Proiect Didactic Ion

20
PROIECT DIDACTIC DATA: 10 XII 2010 UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Economic „Virgil Madgearu” PROFESOR: Hogea Geanina-Laura CLASA: a X-a A DISCIPLINA: Limba şi literatura română UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Romanul Titlul lectiei: Ion – un personaj tragic? Tipul lectiei: de fixare a cunoştințelor DURATA: 50 de minute Competențe generale: - Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situații de comunicare; - Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare; - Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situații de comunicare Competențe specifice: 1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu situația de comunicare; 2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziție şi de limbaj specifice textului narativ; 2.4. Folosirea unor modalități diverse de înțelegere şi de interpretare a textelor literare studiate 3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii Competențe derivate: - definirea conceptului de tragic privit ca şi categorie estetică; - recunoaşterea elementelor anticipative ale destinului tragic al personajului studiat; - precizarea factorilor (externi şi interni) care determină tragismul personajului analizat; - identificarea elementelor constitutive ale viziunii tragice aplicate personajului Ion studiat; - prezentarea statului inițial şi final al personajului şi a „complicilor” morali ai acestuia. STRATEGIA DIDACTICĂ

Transcript of Proiect Didactic Ion

Page 1: Proiect Didactic Ion

PROIECT DIDACTIC

DATA: 10 XII 2010UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Economic „Virgil Madgearu”PROFESOR: Hogea Geanina-LauraCLASA: a X-a ADISCIPLINA: Limba şi literatura românăUNITATEA DE ÎNVĂȚARE: RomanulTitlul lectiei: Ion – un personaj tragic?Tipul lectiei: de fixare a cunoștințelor DURATA: 50 de minute

Competențe generale:- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii

de comunicare;- Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte

literare şi nonliterare;- Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice, compatibile cu situaţia de comunicare;2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ;2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii

Competenţe derivate:

- definirea conceptului de tragic privit ca și categorie estetică;- recunoașterea elementelor anticipative ale destinului tragic al personajului studiat;- precizarea factorilor (externi și interni) care determină tragismul personajului analizat;- identificarea elementelor constitutive ale viziunii tragice aplicate personajului Ion studiat;- prezentarea statului inițial și final al personajului și a „complicilor” morali ai acestuia.

STRATEGIA DIDACTICĂ- Metode şi procedee: conversația, brainstormingul, expunerea, problematizarea, analiza literară,

lectura selectivă, rebusul, explicația, - Mijloace de învăţământ: fișe de citate, fișa de lucru, secvența de film, flip–chart, video

proiector.- Forme de organizare a învăţării: activitate individuală / frontală

- Bibliografie pentru elevi:Liviu Rebreanu, „Ion” – diferite edițiiG. Liiceanu, „Tragicul”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997

Bibliografie pentru profesor:- Balotă, Nicolae, „De la Ion la Ioanide”, Editura Eminescu, București, 1974- Mănucă, Dan, „Liviu Rebreanu sau lumea prezumtivului”, Iași, Editura Moldova, 1995- Simuț, Ion, „Rebreanu dincolo de realism”, Ed. Aula, Braşov, 1997 - Oprea Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactic interactive, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2006- Pamfil Alina, Limba şi literatura română în liceu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45,

Bucureşti, 2003

Page 2: Proiect Didactic Ion

Evenimentele instruirii

Conţinuturi. Activităţi didactice Resurse materiale şi procedurale

Forme de activitateModalităţi de

evaluareActivitateaprofesorului

Activitatea elevului

I.Organizarea clasei Verifică prezenţa. Creează atmosfera propice bunei desfăşurări a lecţiei.

Se pregătește pentru începerea activității.

II. Verificarea cunoștințelor anterioare

Verifică modul în care elevii sunt capabili: să-l încadreze pe Ion într-o tipologie; să enumere principalele trăsături ale acestuia.

Elevii răspund la întrebările formulate de profesor.

ConversațiaProblematizarea

FrontalăIndividuală

Tema pentru acasă

III. Captarea atenției - Ce sentimente ți-a provocat acest personaj după lectura romanului?

- Ce este în opinia voastră tragicul?

