PROIECT DIDACTICUNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BOGDAN VODĂ , CAPU CODRULUI

DATA: 1 februarie 2011

CLASA: a V-a A

PROFESOR: Orhean Elena Adina

OBIECTUL: Limba română

SUBIECTUL: „Vizită...” de Ion Luca Caragiale

Timp. Spaţiu. Acţiune. Personaje.

TIPUL LECŢEI: de formare a deprinderilor de receptare a unui text literar

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text;

3.5 folosirea unor tehnici / strategii de lucru cu textul / cartea ;

4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumit ă temă urmărind un plan;

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele

ortografice şi de punctuaţie;

4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili :

O1: să identifice cuvintele care arată timpul şi spaţiul în care se petrec întâmplările din opera Vizită... de I. L.

Caragiale;

O2: să identifice ideile principale din text;

O3: să identifice personajele din text în ordinea apariţiei, apoi în ordinea importanţei;

O4: să demonstreze abilităţi de creativitate proprie;

O5: să se exprime clar, corect, concis;

O6: să manifeste interes pentru participarea la un act de comunicare.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, lucrul cu manualul, lectura selectivă, exerciţiul, scaunul

jurnalistului, jocul de rol.

Mijloace de învăţământ:

• Limba română- manual pentru clasa a V- a. Autori: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian,

Editura Humanitas, Bucureşti, 2008

•imagini din ecranizarea operei Vizită... de I L Caragiale

•retroproiector, laptop

• fişe cu sarcini de lucru pentru elevi

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă, individuală şi pe grupe

DURATA: 50 min.

DEMERSUL DIDACTIC

Momentele lecţiei şi

obiectivele operaţionale

Conţinut

Resurse procedurale /

materiale / forme de

organizare

Probe de evaluare

Moment organizatoric

Spargerea gheţii

Conducerea învăţării şi asigurarea feed-back-ului

Pregătirea climatului socio-afectiv necesar actului învăţării.

Se vizionează Vizită... de I. L. Caragiale. Elevii au sarcina de a urmări cu atenţie imaginile.

Se indică faptul că se va continua discuţia despre textul Vizită... de I. L. Caragiale (timp, spaţiu, momentele subiectului, personaje) Se notează titlul lecţiei.pe tablă şi în caietele elevilor.

Se precizează timpul şi spaţiul acţiunii.

-Observaţia Dramatizarea-Videoproiectorul-Activitate frontală

-Conversaţia Exerciţiul-Textul suport Caietul Manualul

-Activitate frontală şi individuală

-Urmăriţi cu atenţie filmuleţul dat.

-Precizaţi autorul şi opera literară corespunzătoare imaginilor vizionate.

-Precizaţi când (timpul) şi unde(locul) se petrec evenimentele.

Asigurarea feed-back-ului

Evaluarea formativă

Asigurarea retenţiei şi a transferului

Etapele acţiunii Se împart elevii în patru grupe şi textul în patru părţi, fiecărei grupe revenindu-i sarcina să extragă ideile principale din fragmentul indicat în urma lecturării expresive a acestuia. Se verifică formularea ideilor şi se notează pe tablă, ca apoi să se identifice momentele subiectului corespunzătoare ideilor formulate.

Personaje Se cere elevilor să identifice personajele textului în ordinea apariţiei, apoi în ordinea importanţei, clasificându-le în principale şi secundare.

Un elev ia loc pe „scaunul jurnalistului” pentru a fi ,,intervievat” de către colegi cu privire la textul studiat, apoi se inversează rolurile.

Se distribuie elevilor o fişă de evaluare.

Temă: Rezolvaţi sarcinile din fişa de lucru

-Exerciţiul Joc de rol Lectura -Jetoane Caietul Tabla ANEXA 1,2 Activitate frontală, individuală, pe grupe

ExerciţiulScaunul jurnalistuluiJoc de rol

ExerciţiulFoi A4Activitate independentă

ExerciţiulFoi A4 Fişa de lucruActivitate individuală

-Citiţi cu atenţie fragmentele de text primite.-Extrageţi ideea principală corespunzătoare acestora.-Citiţi expresiv textul. -Notaţi planul simplu de idei

-Adresaţi întrebări colegului vostru, pornind de la textul studiat.-,,Jurnalistul” adresează întrebări colegilor săi.

