PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Clasa: a VIII-a Obiectul: Limba şi literatura românăPropunător: Adriana Iulia MoicaŞcoala: Şcoala Generală „Petru Maior”, Târgu-MureşUnitatea de conţinut: Genul epic-nuvelaSubcapitol: Nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici: interpretarea textului; Subiectul: Avem nevoie de modele? Scopul: Consolidarea unor modele de interpretare a textului literar pornind de la mecanismele de comprehensiune şi analiză a acestuia pe baza textului şi intertextuluiCompetenţa generală: C1: Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;C3: Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;C4: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferitre contexte de realizare cu scopuri diverse;Competenţe specifice: C1.5: Aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament adecvat; C3.1: Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar pornind de la cerinţe date;C3.3: Identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;C4.1: Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;C4.3: Redactarea unui text argumentativ;Competenţe derivate: CO1: Să prezinte, pe scurt, acţiunea nuvelei Popa Tanda, de I. Slavici, configurând conflictele care apar;CO2: Să compare atitudinile preotului şi ale sătenilor faţă de muncă de-a lungul nuvelei, aşa cum reiese din acţiunile, cuvintele şi gesturile lor; CO3: să realizeze în scris, în 5-7 rânduri, profilul îndrumătorului spiritual având în vedere exemplul oferit de Popa Tanda spre finalul nuvelei;CO4: Să ilustreze morala textului, prin raportare la maxim 7 proverbe, zicători sau aforisme româneşti care să profileze legătura dintre comunitate-muncă-exemplu personal; CO5: Să argumenteze, în scris, în 1-2 pagini, faptul că literatura este o modalitate de a educa, de a forma noi oameni, pornind de la mesajul operei Popa Tanda, prin modelul oferit de pr. Trandafir;Strategia didactică: conversativ-problematizatoare; Metode şi procedee: tehnica imersiunii în subiect, conversaţia euristică, tehnica răspunsului subiectiv, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, textul de 5 minute, disecţia literară, tehnica Pălăriilor gânditoare, textul argumentativ;Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, de grup şi individuală;Mijloace didactice: tabla, creta, fişe de lucru pe grup, fişe de lucru individual, manualul, pălării confecţionate din hârtie;Bibliografie: 1. Eva Monica Szekely, Didactica limbii şi literaturii române-Ciclul gimnazial, Editura UPM, Târgu-Mureş, 2009. 2. Eva Monica Szekely, Didactica (re)lecturii. O abordare pragmatică, Editura UPM, Târgu-Mureş, 2009; 3. Manual de limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a (Alexandru Crişan), Editura Humanitas, Bucureşti, 2005; 4. Programa şcolară la Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a, (Reviziută), Bucureşti, 2009;

Etape/TimpSecvenţe de

conţinutActivităţi de

învăţare

Metode şi procedee Evaluare

Evocare (20 min.)

Asigurarea atmosferei propice pentru începerea activităţii didactice: intrarea profesorului, salutul, prezenţa, notarea absenţilor, pregătirea materialelor didactice necesare: „-Bună ziua!-Cum sunteţi astăzi? Sunteţi pregătiţi să continuăm discuţiile noastre despre Popa Tanda? -Mai întâi, să vedem cine este absent.” (se face prezenţa)„-Scoateţi, vă rog, între timp caietele, manualul şi celelalte fişe pe care am lucrat orele trecute, pentru că, aşa cum v-am anunţat data trecută, astăzi vom analiza nuvela Popa Tanda dintr-o perspectivă mai aparte. Captarea atenţiei elevilor şi inducerea stării de atenţie pentru implicarea acestora în activitate: „-Am găsit pentru astăzi un mic fragment de text care cred ca o să vă placă foarte mult. Cine vrea să-l

Elevii intră în atmosfera orei de literatura română

şi răspund întrebărilor

profesorului: „-Bună ziua!-Bine, puţin obosiţi. Da, am reluat tot ce am parcurs până acum.” (fiecare elev răspunde Prezent atunci când este numit şi îşi pregăteşte materialele pentru activitatea didactică de zi).