Răspunsuri posibile:- Dispreț; desconsiderație, sentimente

contradictorii: milă dar și ură etc.- Realizează un ciorchine pentru noțiunea

de tragic.

brainstormingul Ciorchinele

IV. Prezentarea temei și a competențelor derivate

Se precizează că activitatea va avea în vedere analizarea destinului tragic al lui Ion –Sunt enunțate competențele derivate. Elevii ascultă expunerea profesorului.

Notează pe caiete titlul lecției. Expunerea

V.Dirijarea învățării Explică elevilor noțiunea de tragic.

Categoria estetică a tragicului a fost definită filosofic, aducându-se în centrul analizei ideea de destin (eroul nu se poate sustrage, orice ar face, forţei distrugătoare a sorţii), de vinovăţie (involuntară, din neştiință sau asumată, din orgoliu) sau de conflict extrem, fără alternativă, între forțe măreţe sau caractere grandioase, al cărui deznodământ este înfrângerea / moartea eroului.

Împarte o fișă de lucru ca suport al discuției.

Ce elemente tragice contribuie la realizarea unei construcţii inedite a personajului Ion?

Notează pe caiete.

Răspunsuri posibile: personaj puternic în luptă cu o forţă care

îl depăşeşte: destinul, ordinea preexistentă a lumii, sau pământul;

ExplicațiaExpunerea

Page 3: Proiect Didactic Ion

Care sunt elementele prin care Liviu Rebreanu prefigurează destinul tragic al personajului?

Ce determină tragismul personajului?Tragedia destinului său rezultă din opoziţia ireconciliabilă între aspiraţiile lui materialiste (averea e imboldul energiilor sale) şi glasul stins al iubirii pure, necondiţionate.

Propune elevilor să vizioneze o secvență de film. Încadrați secvenţa în contextul operei literare.

De ce vrea Ion pământ cu atâta ardoare? Se abate Ion de la norma morală a colectivității prin această dorință a sa?

Ce reprezintă Ana pentru Ion? De ce nu poate renunța la Florica?

Acţionează el de unul singur, fără complici? Cu alte cuvinte: este el vinovat în exclusivitate pentru tot ceea ce se întâmplă şi mai ales pentru ceea ce i se întâmplă lui însuşi? Căutați citate în sprijinul argumentelor voastre.

aşezarea personajului în descendenţa unui destin marcat de hamartia tatălui; conflictul tragic şi săvârşirea hybris-ului

R:drumulHristosul de tichinea ruginită Savista etc motive anticipative ale tragicului

Tragismul – rădăcinile lui sunt deopotrivă → obiective / subiective este determinat de:A) Situațiile în care se află personajul, în

raport cu semenii săi;B) Anumite porniri obscure, instinctuale sau

de ordin metafizic care invadează la un moment dat stratul conștiinței

Analizează scena sărutării pământului: relația Ion - pământ

R: Vrea pământ deorece vrea să fie respectat.Vrea cu orice preț să refacă averea pierdută a familiei și să ocupe un loc demn în ierarhia socială atât de strictă a satului în care trăiește.R: Nu, întrucât și Vasile Baciu procedase la fel ca Ion.R: Ana şi pământurile ei reprezintă fatalitatea materialistă și eşecul dragostei, iar aspiraţia spre Florica imaginează o şansă de spiritualizare şi de salvare, o şansă irosită sau ratată.

R: Învăţătorul, împreună cu Titu (care nu e

Conversația

Fișa de lucru

Lectura selectivă

Material multimediaProblematizarea

Conversația

Lucrul cu textulLectura selectivă

Individuală

Frontală

Fișa de lucru

Itemi obiectivi

Page 4: Proiect Didactic Ion

Cum explicaţi faptul că situaţia tragică este fără ieşire, antrenând şi alte personaje?

În ce măsură componenta tragică estompeză viziunea realistă din construcţia personajului Ion?

decât o altă voce a tatălui), îl mână din spate pe Ion spre destinul său tragic, întreţinându-i pornirea posesivă cu sfaturi strategice.

Răspunsuri posibile:Ana, copilul şi chiar Florica împărtăşesc vina lui Ion; destinul Anei e anticipat încă de la prima întâlnire cu Ion. Ana e o victimă tragică a lui Ion destinul Floricăi este schimbat tot de Ion.

Răspunsuri posibile: reprezentarea ruralului este

convenţională; viziunea tragică a autorului despre ţăran

şi ruralitate, făcându-şi protagonistul conştient de condiţia lui;

aşezarea personajului în descendenţa unui destin şi anticiparea morţii.

