PROIECT DE HOT...2 -Se aproba Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de...

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MUNICIPIUL MOINE~TI

Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacau, cod 605400 Tel: 0234363680; 0740162602; 0372764340; Fax: 0234365428, e-mail: [email protected]

www.moinesti.ro

- " PROIECT DE HOT ARARE

Certifkat Nr. 544 Cll'tf/S SRENISO 9001:2008 SR EN ISO 14001: 2005 SR OHSAS 18001: 2008

pentru modificarea Hotararii Consiliului Local Moine~ti nr. 132 din 19.11.2010

Consiliul Local al Municipiului Moine~ti, judetul Badiu, intrunit in ~edinta extraordinara din data de 04.09.2014;

A vand in vedere: - adresa nr. 3255/19.08.2014 a S.C. Compania Regionala de Apa Bacau SA. inregistrata

la Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Moine~ti cu nr. 19664/21.08.2014; - adresa nr. 345/27.08.2014 a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau - ADIB,

inregistrata la Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Moine~ti cu nr. 20247/27.08.2014; - raportul nr. 20637/01.09.2014 al al reprezentantului Unitatii Administrativ Teritoriale

Municipiul Moine~ti in Adunarea Generala a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau -ADIB;

- expunerea de motive nr.20638/01.09.2014 a Viceprimarului municipiului Moine~ti; - prevedrile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, cu modificarile

~i completarile ulterioare, coroborate cu prevederile Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa ~i de canalizare, cu modificarile ~i completarile ulterioare;

- prevederile Hotararii Consiliului Local nr. 132/19.11.2010 privind aprobarea Studiului de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa ~i de canalizare al municipiului Moine~ti, Contractului de delegare directa a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, concesionarea bunurilor din domeniul public ~i inchirierea spatiilor necesare desra~urarii activitatii punctului de lucru Moine~ti

- Vazand raportul Comisiei juridica, de disciplina, de munca, protectie sociala, protectie copii, turism ~i sport, raportul Comisiei pentru activitati economico-financiare, social-culturale, culte, invatamant, sanatate ~i familie ~i raportul Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, gospodarie comunala ~i protectie mediu, din cadrul Consiliului Local al municipiului Moine~ti;

In temeiul art. 36, alin. (2) lit. ,,b" ~i ,,d" raportat la alin. (6), lit. ,,a" punct 14 ~i art. 45, alin. ,,2'', lit. ,,d" din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare,

HOT ARA~TE:

ART. I - Se modifica articolul 2 din Hotararea Consiliului Local nr. 132 din 19.11.2010 privind aprobarea Studiului de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa ~i de canalizare al municipiului Moine~ti, Contractului de delegare directa a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, concesionarea bunurilor din domeniul public ~i inchirierea spatiilor necesare desra~urarii activitatii punctului de lucru Moine~ti, ~i va avea urmatorul continut:

,,ART. 2 - Se aproba Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimantare cu apa ~i de canalizare al municipiului Moine~ti prezentat in Anexa la prezenta hotarfue."

ART. II - Prezenta hotarfue va fi comunicata Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau - ADIB, Institutiei Prefectului Judetului Bacau, S.C. Companiei Regionala de Apa S.A. Bacau, Consiliului Judetean Bacau, ~i va fi adusa la cuno~tinta publica, in conditiile legii.

INITIATOR, VICEPRIMAR,

JR.VALENTIN VIERU

A VIZA T PT. LEGALIT ATE: SE fJ'AR,

JR. MARI DIRLAU

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA

MUNICIPIUL MOINE$TI Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacau, cod 605400

Tel:0234363680;0740162602;0372764340; 0733959403 Fax: 0234365428, www.moinesti.ro

NR. 20638 /01.09.2014

EXPUNERE DE MOTIVE

Crrfifiut Nr.544C~1' SR EN ISO qoo I: 200 SREN ISO 14001: 200 SROHSAS 18001:20~

la proiectul de hotarare pentru modificarea Hotararii Consiliului Local Moinesti nr 132 din 19.11.2010

In cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu, s-a precizat ca fondurile UE destinate conformarii in domeniul apei si apei uzate vor fi acordate Operatorilor Regionali infiintati, creand astfel premizele unei eficientizari a serviciilor cu precadere la nivel de unitate administrativteritoriala si respectiv de judet.

Aceasta axa prioritara a POS Mediu are in vedere acordarea in continuare de spnJm financiar in dezvoltarea unuia dintre sectoarele in care necesitatile investitionale sunt foarte ridicate, avand in vedere accesul redus al comunitatilor din Romania la infrastructura de apa si apa uzata, calitatea necorespunzatoarea apei potabile si lipsa, in anumite zone, a facilitatilor de canalizare si epurare a apelor uzate.

Obiectivele acestei Axe prioritare sunt urmatoarele: -Pregatirea portofoliului de proiecte de Asistenta tehnica in vederea pregatirii proiectelor de infrastructura in sectorul apa/apa uzata aferent urmatoarei perioade de programare fmanciara 2014-2020; -Acordarea de sprijin beneficiarilor pentru a dezvolta proiecte regionale/judetene, in conformitate cu nevoile locale specifice in domeniu; - Cresterea gradului de angajare si asumare a beneficiarilor pentru a dezvolta proiecte de infrastructura mature si sustenabile in sectorul apa/ apa uzata. In conformitate cu evaluarea necesitatilor de mediu din Romania, sistemele de apa/apa uzata necesita mai multe investitii in comparatie cu celelalte domenii.Investitiile sunt proiectate pentru a asigura conformarea cu acguis-ul de mediu si pentru a reduce decalajele dintre Romania si alte state membre al UE. Chiar si cu ajutorul Fondului de coeziune, conformarea deplina nu poate fi realizata pana la sfarsitul perioadei de programare.

In ciuda unor imbunatatiri ale infrastructurii realizate intre anii 2007 si 2013, eforturile de conformare pe deplin cu directivele europene din sectorul apa/apa uzata ar trebui sa continue in urmatoarea perioada de programare. Mai mult decat atat, prioritatile pentru viitoarea perioada de programare ar trebui sa contribuie la realizarea politicii/strategiilor nationale si europene in ceea ce priveste dezvoltarea durabila, in special strategia Europa 2020.

Astfel, accesarea fondurilor europene pentru investitiile in sectorul de apa reprezinta un element cheie pentru trecerea de la un numar mare de furnizori de servicii de o calitate scazuta la un numar limitat de operatori putemici, capabili sa fumizeze servicii de calitate, la tarife suportabile, care vor asigura recuperarea costurilor de investitiii si dezvoltarea ulterioara a sistemelor de apa.

in concluzie, avand in vedere importanta celor mentionate mai sus, supun spre aprobare Consiliul Local proiectul de hotarare de modificare a hotararii nr 132 din 19.11.2010.

VICEPRIMAR, Jr. Valentin Vieru

UNIT ATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA

MUNICIPIUL MOINE,TI Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacau, cod 605400

Tel:0234363680;0740162602;0372764340;0733959403 Fax: 0234365428, e-mail: [email protected]

www.moinestl.ro

BIROUL PROIECTE. IT. STRATEGll DE DEZVOLTARE SI PROMOVARE

NR. 20637 din 01.09.2014

RAPORT

Cl·rHikat Nr.544Cl\1 5RENJSO Q001:20( SRENISO 14001:201 SI\ OHSAS 18001: 20(

la proiectul de hotarare pentru modificarea Hotararii Consiliului Local Moinesti nr 132 din 19.11.2010

Pentru a acoperi o parte din masurile necesare conformarii cu standardele UE, Romania beneficiaza de fonduri de la Uniunea Europeana, respectiv fonduri de coeziune. Programarea acestor fonduri se face prin intermediul Programului Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) care urmeaza a fi detaliat ulterior printr-un program complementar.

In cadrnl Programului Operational Sectorial de Mediu, s-a precizat ca fondurile UE destinate conformarii in domeniul apei si apei uzate vor fi acordate Operatorilor Regionali infiintati, creand astfel premizele unei eficientizari a serviciilor cu precadere la nivel de unitate administrativ-teritoriala si respectiv de judet.

Aceasta axa prioritara a POS Mediu are in vedere acordarea in continuare de sprijin financiar in dezvoltarea unuia dintre sectoarele in care necesitatile investitionale sunt foarte ridicate, avand in vedere accesul redus al comunitatilor din Romania la infrastructura de apa si apa uzata, calitatea necorespunzatoarea apei potabile si lipsa, in anumite zone, a facilitatilor de canalizare si epurare a apelor uzate.

Obiectivele acestei Axe prioritare sunt urmatoarele: -Pregatirea portofoliului de proiecte de Asistenta tehnica in vederea pregatirii proiectelor de infrastructura in sectornl apa/apa uzata aferent unnatoarei perioade de programare financiara 2014-2020; -Acordarea de sprijin beneficiarilor pentrn a dezvolta proiecte regionale/judetene, in confonnitate cu nevoile locale specifice in domeniu; - Cresterea gradului de angajare si asumare a beneficiarilor pentru a dezvolta proiecte de infrastrnctura mature si sustenabile in sectornl apa/apa uzata.

Activitatile ce urmeaza a fi dezvoltate si finantate in cadrul acestei axe sunt in mod orientativ urmatoarele: - Elaborarea cererii de finantare si a caietului de sarcini pentru pregatirea proiectelor de infrastrnctura; - Elaborarea de studii de fezabilitate, studii preliminare, expertize, documentatii pentrn obtinerea avizelor si a acordurilor de principiu, plan de coordonare; - Elaborarea analizei cost-beneficiu, strategiei de achizitii, evaluarea impactului asupra nediului, analizei institutionale, strategia de gestionare a namolului, fonnularul standard al Aplicatiei de finantare; -Pregatirea documentatiilor de atribuire ( contracte de servicii, de lucrari side fumizare).

In conformitate cu evaluarea necesitatilor de mediu din Romania, sistemele de apa/apa uzata necesita mai multe investitii in comparatie cu celelalte domenii.Investitiile sunt proiectate pentrn a asigura confonnarea cu acguis-ul de mediu si pentrn a reduce decalajele

dintre Romania si alte state membre al UE. Chiar si cu ajutorul Fondului de coeziune, conformarea deplina nu poate fi realizata pana la sfarsitul perioadei de programare.

In ciuda unor imbunatatiri ale infrastructurii realizate intre anii 2007 si 2013, eforturile de conformare pe deplin cu directivele europene din sectorul apa/apa uzata ar trebui sa continue in urmatoarea perioada de programare. Mai mult decat atat, prioritatile pentru viitoarea perioada de programare ar trebui sa contribuie la realizarea politicii/strategiilor nationale si europene in ceea ce priveste dezvoltarea durabila, in special strategia Europa 2020.

Astfel, accesarea fondurilor europene pentru investitiile in sectorul de apa reprezinta un element cheie pentru trecerea de la un numar mare de fumizori de servicii de o calitate scazuta la un numar limitat de operatori putemici, capabili sa furnizeze servicii de calitate, la tarife suportabile, care vor asigura recuperarea costurilor de investitiii si dezvoltarea ulterioara a sistemelor de apa.

Prin Hotararea Consiliului Local Bacau nr 13 2 din data de 19.11.2010 a fost aprobate Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa si canalizare.

Prin adresa nr. 3255/19.08.2014, inregistrata la U.A.T mu. Moinesti sub nr.19664/21.08.2014, S.C. COMPANIA REGIONAL.\. DE APA BACAU S.A. ne solicita aprobarea unei hotararii, in vederea respectarii cerintelor impuse de organismele finantatoare.

A vand in vedere cele prezentate, este necesara initierea unui proiect de hotarare de consiliu local de modificare a Hotararii nr. 132 din 19.11.2010 prin care s-a aprobat Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa si canalizare.