Conversaţia

Tehnica imersiunii în subiect

Are loc verificarea parţială a

temei;

citească pentru noi?”-Foarte bine, Ana, haide în faţă şi citeşte cât poţi de tare. (vezi Anexa 1)Profesoara îi provoacă pe elevi la discuţie, le pune întrebări (vezi Anexa 1), pentru a lămuri textul, iar pentru secţiunea Răspuns la text le solicită elevilor să noteze răspunsurile întrebărilor în caiete. Introducerea elevilor în universul operei prin reactualizarea informaţiilor deja studiate: „-Cred că ar fi foarte bine să ne reamintim împreună ce se întâmplă mai concret în nuvela Popa Tanda, iar, pentru aceasta, cine doreşte să facă o scurtă prezentare a celor mai importante evenimente din nuvelă? -Te rog, Vlad, începe, dar înainte, pe toţi ceilalţi, vă rog, să fiţi deosebit de atenţi, deoarece vor urma o serie de întrebări legate de acţiunea şi personajele din nuvelă. Poţi începe, Vlad.-Foarte frumos a punctat Vlad

Ana citeşte fragmentul pregătit, iar ceilalţi elevi ascultă. La final, profesoara le adresează elevilor întrebări referitoare la fragmentul citit (vezi Anexa 1), la care aceştia vor răspunde în scris, pe caietul propriu. Elevii participă activ şi implicat la dialog şi răspund întrebărilor(vezi Anexa 1.1); Vlad punctează cele mai importante evenimente din nuvela Popa Tanda, clasa completează, iar profesoara corectează informaţiile rezumatului oral făcut de Vlad.

Tehnica răspunsului

subiectiv

Conversaţia euristică

Pe tot parcursul orei, răspunsurile

elevilor vor fi luate în

considerare şi explicate pentru a

înţelege fie de ce sunt corecte, fie de ce sunt

greşite;

Realizarea sensului(25 min.)

parcursul celor câţiva ani din viaţa preotului Tranadfir şi a enoriaşilor săi, dar aş dori să ne oprim la conflict. De ce credeţi că poporenii nu au fost receptivi la schimbare înainte ca preotul să le ofere pildă de îndreptare prin însăşi viaţa sa? Care era atitudinea lor faţă de soartă? Erau locuitorii comunei Sărăceni leneşi fără scăpare sau erau doar nemotivaţi? Pentru a înţelege mai bine care sunt legăturile dintre conflict şi atitudinile schimbătoare ale personajelor, ne vom împărţi în 4 grupe pentru a epuiza mai eficient conţinutul operei. Pentru că ne vom gândi un pic cum să le dăm de cap sărăcenenilor, activitatea noastră se va intitula Pălăriile gânditoare. Vă rog să vă împărţiţi în grupe de câte 5 elevi, de data aceasta, gruparea o vom face în ordine alfabetică. (Elevii se grupează şi primesc fişele de lucru. Profesoara aduce pentru fiecare grupă o pălărie de culoare

Elevii răspund întrebărilor adresate de profesoară:

„-Poporenii nu au fost receptivi la schimbare deoarece erau mulţumiţi cu soarta lor, schimbarea presupunea efort şi muncă, dar, în plus, nu vedeau nici efectele benefice ale muncii.”-Atitudinea lor era de profundă acceptare.-Sărăcenenii erau deopotrivă leneşi şi nemotivaţi.”

Elevii se împart în cele 4 grupe,

fiecare reprezentând o

pălărie gânditoare,

răspund cerinţelor

Tehnica Pălăriilor

gânditoare:oConversaţia;o Lucrul în grup;oProblematizarea;oExplicaţia;oDezbaterea;

Exerciţiul

Reflecţia(10 min.)

diferită, confecţionată din hârtie, în care se va găsi o fişă de lucru.) (vezi Fişa 1-2-3-4) Fiecare echipă are la dispoziţie 10 minute pentru a rezolva sarcinile de pe fişele de lucru. Profesoara vine în sprijinul elevilor şi le dă indicaţii acolo unde este necesar. Tabla va fi împărţită de către profesoară în mai multe coloane-aşa cum se va vedea în Anexa 2- şi din fiecare echipă va veni un reprezentant pentru a nota concluziile Pălăriei gânditoare pe care o reprezintă. Implicarea elevilor în discuţii deschise privind concluziile rezultate în urma rezolvării fişelor. Se insistă pe dialogul profesor-grup-elev. Elevii primesc o schemă cu privire la structura unui text argumentativ (vezi Anexa 3) care va fi discutată împreună, profesoara explicând succesiunea secvenţelor care trebuie să aibă în vedere: ipoteza, argumentele, concluzia şi

înscrise pe fişele de lucru pe care le

primesc.

Elevii rezolvă cerinţele înscrise pe fişele de lucru (vezi Fişa 1.1-2.1-3.1-4.1), iar în final, un reprezentant din fiecare echipă, purtând pălăria pe cap, va nota pe tablă (vezi Anexa 2.1) concluziile la care a ajuns propria echipă.

Textul de 5 min.

Exerciţiul

Răspunsurile elevilor vor fi notate pe tablă pentru a putea fi completate sau pentru a corecta unele

erori.