Rezolvaţi exerciţiile propuse.

Rezolvaţi exerciţiile din fişa de lucru

Anexa 1

Fragmentul 1 (două idei)M-am dus la sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o

felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaş foarte drăguţ de vreo opt anişori. N-am voit să merg cu mâna goală şi i-am dus băieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte elastică. Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele şi mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori în uniformă de mare ţinută. După formalităţile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorţii agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre criză ş.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăşte chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii.— Să-ţi spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educaţia. Și nu ştiţi dv. bărbaţii cât timp îi ia unei femei educaţia unui copil, mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educaţie!Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privinţa educaţiei copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răguşită de femeie bătrână:— Uite, coniţă, Ionel nu s-astâmpără!— Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin' la mama!Apoi, cătră mine încet:— Nu ştii ce ştrengar se face... şi deştept... Dar vocea de dincolo adaogă:— Coniţă ! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne maşina !... Astâmpără-te, că te arzi!— Ionel! strigă iar madam Popescu; Ionel ! vin' la mama!— Sări, coniţă! varsă spirtul! s-aprinde!— Ionel! strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după el. Dar pe când vrea să iasă pe uşe, apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea, luând o poză foarte marţială. Mama ia pe maiorul în braţe şi-l sărută...— Nu ţi-am spus să nu te mai apropii de maşină când face cafea, că daca te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?— Dar — întrerup eu — pentru cine aţi poruncit cafea, madam. Popescu?— Pentru dumneata.— Da de ce vă mai supăraţi?— Da ce supărare!

Fragmentul 2 (două idei)Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maioraşul, îl scuipă, să nu-l deoache, şi-l lasă

jos. El a pus sabia în teacă, salută milităreşte şi merge într-un colţ al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri şi pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiţă şi o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbiţa la gură şi, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână şi să sufle-n trâmbiţă. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuşi că nu cred să mai ţie mult gerul aşa de aspru; ea n-aude nimica.— Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!Iar eu, profitând de un moment când trâmbiţa şi toba tac, adaog:— Și pe urmă, d-ta eşti roşior, în cavalerie.— Maior! strigă mândrul militar.— Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; şi maiorul nu cântă cu trâmbiţa; cu trâmbiţa cântă numai gradele inferioare; maiorul comandă şi merge-n fruntea soldaţilor cu sabia scoasă.Explicaţia mea prinde bine. Maiorul descalică, scoate de după gît toba, pe care o trânteşte cât colo; asemenea şi trâmbiţa. Apoi începe să comande:

— Înainte! marş!Și cu sabia scoasă, începe să atace straşnic tot ce-ntâlneşte-n cale. În momentul acesta, jupâneasa cea răguşită intră cu tava aducând dulceaţă şi cafele. Cum o vede, maiorul se opreşte o clipă, ca şi cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, şi maiorul, dând un răcnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă un ţipăt de desperare.— Ține-l, coniţă, că mă dă jos cu tava!Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudenţa să iasă din neutralitate şi să intervie în război, primeşte în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă.— Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era să-mi scoţi ochiul... Ți-ar fi plăcut să mă omori? Sărută-mă, să-mi treacă şi să te iert!Maiorul sare de gâtul mamei şi o sărută... Mamei îi trece; iar eu, după ce am luat dulceaţa, mă pregătesc să sorb din cafea...

