Grupul Şcolar Industrial ŞuncuiuşCentrul de documentare şi informareAnul şcolar 2013 – 2014Profesor documentarist: Laura Păicuţ

PROIECT DE ACTIVITATEMOTTO:

În „lupta” dintre carte şi ecran, a decis fiinţa leneşa a omului. (Gabriel Liiceanu)

TITLUL ACTIVITĂŢII: Cartea şi calculatorul, care pe care?;

TIPUL ACTIVITĂŢII: - Activitate pedagogică la propunerea profesorului documentarist;- Animaţie audio – video şi mass-media;- Dezbatere.

PERIOADA DE DESFĂŞURARE:

OBIECTIVE DIDACTICE:- să dobândească cunoştinţe noi;- să acumuleze abilităţi de analiză;- să-şi formeze deprinderi de gândire critică;- să stimuleze spre lectură;- să stimuleze elevii în emiterea de păreri şi opinii;- să stimuleze imaginaţia elevilor.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:Elevii vor viziona o ştire (format video) despre dependenţa de calculator şi internet. Apoi

vor fi stimulaţi in emiterea de păreri pe tema dată prin întrebări cum ar fi:- Cât timp petreceţi în faţa calculatorului? - E suficient sau insuficient timpul petrecut la calculator? Dar pe internet?- Ce aplicaţii folosiţi atunci când utilizaţi calculatorul?- Dar pe internet, unde intraţi, pe ce site-uri?- Care este pragul între utilizarea normală a calculatorului şi a internetului şi dependenţa de acestea?- Calculatorul şi internetul sunt un rău necesar?

Elevii vor fi stimulaţi în emiterea de păreri cât mai diversificate pe tema dezbătută. Va fi folosita metoda ,,brainstorming”, elevii fiind stimulaţi să emită cât mai multe idei şi păreri despre tema discutată, la final fiind selecţionate cele mai bune dintre ele.

1

De asemenea, elevii vor primi o fişă de lucru cu un text despre carte. Pe fişa de lucru, elevii vor trebui să scrie părerea lor despre utilizarea excesivă a calculatorului şi a internetului şi despre importanţa lecturii unei cărţi.

Va fi analizată calitatea informaţiei luată de pe internet şi cea luată dintr-o carte. Se va compara traducerea unui text la întâmplare cu ajutorul dicţionarului concomitent cu traducerea aceluiaşi text cu ajutorul aplicaţiei GOOGLE TRANSLATE.

De asemenea, va fi discutată şi problema pericolelor de pe internet. Câţi dintre aşa-zişii ,,prieteni” de pe reţelele de socializare (Facebook, Hi5, Yahoo messenger) sunt oameni pe care elevii îi cunosc în realitate.

METODE DIDACTICE:- conversaţia;- brainstorming;

ELEVI IMPLICAŢI: Clasele V - VIII

RESURSE NECESARE:- http://stirileprotv.ro/stiri/international/atentie-dependenta-de-internet-face-victime.html - ştirea despre dependenţa de calculator;- http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/social/557-mirajul-crii-versus-infinitul- internet.html - articol dintr-un ziar

FINALITATEA:Activitatea va avea ca finalitate îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, îmbunătăţirea activităţii

lor la orele de limba şi literatura română, stimularea capacităţilor elevilor de a analiza şi a gândi critic. De asemenea, va fi întocmit un dosar tematic cu fişele de lucru ale elevilor. Activitatea va fi filmată, înregistrarea fiind salvată pe DVD, acesta fiind pus la dosarul documentar.