Realizare personală

elementele de relaţie între ideile expuse. După modelul acesteia, elevii vor alcătui un text argumentativ, pe baza concluziilor la care ajunge fiecare grupă. Schema va constitui Fişa de evaluare formativă pentru activitatea didactică desfăşurată la oră. Ea va consta în contragerea concluziilor celor 4 pălării gânditoare la 4 argumente pe baza cărora elevii vor alcătui o creaţie argumentativă. Elevilor le este precizat faptul că textul trebuie să fie o creaţie personală, dar care să aducă argumente, dintre cele discutate în clasă, pro sau contra, având titlul Avem nevoie de modele?-importanţa literaturii ca sursă de modele demne de urmat în viaţă: TEMĂ: „-Toată munca voastră de astăzi nu este în zadar, pentru că, acum, după ce l-am pus sub lupă pe părintele Trandafir şi am făcut disecţia textului, e timpul să vă pronunţaţi. Pentru ora viitoare, aveţi ocazia să vedeţi în ce categorie de carte

Elevii ascultă cu atenţie explicaţiile

profesoarei, se pregătesc să

completeze fişa de evaluare

formativă.

Elevii completează fişa

de evaluare formativă (vezi

Anexa 3.1)

Elevii notează tema în caiete,

precum şi indicaţiile pe care

le oferă profesoara:

-creaţia argumentativă va fi de 1-2 pagini;-se vor folosi cel puţin 2 argumente pro şi 1/2 contra din cele discutate în clasă;

Evaluare formativă

(vezi Anexa 3)

încadraţi textul Popa Tanda voi înşivă şi cum vă raportaţi la mesajul pe care el ni-l trnasmite. Folosindu-vă de schema pentru redactarea unui text argumentativ, ceea ce va trebui să faceţi pentru ora viitoare este să scrieţi o creaţie personală cu titlul Avem nevoie de modele?- importanţa literaturii ca sursă de modele demne de urmat în viaţă.” Profesoara notează pe tablă tema şi specifică cerinţele care vor constitui criteriile de evaluare. (vezi Anexa 2) Sună soneria, profesoara salută şi activitatea didactică ia sfârşit: -Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă doresc o zi bună!”

-se vor avea în vedere cuvintele de legătură, corelativele specifice pentru discursul argumentativ;-claritatea şi coerenţa ipotezei şi a concluziei; -creativitatea abordării şi originalitatea limbajului;

Elevii salută şi ies, mai apoi, în

recreaţie: „-Vă mulţumim!-La revedere!”

Anexa 1: Intertext

„Cărţile sunţ ca oamenii. Pe multe le întâlneşti la tot pasul, dar nu-ţi produc nicio impresie: le uiţi imediat. Cu unele te întâlneşti de nevoie. Altele îţi aţrag aţenţia, dar după ce le răsfoieşti nu ţi se mai par la fel de interesante şi le aşezi înapoi pe rafţ. Sunt cărţi care nu te încântă, dar le citeşti în speranţa că până la final ceva o să se schimbe. Sunt altele pe care îţi aminteşti că le-ai iubit, dar acum nu-ţi mai spun nimic, şi câteva care pur şi simplu n-au vrut să te iubească. Dar sunt şi cărţi de care rămâi cumva îndrăgostit: crezi că le-ai uitat şi totuşi le duci atât de tare dorul…Sau cărţile cărora le-ai presimţit miracolul, fără să le fi cunoscut vreodată, cărţi gata să te iubească, adunate pentru tine în colecţii… Citeşte-le pe toate…bune, rele, plictisitoare, amuzante, interesante, captivante, banale, clasice…altfel cum o să-ţi dai seama care e cartea sufletului tău?” (Thais în Golful dorinţelor)

Descifrarea sensului

1. De ce credeţi că putem face o comparaţie între oameni şi cărţi?

2. Cât de mult ne influenţează cărţile pe care le citim?

3. Există o lume reală care zace adormită în lumea cărţilor şi se trezeşte la viaţă ori de câte ori

citim paginile lor? Cum funcţionează literatura din acest punct de vedere?

4. Enumeraţi câteva beneficii ale lecturii.

Răspuns la text

1. Numiţi ultima carte pe care aţi citit-o, în afara bibliografiei şcolare.

2. Indicaţi tittlul cărţii care v-a impresionat cel mai mult ca cititori.

3. Credeţi că aţi citit cartea sufletului vostru? Care a fost aceea?

cam greu la vorbă

Părintele Trandafir este nevoit să plece din Butucani

Ştia carte

Pr. Trandafir vs.

Pr. Trandafir vs.