Reprezentant UAT mun. Moine~ti in AGA ADIB,

Octavian Vinghiac

of

27-AUG-2014 10:40 From:ADIB BACAU 0234550366 To:0234365428

Nr. 345 din 27.08.2014

lNTAJ>A--._~ ~

Prin prezenta va transmitem proiectul de hotarare "Studiul de

oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu

apa si canalizare, a Caietului de sarcini a serviciului de alimentare cu

apa si canalizare si Regulamentul Serviciului de alimentare cu apa si

canalizare '' .

Va rugam sa aprobati ~i sa ne transmiteti hotararea pfula eel

tarziu in data de 29.08.2014

Director executiv adjunct,

Maricica Luminita ~

J

27-AUG-2014 10:57 F rom:0234550366 ID:PRIMARIA MDINESTI Pa9e:001 R=95%

20-AUG-2014 11:44 From:CRAB BACAU 0234550023 To:0234365428

~© @©UYXJ00&000£ ru~@o© • ~ ~ £!JD& rn&@~CYJ ~£.\\. Str. Narciselor, nr.14-Bacau Tel: 0334.401796 / 0234. 50023 104/789/27.09.2010 Fax: 0234.55 175 / 0234. 500 CUJ:RO 27429315 Faxmail: 033 81 87 08 lMTA~J~~~-~~m Capital social: 24.047.170 lei COD CAEN: 3600 Banca : BCR Bacau Cont:R066RNCB0026118227670001

Nr. 3/2. {i~ din 19-oP. '27/?' Referinti proiect:

Cltre:

Spre ftiin~:

Extinderea fl reabilita.rea infras cturil de Cod proiect; CCI 2009R0161PR 15 Nr. inregistrare tn SMIS ; 26205

Unitatea Administrativ Terttorial

in ateniia Domnului Primar ---+-.._.;__JL_l--"'E"-----:.+;....;;...;...-... ___ _

Subiect: Aprobarea: 1. Listei de investitii prioritare in sectorul pill ~i api!i uzat;l din judelul 0a~u pentru

perioada 2014 - 2020; 2. Studlului de Oportunitate a ualizat, a C letului de Sarcini actualizat, a modific!rllor

produse Tn Regulamentul S rviciului ln nformitate cu prevederile Actului Aditional nr. 18 la C(ontractul de Oele re a Gestiu ll ~I a Aclului Adiponal nr. 18 la Contractului de OelegElre a Gestivnii

Docomente Lista de investitii prioritare ln s ctorul apA ~ apa uzata din judetul Bacflu pentru perioada anexate : 2014-2020, Tn format electronic ptin e-mail ( RANSFER.RO};;

Studiul de Oportunitate actuali , Caietul d Sarcini actualizat si a Actului Aditional nr. 18 la Contractului de Delegare Gestiunii ( nsotit de anexe), ' 1n format electronic prin ~mail {TRANSFER.RO); Model Hotarare Consiliu Local pentn.J apr area Listei de investltii prioritare in sectorul apa !?i apa uzatil din judetul Ba u pentru p rioada 2014 - 2020. tn format electronic prin e-mail (TRANSFER.RO); Model Ho~~re Consiliu Local pentru apro area Studiului de Oportunitate actualizat, a Caietului de Sarcini actuar a modifica lor produse Jn Regutamentul Serviciului tn conformitate cu prevederile A lui Adi~onal r. 18 la Contractul de Delegare a Gestiunii ~I a Actului Adi~ional nr. 18 la Co tractului de efegare a Gestiunii, in format electronic prin e-mail (TRANSFER.RO);

Stimate Domnule Primar,

Tn conformitate cu Tratatul de Adera la Uniun a Europeana, Rom~nia ~i-a asumat

angajamente importante Tn sectorul de apa ~i a a uzata ntru transpunerea directivelor 98/83/CE

referitoare la calitatea apei potabile, respactiv 91 271/CE pri ind epurarea apelor uzate urbane, astfel

Tncat imbunatatirea standardelor de viata ale p pula~ei ~i standardelor de mediu, reprezinta, in

continuare obiective majore in domeniul protecti

in vederea implementarii directivelor eur ane pnvm calitatea apei destinate consumului uman

~i epurarea apelor uzate urbane a fost emisA lnstructiun nr. 3689/EOT/18.09.2013 a Ministerului

Fondurilor Europene, in baza careia, in vederea alizarii po ofoliului de proiecte pentru perioada 2014

- 2020, Autoritatea de Management POS Mediu a instructat Operatorii Regionali pentru servicii de apa

~i canal sa inainteze celor in drept, spre aprob re, docum ntele suport necesare aprobarii Cererii de

Finantare ~i a Caietului de Sarcini pentru proi tul ,,Asiste t.a tehnicil pentru pregatirea aplica~ei de

finan~are ~i a documentelor de atribuire pentru rogramul egional de Dezvoltare a lnfrastrudurii de

apa ~i apa uzat~ in judetul Bacau, in perioada 20 4~2020"; Page 1 of3

20-AUG-2014 11:47 From:0234550023 ID:PRIMARIA MOINESTI Pa9e:001 R=95~

20-RUG-2014 11:45 From:CRRB BRCAU 0234550023 To:0234365428

Avand tn vedere cele prezentate, v rugam s supuneti aprobarii Consi!iului Local

2 (doua) Hot~riri, astfel:

1. o Ho_tarare prin care sa fie aprobata:

• Lista de investitii prioritare in ectorul de pa ~i apa uzata din judetul Bacau pentru

perioada 2014-2020:

2. a Hotarare prin care sa fie aprobate:

• Studiul de oportunitate actuali at privind elegarea prin atribuire directa a gestiunii

serviciului de alimentare cu a a §i de can lizare;

• Modificarea produsa asupra egulament I Serviciului public de alimentare cu apcl

9i canalizare, in conformitate

gestiunii serviciulul de alimen

Actul Ad tional nr. 18 la Contractul de delegare a

i canalizare;

• Caietul de sarcini al Servici lui public e alimentare cu apa !?i de canalizare

actualizat;

• Aciul Aditional nr. 18 la Con ractul de elegare a gestiunii Serviciului public de

alimentare cu apa §i de canal are, cu an xele aferente.

De asemenea, va adrest\m rugamintea ca aceste otarari s! fie emise :?i transmise catre

SC CRAB SA p~na eel mai tarziu 29.08.2014, prin fax la r. 0234/55.11.75 ~i prin po~ta la sediul

social din Bacau, str. Narciselor, nr. 14.

Documentele necesare emiterii celor 2 ( oua) Hotar ri, precum ;;i modelele de Hotarari, sunt

puse la dispozitia dumneavoastra prin e-m ii (vom fo osi adresa de e-mail comunicata de

dumneavoastra la ADIB); in cazul in care va fi n cesar vom pune la dispozltia dumneavoastra aceste

documente ~i in format CO, care va putea fi ri icat de la rviciul UIP POS Mediu din Bacliu, str.

Henri Conada, nr. 2.

Pentru finalizarea in bune conditii a aces i acttuni fa m unnt\toarele precizari:

1. Lista de investi~i prioritara in sectoru apa ~i ap uzata din judetul Bacau pentru perioada

2014~2030 este alcatuita din 4 (patru seC1iuni, d pa cum urmea:za:

• Plan de investitii pe termen lung/Costu · de investitie (Euro, valori curente} pe

etape l?i unitati administrativ t ritoriale;

• Plan de investi~ii pe term lungffot lul costurilor de investitii (Euro. valori

curente) pe categorii de cost ri pentru to te unitatile administrativ teritoriale;

• Planul de investitii pe terme lung I Co uri de investi~i (Euro, valori curente) pe

etape ~i categoril de costuri;

• Costuri unitare (Euro) -Aciu

Page 2 of3

20-AUG-2014 11:48 From:0234550023 ID: PRIMRRIR MDIHESTI Page:002 R=95%

20-AUG-2014 11:45 From:CRAB BACAU 0234550023 To:0234365428

2. LIP 2014-2020, a~a cum va fi pusa a dispozi\i dumneavostra, se va transforma intr-o

singurc1 AnexA a Hotc\nlrii de apro re a LIP 014~2020, care va contine toate cele

4seqiuni;

3. Hotararea pentru aprobarea LIP 2 14-2020 v fi transmisa !a SC CRAB in copie

certificata ,,conform cu originalul", incl siv Anexa ( ntegral);

4. Hot;lirarea pentru aprobarea Studiulu de Oportu itate actualizat. a Caietului de Sarclni

actualizat a modificarilor produse in Regula entul Serviciului in conformitate cu

prevederile Actului Aditional nr. 18 a Contract I de Delegare a Gestiunii ~i a Actului

Aditional nr. 18 la Contractului de De egare a G tiuniiva fl transmisa la SC CRAB SA in

copie certificata pconform cu ortginalul , fiira a fit o\ita de anexe.

telefon:

Pentru orice informatii suplimentare, va rugam scl e contacta~ la urmatoarele numere de

• 0758/042.803 J dna Mona-Elena F rcat;; - Man ger proiect UtP POS Mediu;

• 0754/248.000 I dna Andreea lftimi - Asistent anager Proiect UIP POS Mediu;

sau • 0234/550,023 / Serviciul UIP POS Mediu

Cu deoseblt respect,

FARCAS I\ .

Page3of3

20-AUG-2014 11:48 From:0234550023 ID:PRIMARIA MOINESTI Pa9e:003 R='36;,:

ROMANIA JUDETUL BACAU

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI MOINE$TI www.moinesti.ro

..,, ,... HOTARARE

MUNICIPIUL MOINE~TI

privind aprobarea Studiului de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa §i de canalizare al municipiului Moine§ti, Contractului de delegare directa a

gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, concesionarea bunurilor din domeniul public §i inchirierea spatiilor necesare desfii~urarii activitatii punctului de lucru Moine§ti

Consiliul Local al municipiului Moine~ti, judetul Bacau; Avand in vedere prevederile: - art. 8, alin. (2), lit. ,,d" din Legea nr. 5112006 a serviciilor comunitare de utilitati

publice, cu modificarile §i completarile ulterioare, coroborate cu prevederile art. 12, alin. (1) lit. ,,e" din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa ~i de canalizare, cu modificarile ~i completarile ulterioare;

- art. 23 alin. (3), lit. ,,d" din Legea m. 5112006, a serviciilor comunitare de utilitati publice, cu modificarile §i completarile ulterioare, coroborate cu prevederile art. 19, alin. (2) lit. ,,e" din Legea nr. 24112006 a serviciului de alimentare cu apa §i de canalizare, cu modificarile §i completarile ulterioare ;

- Capitolului 4, seq:iunea 4.4 din Ghidul privind regionalizarea serviciilor de alimentare cu apa ~i de canalizare ;

- art. 10, art. 30, alin. (3) si art. 31Al, alin. (1), lit. a si alin. (2) din Legea nr. 51/2006, a serviciilor comunitare de utilitati publice, cu modificarile si completarile ulterioare ;

- art. 17, art. 18 al. (2), art. 21 - 24, art. 20 alin. ( 4) si art. 21A1, alin. (1) lit. ,,a" §i alin. (2) §i art. 41 al. (1) din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu ap§ ~i de canalizare, cu modificarile §i completarile ulterioare;

- Prevederile Legii m. 215/2001 a adrninistratiei publice locale, republicata, cu modificarile §i completarile ulterioare;

- Reforatul m. 355/08.11.2010 al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau -ADIB cu propuneri de aprobare a Studiului de Oportunitate privind delegarea directa a gestiunii serviciului de alimantare cu apa §i canalizare, precum §i mandatarea expresa a imputemicitului Municipiului Baciiu de a vota favorabil in ~edinta AGA a Asociatiei de Dezvoltare Intercpmunitara Badiu a acestui punct pe ordinea de zi;

- Concluziile ~i recomandarile studiului de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa §i canalizare;

- ai1.5, alin.(1) lit ,,a" din Statutul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau ADIB, aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 20 din data de 13.02.2009.

