil s satisfac mai deplin necesitile proprietarului cu att valoarea ei va fi mai mare.

Principiul contribuiei Principiul productivitii marginale: odat cu sporirea factorilor de producie sporesc ctigurile, sporul fiind mai mare dect costurile suportate Principiul proporionalitii -venitul maxim poate fi atins doar n cazul asigurrii unor mrimi optime ale factorilor de producie.

Principiul corespunderii Principiul regresiei i progresiei Principiul cererii i ofertei Principiul concurenei dac se presupune o nviorare a luptei concureniale valoarea Principiul schimbrii: Principiul divizrii economice Principiul utilizrii eficiente:

trei grup de principii:Principiul corespunderii ntreprindere ce nu corespunde cerinelor pieei cu privire l clitte, tehnologii, nivelul veniturilor etc. v ve o vlore mi mic dect medi din rmur respectiv.Principiul regresiei i progresiei regresi vlorii este genert de surplusul mbuntirilor din punctul de vedere l pieei; progresi vlorii pre n urm existenei i funcionrii obiectelor din vecintte, cre mbuntesc infrstructur etc.Principiul cererii i ofertei: preul unei mrfi (proprieti) vriz direct dr nu neprt i proporionl cu cerere i invers, dr nu neprt proporionl cu ofert.tunci cnd pe pi sunt oferite mi multe lterntive investiionle (obligiuni, ciuni, firme nchise, uniti operionle etc.) cre creez o ofert mi mre dect cerere existent, relizre echilibrului cerere-ofert v determin scdere preurilor de vnzre.Principiul concurenei dc se presupune o nviorre luptei concurenile vlore fcerii v fi mi mic (micorndu-se veniturile prognozte su sporindu-se riscul, fpt cre n rezultt duce l micorre vlorii prezente veniturilor viitore).Principiul schimbrii: schimbre este rezulttul ciunii legii cuz-efect. Schimbrile cre pr n cdrul forelor cre creez su influenez vlore (unei proprieti su fceri) sunt continue, unele n trepte ltele rpide. Principiul divizrii economice: drepturile ptrimonile trebuie divizte i integrte n mod nct vlore fcerii s sporesc.Principiul utilizrii eficiente: vlore mxim v fi cptt dor n czul celei mi eficiente utilizri. Principiul se plic n czul restructurrii ntreprinderii, dc destini evlurii nu presupune o modificre ctivitii curente, cest principiu nu pote fi utilizt.

Capitolul III. Aspecte privind principiile evalurii contabileEvaluarea contabila presupune masurarea adecvata a realitatii actelor si faptelor privind existenta, miscarea si transmiterea resurselor. Identitatea materiala presupune schimburi si transferuri de natura omogena.Referitor la activitatea de evaluare cele mai importante principii de evaluare se refer la: Principiul delimitrii obiectului; Principiul valorii reale; Principiul alegerii formei de evaluare; Principiul evalurii cu pruden;Principiul permanenei metodelor

Principiile contbile se refer, n principl, l coninutul i clitte informiilor contbile furnizte i publicte prin intermediul situiilor finncire nule.Referitor l cele dou tipuri de principii, putem observ c principiul prudenei se regsete tt n contbilitte ct i n ctivitte de evlure. Principiul prudenei const n n mbele situii n clculre deprecierilor i pierderilor probbile cre pot surveni n ctivitte exerciiului curent su nterior nu este dmis, pe de o prte, suprevlure elementelor de ctiv i veniturilor, ir pe de lt prte subevlure elementelor de psiv i cheltuielilor. stfel cest principiu ine cont de riscuri, urmrindu-se evitre trnsferrii n period viitore incertitudinilor din cursul exerciiului curent su nterior, su ltfel spus s nu se influeneze ptrimoniul i rezulttele exerciiilor viitore cu cee ce nu se refer l ceste.Principiul prudenei este legt orgnic de evlure ptrimoniului i pentru respectre cerinelor sle este necesr c ceste s se efectueze n mod corect, cee ce v duce l vntje certe. stfel, se re n vedere fptul c se sigur o numit temperre optimismului exgert unor omeni de fceri n fvore creditorilor, ir pentru investitori se sigur o numit protecie prin evitre suprestimrii profitului i elementelor de ctiv i subestimrii cheltuielilor elementelor de psiv.Totodt, prin plicre incorect n mod voit principiului prudenei se pote scunde su dentur relitte, crendu-se rezerve nejustificte prin exgerre riscurilor viitore.Principiul permnenei metodelor, c principiu l contbilitii const n sigurre continuitii plicrii regulilor i normelor privind evlure. Metodele cre se utilizez trebuie s ib crcter permnent, n sensul folosirii lor n cdrul mi multor exerciii consecutive, cee ce permite comprre dtelor su informiilor din bilnurile cre se ntocmesc, ir nliz indictorilor economico-finnciri conduce l obinere unor informii pertinente pentru cei interesi.Principiul permnenei metodelor, c principiu l evlurii presupune continuitte plicrii normelor, reguli unitre i uniforme i sigur comprbilitte, reguli existente i n czul principiului permnenei metodelor, n clitte de principiu l contbilitii.Principiul continuitii ctivitii cionez, de regul, l ncheiere exerciiului, tunci cnd se ntocmesc documentele de sintez i n spe cu prilejul inventrierii i implicit evlurii bunurilor. n czul n cre este sigurt continuitte ctivitii se procedez l efecture evlurii nule tuturor bunurilor n funcie de utilitte cestor n cdrul unitii ptrimonile. Totodt, se re n vedere folosire norml prcticilor contbile doptte nterior, dintre cre cele mi importnte sunt: delimitre ctivitii unitii ptrimonile n exerciii, i de semene, unor cheltuieli pe mi multe exerciii viitore, utilizre costurilor istorice n evlure ptrimonil i n gestionre ..n situi n cre se constt intrre n stre de lichiditte su de reducere ctivitii, pentru evlure bunurilor se iu n considerre lte vlori dect cele de utilitte, denumite i vlori lichidtive, doptndu-se o modlitte de evlure decvt sistrii ctivitii su noncontinuitii. Totodt, vlore imobilizrilor corporle nu se mi pote recuper n timp, ir unele cheltuieli, cum sunt cele de constituire i cele de cercetre-dezvoltre, nu se mi pot reprtiz supr mi multor exerciii.Principiul intngibilitii bilnului de deschidere unui exerciiu prevede posibilitte verificrii cu uurin integritii ptrimoniului ct i informrii corecte utiliztorilor externi de informii, respectiv evlutorilor. Evlure contbil este un ct complex, n cre, finlitte este dt de legtur dintre obiect, scop, mijloce. Scopul i mijlocele trebuie s stisfc eficient i competent interesul de fundmentre deciziei ce obiectez devrul.Putem observ c unele principii le contbilitii se regsesc printre principiile evlurii, ir unele dintre principiile contbilitii jut l evlure corect ntreprinderii.