Pălăria gânditoare 1

„Pe părintele Trandafir, să-l ţină Dumnezeu! Este om bun; a învăţat multă carte şi cântă mai

frumos decât chiar răposatul tatăl său, (...) şi vorbeşte drept şi cumpănit, ca şi când ar citi din carte. Şi

harnic şi grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe şi face din nimica ceva. Strânge, drege şi

culege, ca să aibă pentru sine şi pentru alţii. (...) Minunat ar fi părintele Trandafir dacă nu l-ar strica un

lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-făţiş. El nu mai

suceşte vorba, ci spune drept în faţă, dacă i s-a pus ceva pe inimă. Nu e bine să fie omul aşa. Oamenii

se prea supără când le luăm căciula din cap. Şi e bine să trăim bine cu lumea. Aceasta s-a văzut şi cu

alde părintele Trandafir. Un om ca el nici doi ani n-a putut să stea la Butucani. Când una, când alta: o

dată cu vorba-n săteni, altă dată-n protopop.”

1. Extrageţi din text, acea informaţie care completează reprezentarea grafică a conflictului dintre părintele Trandafir şi enoriaşii din Butucani.

2. Cum explicaţi relaţia proastă pe care o are preotul cu enoriaşii din Butucani? 3. În ce măsură consideraţi cuvintele o forţă care poate schimba lumea? 4. Ce lecţie ar fi trebuit să înveţe preotul din experienţa sa la Butucani?

Părintele Trandafir ................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Pălăria gânditoare 2 „Ce fac însă oamenii leneşi, oamenii care nu-şi dau nicio silinţă, care nici mâna nu

şi-o întind ca să ia darul? Sunt păcătoşi! Căci nu numai dorinţe avem, ci şi pofte trupeşti. Poftele cele curate sunt date omului ca să le astâmpere prin rodul muncii;

dorinţe îi sunt date în suflet ca să cuprindă lumea şi Dumnezeu în sine şi, fericit, să le privească. Lucrareaeste dar legea firii omeneşti, şi cine nu lucrează greu păcătuieşte.”

Faceţi...

Să trăim bine cu lumea!

P1: casa era dărăpănată

P2:

P3:

P4:

S1: ţine predici la biserică

S2: Popa e omul

dracului!

Credincioşii.................................................................

VERSUS

1. Completaţi figurile de mai sus şi explicaţi atitudinile oamenilor faţă de vorbe şi fapte. 2. Ce îi asigură munca preotului Trandafir? Dar sătenilor? Dar fiecărui om?

Cred că un model precum cel oferit de pr. Trandafir are sorţi de izbândă şi astăzi pentru

că ..........................................................................................................................................

............................................................................................................................................

Pălăria gânditoare 3

„Oamenii sunt toţi acelaşi om întrupat în fel de fel de chipuri. E omul adevărat în fiecare, dar nu iese în niciunul întreg la iveală: cu cât mai întreg îl scoţi din tine însuţi, cu atât mai sus eşti în scara desărârşirii sufleteşti şi cu cât mai sus sunt cu toţii, cu atât mai uşoară este înţelegerea între unul şi altul, căci una singură este voinţa omenească.” (Ioan Slavici)

P: Sărăcia şi necazurile pe care le îndura

preotul Trandafir

S2:

S3: Preotul îşi face gard, iar preoteasa straturiS4:

Credincioşii urmează exemplul preotului

Părintele e omul lui D-zeu!

S1:

...............................................................................................................................................................

La Sărăceni La Butucani

Harta sufletului părintelui Trandafir

1. Descrieţi prin cuvinte-cheie sentimentele pe care le încearcă preotul în diferite situaţii cu care se confruntă; scrieţi-le pe săgeţi pentru a completa Harta sufletului părintelui Trandafir. Discutaţi contextul în care se simte aşa şi motivaţi raportul cu ceilalţi semeni ai săi. 2. Pe lângă lecţia de viaţă pe care a învăţat-o, cum se raportează acum la Dumnezeu? Care este profilul călăuzei spirituale întruchipată în persoana părintelui Trandafir? 3. Credeţi că lumea mai are astăzi nevoie de călăuze spirituale? Este preotul un exemplu pentru comunitatea în care şi pe care o slujeşte? 4. Avem şi noi un Popa Tanda în contemporaneitate? Nu ne regăsim şi noi măcar un pic în experienţa sa de viaţă?

Popa Tanda este un model pentru mine

pentru................................................................ ...................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Pălăria gânditoare 4

1. În decursul lecturii se pot aplica câteva dintre cele mai cunoscute vorbe înţelepte româneşti. Citeşte-le şi identifică momentul acţiunii în care se potrivesc, apoi încearcă să le dezvolţi oral în câteva enunţuri:

Roza proverbelor

Iarba rea creşte repede, iar cea bună – încetul cu încetul..............................................................Munca e blagoslovită, când te ţii de ea ai pită..................................................................................Limba izbeşte în dintele ce te doare..................................................................................................Lenevia e soră bună cu sărăcia..........................................................................................................Gura taie mai mult decât sabia..........................................................................................................Fiecare om îşi poartă crucea..............................................................................................................Cuvântul e începutul faptei................................................................................................................Omul sfinţeşte locul.............................................................................................................................