Luand in considerare adresa nr. 22155/09.11.2010 a S.C. Compania Regionala de Apa Bacilu S.A. prin care solicita punerea la dispozitie a unui spat\u corespunzator des:fii§urarii activitatii;

Vazand Expunerea de motive a Primarului municipiului Moine~ti §i Rapo1iul de speciali tate;

Tinand cont de raportul Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Moine~ti;

in temeiul prevederilor art. 36, aliniatul (2), litera ,, b" ~i ,,d" ~i ale art. 45, aliniatul (2), lit. ,,f' din Legea administratiei publice locale m. 215/2001, republicata, cu modificarile ~i

completarile ulterioare,

2

HOTARASTE:

ART. 1 - Se aproba ca modalitate de organizare, functionare ~i realizare a serviciului de alimentare cu apa ~i de canalizare pentru municipiul Moine~ti, gestiunea delegata.

ART. 2 - Se aproba Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimantare cu apa ~i de canalizare al municipiului Moine~ti in forma prezentata in Anexa nr. 1 la prezenta hotarare.

ART. 3 - Se aproba delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa ~i canalizare al municipiului Moine~ti catre operatorul regional S.C. COMP ANIA REGION ALA DE AP A BACAU S.A., cu sediul in municipiul Bacau, str. Narciselor, nr. 14, inrnatriculata la Oficiul Registrului Comeytului Bacau cu nr. J 04/244/1991, CUI: 954851.

ART. 4 - Se aproba Contractul de delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa ~i de canalizare, in forma prevazuta in Anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 5 - Se aproba lista bunurilor din domeniul public al municipiului Moine~ti aferente sistemului public de alimentare cu apa ~i de canalizare al municipiului Moine~ti, care vor fi concesionate prin Contractul de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa ~i de canalizare, in forma prezentata in Anexa nr. 3 la prezenta hotarare ~i se va anexa la Contractul d delegare, Ia.cand parte integranta din acesta.

ART. 6 - Se acorda mandat Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau -ADIB, cu sediul in Bacau, str. H. Coanda, nr. 3, casa 3, camera 1, municipiul Bacau, inscrisa la Registrul asociatiilor ~i fundatiilor de la grefa Judecatoriei Bacau cu nr. 7389/180/2008, sa semneze, in numele ~i pe seama municipiului Moine~ti, Contractul de delegare gestiune prin reprezentantul sau legal dl. Stelian Leonard Padureanu - Pre~edintele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau-ADIB, cu Operatorul in numele lui, avand impreuna calitatea de delegator.

ART. 7 - (1) Se aproba inchirierea unor spatii situate in municipiul Moine~ti catre S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A. necesare desra~urarii activitatii punctului de lucru Moine~ti, conform Anexei nr. 4.

(2) Contravaloarea chiriei este de 2 lei/mp/luna pentru luna decembrie 2010 ~i anul 2011. (3) Chiria va fi stabilita anual prin hotararea Consiliului local. ART. 8 - Prezenta hotarare va fi comunicata Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara

Bacau - ADIB, Institutiei Prefectului Judetului Bacau, S.C. Companiei Regionala de Apa S.A. Bacau, Consiliului Judetean Bacau, ~i va fi adusa la cuno~tinta publica, in conditiile legii.

PRE$EDIN EDE $EDINTA, CONSILIER M NOLACHE IONICA

NR. 132

--------Cj0NTRASEMNEA - : SEC TARUL MUNICIP UI,

. CATANANECULA

,.---··--·----- -~~ '-----------~-·----·"·•···-·· -·---·-·----·

Hotararea a fost adoptata in ~edinta ordinara din data de 19 .11. 2010 cu 1 7 voturi pentru din numarul total de 17 consilieri prezenti.

Studio de Oportunitate

Privind delegarea in mod direct a gestiunii serviciilor de apa si apa uzata

catre operatorul SC Compania Regionala de Apa Bacau SA

1

Cuprins

I. DESCRIEREA CONDITIILOR SOCIO- ECONOMICE ALE LOCALITATILOR .pag.9

1. Definirea ariei deservite .... .... ......... ......................... ........................... .......... .......... pag.9

1.1 Conditiile social - economice ale Municipiului Bacau .................................... ...... ... pag.10

1.2 Conditiile social - economice ale Municipiului Moinesti ................ ..... ... ....... ..... ..... pag.12

1.3 Conditiile social - economice ale Orasului Buhusi .. ..... ................................... .... ... pag.12

1.4 Conditiile social - economice ale Orasului Darmanesti .................................... ...... pag.13

1.5 Conditiile social - economice ale Orasului Targu Ocna ... .................. ...................... pag.14

1.6 Conditiile social - economice ale Comunei Ardeoani ........................ ...... ......... ....... pag.14

I. 7 Conditiile social - economice ale Comunei Casin .................. .... ....... ...... ............. .. pag.15

1.8 Conditiile social - economice ale Comunei Cleja ... ..... .. .... ...................................... pag.16

1.9 Conditiile social - economice ale Comunei Cotofanesti ..... ........ ............... .... .... ....... pag.16

1.10 Conditiile social - economice ale Comunei Dofteana ... .... ....... ................ ... ............ pag.17

1.11 Conditiile social - economice ale Comunei Faraoani ................... ..... .. .... ... ... ..... ..... pag.18

1.12 Conditiile social - economice ale Comunei Filipesti ......................... .......... ............ pag.18

1.13 Conditiile social - economice ale Comunei Hemeius ............. .......... ................ ..... .. pag.19

1.14 Conditiile social - economice ale Comunei Margineni ................... ... ................ ...... pag.19

1.15 Conditiile social - economice ale Comunei Magiresti .......................... .............. ...... pag.20

1.16 Conditiile social - economice ale Comunei Poduri .. ........ ..... ....... ........... ..... ............ pag.22

1.17 Conditiile social - economice ale Comunei Prajesti .................................. .............. pag.22

1.18 Conditiile social - economice ale Comunei Stefan eel Mare .. ............ ...................... pag.23

1.19 Conditiile social - economice ale Comunei Tatarasti ... .. ............................ .............. pag.24

1.20 Conditiile social - economice ale Comunei Traian .... ..... .. .. ................ .................. ... pag.25

1.21 Conditiile social - economice ale Comunei Caiuti ... ......... ....... ..... ...... ..... ... .. ..... ..... pag.25

1.22 Conditiile social - economice ale Comunei Gioseni ... .......... ................................... pag.26

1.23 Conditiile social - economice ale Comunei Tamasi ........................................... ..... pag.26

1.24 Conditiile social - economice ale Comunei Livezi ................. ...... .......... ... ... ..... ..... pag.27

1.25 Conditiile social - economice ale Comunei Luizi Calugara ........... ...... ... ... .............. pag.27

1.26 Conditiile social - economice ale Comunei Orbeni .......... ................... .. ... ... .... ......... pag.28

1.27 Conditiile social- economice ale Comunei Racaciuni .................. .. ......... ..... ... .... .... pag.28

2

1.28 Conditiile social - economice ale Comunei Sarata ................... ............................. .. pag.29

1.29 Conditiile social - economice ale Comunei Saucesti .............................................. . pag.30

1.30 Conditiile social - economice ale Comunei Valea Seaca ........... ............................... pag.30

1.31 Conditiile social-economice ale Comunei Zemes .......... .. ........................................ pag.31

II. DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI DE

CANALIZARE ................................... .................... ........... ..... ......... .. .......... ...... .............. pag.3 1

2.1 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul Bacau

.................. ................... ... .............. .......... ..... .. ....... ........... .............................. .................. pag.32

2.1.1 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa in Municipiul Bacau ............... . pag.32

2.1.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Bacau .............. ............. pag.43

2.2 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul

Moinesti .................... ......... .... ......................................................................................... pag.45

2.2.1 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa al Municipiului Moinesti ......... pag.45

2.2.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Moinesti .... ............ .. ..... pag.53

2.3 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orasul Buhusi

...... ........ .... .. ........................ .. ..................................................................... ....... .... .. ....... .. pag.57

2.3 .1 Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orasul Buhusi ...... .................. pag.57

2.3.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Orasul Buhusi ......... ... ................... .. pag.60

2.4 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orasul Darmanesti

............ ..... ............ ......... ..... .... ............................. ... ........ .................................................. pag.63

2.4.1 Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orasul Darmanesti ................. pag.64

2.4.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Orasul Darmanesti ......... ..... .. ........... pag.69

2.5 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa side canalizare in Orasul Targu Ocna

.. .......... ......... ............ ............................... ........... .. ....................... .. .... .... .. .. ............ .... ..... .. pag.72

2.5. l Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Orasului Targu Ocna .............. ............ pag.73

2.5.2 Descrierea sistemului de canalizare a Orasului Targu Ocna ...... .......... .................... .. pag.75

2.6 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa side canalizare in Comuna Ardeoani

....... .. ........... .... .................. ...................... .... ... ......................... ..... .................................... pag.79

2.6.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Ardeoani ..................... ........ pag.79

2.6.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Ardeoani ....... .................................. pag.82

3

2.7 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Casin

..... ... ... ..................................................................................... ............................................ pag.82

2.7.l Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Casin ........................ ...... ... .. pag.82

2.7.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Casin ...................... .. ...... ............. .. pag.83

2.8 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Cleja

............... ............................................... .. .... .. ............ ....................................................... pag.83

2.8. l Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cleja ....... ............................. pag.83

2.8.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cleja .................... ........ ...... .... .. ..... . pag.86

2.9 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna

Cotofanesti ......... ...... .......................................................................... .. .. ..... .. ....... ... ........ pag.86

2.9.l Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cotofanesti .. ........................ pag.86

2.9.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cotofanesti ... ............................ ..... pag.88

2.10 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Dofteana

..... ..... .. ....................................................................................... ...................................... pag.88

2.10.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Dofteana ..... .... .. ....... ..... ..... . pag.88

2.10.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Dofteana ................. ....................... pag.88

2.11 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Faraoani

.... ...... ................... ....... .............................. .......... ......................................................... .... pag.89

2.11.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Faraoani ..... ........... ..... ....... .. pag.89

2.11.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Faraoani ............................ ............ pag.92

2.12 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Filipesti

.................... ... ................... ........... ................. ... .... .... ................... ..... .... .................. ......... pag.94

2.12.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Filipesti ........................ ... ... pag.94

2.12.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Filipesti ..... ..... .... .................. .. ........ pag.95

2.13 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Hemeius

.......... ...... ...... .......... ....... ... ....... .................. ........... ................................ .. .............. .......... pag.96

2.13.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Hemeius ............ ... ... .......... . pag.96

2.13.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Hemeius ....... ..................... ....... ..... pag.97

2.14 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Magiresti

................... ..................... .. .......... .. ........... .... ..... ...... .............................. .......................... pag.97

2.14.l Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Magiresti ... ......................... pag.97

4

2.14.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Magiresti .... .... ........ ............. ...... ... pag.104

2.15 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Margineni

................................................................. ... .. ... ................... ...... ........ ............ ........ .. ....... pag.105

2.15.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Margineni ............. ..... .. .... . pag.105

2.15 .2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Margineni ........ ...... .. ..... .. ........... .. pag. l 06

2.16 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Poduri

......... .............. .................................. ... ..... ..... .. .......... ............. .. .... ...... ........ .................... pag.107

2.16.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Poduri ............................... pag.107

2.16.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Poduri ........... ................ ................ pag.110

2.17 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Prajesti

....................................................................................... ...... ... ... ......... ..... ... ..... ... ......... .. pag.110

2.17.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Prajesti ...... ............... .... ..... pag.110

2.17.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Prajesti ...................................... ... pag.112

2.18 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Stefan eel

Mare .................................... ... ..... .......... .. .... ......... ... ........ .................. .... ........ ...... .. .... .... pag.112