2

Anexa 1 FIŞĂ DE LUCRU

fişa 1

Plăcerea de a citi o carte s-a diminuat de-a lungul vremii. Dacă acum câteva zeci de ani, în lipsa unui televizor, fiecare membru dintr-o familie oarecare îşi găsea timp liber şi se izola într-un colţ pentru a se delecta cu ultimul roman poliţist/SF/dragoste apărut pe piaţă, în prezent, acele romane moştenite de la părinţi sau bunici zac prăfuite pe rafturile bibliotecii personale. Nici bibliotecile şcolilor nu mai au parte de „clienţi” ca în anii trecuţi. Profesorii sunt conştienţi că elevii lor au devenit mult prea comozi pentru a lectura sute de pagini şi mai bine dau un „search” pe Google ca să scoată rezumatul întregii poveşti, însă mai există şi cadre didactice care ţin cu dinţii de tradiţie şi aproape îi obligă pe tineri să citească romanul respectiv. „Nu mai e timp, lumea e prea agitată şi copiii sunt la fel. E vina părinţilor, dar şi a şcolii. Mai sunt şi profesori care dacă insistă, copiii se simt obligaţi să vină la bibliotecă şi cer toţi aceeaşi carte, pentru că altfel, primesc nota 2. Unii citesc cartea, alţii nu…”.

FIŞĂ DE LUCRUfişa 2

Lectură din obligaţiePentru a se convinge că elevul într-adevăr are habar de firul acţiunii petrecute în carte,

profesorul trebuie să-i pună întrebări-capcană, iar tânărul poate da răspunsul dorit doar dacă a citit o anumită frază din „nu ştiu ce” capitol. Sugestia bibliotecarei nu e tocmai pe placul elevilor internauţi, însă măcar astfel ei capătă un mic bagaj de cunoştinţe şi îşi dezvoltă aptitudinea de a gândi creativ, de a-şi exprima liber impresiile căpătate prin despicarea firului poveştii în patru. Lipsa răbdării îi împinge pe cei leneşi să apeleze la simplificare, culeg doar ce e mai esenţial şi, din păcate, uită să mai recurgă la imaginaţie.

De ce de ce nu mai consultă cartea şi preferă să intre pe internet? Este întrebarea care a încolţi în mintea multora dintre noi.

Dacă la clasă nu îi obligă profesorul să citească un roman, intră pe internet, scot rezumatul şi din rezumatul respectiv mai fac un rezumat, iar ei rămân cam cu zero din asta”.

3

FIŞĂ DE LUCRUfişa 3

Ce citesc băieţii? Ce citesc fetele?Zilnic, trec pragul bibliotecii liceului doar zece-douăzeci de elevi, mult mai puţini în

comparaţie cu cei din ciclul primar-gimnazial. Mai sunt elevi „fideli”, să zicem aşa. Băieţii vin şi iau romane poliţiste sau SF, iar fetele, romane de dragoste. Dar mai sunt şi alţii care vin şi caută ceva nou, vor să pună mâna pe o carte proaspăt apărută. Nu prea mai sunt cărţi care să fie cerute în prezent.

FIŞĂ DE LUCRUfişa 4

E mai bine să vezi filmul decât să citeşti cartea... Aceasta e părerea aproape unanimă a noii generaţii, indiferent că vorbim de copiii din

România sau din alte ţări. Puştii din ziua de astăzi au şi o explicaţie pentru dezinteresul faţă de citit: mai bine downloadează ecranizarea filmului decât să-şi strice ochii, luând literă cu literă, până ajung la final. Jocul de-a cadrele, efectele speciale care înlocuiesc explicaţia scrisă sunt elemente care îi fascinează pe devoratorii de filme. Practic, li se dă „mură-n gură”, ţin minte scenariul redat în film, de multe ori deviat de la subiectul iniţial, iar când elevul este întrebat de profesoara de limba română despre „cutare” personaj al romanului, el face legătura cu actorul din film care îl interpretează. Astfel, personajul din romanul X sau Y, devine actorul Z sau W. Personajul ficţional capătă cu ajutorul acelui actor un chip, o anumită abilitate. Practic, imaginea pe care autorul romanului încearcă s-o creeze în jurul personajului său este distorsionată cu „ajutorul” imaginii actorului. Din această cauză, elevul îşi formează lacune grave şi va face confuzii între adevărata operă literară şi reproducerea ei.