2. Care este morala textului Popa Tanda de I. Slavici? Cât ne ajută pe noi, ca cititori, să înţelegem lumea?3. Voltaire susţinea: „Cu cărţile se întâmplă ca şi cu focul de pe vetrele noastre; iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora şi astfel e al tuturor.”; ce credeţi că reprezintă focul?4. Aduceţi argumente pro sau contra faptului că fiecare dintre noi are nevoie de modele în viaţă şi că, de cele mai multe ori, experienţele lor ne influenţează pozitiv sau negativ, dacă le urmăm.

Despre Popa Tanda şi

sărăceneni şi...fiecare dintre

noi

Literatura ne oferă modele de viaţă

prin............................................................................. ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Anexa 2: oglinda tablei

AVEM NEVOIE DE MODELE?

Pălăriagânditoare

Argument

1Roşu

2Galben

3Albastru

4Roz

A1

A2

A3

A4

TEMĂ: Redactaţi o creaţie argumentativă cu titlul Avem nevoie de modele?(Literatura-sursă de modele demne de urmat), în care să folosiţi pro sau contra argumentele constituite în clasă. Pentru redactarea ei, veţi avea în vedere următoarele cerinţe: -creaţia argumentativă nu va fi mai mare de 1-2 pagini;-se vor folosi cel puţin 2 argumente pro şi 1/2 contra din cele discutate în clasă;-se vor avea în vedere cuvintele de legătură, corelativele specifice pentru discursul argumentativ;-claritatea şi coerenţa ipotezei şi a concluziei; -creativitatea abordării şi originalitatea limbajului;

Anexa 3: Fişă de evaluare formativă

Textului argumentativ1. Definiţie: Textul argumentativ este acel tip de text în care ne exprimăm propria opinie în legătură cu o anumită afirmaţie prin susţinerea punctului de veder cu argumente bazate pe exemple concrete.2. Structură:

Ipoteză: formularea ideii de la care se porneşte, de obicei, ilustrată de cerinţă, cu exprimarea proprie opinii în legătură cu aceasta, optându-se pentru o poziţie pro sau contra; Argumentarea: 2/3 argumente, scrise cu aliniat, susţinute prin exemple concrete şi idei clare şi concise; Concluzia: reluarea cu alte cuvinte a ipotezei, pentru a arăta că ipoteza a fost demonstrată.

3. Elemente specifice şi corelative: P1: Sunt de acord..., Consider... etc. P2: adăugând următoarele, după toate, din nou, de asemenea, pe lângă toate, să nu uităm, după cum am spus, şi acum, oricum, oricât, la fel ca, mă bazez pe, de exemplu etc. P3: În concluzie,..., Aşadar,...etc.

FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

1. Având ca punct de sprijin schema textului argumentativ, completaţi schematic tabelul de mai jos, introducând elementele de relaţie şi argumentele discutate şi notate pe tablă. Conferiţi ipotezei şi concluziei o formă personală şi creativă.

Avem nevoie de modele?*Literatura-sursă de modele în viaţă*

cam greu la vorbăprea

verde-făţis

cam asprula judecatăspune drept

în faţă

Părintele Trandafir este nevoit să plece din Butucani

Ştia carte Cânta frumos Vorbea drept Era harnic Era grijitor Era ambiţios Era econom Era deştept Era devotat Era altruist Era inventiv

Pr. Trandafir vs. enoriaşi

Pr. Trandafir vs. protopop

Ipoteza

Argument1

Argument2

Argument3

Concluzie

Pălăria gânditoare 1.1

„Pe părintele Trandafir, să-l ţină Dumnezeu! Este om bun; a învăţat multă carte şi cântă mai

frumos decât chiar răposatul tatăl său, (...) şi vorbeşte drept şi cumpănit, ca şi când ar citi din carte. Şi

harnic şi grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe şi face din nimica ceva. Strânge, drege şi

culege, ca să aibă pentru sine şi pentru alţii. (...) Minunat ar fi părintele Trandafir dacă nu l-ar strica un

lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-făţiş. El nu mai

suceşte vorba, ci spune drept în faţă, dacă i s-a pus ceva pe inimă. Nu e bine să fie omul aşa. Oamenii

se prea supără când le luăm căciula din cap. Şi e bine să trăim bine cu lumea. Aceasta s-a văzut şi cu

alde părintele Trandafir. Un om ca el nici doi ani n-a putut să stea la Butucani. Când una, când alta: o

dată cu vorba-n săteni, altă dată-n protopop.”