2.18.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Stefan eel Mare ..... ...... ..... pag.112

2.18.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Stefan ce Mare ...... ....... ....... .... .. ... pag.114

2.19 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Tatarasti

... ...... ......... ........... ...................... ................ .................. ..................... ..... ... ........... ....... .. . pag.114

2.19.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Tatarasti .... .... .. ...... ..... .. .. ... pag.114

2.19 .2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Tatarasti ........ ... ...... ................... ... pag.118

2.20 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Traian

................. .. ..... .......... ......... ........... ............................................... ... ... .... ..... ... ....... .... .... .. pag.118

2.20.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Traian ... ..... ........... ... ..... .... pag.118

2.20.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Traian ......... .................. ........ .... ... pag.120

2.21 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Caiuti

........... ...... ... ..... .... ... .................................................. ..... ... ........ ...... ..................... .......... pag.123

2.21.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Caiuti .... ........ ............... ..... pag.123

2.21.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Caiuti ....... .. ... .... ....... ......... .......... pag.128

2.21.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Caiuti

.... .... ........... ....... ....................... ...... ... ......... ... .. ..... ..... ............................. ............ ........ .. .... pag.131

5

2.22 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Gioseni

..... ................. ..... ........ ... .............. .... ........... ........ .......... .... ..... ........... .. ... ... ....... ..... .. ...... ... pag.133

2.22.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Gioseni .. ..... ............. .. ..... .. pag.133

2.22.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Gioseni ...... ....... .. ..... .... .............. .. pag.137

2.22.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Gioseni

.......... .. ......... ... .... .. ... .......... ... .... ... ... ... .. ..... .... .. ..... ........... .. ..... ...................... ....... ..... .. .... . pag.141

2.23 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Tamasi

...... ......................... ..... ............. ......... ....... .... ......... .. .. ..... .. ....... ... ..... ... ... .... ....... .... .... .. ...... pag.142

2.23.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Tamasi ........ ....... ......... ..... pag.142

2.23.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Tamasi ...................................... .... pag.146

2.23.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Tamasi

.... ................ ......... .. ..... ....... .. ..... ....... ... ....... ..... .. ... ...... ..... ...... ... ........................ ......... ..... .. pag.149

2.24 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Livezi

............... ...... ......... ....................... .... .... ........ ... .................. .. ............... ... ... .. ........ ............. pag.150

2.24.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Livezi ..... ......... ... ..... .... .. ... pag.150 ,

2.24.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Livezi ....... ............... .. ........ ........ ... pag.152

2.24.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Livezi

... ............ ..... ......... ... ... ... ..... ............ .. .. ..... ....... .... .... ....... .. ......................................... .. ... .. pag.152

2.25 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Luizi

Calugara ..... .... ..... .... ..... .. ... ......... ......... ... ..... ...... ..... ..... .. ........................ .. ... ..... ....... .... ... ... pag.152

2.25.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Luizi Calugara ... .... ... .. ... .. . pag.153

2.25 .2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Luizi Calugara ... ... .... ... ........ .... .... pag.15 8

2.25.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Luizi

Calugara ........ .. .. ... ....... ......... ....... .... ..... .. ... .......... ........ .. ... ..... .... ......... ... ... .............. ......... pag.158

2.26 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Orbeni

............ ...... .. .. ... .. ...................... .. ...... .. ............... .................... .. ... ... ............................. .... pag.160

2.26.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Orbeni .. .......... ................... pag.160

2.26.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Orbeni ..... ......... ... ... ....................... pag.163

2.26.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Orbeni

........................ .... .... ..... .. .... ... .... .. .. ... .. ...... .. ........ ................ .. ......................... ...... ............. pag.163

6

2.27 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa side canalizare in Comuna Racaciuni

............... ........ ....... ...................... ................... .. ................. ...... .. ......... ..... ............. ...... ....... pag.165

2.27.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Racaciuni .... .. ............. ...... . pag.165

2.27.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Racaciuni .............................. ....... pag.168

2.27.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei

Racaciuni ............. ....... .......... ...................... .... ............... ..... ........................... ......... ..... .. pag.173

2.28 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Sarata

.... .................. ............ ...... ............. ... ......... .. .. ......... ... .................... .. .............. ........ ........... pag.174

2.28.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Sarata ... ..................... ....... pag.174

2.28.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Sarata ............................. ............. pag.177

2.28.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Sarata

............... ........................................ .................................... ..... ... ........ ................... .. ....... pag.18 1

2.29 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Saucesti

........ .. .. ........... .......... ......... .. ................ ...... .............. ............ .... ...... .................. ... ........... pag.183

2.29 .1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Saucesti ................ ... ..... .... pag.183

2.29 .2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Saucesti ........... ... .......... ............... pag.189

2.29 .3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Saucesti

.... ...... ..... ........... ....... ....... ............... ...... .............................................. ............................ pag.196

2.30 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Valea

Seaca ..... ...... .................. .............................. ............................ ............. ........... .............. pag.198

2.30.l Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Valea Seaca ......... ....... ...... pag.198

2.30.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Valea Seaca ........ .. ........................ pag.200

2.30.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Valea

Seaca ... .... ........ ...... .............................. .... ........ ..... ... ........ ..... .... ........................................ pag.203

2.31 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Zemes

.. ........... ... ... .................. ........ ............. .............. ... ........ ...... ...... ..................... .................. pag.205

2.31.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Zemes ....... ....................... pag.205

2.31.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Zemes ........................................... pag.208

2.31.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Zemes

......... ...... ................... .................. ........................ .. ......... ..... .. ...... ..... ............. .. .......... .... pag.210

7

2.32 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Targu

Trotus ............ .............. ...... ... ...................... ............. ....... ....... ....... ........... ................ ....... . pag.212

2.32.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Targu Trotus ..................... pag.212

2.32.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Targu Trotus ... ............... ........... ... pag.214

2.32.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Targu

Trotus ..................... ......... ..................................... ................. ........ ........ .............. ............ pag.214

III. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE APA SI APA UZATA LA NIVEL JUDETEAN

... ....... .... ......................... ...................... .................. ............... ........ ............ ..... .... ... ... .... .. pag.215

3.1 Necesitatea infiintarii unui operator la nivel judetean .. .. ... ................... ........ ......... . pag.215

3.2 Crearea operatorului de apa si apa uzata la nivel judetean ................. ........ ............ pag.217

IV. CONCLUZII ..................................................... .. ............. ............. ............. ........ pag.218

8

I. DESCRIEREA CONDITIILOR SOCIO - ECONOMICE ALE

LOCALITATILOR

1. Definirea ariei deservite

Aria de operare a serviciilor de apa si de canalizare considerate pentru studiul de

oportunitate acopera urmatoarele unitati administrativ teritoriale dinjudetul Bacau:

- Municipiul Bacau

- Municipiul Moinesti

- Orasul Buhusi

- Orasul Darmanesti

- Orasul Targu Ocna

- Comuna Ardeoani

- Comuna Casin

- Comuna Cleja

- Comuna Cotofanesti

- Comuna Dofteana

- Comuna Faraoani

- Comuna Filipesti

- Comuna Hemeiusi

- Comuna Magiresti

- Comuna Margineni

- Comuna Poduri

- Comuna Prajesti

- Comuna Stefan eel Mare

- Comuna Tatarasti

- Comuna Traian

- Comuna Caiuti

- Comuna Gioseni

- Comuna Tamasi

- Comuna Livezi

9

Comuna Luizi Calugara

Comuna Orbeni

Comuna Racaciuni

Comuna Sarata

Comuna Saucesti

Comuna Valea Seaca

Comuna Zemes

0 4 J :O.M &.D :11.1·.l.UI WM' .....,.~

Jude~I Bacau u

1.1 Conditiile social - economice ale Municipiului Bacau

!iii ~•od:l•l"'lfr.t."Hdlr ......

• .. '""_ • ,,. ... • ::..-..

CMt i+ L-.t__,

) ( ...... - l.>:a,4 .:•~ ::1-'w

-- c..-- .....

--- Goi1t1i'C ... ~a: ...

-- },.. .. ~ ......... - s~--'-•""""

.:-w- .... ..... --. -.. ...... Ac· •~tp.:> -

,.-.u~:-..-

Municipiul Bacau se afla in Nord-Estul tarii, in partea central - vestica a Moldovei, la

doar 9,6 km in amonte de confluenta Siret - Bistrita.

10

Geografic, se afla la interferenta meridianului de 26° 55' longitudine estica cu paralela de

46° 35' latitudine nordica.

Patru trepte de altitudine, intre 150 m si 250 m marcheaza relieful Bacaului, el aflandu-se

in cea mai mare parte a localitatii, pe a doua terasa 160 - 165 m. Se detaseaza terasa de lunca

joasa, dar se inalta in sesul comun al Bistritei cu Siretul. Albia majora a Bistritei este

predominata in raza asezarii, prin depozitele de prundisuri, constituind un adevarat rezervor

pentru acumularea apelor freatice.

Bacaul prezinta un avantaj si prin pozitionarea sa in imediata aprop1ere cu linia de

dislocatie subcarpatica. Bacaul se afla pe terase plane sau usor inclinate cu o expozitie estica si

sud - estica, in talazuri stabilizate, avand un drenaj bun si o panza freatica bogata. Luncile si

terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, vita de vie si cereale.

Daca in trecut modelarea reliefului se facea de catre cataclisme, dupa anii 50, omul a fost eel

care ridicand baraje si diguri, intre anii 1958 - 1966, 1-a influentat, actionand astfel si asupra

climei.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia municipiului Bacau se ridica la

144.307 locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera

175.500 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (90,19%). Pentru 8,6% din populatie,

apartenenta etnica nu este cunoscuta.

Bacaul e strabatut de o retea densa de cai rutiere care ii asigura legatura cu alte localitati

- E85 (44 km pana la Roman, 87 km, pana la Adjud); DN15 I Calea Moldovei, Stefan eel Mare,

9 Mai (58 km pana la Piatra Nearnt); DN 2F I Calea Barladului (83 km pana la Vaslui), DN 2G I

Calea Moinesti, str. Energiei, str. G. Bacovia, B-dul Unirii (55 km pana la Moinesti), DN 11 I

Narciselor - dar controleaza si reteaua feroviara pe tronsoanele Adjud - Bacau, Bacau - Roman,

Bacau - Pascani, Bacau - Bicaz. In ceea ce priveste transportul aerian, in Bacau functioneaza, la

6,5 km sud de municipiu, un aeroport care are ce obiect asigurare a transportului de pasageri si

de marfuri, precum si asigurarea protectiei navigatiei aeriene si zborului tuturor aeronavelor care

evolueaza in spatiul aerian ce-i revine.

Economia municipiului Bacau are un caracter complex, principalele ramuri cu ponderi

ridicate fiind: industria aeronautica, industria alimentara, industria textile, constructii, comert,

prestari servicii s.a ..

11

1.2 Conditiile social - economice ale Municipiului Moinesti

Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei. Face parte din

orasele asa numite "de sub munte'', fiind un oras de contact incadrat in centura exterioara a

oraselor dintre Carpatii Romanesti si zonele extracarpatice.

Este situat la limita dintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, in

partea de N.V. a judetului Bacau, in bazinul mijlociu al sistemului de rauri Trotus - Tazlau.

Coordonatele geografice sunt 46° 26' latitudine Nordica si 26° 29' longitudine Estica, ceea ce

incadreaza localitatea in S - E Europei Centrale.

Municipiul Moinesti este strabatut de drumul national 2G (DN 2G) pe o lungime de

aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numita Gazarie, dinspre Bacau, si pana la iesirea spre

Comanesti, prin zona Vasaiesti. Cele mai apropiate orase sunt:

• municipiul Bacau la 48 km;

• orasul Comanesti la 8 km;

• orasul Targu Ocna la 30 km;

• municipiul Onesti la 46 km.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia municipiului Moinesti se ridica la

21.787 de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera

24.210 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (88,98%), cu o minoritate de romi (5,09%).

