Liceul Tehnologic ,,Ghenu Coman,, Murgeni PROIECT DIDACTIC Profil: Resurse naturale si protectia mediului

Modulul: 1. Agregate i instalaii agricole Titlul leciei: Identificarea mainilor de plantat rsaduri Clasa : a IX a B

PROFESOR: Cpraru Lili Durata: 50 min

Lecie: mixt Loc de desfurare : Cabinetul de agricultur

SCOPUL LECTIEI: s recunoasc mainile de plantat bulbi i s identifice prile component ale acestora, explicnd procesul de lucru al mainilor. Loc de desfurare : cabinetul de agricultur

COMPETENE: La sfritul leciei, elevii vor fi capabili:

C1- s precizeze destinaia mainilor de plantat rsaduri; C2- s recunoasc mainile de plantat rsaduri; C3- s identifice pe imagini prile component ale unei maini de plantat rsaduri; C4- s prezinte operaiile executate de aceste maini n timpul procesului de lucru.

METODE DIDACTICE:

- explicaia (exp); - conversatie (cv); - demonstraia (dm); - problematizarea (prob). -

MIJLOACE DE NVMN:

- Videoproiectort (vd); - Prezentare PP; - Fi de lucru (fl); - Fie de evaluare (fev).

FORMA DE ORGANIZARE A CLASEI:

- activitate frontal (af); - activitate individual (ai).

DESFURAREA LECIEI PE SECVENI DE INSTRUIRE

Comp.

Spec.

Timp Desfurarea tematicii pe secvene ale activitii didactice

Md Mt M Foc

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

2

Moment organizatoric:

- verificarea prezenei i consemnarea absenelor; - verificarea inutei clase; - organizarea clasei pentru lecie.

cv.

af.

10 Verificarea cunotinelor: ,,Maini pentru semnat plante n rnduri ndeprtate,, - Care este destinaia acestor maini? - Cum se mai numesc aceste maini?

cv.

af.

- De ce numesc semntori de precizie? - Ccum se clasific semntorile de precizie? - Ce culturi sunt semnate cu acest tip de semntori? - Care sunt operaiile executate n timpul procesului de lucru?

- Prezentai pe imagine prile component semntorilor dem precizie. - Care este adncimea de semnatla culkturile semnate n rnduri deprtate? - Cum se stabilete norma de smn la culturile semnate n rnduri deprtate?

cv.

ai.

2 Tranziia la lecia nou. Dup cum am specificat la nceputul acestei uniti de nvare culturile agricole se pot nfiina dup materialul semincer folosit n maini de semnat i maini de plantat. Dac n cazul mainilor de semnat material semincer era reprezentat de seminele n cazul mainilor de plantat se folosesc diferite tipuri de organe vegetative.

cv.

C1

5 Predarea i nvarea leciei noi: ,,Maini de

plantat,,

Destinaia mainilor de plantat

Exp.

cv.

af.

C2

5 Tipuri de maini de plantat rsaduri exp

dm.

af.

ai.

C3

6 Prile component ale mainilor de plantat rsaduri

exp

dm.

cv.

C4. 10 Procesul de lucru al mainilor de plantat

rsaduri

exp

dm.

cv.

prob.

af.

ai.

7 Fixarea cunotinelor af.

3 Evaluarea cunotinelor i notarea elevilor ai.

Fia de lucru

n grupuri de cte 3 elevi, vei nota pe flipchart definiia deeurilor, tipurile de deeuri i comentariile referitoare la articolul de mai jos. Deasemenea, vei face remarci referitoare la stadiul actual al gestionrii deeurilor pe raza localitii i al colii i vei propune modaliti de colectare selectiv a deeurilor reciclabile.

Un roman arunca 400 de kilograme de gunoi pe an

Fiecare roman a generat, in medie, o cantitate de 379 de kilograme de deseuri

menajere in 2007, cu mai bine de o treime sub media Uniunii Europene, potrivit

datelor Institutului European de Statistica - Eurostat.

Doar cehii (294 kg anual), slovacii (309 kg anual), polonezii (322 kg anual) si

letonii (377 kg anual) au aruncat mai putine deseuri decat romanii. In fruntea topului, se afla danezii

(801 kg anual), irlandezii (786 kg anual) si cipriotii (754 kg anual).

Media comunitara s-a situat la 522 de kilograme, cantitate din care 20% este

incinerata, iar 22% este reciclata.

Din deseurile aruncate anual de un roman doar 1% sunt reciclate, in timp ce ponderea

celor incinerate este aproape egala cu zero. In UE, doar bulgari si luxemburghezii recicleaza mai

putine deseuri decat noi. In Luxemburg, ponderea produselor incinerate este de peste doua ori mai

mare decat media UE.

Not: Timp de lucru 20 minute.

INTRIREA RETENIEI I ASIGURAREA TRANSFERULUI ( 20 min) Dup expirarea timpului de lucru, fiecare delegat al unei grupe va prezenta rezolvrile fiei

de lucru pentru grupa sa.

La finalul prezentrilor se vor trage concluziile finale. Scopul depozitarii este acela de a impiedica imprastierea de catre vant a hartiilor, plasticelor

si a altor materiale, precum si de a reduce mirosul produs de deseuri, in special vegetale.

Trebuie retinut ca depozitul de deseuri este o sursa permanenta de poluare! Hartii, cartoane, sticle, metale, plastic, jucarii, imbracaminte intacta, ustensile gospodaresti

inca folosibile si alimente se regasesc in amestecul de gunoi.

In mod normal, un depozit poate functiona timp de 20 de ani, dar daca aceasta cantitate de deseuri adusa creste pe zi ce trece, ea isi scurteaza viata, fiind necesara construirea unui alt

depozit;

In prezent, construirea unui depozit ecologic costa un milion de euro pentru un hectar. Reducerea cantitatii de deseuri este foarte necesara! Dac evitarea formrii unui anumit deeu nu este posibil, atunci trebuie pus accentul pe

valorificarea sau reciclarea acestuia.

Soluiile pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului i sntii umane sunt legate de :

a) prevenirea producerii de deeuri de ambalaje;

b) reutilizarea ambalajelor;

c) reciclarea deeurilor de ambalaje;

d) alte forme de valorificare a deeurilor de ambalaje care s conduc la reducerea cantitilor

eliminate prin depozitare final.

Este evident ca niciuna din aceste solutii nu se poate pune in practica daca nu se colecteaza

slectiv deseurile la sursa adica la locul de producere.

TEMA PENTRU ACASA ( 1 min)

Realizai un eseu intitulat Noi pentru noi n care s v expunei punctul de vedere personal privind impactului deeurilor asupra mediului nconjurtor.