Concluzii

Conform nlizei effectute, putem dmite fptul c, noiune de evlure ntreprinderii cunote numerose bordri, ns ntr-o ccepiune generl, cest pote fi definit c un proces menit s determine, cu jutorul unor metode i procedure specific, preul cel mi probbil l cre r pute s se ncheie o trnzcie privind cee ntreprindere n condiii normle de pi.Pe de lt prte, se observ c procesul de evlure ntreprinderii prezint o serie de trsturi, stfel cest re tt un crcter complex ct i un crcter tiinific, l desfurre lui lund prte pe lng speciliti din domeniul economic i speciliti din lte domenii. Crcterul tiinific este justifict prin existen unei metodologii, cre presupune definire problemei de rezolvt, culegere informiilor necesre evlurii, nliz informiilor ir l finl utilizre unei metode cre dimensionez vlore.Ct despre preponderen cestor principii nlizte, n ctivitte de evlure, putem dmite c ele sunt deopotriv vlbile in evlure fcerilor, proprietilor imobilire, minilor i echipmentelor su ctivelor necorporle. stfel, cele mi importnte principii de evlure sunt: principiul nticiprii, principiul substituiei, principiul schimbrii, principiul cererii i ofertei i principiul contribuiei.Principiile de evlure ntreprinderilor i proprietilor specilizte genertore de fceri sintetizez tote coerenele economice cre trebuie respectte n metodologi evlurii.

Desigur c, stbilire strii i micrii ptrimoniului i determinre rezulttelor nu se pote reliz dect cu respectre unor principii cre delimitez prticulritile i esen contbilitii. Principiile contbile de bz similte pentru ctivitte prctict din r nostr i prevzute expres n reglementrile contbile din Romni sunt, cum m enumerte i mi sus: principiul prudenei; principiul permnenei metodelor; principiul continuitii ctivitii; principiul independenei exerciiului; principiul intngibilitii bilnului de deschidere unui exerciiu; principiul necompensrii.

Bibliografie 1. Anghel I., Negescu M., Popa A., Popescu A. M., Evaluarea Intreprinderii, Editura economic, Bucureti, 2010.2. Anghel, Ion, Stan, Sorin V. - Evaluarea ntreprinderii, Ed. Invel Multimedia, Bucureti, 2009;3. Appraisal Institute Evaluarea proprietilor imobiliare, ediia romn aprut sub egida ANEVAR, Bucureti, 2001;4. Badescu, G., Principii fundamentale ale evalurii ntreprinderii, Buletin IROVAL, nr.4/1997;5. Buctaru, Dumitru Evaluarea ntreprinderii, Ed. Tipo Moldova, Iai, 2011;6. Colasse B., Gestion financiere de lentreprise, P.U.F., Paris,1987;7. Mihai, Magdalena, Radu, Buzernescu Principiile contabilitii, Ed. Colosseum, Bucureti, 2000;8. Miles, R. Guida alla valutazione della imprese, Franco Angeli, Milano, 1994;9. Shannson, P., Pratt, Abordarea prin pia a evalurii ntreprinderii, Editura Iroval, Bucuresti, 200810. Toma, Marin Iniiere n evaluarea ntreprinderilor, Ed. CECCAR, Bucureti, 2007;