Proiect de investiţii financiare

8/2/2019 Proiect de investiii financiare

1/14

1

1.Conceptul de investitie

Privind rolul procesului investitional in angrenajul general al dezvoltarii economice sisociale, problematica investitiilor se inscrie in ansamblul cerintelor care se urmaresc atunci candse stabilesc destinatiile resurselor acumulate de societate, respectiv cand se stabileste raportuldintre resursele destinate dezvoltarii si cele pentru consum. Pentru a evalua si a sintetiza rolulprocesului investitional s-au conceput doi indicatori de ordin general :- multiplicatorul, care semnifica, in esenta, plusul de venituri ( profitul ), pe care il genereazainvestitia, ca sursa de finantare a dezvoltarii;- acceleratorul, care reprezinta presiunea care o face consumul suplimentar generat de efecteleinvestitiilor asupra procesului investitional.In opinia unor specialisti, cum ar fi Pierre Mosse, investitiile reprezinta o renuntare la osatisfactie imediata si sigura, in schimbul unei sperante al carui suport sunt tocmai resurseleinvestite.Pe scurt, investitia trebuie privita ca o cheltuiala certa pentru un viitor incert.Alti specialisti, cum ar fi Margerin I. Si Ausset G. sunt de parere ca notiunea de investitii implica

trei elemente definitorii : durata, risc, eficienta.Pentru a avea o imagine completa trebuie studiataimaginea ei tridimensionala : contabila, economica, financiara.Analizand, recapituland, sintetizand aceste opinii si completandu-le, putem formula urmatoareadefinitie generala a investitiei : Investitia este efortul financiar actual facut pentru un viitor maibun, creat prin dezvoltare si modernizare, avand ca sursa de finantare renuntarea la consumuriactuale sigure, dar mici si neperformante, in favoarea unor consumuri viitoare mai mari si intr-ostructura moderna, mai aproape de optiunile utilizatorilor, dar probabileDin aceasta definitie se dezvolta o serie de concluzii si consecinte in plan managerial, dintre carene limitam la sublinierea unor pe care le consideram mai semnificative :

1. Investitia este un efort actual, care, ca orice efort, trebuie dimensionat, previzionat siargumentat pentru a fi sustinut de catre cei care trebuie sa-l faca.

2. Investitia vizeaza un viitor mai bun, care trebuie evidentiat stiintific si realist, prinstudii complexe, adecvate.

3. Sursa de finantare a investitiilor o reprezinta renuntarea la consumuri actuale posibilesi sigure, in favoarea unor consumuri viitoare, mai mari, mai performante dar probabile.

2.Analiza contextului macroeconomicPresupune o evaluare a strii economiei naionale, cel puin prin luarea n considerare a

urmtoarelor aspecte: evoluia PIB, evoluia ratei inflaiei, ratei omajului i ratei dobnzii depolitic monetar, evoluia cursului de schimb valutar, analiza execuiei bugetare pentru anulprecedent si perspective n anul curent, analiza balanei comerciale externe si a balanei de pli,evoluia puterii de cumprare a monedei naionale i a nclinaiei spre consum/ investiii/economisire, evaluarea riscului de ar din perspectiva ageniilor de rating, sanciuni impuse deorganisme financiare internaionale sau facilitate de acces la finanare pe pietele externe, etc.

Conform datelor publicate de ctre Comisia European n noiembrie 2009, economia UE, pe ansamblu, ca medie, a ieit din criz n trimestrul III al acestui an, dei pe tot anul2009 se estimeaz o scdere a PIB-ului de aproximativ 4,1%. Pentru urmtorii doi ani seanticipeaz o redresare moderat, dar progresiv, PIB-ul urmnd s creasc, potrivitpreviziunilor, cu 0,7% n 2010 i cu 1,6% n 2011.Pentru 2009 ns, toate statele membre, cu excepia Poloniei, se ateapt s ncheie


2/14

2

anul n scdere economic, raportndu-ne la anul anterior. Pentru Romnia se estimeaz unadintre cele mai severe scderi economice printre statele membre ale UE, ara noastr avnd cea mai mare valoare a acestui indicator, dup rile baltice. Ca ordin de mrime a acesteiscderi economice, Romnia se situeaz alturi de Irlanda i Slovenia.Tabelul 1