Pentru 5,65% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

Activitatea economica a municipiului o constituie un numar mare de firme ce activeaza in

comert (51 %), urrnate de cele din servicii (24%), transport (10%), industrie (7%), constructii

(4%), alimentatie publica (3%) si silvicultura (1 %).

1.3 Conditiile social - economice ale Orasului Buhusi

Buhusi este un oras din judetul Bacau. In afara localitatii urbane principale, orasul mai

cuprinde si localitatile Marginea si Runcu.

Orasul se afla in nordul judetului, la limita cu judetul Neamt, in sud-estul depresiunii

Cracau-Bistrita (la 235 m altitudine) la confluenta paraului Romani cu raul Bistrita, la 24 km

nord - vest de Bacau.

12

Este traversat de soseaua nationala DN15, care leaga Bacaul de Piatra-Neamt. Din acest

drum, la Buhusi se ramifica soseaua judeteana DJl 56B, care duce spre sud-vest la Blagesti, si

soseaua judeteana DJ158, care duce spre nord in judetul Neamt la Romani, Moldoveni si

Secuieni (unde se termina in DN2). Prin oras trece si calea ferata Bacau-Bicaz, care este

deservita de statia Buhusi.

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia orasului Buhusi se ridica la 14.562

de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 18.746 de

locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (81 ,29%), cu o minoritate de romi (8,68%). Pentru

9,8% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

1.4 Conditiile social - economice ale Orasului Darmanesti

Darmanesti este un oras din judetul Bacau. In afara localitatii urbane principale, orasul

mai cuprinde si localitatile Darmaneasca, Lapos, Pagubeni, Plopu si Salatruc. Este asezat in

partea de vest a Judetului Bacau, in depresiunea intramontana Comanesti - Darmanesti, din

grupa centrala a Carpatilor Orientali pe vaile Trotusului si Uzului, cuprinzand si zona de

confluenta a celor doua rauri. Din aceasta zona se deschide si un traseu rutier transcarpatic prin

pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului.

Orasul se afla la limita cu judetul Harghita, la poalele Muntilor Nemira, pe malurile raului

Trotus si in bazinul hidrografic al aflluentului acestuia, raul Uz.

Este traversat de soseaua nationala DN12A, care leaga Onestiul de Miercurea-Ciuc. Din

acest drum, la Darmanesti se ramifica soseaua judeteana DJ123 care duce spre vest in judetul

Harghita la Sanmartin (unde se intersecteaza cu DN12) si Sansimion (desi portiunea ce

traverseaza muntii nu este asfaltata).

Prin oras trece si calea ferata Adjud-Comanesti- Siculeni, care este deservita de halta

Valea Uzului side halta de calatori Valea Uzului Balta.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia orasului Darmanesti se ridica la


14.194 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (85,96% ), cu o minoritate de romi

(7,68%). Pentru 6,16% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

13

1.5 Conditiile social - economice ale Orasului Targu Ocna

Targu Ocna este un oras din judetul Bacau. In afara localitatii de resedinta, declarata

statiune balneara datorita prezentei salinei, orasul mai cuprinde si localitatile Poieni si Valcele.

Orasul se afla in sud-vestul judetului, pe malurile raului Trotus, acolo unde acesta

primeste apele afluentilor Slanic si Valcele, si unde intra in depresiunea Tazlau-Casin.

Este strabatut de soseaua nationala DN12A, care leaga Onestiul de Miercurea-Ciuc. In

localitatea Targu Ocna, din acest drum se ramifica soseaua nationala DN12B, care duce la

Slanic-Moldova si tot DN12A se intersecteaza acolo cu soseaua judeteana DJl 16, care o leaga

spre sud de Pargaresti si Oituz (unde se termina in DNll) si spre nord de Barsanesti (unde se

termina tot in DNl 1). Prin oras trece si calea ferata Adjud- Comanesti- Siculeni, care este

deservita de statia Targu Ocna si de haltele de calatori Saline si Ciresoaia.

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia orasului Targu Ocna se ridica la


13.576 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (90,99%), cu o minoritate de romi

(1 ,47%). Pentru 7,18% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

Activitatile industriale principale desfasurate in orasul Targu Ocna cuprind: industria

miniera, industria alimentara, industria mecanica, constructii.

1.6 Conditiile social - economice ale Comunei Ardeoani

Ardeoani este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Ardeoani (resedinta) si

Leontinesti.

Comuna se afla in depresiunea Tazlau-Casin, pe malul raului Tazlaul Sarat. Este

traversata de soseaua nationala DN2G, care leaga Bacaul de Moinesti. La Ardeoani, din acest

drum se ramifica soseaua judeteana DJ155A, care duce spre nord la Parjol, Balcani si mai

departe in judetul Neamt la Tazlau, Borlesti, Roznov (unde se intersecteaza cu DNI 5), Girov

(unde se intersecteaza cu DN15D), Dobreni (unde se intersecteaza cu DN15C), Negresti si

Cracaoani (unde se termina tot in DNl SC). Tot la Ardeoani, din DN2G se mai ramifica soseaua

judeteana DJI 17 A, care duce spre nord est la Solont si inapoi spre sud la Magiresti (unde se

termina tot in DN2G).

14

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia comunei Ardeoani se ridica la




1.7 Conditiile social- economice ale Comunei Casin

Casio este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Casin (resedinta) si Curi ta.

Comuna Casin se afla in sud-vestul judetului, la sud de municipiul Onesti. Este strabatuta

de soseauajudeteana DJl 15, care o leaga spre sud de Manastirea Casin (pana in satul Scutaru) si

spre nord de Onesti (unde se termina in DNl 1).

Teritoriul comunei Casin se intinde pe vaile raurilor Casin si Curita, invecinandu-se cu

comunele Manastirea Casin, Bogdanesti, Buciun1i si cu orasul Onesti.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Casin se ridica la 3 .387 de

locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 3.749 de

locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (95,34%), cu o minoritate de romi (1,86%). Pentru


Pe langa o multime de izvoare si ape bune de baut care sunt pretutindeni pe teritoriul

comunei, aceasta este scaldata de raul ce ii imparte numele. Raul Casin izvoraste din muntele

Casin, judetul Covasna, traversand pe lungimea de aproximativ 50 km satele Manastirea Casin,

Lupesti, Casin si orasul Onesti unde se varsa in raul Trotua. Pe acest traseu primeste afluenti de

dreapta paraiele: Talamba, Ciobotarul Dulce, Zboinita, Calasaul Mare, Halosul Ciubotarului, apa

paraului Cretu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mica si paraul lui Miron. De pe partea stanga, raul

primeste afluenti paraiele: Fata Moarta, Paltinul, Pietrosul, Clabucul, Ghioina, Saratelul, Curita,

Lada, Baracea si Cuciur. Unele dintre aceste paraie nu au nici o insemnatate, apa lor secand mai

totdeauna. Paraul Curita izvoraste din spatele muntelui ,,Magura Casinului", din coastele dealului

,,Chiosuri" si aduna pana la varsarea in Casin afluenti de dreapta, paraiele: Bulzis, Sarbul,

Sihastru, Braduleasa, Corbu, Larguta si paraul Stanii. Din partea stanga, paraul Curita aduna

afluenti paraiele: paraul Popii, paraul Barbului si paraul Sarat.

Forta de munca platita in comuna este ridicata. Aceasta este reprezentata in primul rand

de manipulantii care lucreaza la carausi pentru a-i ajuta sa manevreze cantitati mari de marfa, iar

15

in al doilea rand, de tigani din Vlasca ce sunt lucratori de pamant. Pe raza comunei Casin, isi are

sediul si S.C. Vinul Casin, cu obiect de activitate in domeniul infiintarii plantatiilor viticole.

Activitate economica a societatii este de data recenta, dar foarte importanta pentru comuna. In

cadrul acestei societati, activeaza ca salariati numerosi cetateni ai comunei.

Industria la Casin se poate rezuma la cele 5 mori electrice de macinat cereale.

Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe

raza comunei functioneaza 3 intreprinderi ce au ca obiect exploatarea si prelucrarea lemnului.

1.8 Conditiile social - economice ale Comunei Cleja

Cleja este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Cleja (resedinta), Somusca si

Valea Mica.

Comuna se afla in zona centrala a judetului, pe terasele si pe colinele de pe malul drept al

Siretului, in bazinul raului Cleja, afluentul celui dintai. Este traversata de soseaua nationala DN2,

care leaga Bacaul de Focsani, precum si (prin vestul comunei) de soseaua judeteana DJI 19, care

o leaga spre nord de Faraoani, Valea Seaca, Sarata si Bacau (unde se termina in DNl 1), si spre

sud de Racaciuni, Gura Vaii si Onesti (unde se termina in DNI IA). Prin comuna trece si calea

ferata Bacau- Focsani, care nu este deservita direct de nicio statie, cea mai apropiata fiind

Faraoani.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Cleja se ridica la 6.761 de


locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,09%). Principalele minoritati sunt cele de

ceangai (2,19%) si maghiari (2,16%). Pentru 3,53% din populatie, apartenenta etnica nu este

cunoscuta.

1.9 Conditiile social - economice ale Comunei Cotofanesti

Cotofanesti este o comuna situata in zona de sud-vest a judetului Bacau, pe Valea

Trotusului si este traversata de DN 1 lA ce Jeaga municipiile Onesti si Adjud. Comuna este

compusa din 5 sate: Cotofanesti, Borsani, Bilca, Tamasoaia si Boistea de Jos. A vand in vedere

organizarea geografica a comunei, o parte din cetateni se ocupa cu agricultura iar ceilalti sunt

16

angajati la intreprinderile si societatile din municipiile Onesi s1 Adjud si, de asemenea, m

institutiile publice de pe raza comunei.

Comuna Cotofanesti este asezata in partea de sud a judetului Bacau pe partea dreapta a

raului Trotus si este tranzitata de DN l lA Adjud-Onesti si CF 501 Adjud-Siculeni. Se

invecineaza cu:

• la nord - comuna Sascut;

• la nord-est - comuna Urechesti;

• la sud-est - judetul Vrancea;

• la vest - comuna Caiuti

Teritoriul comunei este situat in bazinul hidrogra:fic al raului Trotus. In zona exista paraul

Bilca si Borsani care sunt afluenti ai raului Trotus si vaile adanci "Pana" si ''Tamasoaia" care au

apa in urma viiturilor. Adancimea panzei freatice variaza intre 10 si 15 m pe cumpene, 3 - 10 m

pe versanti, pe terase 1,5 - 3 m.

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia comunei Cotofanesti se ridica la



(21 ,38%). Pentru 3,88% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

1.10 Conditiile social - economice ale Comunei Dofteana

Dofteana este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Bogata,Cucuieti, Dofteana

(resedinta), Haghiac, Larga, Seaca, si Stefan Yoda

Comuna se afla in zona montana din vestul judetului, la poalele muntilor Nemira, la

limita cu judetele Covasna si Harghita, cuprinzand bazinul hidrografic al raului Dofteana, pana la

confluenta sa cu Raul Trotus.

Comuna este traversata de soseaua nationala DN l 2A, care leaga Onestiul de Miercurea

Ciuc. Prin comuna trece si calea ferata Adjud- Comanesti-Siculeni, pe care este deservita de

statia Dofteana Bacau.

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia comunei Dofteana se ridica la


17


(1,23%). Pentru 4% din popula~ie, apartenenta etnica nu este cunoscut.

1.11 Conditiile social - economice ale Comunei Faraoani

Faraoani este o comuna injudetul Bacau, formata numai din satul de resedinta.