4

FIŞĂ DE LUCRUfişa 5

Prietenul nostru, calculatorul„Tinerii conectaţi la viitor”, cum sunt consideraţi de către o elevă - internauţii, au ajuns să

trăiască prin intermediul calculatorului. Orice informaţie se află la un click distanţă, orice prieten e mai aproape cu ajutorul Messenger-ului, Google translate traduce textele în şi din alte limbi automat, dar eronat, temele la şcoală se fac mult mai uşor, tot automat, cât despre abrevierile la care apelează tot mai mulţi tineri, doar pentru că le este greu să tasteze întregul cuvânt, ajung să fie aplicate şi în lucrările de control, teze, examene. „Poţi să fii deştept şi tot mori de foame. Trebuie să găseşti calea de mijloc. E bine să ştii să umbli şi pe calculator, să cauţi informaţia necesară de care ai nevoie rapid, dar ca să devii profund în anumite chestii, trebuie să pui mâna pe o carte din când în când. Chiar dacă nu eşti «citit», dacă eşti isteţ şi rapid, te vei descurca mult mai bine în viaţă ca cel care face parte din categoria «bibliotecă ambulantă». Golurile se vor umple din mers.

FIŞĂ DE LUCRUfişa 6

Pro calculator:- Andrei Midan: „La calculator poţi face o grămadă de lucruri: poţi să te joci, poţi sta pe

internet, poţi intra pe anumite site-uri şi poţi să afli informaţii despre vulcani, economie etc”. - Mădălin Aurel Filip: „Prefer calculatorul deoarece pentru mine este mai uşor, rapid şi

amuzant. Uşor deoarece pot obţine rezultate fără oboseală şi rapid pentru că pot obţine mult mai repede decât să caut într-o carte”.

- Rareş Rotaru: „Prefer calculatorul deoarece ştiu că dacă îl deschid, pot intra în mai multe opţiuni şi mă pot distra mai mult, pot acumula mai multe informaţii. În timp ce cartea îmi oferă informaţii limitate şi nu multe noutăţi”.

- Alexandra Niţulescu: „Pe calculator pot găsi mult mai multe informaţii decât într-o carte, mult mai repede şi mai uşor. Pe lângă asta, pot fi şi cărţi mai vechi, cu informaţii care s-au schimbat, însă informaţiile de la calculator sunt actuale şi sigure.”

:

5

FIŞĂ DE LUCRUfişa 7

Pro cărţi:- Andreea Rogobete: „Deşi sunt în clasa a XII-a, eu ador să citesc cărţi, dar nu îmi neglijez

nici şcoala. Zilnic navighez pe internet, dar nu mai mult de o oră, pentru că acolo chiar nu găsesc ceva important. Chiar dacă nu merg foarte des la bibliotecă, în oraş există o librărie din care nu aş mai ieşi o zi întreagă”.

- Elena Lixandra: „În ziua de azi, între noi şi timp este o luptă continuă şi o spun cu dezamăgire, biblioteca demult nu mai reprezintă „leacul de studiu” pentru noi, iar cărţile care o alcătuiesc sunt asemenea unor obiecte uitate...”.

- Alexandra Bosoancă: „Internetul nu trebuie să înlocuiască biblioteca şi cărţile deoarece elevii şi studenţii nu ar mai avea posibilitatea de a citi toată cartea şi de a-şi lăsa imaginaţia să construiască acţiunea aşa cum gândeşte cititorul pentru că de internet el ia doar ce îl interesează”.

- Georgiana Săndulescu: „Prefer cartea deoarece dacă citesc o poveste, simt că fac parte din acea poveste. Dacă caut poveşti sau altceva pe calculator, după câteva zile nu le mai ţin minte, în schimb, cartea are o magie care mă face să nu uit nimic”.

FIŞĂ DE LUCRUfişa 8

La vârsta şcolară, lectura are un rol hotărâtor în îmbogăţirea limbajului prin formarea si dezvoltarea unui vocabular adecvat. Marea varietate a creaţiilor artistice aparţinând unor genuri şi specii literare diferite, evidenţiază receptivitatea copiilor faţă de frumos, dorinţa lor de cunoaştere. Dintre creaţiile în proză, basmele si poveştile au rămas de-a lungul vremii, operele cele mai îndrăgite de copii. Valoarea lor instructiv-educativă este deosebită, ele aducând o preţioasă contribuţie la dezvoltarea proceselor de cunoaştere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter, la formarea personalităţii copiilor. Prin lecturile care exprimă conflicte între cele două forţe: ale binelui şi răului, micii cititori îşi formează reprezentări şi noţiuni despre dreptate, cinste, curaj, vitejie, hotărâre, perseverenţă, hărnicie. Lectura legendelor îmbogăţeşte fondul cognitiv si afectiv al copilului. Analiza atentă a structurii legendelor şi a personajelor supradimensionate îi ajută pe elevi să descifreze mesajul estetic, simplitatea si expresivitatea limbii si stilului, le dezvoltă capacităţi intelectuale şi verbale , trăsături de vointa şi caracter.