1. Extrageţi din text, acea informaţie care completează reprezentarea grafică a conflictului dintre părintele Trandafir şi enoriaşii din Butucani.

Faceţi...

Să trăim bine cu lumea!

2. Cum explicaţi relaţia proastă pe care o are preotul cu enoriaşii din Butucani? 3. În ce măsură consideraţi cuvintele o forţă care poate schimba lumea? 4. Ce lecţie ar fi trebuit să înveţe preotul din experienţa sa la Butucani?

Părintele Trandafir, deşi un preot foarte bun şi devotat credincioşilor săi, nu înţelege faptul că oamenilor le displace să li se arate mereu greşelile; el vede în

cuvânt doar o modalitate de a-i schimba pe ceilalţi, considerând că dacă celorlalţi le este bine şi el va avea de câştigat. Sfaturile sale sunt doar pentru enoriaşi, nu şi pentru el, astfel, el ar fi trebuit să înveţe să că mai întâi să se îndrepte pe sine şi, ulterior, prin cuvânt şi faptă, să-i schimbe şi pe enoriaşi în punctele lor mai slabe, fiind subtil şi apropiat de sufletele oamenilor. Pălăria gânditoare 2.1 „Ce fac însă oamenii leneşi, oamenii care nu-şi dau nicio silinţă, care nici mâna nu şi-o întind ca să ia darul? Sunt păcătoşi! Căci nu numai dorinţe avem, ci şi pofte trupeşti. Poftele cele curate sunt date omului ca să le astâmpere prin rodul muncii; dorinţe îi sunt date în suflet ca să cuprindă lumea şi Dumnezeu în sine şi, fericit, să le privească. Lucrareaeste dar legea firii omeneşti, şi cine nu lucrează greu păcătuieşte.”

P1: casa era dărăpănată

P2: acoperişul era stricat

P3: preoteasa era din nou

însărcinată

P4: enoriaşii erau leneşi

S1: ţine predici la biserică

S2: ocara-mijloc de îndreptare

Popa e omul

dracului!

Credincioşii răspund cu

aceeaşi monedă

P: Sărăcia şi necazurile pe care le îndura

preotul Trandafir

S2: Îşi zugraveşte casa

S3: Preotul îşi face gard, iar preoteasa straturiS4: Se apucă să facă lese şi să le vândă

Credincioşii urmează exemplul preotului

Părintele e omul lui D-zeu!

S1: Îşi repară acoperişul casei

1. Completaţi figurile de mai sus şi explicaţi atitudinile oamenilor faţă de vorbe şi fapte. 2. Ce îi asigură munca preotului Trandafir? Dar sătenilor? Dar fiecărui om?

Cred că un model precum cel oferit de pr. Trandafir are sorţi de izbândă şi astăzi pentru că atitudinile oamenilor faţă de realizări frumoase au fost întotdeauna pozitive, la început

doar vorbele preotului nu i-a impresionat deloc pe săteni pentru că nu aduceau niciun beneficiu. Munca îi asigură părintelui Trandafir nu doar satisfacţii personale, ci şi

aprecieri din partea celorlalţi, iar pe săteni îi ambiţionează să-şi dorească şi ei mai mult de la viaţă. Fiecare om doreşte să trăiască bine, dar mai ales atunci e mulţumit omul când reuşeşte prin rodul muncii sale să ajungă la realizări frumoase şi să se bucure de ceea ce a realizat în viaţă. Pălăria gânditoare 3.1

„Oamenii sunt toţi acelaşi om întrupat în fel de fel de chipuri. E omul adevărat în fiecare, dar nu iese în niciunul întreg la iveală: cu cât mai întreg îl scoţi din tine însuţi, cu atât mai sus eşti în scara desărârşirii sufleteşti şi cu cât mai sus sunt cu toţii, cu atât mai uşoară este înţelegerea între unul şi altul, căci una singură este voinţa omenească.” (Ioan Slavici)

Fericit şi mulţumit de rodul muncii sale, bucuros că enoriaşii săi au găsit drumul cel bun în viaţă

La Sărăceni La Butucani

Harta sufletului părintelui Trandafir

Prea sigur pe sine, indiscret

Smerit şi umil

Necăjit, disperat, supărat, lipsit de speranţă

1. Descrieţi prin cuvinte-cheie sentimentele pe care le încearcă preotul în diferite situaţii cu care se confruntă; scrieţi-le pe săgeţi pentru a completa Harta sufletului părintelui Trandafir. Discutaţi contextul în care se simte aşa şi motivaţi raportul cu ceilalţi semeni ai săi. 2. Pe lângă lecţia de viaţă pe care a învăţat-o, cum se raportează acum la Dumnezeu? Care este profilul călăuzei spirituale întruchipată în persoana părintelui Trandafir? 3. Credeţi că lumea mai are astăzi nevoie de călăuze spirituale? Este preotul un exemplu pentru comunitatea în care şi pe care o slujeşte? 4. Avem şi noi un Popa Tanda în contemporaneitate? Nu ne regăsim şi noi măcar un pic în experienţa sa de viaţă?