Comuna se afla in zona centrala a judetului, pe terasele si dealurile de pe malul drept al

Siretului. Este traversata de soseaua nationala DN2, care leaga Bacaul de Focsani. Langa

Faraoani, din acest drum se ramifica soseaua judeteana DJ119H, care duce in centrul satului de

resedinta, unde se termina in soseaua judeteana DJl 19, care o leaga spre nord de Nicolae

Balcescu, Sarata si Bacau (unde se termina in DNl 1), si spre sud de Cleja,Racaciuni, Gura Vaii

si Onesti (unde se termina in DNl lA). Prin comuna trece si calea ferata Focsani-Bacau, pe care

este deservita de statia Faraoani.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Faraoani se ridica la 3.932


locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (93,54%). Principalele minoritati sunt cele de

maghiari (1 ,73%) si ceangai (1,55%). Pentru 2,64% din populatie, apartenenta etnica nu este

cunoscuta.

La recensamantul din 2011 au fost inregistrati 3.840 de locuitori, dintre care 3.706 de

limba materna romana si 102 de limba materna maghiara

1.12 Conditiile social - economice ale Comunei Filipesti

Filipesti (in trecut, Galbeni) este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Boanta,

Carligi, Comesti, Cotu Grosului, Filipesti (resedinta), Galbeni, Harlesti si Oniscani.

Comuna Filipesti este situata in extremitatea nordica a judetului, la limita cu judetul

Neamt. Este traversata de soseaua nationala DN2, care leaga Bacaul de Roman. Intre Filipesti si

Oniscani, acest drum se intersecteaza cu soseaua judeteana DJ159, care o leaga spre vest in

judetul Neamt de Bahna si inapoi injudetul Bacau deRacova (unde se termina in DN15); si spre

est tot in judetul Neamt de Icusesti si inapoi in judetul Bacau de Damienesti si mai departe tot in

18

judetul Neamt de Valea Ursului si Oniceni si mai departe in judetul Vaslui de Bacesti (unde se

termin in DN15D).

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Filipesti se ridica la 4.346

de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistraser 4.716

locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (93,17%), cu o minoritate de romi(2,97%). Pentru


1.13 Conditiile social - economice ale Comunei Hemeius

Hemeius este o comuna situata in imediata vecinatate a municipiului Bacau, si este

compusa din 3 localitati: Hemeius, Fantanele, Lilieci.

Comuna este strabatuta de DN 15 si DJ 119 B facand legatura acesteia cu municipiul

Bacau si orasul Buhusi. De asemenea comuna este strabatuta de calea ferata Bacau-Bicaz.

In vecinatatea comunei gasim, dupa cum urmeaza:

• la N-E Comuna Beresti-Bistrita;

• la S-E Municipiul Bacau;

• la S, S-V Comuna Margineni.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Hemeius se ridica la 4.755

de locuitori, in crestere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 3.847 de

locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (93 ,5%). Pentru 6,04% din populatie, apartenenta

etnica nu este cunoscuta.

Principalele domenii in care isi desfasoara activitatea firmele din comuna Hemeius sunt :

• comercial, alimentatie ;

• prestari servicii

In comuna Hemeius a fost realizat un pare de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru

IMM-uri, pare industrial HIT.

1.14 Conditiile social - economice ale Comunei Margineni

Margineni (in trecut, Margineni-Munteni) este o comuna in judetul Bacau, formata din

satele Barati, Luncani, Margineni (resedinta), Padureni, Podis, Poiana, Trebes si Valea Budului.

19

Comuna se afla in nordul judetului, la nord-vest de municipiul Bacau, pe malurile raului

Trebis (un afluent al Bistritei).

Este strabatuta de soseaua nationala DN2G, care leaga Bacaul de Moinesti. La Margineni,

acest drum se intersecteaza cu soseaua judeteana DJl 19B, care o leaga spre nord de Hemeius

(unde se termina in DN15) si spre sud de Magura (unde se intersecteaza cu DNl 1), Luizi

Calugara si Sarata.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Margineni se ridica la

7 .993 de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera

8.132 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,21 % ). Pentru 7 ,54% din populatie,


Pe raza comunei Margineni isi desfasoara activitatea multi operatori in diverse ramuri

economice.

Activitati economice principale:

• Prelucrare cereale

• Activitati service auto

• Prelucrarea lemnului

• Turism ecumenic

• Transport marfa.

1.15 Conditiile social - economice ale Comunei Magiresti

Magiresti este situat m zona central-vestica a judetului Bacau, la 6 km N-E de

Municipiul Moinesti, pe DN 2G. Situata la poalele Subcarpatilor Orientali, comuna se

incadreaza, din punct de vedere al reliefului, intr-o zona predominant de deal, in depresiunea

Tazlaului Sarat, pe paraul Ruja dar cuprinde si zone de campie si munte.

Comuna Magiresti este formata din. Magiresti - centrul administrativ al comunei,

Stanesti, Valea Arinilor, Prajesti si Sesuri.

Structura teritoriului:

• Suprafata totala: 3321 ha

• Suprafata agricola: 2039,66 ha, din care:

• Teren arabil: 837,66 ha

20

• Pasuni: 730 ha

• Fanete: 458 ha

• Livezi: 5 ha

• Vii: 9 ha

• Suprafete neagricole:

• Suprafata paduri: 773 ha

• Ape: 80 ha

• Drumuri: 99 ha

• Constructii si curti: 249,34 ha

• Teren neproductiv: 80 ha

• Numar gospodarii: 1469

• Numar locuitori la nivelul comunei: 4534

Populatia comunei este intr-o crestere numerica continua, populatia actuala a cornunei

fiind de 4.534 locuitori. Numarul locuitorilor repartizati pe sate: sat Sesuri - 480, sat Stanesti -

932, sat Magiresti - 1197, sat Prajesti - 666, sat Valea Arinilor - 1259. Marea rnajoritate a

populatiei este de etnie romana 99,96%, iar restul sunt rromi.

Cornuna Magiresti face parte din unitatile administrative cu functii preponderent agrare.

Aceasta calitate ar trebui exploatata si incurajata, iar farniliile care exercita acest gen de activitati

ar trebui sprijinite. Se prevede ca in sectorul primar reprezentat in comuna prin agricultura sa

lucreze circa 80% din populatia ocupata, in sectorul secundar cca 17,5%, iar in sectorul tertiar

2,5% din populatia ocupata.

Comuna Magiresti constituie o sursa continua de aprovizionare si totodata un consumator

al unor produse pe care le ofera Municipiul Moinesti. Produsele rezultate in excedent din

explorarea resurselor zonei (in special produse cerealiere, legumicole si viticole) vor necesita

transportul si comercializarea lor in comunele si orasele din apropiere.

Contextul economic si social in care se incadreaza unitatea administrativ-teritoriala

Magiresti, judetul Bacau, creeaza oportunitati de dezvoltare dar si riscuri asociate.

Oportunitati identificate:

• existenta si exploatarea zacarnintelor de petrol si gaze din zona

• prelucrarea materialului lemnoss

• existenta unor suprafete insemnate de paduri.

21

• distanta scurta de numai 6 km fata de Municipiul Moinesti permite accesul cetatenilor

comunei la locuri de munca.

• exista posibilitatea realizarii unor investitii in livezi de pomi fructiferi prin asocierea

actualilor proprietari de terenuri cu suprafete mici.

1.16 Conditiile social - economice ale Comunei Poduri

Poduri este o comuna din judetul Bacau, formata din satele Bucsesti, Cemu, Comet,

Negreni, Poduri (resedinta), Prohozesti si Valea Sosii.

Comuna se afla in partea central-vestica a judetului, pe malul drept al Tazlaului Sarat

acolo unde primeste apele afluentilor sai Branesti, Valea Sosii, langa orasul Moinesti; estuI

comunei se afla in bazinul hidrografic al Cemului, un alt afluent al Tazlaului.

Este strabatuta de soseaua judeteana DJI 17, care o leaga spre vest de Moinesti (unde se

termina in DN2G) si spre sud de Berzunti si Livezi (unde se termina in DNl l).

Conform recensamantuiui efectuat in 2011, populatia comunei Poduri se ridica la 6.962


locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,63%), cu o minoritate de romi (3 ,3%). Pentru


1.17 Conditiile social - economice ale Comunei Prajesti

Prajesti este o comuna in judetul Bacau, formata numai din satul de resedinta.in nordul

judetului, pe malul stang al Siretului.

Este strabatuta de soseaua judeteana DJ207D, care o leaga spre sud de Traian si spre nord

de Negri, Damienesti si mai departe in judetul Neamt de Icusesti si Ion Creanga.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Prajesti se ridica la 1.869

de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera



22

1.18 Conditiile social - economice ale Comunei Stefan eel Mare

Stefan eel Mare este o comuna asezata in zona Subcarpatilor de curbura, in partea de

sud-est a depresiunii Casin, de o parte si de alta a raului Trotus si cuprinde sate vechi razasesti de

peste 500 ani. Satele componente ale comunei sunt: Stefan eel Mare, Bogdana, Gutinas,

Radeana, Negoiesti si Viisoara.

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia comunei Stefan eel Mare se ridica

la 4.742 de locuitori, in crestere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se irnegistrasera


(18,89%). Pentru 4,13% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

Comuna Stefan eel Mare numara in prezent un numar de 4742 locuitori din care:

• 2480 persoane de sex masculin;

• 2262 persoane de sex feminin;

Pe sate situatia se prezinta astfel:

• Bogdana: 654 locuitori; 202 gospodarii;

• Stefan eel Mare: 1038 locuitori; 352 gospodarii;

• Negoiesti: 1003 locuitori; 439 gospodarii;

• Radeana: 724 locuitori; 281 gospodarii;

• Gutinas: 606 locuitori; 257 gospodarii;

• Viisoara: 717 locuitori; 259 gospodarii;

• TOTAL: 4.742 locuitori; 1.790 gospodarii;

Principala ocupatie a locuitorilor este agricultura. Terenul arabil este cultivat cu cereale

(grau, ovaz, porumb boabe).

Pasunile si fanetele favorizeaza crestera animalelor. Suprafata de teren acoperita cu

paduri este de 2016 ha. Masa lemnoasa rezultata prin exploatare este folosita pentru constructii,

comert sau drept combustibil.

In prezent, in comuna exista un rn. de cca 30 agenti economici (societati comerciale,

asociatii familiale si personae fizice autorizate). Repartitia acestora in teritoriu este urmatoarea:

- sat Stefan eel Mare: 6 agenti economici din care:

• 6 societati comerciale;

- sat Negoiesti: 10 agenti economici, din care:

23


• 1 asociatie familiala;

- sat Radeana: 6 agenti economici,din care:


- sat Bogdana: 4 agenti economic, din care;


- sat Gutinas: 2 agenti economici, din care:


- sat Viisoara: 3 agenti economici,din care:

• 3 societati comerciale.

1.19 Conditiile social - economice ale Comunei Tatarasti

Tatarasti (in trecut, Corni) este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Comii de

Jos, Cornii de Sus, Dragesti, Gherdana, Giurgeni, Tatarasti (resedinta) si Ungureni.

Comuna se afla in sud-estul judetului, la limita cu judetul Vrancea, pe malul stang al

Siretului, in dreptul lacului de acumulare Beresti; prin comuna curge si raul Polocin, care se

varsa tot in Siret mai spre sud, in comuna Homocea din judetul vecin V rancea. Este traversata de

soseaua judeteana DJ252C, care o leaga spre sud-est de Huruiesti si spre nord la Corbasca si

Pancesti.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Tatarasti se ridica la 2.397


locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (96,58%). Pentru 3,34% din populatie, apartenenta


Din punct de vedere al resurselor naturale putem gasi pe teritoriul comunei materiale de

constructii, cum ar fi: piatra, nisip, argila. Calitatea solului se incadreaza in clasa IV-V,

dominante fiind nisipurile poliocene pe alocuri cu luturi.