Problematizarea

VII. Obținerea performanței

Împarte o fișă de lucru. Elevii sunt solicitați să completeze un rebus. Fișa de lucru Rebusul

VIII. Tema pentru acasă Scrie un eseu de 1-2 pagini cu titlul: Ana victimă a destinului sau a propriei alegeri?

Notează tema pentru acasă.

IX. Asigurarea feed-backului

Se va realiza pe tot parcursul lecţiei, la sfârşit fiind notaţi elevii care şi au adus contribuţia la buna desfăşurare a lecţiei.

Page 5: Proiect Didactic Ion

Oglinda tableiIon – un destin tragic

„Ion e narațiunea unui caz de biruire a omului de către fatum” (N. Steinhardt)

Conceptul de tragic: destin;→o categorie estetică care a fost definită prin raportare la ideea de: →vinovăție (asumată sau involuntară); conflict→ tragicul se exprimă printr-o structură închisă (începutul anticipează deznodământul)Gabriel Liiceanu „dacă-ţi depăşeşti limitele, eşti pedepsit; dacă nu ţi le depăşeşti, nu eşti om.”Ion este tragic:→personaj puternic în luptă cu o forţă care îl depăşeşte: destinul / pământul (scena „Zvârcolirea”);→ are o dublă vină tragică:A. Hamartia → tatăl său, Alexandru Glanetaşul, se căsătorise cu Zenobia, a cărei zestre o risipise, aducând familia în pragul sărăciei;B. Hybrisul → se răzvrăteşte împotriva sărăciei şi o seduce pe Ana, apoi se revoltă împotriva nefericirii, neîmplinirii lui în plan sufletesc, seducând-o şi pe Florica tragicul acționează pe axa iubire – moarte; Tragedia destinului său rezultă din opoziţia ireconciliabilă între aspiraţiile lui materialiste (averea e

imboldul energiilor sale) şi glasul stins al iubirii pure, necondiţionate. Ion îşi împarte tragica lui vinovăţie cu învăţătorul Herdelea şi cu tânărul Titu, care îl însoţesc cu

îndemnurile lor pătimaşe, alimentate de duşmănia pentru preotul Belciug.

Misionarism religios Misionarism laic-social (împăcarea cu destinul) (depășirea condiției predestinate)

Concluzia: îndrăzneala de a schimba propriul destin naşte vinovăţie, iar cine îndeamnă pe o asemenea cale cade într-un păcat la fel de mare cu făptaşul

Preotul Belciug ION Herdelea

Page 6: Proiect Didactic Ion

FIȘĂ DE CONCEPTETragicul

Categoria estetică a tragicului a fost definită filosofic, aducându-se în centrul analizei ideea de destin (eroul nu se poate sustrage, orice ar face, forţei distrugătoare a sorţii), de vinovăţie (involuntară, din neştiință sau asumată, din orgoliu) sau de conflict extrem, fără alternativă, între forțe măreţe sau caractere grandioase, al cărui deznodământ este înfrângerea / moartea eroului.

Tragicul presupune un anumit mod de raportare a omului la univers sau la existenţă, bazat pe o valoare morală superioară apărată cu preţul autodistrugerii, ori pe credinţa într-un ideal care să triumfe şi după dispariţia protagonistului.

Tragicul se exprimă, de regulă, printr-o structură închisă (începutul acţiunii anticipează deznodământul): eroul tragic se află în luptă cu forţe de neînvins (exterioare sau psihologice), ceea ce duce la un deznodământ dinainte stabilit. Măreţia eroului se păstrează nealterată chiar prin înfrângere. Idealul moral pe care el îl întruchipează capătă dimensiune de simbol. De aceea, o dată cu dispariţia eroului tragic, se prăbuşeşte o întreagă ordine morală / existenţială, fiind înlocuită, în final, de alta nouă.

în concepţia lui Gabriel Liiceanu1', „cu tragicul ne aşezăm într-o zonă a fiinţei populate de existenţe finite şi conştiente. Situaţia tragică nu este compatibilă decât cu fiinţe conştiente finite confruntate cu limita."