O parte din state au avut ns rezultate pozitive n ceea ce privete modificarea realrelativ a PIB-ului in trimestrul III din 2009, unele chiar din trimestrul II: Germania, Frana,Portugalia, Republica Ceh, Slovacia, Slovenia, Suedia.Tabelul 2

Modificarea relativ a PIB-ului fa de trimestrul anterior

a. Piaa forei de munc sub presiuneSe anticipeazc, pe piaa forei de munc, rezultatele vor fi nefavorabile, rata

omajului urmnd s creasc de la 9,1% n 2009 la 10,3% n 2010 i s rmn la aceastvaloare i n 2011.Cu toate c piaa comunitar a forei de munc s-a dovedit mai rezistent dect se


3/14

3

atepta, n perioada crizei, n mare parte datorit msurilor de politic pe termen scurt, reformelor din trecut i meninerii locurilor de munc n unele state membre, se preconizeaz o scdere mai accentuat a ratei de ocupare a forei de munc n trimestrele urmtoare. Situaia n sectorul ocuprii forei de munc se va stabiliza probabil progresiv spre sfritulanului 2010 i nceputul anului 2011, odat cu consolidarea redresrii.

Rata omajului

Figura 1. Corelaia dintre rata omajului i rata de cretere economic n 2009

n Figura 1 am realizat corelaia liniar dintre omaj i cretere economic. Evidentcorelaia dintre cele dou mrimi este negativ, iar coeficientul variabilei dependente este de -0,275. Pe baza lui R2 putem spune c 20,61% din evoluia ratei omajului este determinat deevoluia real relativ a PIB-ului.b. Inflaia

Valorile nregistrate ale inflaiei indic un semn de stabilitate, ce susine puterea de


4/14

4

cumprare a populaiei n aceast perioad dificil, nesigur. Exist cteva state printre celemembre ale UE care vor nregistra chiar o reducere a preurilor de consum n 2009: Irlanda, Portugalia i Spania. Din pcate, Romnia st cel mai prost la acest capitol, nregistrnd celmai mare nivel al ratei inflaiei n rndul statelor UE-27.

c. Soldul contului curentPe fondul reducerii consumului, al creterii nencrederii investitorilor i al retrageriicapitalurilor ctre tara de reziden a acestora, contul curent a suferit ajustri consistente,printr-o limitare masiv a importurilor i prin creteri ale exporturilor. Romnia i-a ajustatdeficitul de cont curent de la 12,3% n 2008 la 5,5% n 2009. Cele mai mari ajustri s-aunregistrat n Letonia (de la un deficit de 13% la un excedent de 6,8%) i Estonia (de la undeficit de 9,1% la un excedent de 3,9%).

Soldul contului curent - 2008, 2009 (% PIB)

3. Analiza SectorialaAnaliza sectoriala ofera o imagine global asupra unui domeniu de activitate sau asupra

unei ramuri economice.De ce este necesar o analiz sectorial?

cresterea capacitii de reactie intr-un anumit domeniu; dobandirea unei mai mari flexibiliti in activitatea desfasurat; optimizarea alocrii si utilizrii resurselor;


5/14

5

eficientizarea intregii activiti a unei companii dintr-un anumit domeniu analizatsectorial.

Dup domeniu de activitate (conform CAEN) am selectat 15 companii: INTERMEDIERI FINANCIARE-(cu excepia activitiilor de asigurri i ale caselor de

pensii)1. X1-SIF TRANSILVANIA SA.2. X2-SIF MUNTENIA SA.3. X3-SIF BANAT-CRIANA

COMERUL CU RIDICAT I CU AMNUNTUL-(comer cu ridicat i servicii deintermediere in comerul cu ridicat)

4. X4-ROPHARMA SA. BRAOV5. X5-ALUMIL ROM. INDUSTRY SA.6. X6-FARMACEUTICA REMEDIA SA.

CONSTRUCII7. X7-SC. TRANSILVANIA CONSTRUCII SA.8. X8-COMCM SA. CONSTANA9. X9-CONDMAG SA.