Din puncte de vedere al resurselor hidrologice (cantitate, calitate si mod de valorificare)

tinem seama de :

• izvoare: Purcarea din Cornii de Sus si Ulucea din Gherdana

• paraie : Polocin si Matcani

24

• lacuri, iazuri : Lacul Beresti de pe raul Siret care se intinde pe o suprafata de 624 ha.

Din punct de vedere al echiparii tehnico-edilitara publica in comuna Tatarasti exista retea

stradala de electricitate, alimentare cu apa in satul Cornii de Sus pe o distanta de 10,5 km si

alimentare cu apa in satul Gherdana pe o lungime de 6,2 km. Comuna dispune si de un releu de

televiziune side o retea de cablu TV de 42 de km.

1.20 Conditiile social - economice ale Comunei Traian

Traian este o comuna in judetul Bacu, formata din satele Bogdanesti, Hertioana de Jos,

Hertioana-Razesi, Traian (resedinta) si Zapodia.

Comuna se afla in nord-estul judetului, pe malul stang al Siretului. Este strabatuta de

soseaua nationala DN2F, care leaga Bacaul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifica spre

nord soseaua judeteana DJ207D, care duce la Prajesti, Negri, Damienesti si mai departe in

judetul Neamt la Icusesti si Ion Creanga. De asemenea, DN2F se intersecteaza la Zapodia cu

soseaua judeteana DJ241 A, care duce spre nord la Rosiori si Damienesti, si spre sud la Secuieni,

Izvoru Berheciului, Oncesti, Vultureni si Dealu Morii, apoi mai departe in judetul Vrancea la

Corbita (uncle se intersecteaza cu DNl lA) si Tanasoaia si mai departe in judetul Galati la

Brahasesti si Gohor.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Traian se ridica la 2.319




1.21 Conditiile social - economice ale Comunei Caiuti

Caiuti este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Blidari, Boistea, Caiuti

(resedinta), Floresti, Heltiu, Marcesti, Popeni, Pralea si Vranceni.

Comuna se afla in extremitatea sudica a judetului, la limita cu judetul Vrancea, pe

malurile Trotusului.

Este traversata de soseaua nationala DNl lA, care leaga Onestiul de Adjud.

25

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Caiuti se ridica la 5.252 de

locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 5.416



1.22 Conditiile social - economice ale Comunei Gioseni

Gioseni este o comuna in judetul Bacau, formata numai din satul de resedinta.

Comuna se afla in partea central-estica a judetului, pe malul stang al Siretului, in aval de

barajul Galbeni si in amonte de lacul de acumulare Racaciuni.

Este strabatuta de soseaua judeteana DJ252B, care o leaga spre nord de Tamasi si Buhoci

si spre sud de Horgesti si Pancesti.

Confo1m recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Gioseni se ridica la 3 .249

de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 3.305

locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,43%), cu minoritati de romi (1,05%), maghiari

(0,46%) si ceangai (0,09%). Pentru 5,94% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

1.23 Conditiile social - economice ale Comunei Tamasi

Comuna Tamasi este situata in partea central estica a judetului Bacau la contactul

culoarului Siretului cu dealurile din extremitatea vestica a Colinelor Tutovei.

Se gaseste la o distanta de 25 km de municipiul Bacau si se invecineaza cu:

• la nord: comuna Buhoci

• la nord-vest: cu Letea Veche, Nicolae Balcescu, Faraoani si Cleja

• la sud-vest: cu Gioseni

• la nord-est: comuna Ungureni

• la est: comuna Parincea

• la sud si sud-est: comuna Horgesti.

Este strabatuta de soseaua judeteana DJ252B, care o leaga spre nord de Buhoci si spre

sud de Horgesti si Pancesti. Din acest drum, la Chetris se ramifica soseaua judeteana DJ252D,

care duce spre vest peste Siret la Racaciuni (unde se termina in DN2).

26

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Tamasi se ridica la 2.738




1.24 Conditiile social - economice ale Comunei Livezi

Comuna Livezi, este situata in zona centrala a Depresiunii Tazlaului, pe DN 11, la o

distanta de 18 km de Municipiul Onesti si 35 km de Municipiul Bacau. Comuna Livezi are in

componenta sase sate: Livezi, satul de resedinta, Balaneasa, Orasa, Poiana, Prajoaia si Scariga.

Se invecineaza la nord cu comuna Sanduleni, la vest cu comuna Berzunti, la sud-vest cu

comuna Barsanesti, la sud-est cu comuna Helegiu, iar la est cu comuna Cleja si comuna

Faraoani.

Este strabatuta de soseaua nationala DNl 1, care leaga Bacaul de Onesti. Din acest drum,

la Livezi se ran1ifica soseaua judeteana DJ 117, care duce spre vest si nord la Berzunti, Poduri si

Moinesti (unde se termina in DN2G).

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Livezi se ridica la 5.038

de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 5.308


3, 81 % din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

1.25 Conditiile social- economice ale Comunei Luizi Calugara

Luizi-Calugara este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Luizi-Calugara

(resedinta) si Osebiti.

Comuna Luizi Calugara este asezata in zona central-nordica a judetului Bacau, la o

distanta de 6 km fata de municipiul Bacau, pe versantul de rasarit al dealurilor subcarpatice, de la

poale pana aproape de varfurile dealurilor ce se afla la sud-vest de municipiul Bacau, numite

Sinislau, Calvar si Ghe1i.

27

Comuna Luizi Calugara se invecineaza la nord cu comuna Magura, la sud cu comuna

Nicolae Balcescu si comuna Sarata, la vest cu comuna Strugari si comuna Sanduleni, la est cu

municipiul Bacau.

Este strabatuta de soseaua judeteana DJI 19B, care o leaga spre sud de Sarata si spre nord

de Magura (unde se intersecteaza cu DNl 1), Margineni si Hemeius (unde se termina in DN15).

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia comunei Luizi-Calugara se ridica la

3.553 de locuitori, In scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera

4.590 de locuitori . Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,4%). Pentru 6,59% din populatie,


In comuna Luizi Calugara sunt 39 de agenti economici, cu domenii de activitate diferite,

ca de exemplu: unitati comerciale si alimentatie publica - Hotel "Magura Verde", "Hanul lui

Rares"; confectii metalice, prelucrare lemn, comert, prestari servicii, confectii textile etc.

1.26 Conditiile social - economice ale Comunei Orbeni

Orbeni este o comuna injudetul Bacau, formata din satele Orbeni (resedinta) si Scurta.

Comuna se afla in partea de sud a judetului, pe colinele de pe malul stang al Siretului, in

bazinul afluentului acestuia, raul Orbeni.

Este strabatuta de soseaua nationala DN2, care leaga Bacaul de Focsani si trece prin estul

comunei, dar si de soseaua judeteana DJ119D, care o leaga spre nord de Parava si spre sud de

Valea Seaca (unde se termina in DN2). Prin comuna trece si calea ferata Bacau-Focsani, pe care

este deservita de statia Orbeni.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Orbeni se ridica la 3.760




1.27 Conditiile social - economice ale Comunei Racaciuni

Racaciuni este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Ciucani, Fundu Racaciuni,

Gasteni, Gheorghe Doja, Racaciuni (resedinta) si Rastoaca.

28

Comuna se afla in sudul judetului, pe malul drept al Siretului in dreptul barajului si

lacului de acumulare Racaciuni, si in bazinul hidrografic al afluentului acestuia Racaciuni cu

afluentul sau Valea Lunga.

Este strabatuta de soseaua nationala DN2, care leaga Bacaul de Focsani. La Racaciuni,

din acest drum se ramifica soseaua judeteana DJ252E, care duce spre est la Pancesti traseul

drumului european E85 (DN2) la ~ 25 km de municipiul Bacau, la limita estica a Dealurilor

Subcarpatice (Culmea Petricica) si pe malul drept al raului Siret. Tot din DN2, la Racaciuni se

ramifica soseauajudeteana DJ206B care duce spre vest la Parava si Gura Vaii. Prin zona de vest

a comunei trece soseaua judeteana DJl 19, care o leaga spre nord de Cleja, Faraoani, Valea

Seaca, Sarata si Bacau (unde se termina in DNI I) si spre sud de Gura Vaii si Onesti (unde se

termina in DNI IA). Este traversata side calea ferata Focsani- Bacau, care este deservita de statia

Racaciuni.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Racaciuni se ridica la


7.969 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (87,74%). Principalele minoritati sunt

cele de maghiari (4,22%), ceangai (2,41 %) si romi (1,72%). Pentru 3,82% din populatie,


1.28 Conditiile social - economice ale Comunei Sarata

Sarata (in trecut, Dealu Nou) este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Baltata

s1 Sarata (resedinta). Comuna se afla in zona centrala a judetului, la sud-vest de municipiul

Bacau.

Este traversata de soseaua judeteana DJl 19, care o leaga spre nord-est de Bacau si spre

sud de Nicolae Balcescu, Faraoani, Cleja, Racaciuni, Gura Vaii si Onesti (unde se termina in

DNl IA). La Sarata, din acest drum se ramifica soseaua judeteana DJI 19B, care duce spre nord

la Luizi-Calugara, Magura (unde se intersecteaza cu DNl 1), Margineni si Hemeius (unde se

termina in DN15).

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Sarata se ridica la 1.914


29



1.29 Conditiile social - economice ale Comunei Saucesti

Comuna Saucesti este amplasata in partea de nord-est a orasului Bacau, de-a lungul

raului Siret si a Drumului European 85 de la nord la sud. In componenta acestei comune intra

satele: Saucesti, Schineni, Siretu, Serbesti, amplasate pe albia majora a Siretului, si Bogdan

Yoda, asezat pe terasa interfluviului Bistrita-Siret, la o distanta de aproximativ 300 m de raul

Bistrita.

Comuna Saucesti se invecineaza la nord cu Filipesti, la sud cu Letea Yeche si Buhoci, la

est cu Traian si Negri, iar de la vest cu Beresti-Bistrita.

Este traversata de soseaua nationala DN2, care leaga Bacaul de Roman; si de soseaua

judeteana DJ207F, care duce spre sud la Letea Yeche (unde se termina in DN2F) si spre nord la

Itesti (unde se termina in DN2). Din DN2, la Bogdan Yoda se ramifica soseaua judeteana

DJ207P, al carui traseu se afla in intregime pe teritoriul comunei, ea terminandu-se la Saucesti in

DJ207F.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Saucesti se ridica la 4.772

de locuitori, in crestere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 4.081 de



1.30 Conditiile social - economice ale Comunei Valea Seaca

Valea Seaca este o comuna in judetul Bacau, formata din satele Cucova si Yalea Seaca

(resedinta). Comuna se afla in sudul judetului, pe malul drept al Siretului, in dreptul acumularii

hidroenergetice de la Beresti, unde raul primeste afluentii Cucova si Yalea Seaca.

Este traversata de soseaua nationala DN2, care leaga Bacaul de Focsani. La Yalea Seaca,

din acest drum se ramifica soseaua judeteana DJ119D, care duce spre nord la Orbeni si Parava.

Prin comuna trece si calea ferata Adjud- Bacau, care insa nu este deservita de nicio statie, cea

mai apropiata fiind Orbeni.

30

Comuna Valea Seaca este situata la aproximativ 18 km de Adjud si aproximativ 3 8 km de

Bacau, de-a lungul unor vai descendente care pornesc de pe versantul de est al Piemontului

Orbenilor, prelungire sud-estica a Culmii Pietricica.

Vecinii comunei sunt la nord comuna Orbeni, la est comuna Corbasca - care este

delimitata de Siret, la sud comuna Sascut si la vest comuna Stefan eel Mare.