Tragicul ia naştere din concepţia eroică a vieţii, din atitudinea omului cu o conştiinţă de sine pronunţată, care a îndrăznit să poarte lupta nimicitoare cu forţele naturii şi ale destinului.G. Liiceanu este de părere că dorinţa omului de a-şi depăşi limitele a dat naştere tragismului naturii umane. Abordând problema tragicului, T. Vianu considera că acesta nu era doar o închipuire a poeţilor, ci ,,o trăsătură constitutivă a realităţii, astfel întocmită încât eroul tragic ajunge să cadă jertfă tocmai din pricina excelenţei caracterului său”. I. Mălăncioiu arată că „vina tragică se defineşte în raport cu legea morală a eroului de al cărui eşec afirmator luăm act – indiferent de conţinutul concret al acestei legi.”Se face o clară distincţie între tragicul antic şi cel modern. Astfel, dacă în tragediile antice personajele evoluau sub imperiul raportului „a trebui” – „a înfăptui”, în operele moderne primul termen al raportului este „a voi”. Dar, prin „a trebui” tragedia este măreaţă şi puternică, în timp ce prin „a voi” este slabă, din ea născându-se drama. Perez de Ayala consideră tragic elementul exterior, de constrângere; Ortega y Gasset, dimpotrivă, pune accentul pe libertatea eroului care presupune respingerea legii. Adevărul e undeva la mijloc, căci tragedia înglobează echilibrul, raţiunea, dar şi instinctul, nebulosul, uitarea de sine.

Aristotel identifica mai multe tipuri de greşeli: Hamartia – o eroare involuntară, lipsită de rea intenţie (de exemplu, Oedip îl ucide pe Lajos fără să ştie

că acesta este tatăl său); Até (zeiţa răzbunării) – este o greşeală săvârşită în urma unei rătăciri a spiritului, trecătoare (uciderea lui

Agamemnon de către Clitemnestra, ca răzbunare pentru moartea Ifigeniei) Hybrisul – exprimă lipsa de măsură, dorinţa omului de a deveni egalul zeilor sau de a se ridica contra lor

(furtul focului de către Prometeu).

Page 7: Proiect Didactic Ion

Fișă de lucru

1. Care dintre următoarele trăsături ale tragicului contribuie la realizarea unei construcţii inedite a personajului Ion?

a) lupta omului cu forţe care îl depăşesc (zei, destin potrivnic, ordinea prestabilită a lumii), conflictul fiind încheiat cu înfrângerea sau moartea celui dintâi;

b) hamartia →eroare involuntară, lipsită de rea intenţie;

c) hybris→ izvorâtă din lipsa de măsură, care îi dă omului dorinţa de a se ridica împotriva destinului său;

2. Prin ce imagini artistice sunt transpuse în roman cele trei registre ale tragicului? Completează spațiile punctate. tragicul la nivel de timp: .............................................................................................................. tragicul la nivel de spaţiu: ........................................................................................................... tragicul la nivel de personaje: ......................................................................................................

3. Descrie lumea / universul în care trăiește Ion folosind următoarele repere:a. O societate conservatoare / păstrătoare a unor valori morale;b. O societate care impune anumite limite;c. Joacă rolul unui cor antic;d. Un loc desacralizat.

4. Principalele izvoare ale tragismului personajului sunt obsesia și violența. Dă exemple de situații din roman în care apar aceste două elemente.a) Obsesia b) Violența ....

5. Tragicul acționează pe axa iubire – moarte. Analizează scena sărutării pământului din acestă perspectivă.

6. Identifică personajele ale căror gânduri sunt reflectate mai jos și precizează ce rol joacă acestea în viața lui Ion:

A. „Rămânea totuşi hotărât să pedepsească pe Ion, mângăindu-se că o parte se va răsfrânge, măcar indirect, şi asupra învăţătorului." (Opere 4, p. 91)

B. „Mândria flăcăului, isteţimea şi stăruinţa lui de a împlini ceea ce îşi punea în gând, voinţa lui încăpăţânată îi plăcea tocmai pentru că toate acestea lui ii lipseau, măcar că ar fi dorit mult să le aibă''. (Opere 4, p. 128)

7. Realizează o schemă din care să reiasă că Ion se află la mijlocul conflictului dintre cele două personaje recunoscute mai sus.