Fragmentul 3 (trei idei)— Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe madam Popescu.— Vai de mine! la noi se fumează... Bărbatu-meu fumează... şi... dumnealui... mi se pare că-i cam place.Și zicând „dumnealui", mama mi-arată râzând pe domnul maior.— A! zic eu, şi dumnealui?— Da, da, dumnealui! să-l vezi ce caraghios e cu ţigara-n gură, să te prăpădeşti de râs... ca un om mare...— A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă...— Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrând cu lingura în cheseaua de dulceaţă...— Ajunge, Ionel! destulă dulceaţă, mamă! iar te-apucă stomacul...Maiorul ascultă, după ce mai ia încă vreo trei-patru linguriţe,apoi iese cu cheseaua în vestibul.— Unde te duci? întreabă mama.— Viu acu! răspunde Ionel.După un moment, se-ntoarce cu cheseaua goală; o pune pe o masă, se apropie de mine, îmi ia de pe mescioară tabacherea cu ţigarete regale, scoate una, o pune în gură şi mă salută milităreşte, ca orice soldat care cere unui ţivil să-i împrumute foc. Eu nu ştiu ce trebuie să fac. Mama, râzând, îmi face cu ochiul şi mă-ndeamnă să servesc pe domnul maior. Întind ţigareta mea, militarul o aprinde pe a lui şi, fumând, ca orice militar, se plimbă foarte grav de colo până colo. Eu nu-l pot admira îndestul, pe când mama îl scuipă, să nu-l deoache, şi îmi zice:— Scuipă-l, să nu mi-l deochi!Maiorul şi-a fumat ţigareta până la carton. Apoi se repede la mingea pe care i-am adus-o eu şi-ncepe s-o trântească. Mingea sare până la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav liniştea ciucurilor de cristal.— Ionel! astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei să mă superi? vrei să moară mama?Dar maiorul s-a-ndârjit asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din mână: o trânteşte cu mult necaz de parchet. Eu aduc spre gură ceaşca, dar, vorba francezului, entre la coupe et les lèvres… 4 mingea îmi zboară din mână ceaşca, opărindu-mă cu cafeaua, care se varsă pe pantalonii mei de vizită, culoarea oului de raţă.— Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ţi-am spus să te-astâmperi... Vezi? ai supărat pe domnul!... altadată n-o să-ţi mai aducă nici o jucărie! Apoi, întorcându-se către mine, cu multă bunătate:— Nu e nimic! iese... Cafeaua nu pătează! iese cu niţică apă caldă!...

Fragmentul 4 (două idei)

Dar n-apucă să termine, şi deodată o văd schimbându-se la faţă ca de o adâncă groază. Apoi dă un ţipăt şi, ridicându-se de pe scaun:— Ionel! mamă! ce ai?Mă-ntorc şi văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduţi şi cu drăgălaşa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat.— Vai de mine! ţipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul!Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât şi la piept.— Nu-i nimica! zic eu. Apă rece!Îl stropesc bine, pe când mama pierdută îşi smulge părul.— Vezi, domnule maior? îl întreb eu după ce-şi mai vine în fire; vezi? Nu ţi-am spus eu că tutunul nu e lucru bun? Al' dată să nu mai fumezi!Am lăsat pe madam Popescu liniştită cu scumpul ei maior afară din orice stare alarmantă, şi am ieşit. Mi-am pus şoşonii şi paltonul şi am plecat. Când am ajuns acasă, am înţeles de ce maiorul ieşise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceaţă în şoşoni.

Anexa 2

Planul simplu de idei

1. Naratorul face o vizită doamnei Popescu, cu ocazia onomasticii fiului ei.

2. Ionel o deranjează pe jupâneasă, fiind gata să răstoarne maşina de făcut cafea şi să verse spirtul.

3. Ionel face un zgomot asurzitor cu toba şi trâmbiţa.

4. Jucându-se cu sabia, Ionel o loveşte pe mama sa în obraz.

5. Mama este încântată de felul cum fumează Ionel.

6. Ionel se întoarce cu cheseaua de dulceaţă goală din vestibul.

7. Jucându-se cu mingea, Ionel răstoarnă cafeaua musafirului.

8. Băiatul leşină, speriind-o pe mama sa.

9. Ajuns acasă, naratorul constată că Ionel îi pusese dulceaţă in şoşoni.