Pentru elevii de liceu, efectele lecturii capăta noi valente: dobândirea unor tehnici de învăţare; dezvoltarea gândirii critice; deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei; rezolvarea amiabilă a conflictelor; receptivitate la opiniile altora;Lectura contribuie la:- raportarea emoţional-afectivă la mesajul textelor lecturate;- cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare;- exprimarea atitudinii personale faţă de textele literare citite;- Stimularea interesului durabil pentru lectură.

Închei cu spusele lui Mircea Eliade: „Cetim ca să trecem examene, ca să omorâm timpul sau cetim din profesiune. Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informaţie sau de contemplaţie”.Rolul lecturii in formarea personalitatii elevilor - Bibliotecar Georgeta Stehan/Revista Tempus, 7 iunie 2009.

6

FIŞĂ DE LUCRUfişa 9

Pentru mulţi copii, tineri şi utilizatori casnici, calculatorul este un mijloc de divertisment folosit pentru jocuri, muzică, filme şi navigare pe Internet. Pentru adulţii care lucrează la firme, bănci şi supermagazine, calculatorul poate fi considerat un instrument de calcul şi de lucru, iar pentru programatori şi oamenii de ştiinţă, o maşină care poate fi programată. Având în vedere că un calculator e capabil să memoreze volume mari de date (cărţi electronice, jocuri, muzică, filme) se poate spune că acesta este o "memorie uriaşă".

În societatea de azi şi mai ales în cea viitoare în care calculatorul se afirma ca un instrument indispensabil, fiintele umane care nu poseda o anumita pricepere în mânuirea computerelor, se vor afla în postura celui care ar dori sa consulte o lucrare sau colectie într-o biblioteca de marimea celei a Congresului american (cea mai mare biblioteca din lume, dispunând de peste 72 milioane de piese), dar fara a putea apela la vreun sistem de clasificare a cartilor sau la vreun catalog de fise si care n-ar avea nici sansa de a întâlni un bibliotecar amabil în masura sa-i furnizeze informatii utile.Sursa:http://www.scritube.com/stiinta/informatica/CARTEA-SAU-CALCULATORUL92594.php

FIŞĂ DE LUCRUfişa 10

Desi nu pot sa neg ca internetul este o sursa inepuizabila de stiri si ..ma rog...de multe alte lucruri, am o problema: nu am rabdare si nici nu imi prea place( de ce sa nu recunosc) sa citesc de exemplu o carte pe care am gasit-o pe un site. Foarte frumoasa cartea, n-am ce zice...dar ma enerveaza la culme sa stau cu ochii in calculator. Nu gasesc placerea in a citi cartea de pe net. Mi se pare mult mai potrivit sa stau pe fotoliul meu sa citesc. Sa simt eu foile alea de hartie intre degete. Conservatorism sau tampenie?...Deci: Cum preferati? Catrea- varianta virtuala sau varianta palpabila?Sursa: http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t202534.html

7

FIŞĂ DE LUCRUfişa 11

Cartea Vs Calclatoru?De ce?Deoarece acestea totdeauna vor fi intr-un conflict, ori ca e penrtu tine, ori ca asta zic restu, ca acestea doua ar fi intr-un conflict, deoarece calculatoru are mai multe aplicatii fata de carte, cartea poate avea imagini si o poveste. Calculatoru poti si sa citesti, sa cmunici, sa te joci, sa vezi filme, sa asculti muzica, sa creezi,etc. Daca ar fi acuma sa ne exprimam punctul de vedere as putea zice ca acest calculator e mult mai folositor decat cartea. Dar calculatorul are dezavantaje si avantaje:

Dezavantajele:- Calculatoru iti scurge toata energia si te face mai slabita, iti ataca ochi, poti deveni

dependent, te poate ataca psihic, poti da de articole pe net, care sa te faca sa te gandesti la ceva ce pana acuma nu te-ai gandit, sa te faca sa deschizi ochi mai largi sau sa ii inchizi detot. Poti citi ceva ce tu, de fapt, intelegi alceva, iar totul devine schimbat.