8. Caracterul tragic al personajului anulează sau estompează caracterul realist? Argumentează-ți răspunsul.

Tema pentru acasă: Scrie un eseu de 1-2 pagini cu titlul: Ana victimă a destinului sau a propriei alegeri?

Page 8: Proiect Didactic Ion

Rebus Ion, Liviu Rebreanu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1. Tehnica realizării portretului unui personaj din perspectiva mai multor instanțe narative, se numește ...........................;

2. Personajul care dă numele unui text narativ se numește personaj .........................;3. Apelativul cu care i se adresează Vasile Baciu lui Ion, ........................., relevă statutul ingrat pe care îl are acesta în

colectivitate.4. În fața ,,uriașului„ Ion se simte ,, mic și slab cât un vierme” , dar muncindu-l simte o mândrie de .........................”.5. Descrierea drumului spre satul Pripas din structura ,, șoseaua, întovărășind Someșul când în dreapta, când în

stânga” anticipează caracterul ......................... al personajului.6. Inițial prin caracterizare directă naratorul fixează biografia personajului cu elemente de portret moral ce compun o

imagine ......................... a acestuia.7. Trăsăturile personajului ilustrate în mod indirect prin faptele, gesturile sale reprezintă un mijloc de

caracterizare ..........................8. Eugen Lovinescu subliniază inteligența și complexitatea personajului, comparându-l cu

protagonistul .........................din romanul Roșu și negru al lui Stendhal.9. Pasajul ,,Cu cât se apropia, cu atât vedea mai bine cum s-a dezbrăcat de zăpadă locul ca o fată frumoasă care și-

ar fi lepădat cămașa arătându-și corpul gol, ispititor.” subliniază faptul că pentru Ion, femeia și ......................... reprezintă două imperative complementare care tind să se confunde.

10. Analiza psihologică este evidentă în reflectarea stărilor interioare, iar ......................... (o altă tehnică) este relevată de obsesiile lui Ion legate de dorința de a avea pământ.

11. Inițial, dotat cu o serie de calități, în goana după avere Ion se dezumanizează treptat, iar moartea lui are valoare ..........................

12. Perspectiva narativă utilizată în romanul Ion de Liviu Rebreanu este ..........................13. Pentru faptul că are capacitatea de a surprinde cititorul în mod convingător, reacțiile lui sunt imprevizibile și devine

memorabil prin gesturi și fapte, Ion este un personaj ..........................

Page 9: Proiect Didactic Ion

14. Criticul literar............................afirma despre Ion că nu este decât ,,o brută căreia șiretenia îi ține loc de deșteptăciune.”

Ion, Liviu Rebreanu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

HE

C T GO O E E

P S M P R OL C P A O T RU I O M I M D R GR S L R A N O I I EI A P A T N T R E D

P E R S O N A J T R A G I C

E P A T Z T M U U O L E M AR O N A I E L L S I T E LS N T P T N I P Z I N IP I O A I T E E A C S NE M C N V I N C T A I EC U A S Ț O O ST L T S I A N CI E A O E R A UV R E LI ES LM

1. Tehnica realizării portretului unui personaj din perspectiva mai multor instanțe narative, se numește pluriperspectivism;

2. Personajul care dă numele unui text narativ se numește personaj eponim;3. Apelativul cu care i se adresează Vasile Baciu lui Ion, sărăntocule, relevă statutul ingrat pe care îl are acesta în

colectivitate.4. În fața ,,uriașului„ Ion se simte ,, mic și slab cât un vierme” , dar muncindu-l simte o mândrie de stăpân”.5. Descrierea drumului spre satul Pripas din structura ,, șoseaua, întovărășind Someșul când în dreapta, când în

stânga” anticipează caracterul oscilant al personajului.6. Inițial prin caracterizare directă naratorul fixează biografia personajului cu elemente de portret moral ce

compun o imagine pozitivă a acestuia.7. Trăsăturile personajului ilustrate în mod indirect prin faptele, gesturile sale reprezintă un mijloc de

caracterizare comportamentistă.8. Eugen Lovinescu subliniază inteligența și complexitatea personajului, comparându-l cu protagonistul Julien

Sorel din romanul Roșu și negru al lui Stendhal.9. Pasajul ,,Cu cât se apropia, cu atât vedea mai bine cum s-a dezbrăcat de zăpadă locul ca o fată frumoasă care

și-ar fi lepădat cămașa arătându-și corpul gol, ispititor.” subliniază faptul că pentru Ion, femeia și pământul reprezintă două imperative complementare care tind să se confunde.