Popa Tanda este un model pentru mine pentru că nu s-a dat bătut şi a reuşit prin stăruinţă să iasă din situaţiile limită în care se afla, oferind un exemplu de devotament

şi credinţă puternică enoriaşilor săi, dar şi cititorilor nuvelei. Suferinţa este cea care îl apropie şi

mai mult de Dumnezeu şi îl face păstorul cel bun „care îşi pune viaţa pentru oile sale”, un model demn de urmat de fiecare dintre noi, dar mai ales pentru călăuzele spirituale de astăzi, de care avem atâta nevoie, un Popa Tanda precum cel din finalul nuvelei fiind exemplul preotului model de

astăzi, iar experienţa sa o lecţie de viaţă pentru fiecare dintre noi. Pălăria gânditoare 4.1

1. În decursul lecturii se pot aplica câteva dintre cele mai cunoscute vorbe înţelepte româneşti. Citeşte-le şi identifică momentul acţiunii în care se potrivesc, apoi încearcă să le dezvolţi oral în câteva enunţuri:

Roza proverbelor

Iarba rea creşte repede, iar cea bună – încetul cu încetul-lucrul bun presupune răbdare şi dăruire;Munca e blagoslovită, când te ţii de ea ai pită-toate se obţin în viaţă prin muncă, care e răsplătită;Limba izbeşte în dintele ce te doare-cuvintele totdeauna dor, mai ales când spun adevărul crud;Lenevia e soră bună cu sărăcia-întotdeauna cei leneşi vor fi şi săraci, căci doar munca înnobilează;Gura taie mai mult decât sabia-cuvintele sunt mai dure uneori, decât orice rană provocată;

Despre Popa Tanda şi

sărăceneni şi...fiecare dintre

noi

Fiecare om îşi poartă crucea-tot ceea ce primim de la D-zeu trebuie să acceptăm şi să împlinim;Cuvântul e începutul faptei-fiecare gând devine un cuvânt, care devine faptă pentru omul adevărat;Omul sfinţeşte locul-prin faptele frumoase şi viaţa sa, oamenii pot schimba viaţa altor oameni;

2. Care este morala textului Popa Tanda de I. Slavici? Cât ne ajută pe noi, ca cititori, să înţelegem lumea?3. Voltaire susţinea: „Cu cărţile se întâmplă ca şi cu focul de pe vetrele noastre; iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora şi astfel e al tuturor.”; ce credeţi că reprezintă focul?4. Aduceţi argumente pro sau contra faptului că fiecare dintre noi are nevoie de modele în viaţă şi că, de cele mai multe ori, experienţele lor ne influenţează pozitiv sau negativ, dacă le urmăm.

Literatura ne oferă modele de viaţă prin faptul că personajele înfăţişate în situaţii limită ne ajută să înţelegem lumea altfel; în acest sens, focul despre care vorbeşte Voltaire este

cuvântul care dă viaţă textului, care poartă înţelesuri şi ne ajută să ne înţelegem pe noi. Fiecare nouă experienţă ne arată o altă faţă a lumii, modele pe care alegem să le urmăm

în viaţă ne împărtăşesc din înţelegerea lor asupra lumii, cu atât mai mult literatura, care, spre deosebire de oamenii vii, limitaţi, ne este mereu accesibilă şi ne lasă nouă libertatea să alegem. Anexa 2.1: oglinda tablei

AVEM NEVOIE DE MODELE?

Pălăriagânditoare

Argument

1Roşu

2Galben

3Albastru

4Roz

A1-personajele ne oferă înţelegerea lor asupra lumii, lăsându-ne pe noi să judecăm, pentru ca, în final, să ne ofere soluţiile lor şi să ne impresioneze;

Părintele Trandafir, deşi un preot foarte bun şi devotat credincioşilor săi, nu înţelege faptul că oamenilor le displace să li se arate mereu greşelile; el vede în cuvânt doar o modalitate de a-i schimba pe ceilalţi, considerând că dacă celorlalţi le este bine şi el va avea de câştigat. Sfaturile sale sunt doar pentru enoriaşi, nu şi pentru el, astfel,