PRODUSE ALE INDUSTRIEI PRELUCRATOARE-(fabricarea substanelor i aproduselor chimice)

10.X10-ANTIBIOTICE SA.11.X11-SINTEZA

(Industria mijloacelor de transport rutier)12.X12-ALTUR SA.

INDUSTRIA EXTRACTIV-(extracia hidro-carburilor i servicii anexe)13.X13-DAFORA SA.

HOTELURI I RESTAURANTE14.X14-TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX15.X15-TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRA S.A.

4. Analiza de firmIndicatorii de analiz fundamentalfolositi pentru evaluarea poziiei i a performanelor

financiare ale unei societi ale crei valori mobiliare se tranzacioneaz pe o pia reglementat:

Modalitate de CalculCapitaluri proprii/Capitaluri permanente 100

Datorii totale/Capitaluri proprii 100Capitaluri proprii/Total pasive 100

Datorii totale/Total active 100Active circulante/Datorii pe termen scurt 100

(Active circulante-Stocuri)/Datorii pe termen scurt 100


6/14

6

Trezorerie/Datorii pe termen scurt 100Profit brut/Active totale 100Profit net/Active totale 100

Profit net/Capitaluri proprii 100Profit net/Cheltuieli totale 100

Capitaluri proprii/Nr. Aciuni emiseCursul aciunii/Valoarea contabila a aciunii

Profit net/Nr. de aciuni comune emiseCursul aciunii/Ctigul pe aciune

Dividendul aciunii/Cursul aciunii 100Dividendul aciunii/Ctigul pe aciune 100

Pentru fiecare grup de indicatori financiari am acordat o pondere de importan pentruacordarea calificativelor. Acordarea calificativelor am realizat cu ajutorul metodei scoring(metoda scorurilor) dup aranjarea n ordine descresctoare am ales cele mai bune 5 firme:

I-X3-SIF BANAT-CRIANA SA.

II-X2-SIF MUNTENIA SA.III-X1-SIF TRANSILVANIA SA.

IV-X4-ROPHARMA SA. BRAOVV-X8-COMCM SA. CONSTANA

5.Analiza technicPutem vedea pe grafice de tip lumnare n cazul fiecrei societiurmtoarele indicatori

technici: EMA(exponential moving average) media mobil exponenial la 12 zile, Bollingerbands 20, RSI( Relative Strength Index) la 9 zile i MACD-Moving Average ConvergenceDivergence ( Media mobil Convergen/Divergen) pe o perioad de 6 luni.


7/14

7

X3-Sif Banat-Criana

La data de 02.12.2010 RSI urc peste pragul de 30 cea ce indica creterea preului, la14.12.2010 RSI coboar sub pragul de 70 dnd semnal de cumprareurmnd o perioad descdere a preului, cea ce este continuat de la 23.12.2010 cu o cretere care indic o cretere apreului. La 09.05.2011 scade sub pragul de 20 care arata scaderea extrem a preului, dupa care

urmrete o cretere lent. La perioada 09.12.2010-30.12.2010 benziile Bollinger sunt nguste,preurile avnd o volatilitate mica, dar aceastaeste urmat pn 31.05.2011 unde benzileBollinger formeaz un canal destul de larg, preul aciunii avnd volatilitate ridicat. Cel maimare volum de aciuni n perioada analizat s-a tranzacionat n perioada 30.03.2011 pn10.05.2011. MACD-ul trece peste linia de declan la 01.01 nsemnnd un semnal de cumprare,iar la 18.04 scade sub acesat liniesemnal de vnzare.Pe perioada 23.12.2010-21.01.2011indicele EMA prezint un semnal de cumprare, iar pe intervalul 03.03-18.04 indicele EMAprezint un semnal de vnzare.


8/14

8

X2-Sif Muntenia

La data de 19.12.2010 RSI scade sub pragul de 50 cea ce indic un semnal de vnzare urmnd operioad de cretere a preului. La data de 08.02.2011 RSI atinge pragul de 20 dupa care la data de22.02.2011 scade sub acest prag dupa care intra n cretere nsemnnd o cretere preului.