Avantajele calculatorului:- Are mai multe avantaje decat dezavantaje: poti cauta orice repede, daca sti multe despre

calculator, daca inveti cum trebuie sa folosesti acest calculator, poti cauta chair si o persoana dupa numele ei, poti afla parole, poti intra la alti in caclulator, are mai multe functionalitati (tv, muzica, programe de creatie, desen, poti face exerciti si multe altele) si are si unele din avantajele carti: poti sa iti dezvolti mintea prin citit, sau invatand o alta limba uitandu-te la un film, dar tot uitandu-te in monitor iti ataca ochii.

Avantajele carti:- te dezvolta verbal si psihic, inveti sa citesti mai bine, sa vorbesti mai bine, inveti cuvinte

noi, iti poti dezvolta imaginatia.Dezavantajele:

- Te plictisesti repede, unele carti sunt mai plictisitoare nu au vreun inteles, tot citind te face sa n-ai stare, poti deveni dependent chiar si de carte.

Despre aceasta generatie, ei bine, e mult mai dezvoltata, tehnologii mai avansate, dar cu cat tehnologia avanseaza cu atat omul cedeaza psihic. Inaine tineretul era simplu, tot ce aveau era cartea si caietul, nu prea se jucau decat jocuri de tineri, pe afara sau carti, invatau mult, erau mai educati, dar totusi nu atat de inteligenti. Cauzele sunt dezvoltarea minti umane mai avansata si depedentele, creearea unor obiecte care au un avantaj dar si un dezavantaj, te ajuta la ceva dar te face pe tine sa te simti rau.De ce cred ca acestea sunt cauzele deoarece le poti vedea oriunde.

Sursa: http://www.tpu.ro/conversatii/cartea-vs-calculatorul-de-ce-argumentati-care-sunt-avantajele-si-dezavantajele-cititului-dar-ale-calculatorului/

8

FIŞĂ DE LUCRUfişa 12

Ne intrebam aici daca lectura este amenintata de folosirea la scara tot mai larga a computerului. Consideram din capul locului ca vom vorbi despre literatura facultativa (nu presa, nu bibliografie scolara sau profesionala). Fiind facultativa, literatura presupune utilizarea timpului liber, chiar daca cititul are loc in tren, in autobuz, la coada, in pauze sau in recreatii, in timpul serviciului cand nu avem nimic de facut si nu ne vede seful, in timpul orelor de curs plictisitoare, seara dupa ce ne intoarcem de la serviciu sau de la scoala, in concedii sau in vacante. Inainte de a analiza in ce masura cartea este sau nu marginalizata de calculator, trebuie sa ne intrebam care sunt diferentele esentiale dintre a citi si a folosi computerul. Vom face acest lucru pornind dinspre carte. La urma urmei, de ce citim?

Sursa: http://www.ramnicean.ro/actualitate.php?c=29&p=78

FIŞĂ DE LUCRUfişa 13

O carte sau un site este ceea ce decidem noi sa consultam, este povestea pe care noi o alegem. Computerul insa, prin diferite mijloace (jocuri, chat-uri, site-uri la moda, reclama etc.) ne poate distrage din drumul descoperirii lumii si a formarii de sine prin faptul ca ne spune „povesti” in sensul cel mai peiorativ al cuvantului, care nu se refera atat la simpla minciuna, cat la manipularea negativa. Consider totusi ca nu existenta in sine a calculatorului si a internetului este inamicul numarul unu al cartii, pe de o parte pentru ca sunt oameni care in timpul liber nici nu il folosesc, nici nu citesc, pe de alta parte pentru ca, in anumite conditii, asa cum am argumentat mai sus, utilizarea calculatorului poate avea acelasi scop si rezultate ca in cazul lecturii, dar asta se intampla, din proprie experienta, mai rar.