Cred că un model precum cel oferit de pr. Trandafir are sorţi de izbândă şi astăzi pentru că atitudinile oamenilor faţă de realizări frumoase au fost întotdeauna pozitive, la început doar vorbele preotului nu i-a impresionat deloc pe săteni pentru că nu aduceau niciun beneficiu. Munca îi asigură părintelui Trandafir nu doar satisfacţii personale, ci şi aprecieri din

Popa Tanda este un model pentru mine pentru că nu s-a dat bătut şi a reuşit prin stăruinţă să iasă din situaţiile limită în care se afla, oferind un exemplu de devotament şi credinţă puternică enoriaşilor săi, dar şi cititorilor nuvelei. Suferinţa este cea care îl apropie şi mai mult de Dumnezeu şi îl face păstorul cel bun „care îşi pune viaţa pentru oile sale”, un model demn de

Literatura ne oferă modele de viaţă prin faptul că personajele înfăţişate în situaţii limită ne ajută să înţelegem lumea altfel; în acest sens, focul despre care vorbeşte Voltaire este cuvântul care dă viaţă textului, care poartă înţelesuri şi ne ajută să ne înţelegem pe noi. Fiecare nouă experienţă ne arată o altă faţă a lumii, modele pe care alegem să le urmăm în viaţă ne împărtăşesc din

A2-soluţiile pe care le oferă personajele şi acţiunea sunt căi de a ne cunoaşte pe noi înşine;

A3- modelele pe care ni le oferă literatura sunt mereu actuale pentru că

problemele lor sunt ale noastre;

el ar fi trebuit să înveţe să că mai întâi să se îndrepte pe sine şi, ulterior, prin cuvânt şi faptă, să-i schimbe şi pe enoriaşi în punctele lor mai slabe, fiind subtil şi apropiat de sufletele oamenilor.

partea celorlalţi, iar pe săteni îi ambiţionează să-şi dorească şi ei mai mult de la viaţă. Fiecare om doreşte să trăiască bine, dar mai ales atunci e mulţumit omul când reuşeşte prin rodul muncii sale să ajungă la realizări frumoase şi să se bucure de ceea ce a realizat în viaţă.

urmat de fiecare dintre noi, dar mai ales pentru călăuzele spirituale de astăzi, de care avem atâta nevoie, un Popa Tanda precum cel din finalul nuvelei fiind exemplul preotului model de astăzi, iar experienţa sa o lecţie de viaţă pentru fiecare dintre noi.

înţelegerea lor asupra lumii, cu atât mai mult literatura, care, spre deosebire de oamenii vii, limitaţi, ne este mereu accesibilă şi ne lasă nouă libertatea să alegem.

A4-literatura este o sursă inepuizabilă de modele pentru că este mereu accesibilă, gratuită, variată şi ne lasă libertatea de a gândi, alege şi trăi după propriile reguli.

Anexa 3.1: Fişă de evaluare formativă

Textului argumentativ1. Definiţie: Textul argumentativ este acel tip de text în care ne exprimăm propria opinie în legătură cu o anumită afirmaţie prin susţinerea punctului de veder cu argumente bazate pe exemple concrete.2. Structură:

Ipoteză: formularea ideii de la care se porneşte, de obicei, ilustrată de cerinţă, cu exprimarea proprie opinii în legătură cu aceasta, optându-se pentru o poziţie pro sau contra; Argumentarea: 2/3 argumente, scrise cu aliniat, susţinute prin exemple concrete şi idei clare şi concise; Concluzia: reluarea cu alte cuvinte a ipotezei, pentru a arăta că ipoteza a fost demonstrată.

3. Elemente specifice şi corelative: P1: Sunt de acord..., Consider... etc. P2: adăugând următoarele, după toate, din nou, de asemenea, pe lângă toate, să nu uităm, după cum am spus, şi acum, oricum, oricât, la fel ca, mă bazez pe, de exemplu etc. P3: În concluzie,..., Aşadar,...etc.

FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

1. Având ca punct de sprijin schema textului argumentativ, completaţi schematic tabelul de mai jos, introducând elementele de relaţie şi argumentele discutate şi notate pe tablă. Conferiţi ipotezei şi concluziei o formă personală şi creativă.

Avem nevoie de modele?*Literatura-sursă de modele în viaţă*

Ipoteza

Consider că avem nevoie de modele în viaţă, iar literatura poate fi o sursă importantă de modele demne de urmat în viaţă;

Argument1În primul rând, personajele şi situaţiile ne lasă libertatea de a ni le apropia în măsura în

care avem noi nevoie;

Argument2În al doilea rând, ne recunoaştem în problemele lor;

Argument3 În plus, literatura nu ne impune nimic, ne face liber cugetători, fără să ne constrângă;

ConcluzieÎn concluzie, literatura este o altă formulă a vieţii care ne împărtăşeşte modele şi valori,

indicându-ne şi secretul succesului lor.