De la data de 12.12 canalul trasat de benzile Bollinger se ngusteaz urmnd o perioad cu ovolatilitate a preurilor mai sczut, n aceast perioad scade i volumul de aciuni tranzacionate. De la

data de 02.03 canalul se lrgete preurile avnd o volatilitate mai mare n perioada urmtoare urmat ide creterea volumului de aciuni tranzacionate. MACD-ul scade sub linia de declan la 02.03 reflectndun semnal de vnzare, iar la 30.03 trece peste aceast linie reflecnd un semnal de cumprare. Pe perioada01.02.2011-02.03.2011 indicele EMA prezint un semnal de vnzare, iar pe intervalul 22.12.2010 -30.03.2011 indicele EMA prezint un semnal de cumprare.


9/14

9

X1-Sif Transilvania

La data de 22.12.2010 RSI atinge pragul de 20 dnd un semnal de scdere a preurilor, adica devnzare, cea ce este urmat cu o cretere la data de 02.02.2011 indicatorul RSI trece peste pragul de 80 acesta indic o schimbare de trend a preului n sus dnd semnal de cumprare , aciunea fiind consideratsupra-vndut, dupa care scade sub pragul de 20.n perioada 22.12 31.05 benzile Bollinger formeaz un canal destul de larg, preul aciunii avndvolatilitate ridicat. Mediile mobile la 17.01 trec peste linia de declan dnd un semnal de cumprare, la28.03 scade sub aceasta linia insemnnd un semnal de vnzare. Pe perioada 24.12.2010-21.01.2011indicele EMA prezint un semnal de cumprare, iar pe intervalul 22.01.2011-28.02.2011 indicele EMAprezint un semnal de vnzare.


10/14

10

X4-Ropharma Braov

De la data de 11.01.2011 indicatorul RSI scade sub pragul de 30 cea ce nseamn ca aciunile sunt

subevaluate supravndutesemnal de cumprare. La 05.03.2011 urc peste pragul de 80 cea ce indic osupraevaluare a preului aciunilorsemnal de vnzare. La nceputul anului benziile Bollinger sunt foartelargi cea ce inseamn o volatilitate foarte mare a preurilor. In data de 03.02.2011 medile mobile arat unsemnal de vnzare, iar dupa aceasta perioada un semnal de cumprare. Pe perioada 15.01.2011-01.03.2011 indicele EMA prezint un semnal de vnzare, iar pe intervalul 02.03.2011-30.05.2011indicele EMA urmrete o cretere foarte lent cea ce prezint un semnal de cumprare.


11/14

11

X8-COMC SA. Constana

La data de 12.12.2010 indicatorul RSI urmrete un trend ascendant, la data de 03.01.2011 RSI urcpeste pragul de 80 dnd un semnal de vnzare, preurile fiind supraevaluate. La 18.05.2011 RSI scade subpragul de 20 i in continuare menine acest trend. Pe tot parcursul perioadei benziile Bollinger sunt foartelargi cea ce indica o volatilitate mare. Mediile mobile la 03.01 trec peste linia de declan cea ce insemnun semnal de cumprare, la 12.01 scad sub linie cea ce indica un semnal de vnzare pe tot parcursulperioadei. Pe perioada 03.01.2011-12.01.2011 indicele EMA prezint un semnal de cumprare, iar peintervalul 01.04.2011-31.05 indicele EMA prezint un semnal de vnzare.

6. Evalurarea final a performanelorde portofoliuPentru analiza portofoliului am selectat cele mai bune 5 companii care sunt rezultatele metodei

scoring, dar ultimul a trebit s nlocuiesc cu o alt companie,deoarce avea foarte puine tranzacii carefiind urmtorul cel mai bun. n continuare am calculat indicatorii cu datele acestei firme.

Investitorii sunt interesai s selecteze portofoliile de active financiare care sper s leaduc cele mai bune performane. Dac performanele portofoliilor este stabil n timpportofoliile cu rezultate bune pentru un interval de timp vor obine tot rezultate bune nperioadele urmtoare.