Dincolo de toate acestea insa calculatorul nu poate inlocui mirosul de tipografie, senzatia ca mai ai putine pagini pana se termina cartea sau ca esti de-abia la inceput, comoditatea lecturii si, de ce nu, senzatia de intimitate. Credinta mea este ca intotdeauna vor fi oameni care vor aprecia aceste lucruri, asadar povestea cartii inca nu s-a terminat si nici nu am senzatia ca se apropie de sfarsit.

Rafinamentul unei carti consta in faptul ca are nevoie de timp, bani, rabdare, o retea de distributie si dorinta cititorului de a actiona pentru a o avea (plata, imprumut), de unde selectia implicita pe care o presupune realizarea ei. Pentru a publica ceva pe Internet nu fac decat efortul de a scrie, nu ma costa nimic, distributia este asigurata, utilizatorul trebuie sa faca un efort minim pentru a ajunge la continut. Mai mult decat atat, cartea are un continut limitat, pe care-l pot ingera si de asemenea posibilitatea de oprire si de reflectie, de digerare. O carte te poate cuceri, dar te lasa sa fii tu insuti, adica te suprapune peste o „poveste” in sensul pe care l-am folosit mau sus. Informatia de pe NET este nelimitata, indigerabila, torentiala. Orice dobitoc dotat cu un microfon si o camera video poate fi „citit” in timp real pe NET. De unde rezulta ca computerul nu este mincinos si nici manipulator in principiu, ci pur si simplu devastator pentru ca este seducator.Sursa: http://www.ramnicean.ro/actualitate.php?c=29&p=78

9

FIŞĂ DE LUCRUfişa 14

1. Mai multe ore de placere: O carte nu o citesti in maxim doua ore si, ca orice relatie serioasa, are nevoie de timp pentru a deveni puternica. Sunt zile in care cunosti personajele, te imprietenesti cu ele si ajungi sa le iubesti, facandu-le loc in viata ta. Un film ramane intr-o sala de cinema si amintirile tale cu personajele se reduc in scurt timp la cateva scene atat de palpabile incat imaginatia ta nu iti va putea satura nevoia de mai mult.

2. Cartea e experienta ta: Citita de tine, iti creezi o viziune personala, imbracand lumile descoperite asa cum se pricepe mai bine imaginatia. Poti sa iubesti sau sa detesti cu drept deplin, stapan pe ceea ce intelegi. Un film expune o viziune regizorala cu care nu ai decat sa te impaci.

3. Dezvoltare: Cu siguranta orice act de cunoastere ne imbogateste personal, dar oare pe cate niveluri? Daca intr-un film dupa o carte afli subiectul, mai mult sau mai putin respectat, cartea te solicita cu totul: intelegi cu mintea, cu sufletul, privesti in perspectiva, te misti cum vrei pe axa timpului si nu esti doar plimbat, ghidat prin actiune.

4. Responsabilitate. Intr-un interviu acordat de curand ziarului "Cotidianul", scriitorul si regizorul Andrzej Zulawsky marturiseste "Cinemaul este ca si cand ai purta pantaloni scurti si ai fi un cercetas sexy. Literatura inseamna pantaloni lungi si o palarie grea." Asadar iti asumi un rol mai mare decat a fi un simplu spectator. Devii tu insuti personaj, traind in cartea aceea o multime de proiectii pe cand, in film, le iei de-a gata sau poate chiar le scapi. Depinde ce a simtit regizorul ca trebuie sa proiecteze el insusi.

5. Inspiratie si revolutie: O fraza dintr-un film te poate inspira. O fraza dintr-o carte te poate revolutiona. Revelatia nu e un eveniment, ci un proces, iar un proces cu efecte sigure nu apare in doua ore, ci se coace la focul mocnit al inconstientului tau, zile sau poate luni in sir. O carte nu e doar creatie, e si re-creatie. Cu fiecare dintre noi. Tu ce alegi?

 

10