10. Analiza psihologică este evidentă în reflectarea stărilor interioare, iar introspecția este relevată de obsesiile lui Ion legate de dorința de a avea pământ.

11. Inițial, dotat cu o serie de calități, în goana după avere Ion se dezumanizează treptat, iar moartea lui are valoare moralizatoare.

12. Perspectiva narativă utilizată în romanul Ion de Liviu Rebreanu este heterodiegetică.

Page 10: Proiect Didactic Ion

13. Pentru faptul că are capacitatea de a surprinde cititorul în mod convingător, reacțiile lui sunt imprevizibile și devine memorabil prin gesturi și fapte, Ion este un personaj tridimensional.

14. George Călinescu afirma despre Ion că nu este decât ,,o brută căreia șiretenia îi ține loc de deșteptăciune.”Fișă de lucru

1. Care sunt elementele cu valoare de „motive anticipative” prin care Liviu Rebreanu prefigurează destinul tragic al personajului?

2. Cum este organizat satul în care trăiește personajul? Cum influențează acest mediu relațiile lui Ion cu semenii săi?

3. Care sunt factorii interiori care determină destinul tragic al personajului?

4. Tragicul acționează pe axa iubire – moarte. Analizează scena sărutării pământului din acestă perspectivă.

5. Care dintre următoarele trăsături ale tragicului antic contribuie la realizarea unei construcţii inedite a personajului Ion?a) lupta omului cu forţe care îl depăşesc (zei, destin potrivnic, ordinea prestabilită a lumii), conflictul

fiind încheiat cu înfrângerea sau moartea celui dintâi;b) hamartia →eroare involuntară, lipsită de rea intenţie; c) hybris→ izvorâtă din lipsa de măsură, care îi dă omului dorinţa de a se ridica împotriva destinului

său;6. Identifică personajele ale căror gânduri sunt reflectate mai jos și precizează ce rol joacă acestea în viața

lui Ion:A. „Rămânea totuşi hotărât să pedepsească pe Ion, mângăindu-se că o parte se va răsfrânge, măcar

indirect, şi asupra învăţătorului." (Opere 4, p. 91)B. „- Invaţă-mă d-ta ce să fac şi cum să fac, că eşti om învăţat!... (...)

—Dacă nu vrea el să ţi-o dea de bunăvoie, trebuie să-l sileşti! zise ..................... după un răstimp de gândire, nehotărât puţin, ca şi cum ar fi vrut să vadă cum îi va primi Ion vorbele.Flăcăul tresări. 1 se păru că în minte i s-a deschis deodată o dâră luminoasă care îi arăta lămurit calea. Oftă prelung, parcă i-arfi căzut o povară uriaşă de pe inimă.

7. Realizează o schemă din care să reiasă că Ion se află la mijlocul conflictului dintre cele două personaje recunoscute mai sus.

Tema pentru acasă: Scrie un eseu de 1-2 pagini cu titlul: Ana victimă a destinului sau a propriei alegeri?

Page 11: Proiect Didactic Ion
Page 12: Proiect Didactic Ion

Fișă de lucru

1. Care sunt elementele cu valoare de „motive anticipative” prin care Liviu Rebreanu prefigurează destinul tragic al personajului?

2. Cum este organizat satul în care trăiește personajul? Cum influențează acest mediu relațiile lui Ion cu semenii săi?

3. Care sunt factorii interiori care determină destinul tragic al personajului?4. Tragicul acționează pe axa iubire – moarte. Analizează scena sărutării pământului din acestă perspectivă.5. Care dintre următoarele trăsături ale tragicului contribuie la realizarea unei construcţii inedite a

personajului Ion?a) lupta omului cu forţe care îl depăşesc (zei, destin potrivnic, ordinea prestabilită a lumii), conflictul

fiind încheiat cu înfrângerea sau moartea celui dintâi;b) hamartia →eroare involuntară, lipsită de rea intenţie; c) hybris→ izvorâtă din lipsa de măsură, care îi dă omului dorinţa de a se ridica împotriva destinului

său;6. Identifică personajele ale căror gânduri sunt reflectate mai jos și precizează ce rol joacă acestea în viața

lui Ion:A. „Rămânea totuşi hotărât să pedepsească pe Ion, mângăindu-se că o parte se va răsfrânge, măcar

indirect, şi asupra învăţătorului." (Opere 4, p. 91)B. „- Invaţă-mă d-ta ce să fac şi cum să fac, că eşti om învăţat!... (...)