Performana portfoliilor de active financiare (cum ar fi cele ale fondurilor mutual sau asocietilor de investiii) este determinat n funie de rentabilitate i risc. n indicatorii deevaluare a performanei portofoliilor pentru cuantificarea riscului se utilizeaz: abaterea standard


12/14

12

a rentabilitiilor (n indicatorul Sharpe) i covariana dintre rentabilitile portofoliului (nindicatorul lui Traynor)

Indicatorul lui Traynor: se calculeaz conform relaiei: Tp=(E(Rp)-Rf)/p, unde:-E(Rp)-rentabilitatea sperat a portofoliului P, n situaia n care rentabilitatea este staionar,rentabilitatea sperat poate fie estimat prin sperana matematica a rentabilitilor

-Rf-rentabilitate fra risc-p-riscul systematic al portofoliuluiIndicatorul lui Traynor folosit n determinarea portofoliilor diversificate deoarece

consider numai sistematic al portofoliului, adic partea din riscul total ce nu poatefi eliminatprin diversificare. Pentru a estima valoare lui beta din relaia este necesar s alegem un portofoliude pia sau un indice de referin. Rezultatele sunt diferite n funcie de alegera fcut.

Indicatorul lui Sharpe: Sharpe a numit indicatorul creat pentru evaluarea performaneireward-to-variability care a fost redenumit drept indicatorul lui Sharpe n lucrariile ce lmenioneaz. Indicatorul lui Sharpe se calculeaz conform relaiei: S=(E(Rp)-Rf)/pUnde: E(Rp)-rentabilitatea sperat a portofoliului P

p-riscul total al portofoliului (abaterea standard a rentabilitilor)

Indicatorul lui Sharpe poate fi utilizat pentru evaluarea performanei portofoliilor mai puindiversificate deoarece se calculeaz pe baza riscului total al portofoliului. Din acest motivindicatorul lui Sharpe este foarte utilizat pentru msurarea performanei portofoliilor.

Volatilitatea portofoliului sau riscul portofoliului este creatia economistior, care incearcasa inteleaga piata ca intreg, spre deosebire de analistii financiari, care cercecteaza fiecareinvestitie in mod individual. Investitiile sunt modelate statistic, in termeni de profit asteptat sivolatilitate. Volatilitatea este echivalenta cu riscul. Scopul este ca fiecare investitor sa-siidentifice nivelul de risc acceptat si apoi sa gaseasca portofoliul cu cel mai mare randamentpentru acel nivel de risc.

Rentabilitatea ateptat:- O covarian pozitiv arat c randamentele celor dou active tind s se

modifice n aceeai direcie.O covarian negativ indic o tendin a randamentelor a dou active de a evolua n sens

opus (altfel spus, cnd randamentul unui activ crete, de regul, randamentul celuilalt scade)Coeficientul de corelaie: este o valoare cantitativa ce descrie relatia dintre doua sau mai

multe variabile. El variaza ntre (-1 si +1), unde valorile extreme presupun o relatie perfecta ntrevariabile n timp ce 0 nseamna o lipsa totala de relatie liniara. O interpretare mai adecvata avalorilor obtinute se face prin compararea rezultatului obtinut cu anumite valori prestabilite ntabele de corelatii n functie de numarul de subiecti, tipul de legatura si pragul de semnificatiedorit.


13/14

13

7.Bibliografie- www.bvb.ro- www.ktd.ro- Piee de capital i tranzacii bursiere

Lector univ. drd. SPTCEAN Ioan Ovidiu- Metode Statistice de determinare a stabilitii performanei portofolilor de active

financiareViorica Chiril

- Pintilescu Carmen : Analiza datelor, Editura Junimea, Iai, 2003
http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/http://www.ktd.ro/http://www.ktd.ro/http://www.ktd.ro/http://www.bvb.ro/


14/14

14

8.Cuprins

1.Conceptul de investiie..12.Analiza contextului macroeconomic................1

a. Piaa forei de munc sub presiune..............2b. Inflaia3c. Soldul contului current.............4

3. Analiza Sectorial4- Anexa1

4. Analiza de firm..............5- Anexa2- Anexa3

5. Analiza Technic..66. Evalurarea final a performanelor de portofoliu............................11

- Anexa47.Bibliografie.......................................................................................13

Proiect de investiţii financiare

Documents

Transcript of Proiect de investiţii financiare