—Dacă nu vrea el să ţi-o dea de bunăvoie, trebuie să-l sileşti! zise ..................... după un răstimp de gândire, nehotărât puţin, ca şi cum ar fi vrut să vadă cum îi va primi Ion vorbele. Flăcăul tresări. I se păru că în minte i s-a deschis deodată o dâră luminoasă care îi arăta lămurit calea. Oftă prelung, parcă i-arfi căzut o povară uriaşă de pe inimă.7. Realizează o schemă din care să reiasă că Ion se află la mijlocul conflictului dintre cele două personaje

recunoscute mai sus.

Tema pentru acasă: Scrie un eseu de 1-2 pagini cu titlul: Ana victimă a destinului sau a propriei alegeri?

Fișă de lucru

1. Care sunt elementele cu valoare de „motive anticipative” prin care Liviu Rebreanu prefigurează destinul tragic al personajului?

2. Cum este organizat satul în care trăiește personajul? Cum influențează acest mediu relațiile lui Ion cu semenii săi?

3. Care sunt factorii interiori care determină destinul tragic al personajului?4. Tragicul acționează pe axa iubire – moarte. Analizează scena sărutării pământului din acestă perspectivă.5. Care dintre următoarele trăsături ale tragicului contribuie la realizarea unei construcţii inedite a

personajului Ion?a) lupta omului cu forţe care îl depăşesc (zei, destin potrivnic, ordinea prestabilită a lumii), conflictul

fiind încheiat cu înfrângerea sau moartea celui dintâi;b) hamartia →eroare involuntară, lipsită de rea intenţie; c) hybris→ izvorâtă din lipsa de măsură, care îi dă omului dorinţa de a se ridica împotriva destinului

său;6. Identifică personajele ale căror gânduri sunt reflectate mai jos și precizează ce rol joacă acestea în viața

lui Ion:A. „Rămânea totuşi hotărât să pedepsească pe Ion, mângăindu-se că o parte se va răsfrânge, măcar

indirect, şi asupra învăţătorului." (Opere 4, p. 91)B. „- Invaţă-mă d-ta ce să fac şi cum să fac, că eşti om învăţat!... (...)

—Dacă nu vrea el să ţi-o dea de bunăvoie, trebuie să-l sileşti! zise ..................... după un răstimp de gândire, nehotărât puţin, ca şi cum ar fi vrut să vadă cum îi va primi Ion vorbele. Flăcăul tresări. I se păru că în minte i s-a deschis deodată o dâră luminoasă care îi arăta lămurit calea. Oftă prelung, parcă i-arfi căzut o povară uriaşă de pe inimă7. Realizează o schemă din care să reiasă că Ion se află la mijlocul conflictului dintre cele două personaje

recunoscute mai sus.

Tema pentru acasă: Scrie un eseu de 1-2 pagini cu titlul: Ana victimă a destinului sau a propriei alegeri.

Page 13: Proiect Didactic Ion

Fișă de lucru

1. Care sunt elementele prin care Liviu Rebreanu anticipă destinul tragic al personajului?

a) timp → începutul romanului stă sub semnul îngheţării timpului: „Satul parcă e mort”→ pare că timpul a stat în loc; ideea atemporalității este reluată în finalul romanului.

b) spațiu: satul Pripas (model real poate fi Prislopul, atât de familiar scriitorului), construit ca un cronotop arhetipal, funcţionând ca un spaţiu închis, cu un tipar de existenţă şi de gândire statornicit prin tradiţii arhaice. Imaginea satului de pe Valea Someşului se conturează printr-o tehnică cinematografică, dintr-o dublă perspectivă: a naratorului şi a protagonistului care contemplă întregul ţinut din marginea delniţelor pe care le coseşte. Numele simbolic al satului „pitit într-o scrântitură de dealuri" defineşte o condiţie ontologică, figurată şi prin simbolistica drumului (şoseaua dintre Jidoviţa şi Armadia - din care se desprinde drumul spre Pripas, Uliţa Mare - din care se desprinde Uliţa din dos): cea a fiinţei prin care se împlineşte un „dat", a omului „de pripas", legat vremelnic de un loc şi de un rost, în altă ordine a semnificaţiei, toponimicul poate sugera blestemul vieţii trăite în pripă, sfârşite brutal, la netimp (prin sinuciderea Anei, prin moartea copilului, prin crimă).

c) simboluri care anticipează drama: - crucea „strâmbă" pe care e răstignit un „Hristos de tinichea ruginită";

- drumul văzut ca drum al vieţii şi al morţii

ne întrebăm dacă Ion este victima unei societăţi mercantile sau unui destin implacabil, menit să-l scoată din circuitul unei societăţi pervertite?

2. Cum este organizat satul în care trăiește personajul? Cum influențează acest mediu relațiile lui Ion cu semenii săi?

Satul lui L. Rebreanu este diferenţiat economic, pe straturi sociale: bogați și săraci, aceasta stratificare socială depinzând de pământul pe care îl are ţăranul. Patimile se nasc din sărăcie, din nevoia de pământ. Neînţelegerile casnice, răbufnirile - violente, uneori dure -, duşmănia de aici pornesc! De aceea Ion “veşnic i-a pizmuit pe cei bogaţi şi veşnic s-a înarmat cu o hotărâre pătimaşă: trebuie să aibă pământ mult, trebuie!”., întrucât este înrădăcinată în el o mentalitate ţărănească, după care oamenii se pot numi oameni numai în măsura în care gospodăria lor este întemeiată și au pământ. În respectul pentru omul cu stare e o distanţă socială pe care o simt şi bogatul şi săracul: bogatul cu dispreţ pentru sărăntoci, săracul, cu o pornire de duşmănie care zace şi aţâţă porniri ce izbucnesc pătimaş, când interesele săracului se lovesc brutal de cele ale bogatului. Între chibzuinţa rosturilor şi nechibzuinţa pornirilor se zbuciumă întreg satul lui L. Rebreanu, în lupta aprigă pentru existenţă

Din cauza acestei mentalități, relațiile sociale dintre Ion și semenii săi au de suferit. Ion intră permanent într-o rețea conflictuală: cu Vasile Baciu, care îl numeşte „sărăntoc" şi „tâlhar, cu George Bulbuc, cu Simion Lungu, căruia i-a micşorat bucata de pământ (conflict tranşat la judecătoria din Armadia şi încheiat cu ispăşirea sentinţei în închisoare), conflictul cu preotul Belciug, care îl „probozeşte" în biserică (conflict în care va fi implicat şi învăţătorul Herdelea).3. Ce decizii ia Ion în virtutea acestor concepții?

(Într-o oarecare măsură ar putea fi invocat determinismul social drept cauză a dezumanizării protagonistului, căci) statutul său social, de ţăran sărac îl împinge să găsească o motivaţie pentru căsătoria sa: „Florica era săracă […]. Ana avea locuri şi case multe”. Dorinţa lui de a avea pământ este o reacţie firească, pe care o are orice ţăran român din orice timp şi din orice colţ al ţării. Inteligent şi capabil de studii, după cum susţine învăţătorul Herdelea, Ion nu este victima instinctelor, nefiind măcinat de nici un factor ereditar, ci al marii lui ambiţii, ca şi al lipsei de moralitate.

4. Care sunt factorii interiori care determină destinul tragic al personajului?Anumite porniri obscure, instinctuale sau de ordin metafizic care invadează la un moment dat stratul conștiinței personajului, permanenta pendulare a acestuia între cele două „glasuri”: al pământului și al iubirii.

Page 14: Proiect Didactic Ion

5. Care dintre următoarele trăsături ale tragicului contribuie la realizarea unei construcţii inedite a personajului Ion?

d) lupta omului cu forţe care îl depăşesc (zei, destin potrivnic, ordinea prestabilită a lumii), conflictul fiind încheiat cu înfrângerea sau moartea celui dintâi;

e) hamartia →eroare involuntară, lipsită de rea intenţie;

f) hybris→ izvorâtă din lipsa de măsură, care îi dă omului dorinţa de a se ridica împotriva destinului său;