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Valea Seaca se ridica la

3 .867 de locuitori, in crestere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera

3.564 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (58,91 %), cu o minoritate de romi

(33,1 %). Pentru 7,96% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.

Activitatea economica principala este reprezentata de agricultura. Se mai practica pentru

autoconsum cresterea animalelor si viticultura. Putini locuitori lucreaza in comert sau servicii.

1.31 Conditiile social-economice ale Comunei Zemes

Zemes (in trecut, Tazlau de Sus) este o comuna in judetul Bacau, formata din satele

Bolatau si Zemes (resedinta).

Comuna se afla in nord-vestul judetului, la limita cu judetul Neamt, in zona cursului

superior al raului Tazlaul Sarat.

Este deservita doar de sosele comunale, care fac legatura cu municipiul Moinesti, aflat la

sud.

Conform recensamantului efectuat in 2011 , populatia comunei Zemes se ridica la 4.368




II. DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU

APA SI DE CANALIZARE

Pentru a cunoaste starea actuala a sistemului de alimentare cu apa si canalizare din cele

treizeci si patru de localitati, in acest capitol s-a realizat o descriere tehnica a sistemului de apa si

canalizare impreuna cu prezentarea situatiei financiare pentru fiecare localitate in parte.

31

2.1 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in

Municipiul Bacau

2.1.1 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa in Municipiul

Bacau

Sistemul de alimentare al Municipiului Bacau este format din surse subterane si sursa de

suprafata din lacul de acumulare Poiana Uzului care asigura alimentare cu apa in:

- Municipiul Bacau;

- Comuna Margineni;

- Comunei Hemeius.

Municipiul Bacau, impreuna cu localitatile Margineni, Hemeius - Fantanele, Letea Veche

si operatorul privat SC Goldl Emilian SRL care opereaza pe raza comunei Magura, beneficiaza

de multiple surse de apa, dupa cum urmeaza:

a) de suprafata din lacul de acumulare Poiana Uzului localizata la aproximativ 50 km la

vest de oras (in Muntii Carpati) cu urmatoarele caracteristici:

- capacitate totala instalata 2.880 mc/ora 800 l/sec

- capacitate exploatata 1.500 mc/ora

Apa bruta este preluata de la priza de apa din barajul de acumulare Poiana Uzului pana la

statia de tratare Barati (din imediata apropiere a Municipiului Bacau) prin inte1mediul unei

conducte de PREMO/OL in lungime de 64.848 ml.

Daca nivelul apei in acumularea Poiana Uzului ar fi mentinut la cota 512,18 mdMN, ar fi

posibil transportul gravitational al apei in statia de tratare Barati.

Prin noul regulament de exploatare a acumularii, datorita necesitatii maririi volumului de

atenuare, nivelul apei in acumulare este mentinut in jurul cotei de 409,00 - 410,00 mdMN, fapt

ce conduce la necesitatea pomparii apei. De aceea, pe traseul conductei, in localitatea Moinesti a

fost construita o statie de pompare care pompeaza apa pana la Barati.

Statia de pompare Moinesti este amplasata pe stanga drumului DN 2G, in apropierea km

51 . Statia de pompare are rolul de a asigura transportul apei spre statia de tratare Bacau, atunci

32

cand nivelul apei in baraj este sub cota 512,18 mdMN si nu mai permite traversarea punctului

inalt de la Moinesti (cota 427,06 mdMN).

Echiparea statiei de pompare s-a proiectat astfel ca sa asigure pomparea apei pana la

camera de rupere a presiunii Moinesti cu 2 grupuri de pompe avand caracteristicile:

- 1 + 1 electropompe centrifuge verticale cu parametrii Q = 2.880 mc/h, Hmax. = 55 m, P

= 560 kW, U = 6.000 V;

- 1 + 1 electropompe centrifuge verticale cu parametrii Q = 2.880 mc/h, Hmax. = 24 m, P

= 315 kW, U = 6.000 V.

Toate pompele sunt actionate prin intermediul convertizoarelor de frecventa. Functie de

presiunea in conducta generala de aspiratie functioneaza numai cate o pompa din fiecare grup. s

au ales 2 grupuri de pompe, pentru ca o actionare prin convertizor de frecventa nu putea sa preia

toata plaja de presiune necesara (intre 435,24 si 487,92 mdMN) dictata de nivelul apei in lac si

de pierderile de sarcina pe conducta de aductiune.

Conducta de aductiune este bransata la colectorul Dn 1.500 mm amplasat intr-un camin

exterior barajului care este prevazut cu un teu vertical avand Dn 600 mm. Aici s-a realizat o

reductie 800/600 mm, urmeaza un cot la 90°, un compensator de montaj , o vana fluture Dn 800

mm si un debitmetru electromagnetic Dn 800 mm, dupa care conducta din OL Dn 800 mm este

pozata pe zidul de sprijin existent pe cca. 58 m lungime.

Dupa coborarea de pe zidul de sprijin conducta este ingropata, iar diametrul ei trece de la

OL Dn 800 mm la fonta Dn 1.000 mm pe lungimea de 19.897 m pana la statia de pompare

Moinesti. De aici, pana la poalele dealului Grigoreni conducta are lungimea de L = 25.638 m si

este din fonta ductila avand Dn 800 mm. De la poalele dealului Grigoreni se utilizeaza conducta

veche pana la Barati, pe o lungime de 19.313 m. Conducta veche este din tuburi PREMO On 800

mm si teava otel la subtraversari si supratraversari de cursuri de apa.

Sistemul de aductiune al apei brute de la baraj la Statia Barati are pe traseu doua

rezervoare cu nivel liber, cu rol de rupere a presiunii, unul la eel mai inalt punct al conductei la

418,4(nivel hidraulic) la Moinesti si un al doilea in varful dealului Grigoreni la 368,9 m (nivel

hidraulic).

b) subterane si 2 fronturi de captare apa subterana, localizate la aproximativ 5 km la nord

de oras.

- Statia Margineni preia debitele capatate din urmatoarele fronturi de capatare:

33

• Fronturi de captare: Hemeius I+ II (13+5 foraje) si Margineni I (28 foraje).

o Frontul de captare Hemeius I situat in comuna Hemeius, a fost realizat in anul

1974 si cuprinde un numar de 13 foraje. In anul 2001 puturile au fost modernizate fiind echipate

cu electropompe tip GRUNDFFOS.

Caracteristicile frontului sunt:

Debitul maxim capabil 110,20 I/sec,

Debitul maxim de exploatare 82,59 I/sec

o Frontul de captare Hemeius II situat in comuna Hemeius, a fost realizat in

anul 1986 si cuprinde un numar de 5 foraje. In anul 2001 puturile au fost modemizate fiind

echipate cu electropompe tip GRUNDFFOS.


Debitul maxim capabil 75,80 l/sec,

Debitul maxim de exploatare 51,66 l/sec

o Frontul de captare Margineni I situat in zona A VIASAN - paraul Limpedea

CF. Bacau- Piatra Neamt, a fost realizat in anul 1974 si cuprinde un numar de 24 puturi forate si

4 puturi sapate. In anul 2002 puturile au fost modernizate fiind echipate cu electropompe tip

GRUNDFFOS.


Debitul maxim capabil 103,50 l/sec,

Debitul maxim de exploatare 62,57 I/sec

- Statia de pompare Margineni are in dotare doua rezervoare R 1 si R 2 , unul de 200

me si unul de 10.000 me.

Rezervorul suprateran cu o capacitate de 10.000 me inmagazineaza apa provenita din:

- frontul Hemeius I - Debitul captat din colectorul de otel cu diametrul Dn 400 mm in

lungime de 1,3 km, este pompat prin conducta de transport din otel avand Dn 400 mm in

lungime de 4,5 km;

- debitul captat din frontul Hemeius II - din colectorul telescopic din otel cu diametre

cuprinse intre Dn 200 mm si Dn 400 mm, in lungime de 0,8 km ce este pompat prin conducta de

transport din tuburi PREMO, avand Dn 600 mm in lungime de 3, 7 km;

34

- debitul captat din frontul Margineni I - din colectorul de otel cu diametre cuprinse

intre Dn 150 mm si Dn 500 mm, este inmagazinat in rezervoarele din cadrul statiei de pompare

aflata in acelasi perimetru.

Rezervorul este din beton armat si este prevazut cu o camera in care se afla organele de

inchidere - deschidere ale conductelor de legatura. Apa acumulata in rezervor se dezinfecteaza

prin injectarea de clor gazos in conductele de transport de Dn 600 mm si Dn 400 mm.

Rezervorul semiingropat cu o capacitate de 200 me inmagazineaza apa provenita din

frontul de captare Margineni I si este folosit pentru spalarea rezervorului de 10.000 me.

- Statia Gheraiesti preia debitele capatatc din urmatoarcle fronturi de capatare:

• Margineni II (16 foraje), Gheraiesti I+ II (44+35foraje)

o Frontul de captare Margineni II - format din 16 puturi forate a fost realizat in

anul 1986 si este amplasat in zona caii ferate Bacau - Roman, in prelungirea rampei de revizie

vagoane CFR Bacau, pe teritoriul administrativ al comunei Margineni.


Debitul maxim capabil

Debitul maxim de exploatare

112,00 I/sec,

102,00 I/sec

o Frontul de captare Gheraiesti I - format din 57 de foraje, 8 executate in anul

1966 si 49 executate in anul 1982. In prezent sunt in functiune 44 de foraje si este amplasat la o

distanta medie de cca. 75 m de albia majora a raului Bistrita, langa lacul de acumulare Bacau II,

si canalul de fuga al UHE Bacau I.


Debitul maxim capabil

Debitul maxim de exploatare

264,00 I/sec,

190,00 I/sec

Apa imgazinata in rezervoarele Statiei Gheraiesti provine din:

o Frontul Gheraiesti I - Debitul captat din din cele 44 de puturi aJunge m

conductele colectoare telescopice din otel si fonta cu dimensiuni de la Dn 150 mm pana la Dn

600 mm in lungime de 3 ,2 km si este pompat la Statia de pompe Gheraiesti printr-o conducta de

aductiune din otel in lungime de 150 m;

o Frontul Margineni II - Debitul captat din din cele 16 de puturi ajunge in

conducta colectoare din otel si fonta cu dimensiuni de la Dn 200 - 300 in lungime de 1,342 km si

35

ajunge in Statia de pompe Gheraiesti printr-o conducta de aductiune din otel Dn 500 mm in

lungime de 2,455 km. 0,036 + 0.032 ml

Statia de pompare Gheraiesti are m dotare petru rezervoare R 1, R2 , R 3 si R4 cu o

capacitate totala de stocare de 30.000 me.

In cadrul sistemului de alimentare cu apa potabila al Municipiului Bacau precum si al

localitatilor limitrofe (Margineni, Hemeius - Fantanele, Letea Veche si operatorul privat SC Gold

Emilian ce opereaza in Com. Magura alimentate din acelasi sistem) procedeul de tratare consta

in functie de sursa de alimentare cu apa bruta si anume:

a) Procedeul de tratare pentru apa bruta captata din sursele subterane consta clorinarea

acesteia in cele doua statii de clorinare:

• Statia de clorinare Margineni

Statia de clorinare Margineni cuprinde:

- depozitul de clor

Depozitul de clor este dotat cu un cantar tip bascula de 2 tone pentru recipientii de clor si

un pod rulant electric de 3,2 tf. Clorul gazos necesar pentru dezinfectia apei irunagazinate in

rezervorul de 10.000 me este stocat in containere de 800 kg, care se aseaza pe platforma

cantarului in vederea urmaririi consumului orar de clor. Este prevazut cu un sistem de

neutralizare a scaparilor accidentale de clor si cu o instalatie de ventilatie fortata.

- sala aparatelor de clorinare

Sala aparatelor de clorinare este dotata cu doua aparate de clorinare tip DOZACLOR

2.000, produse de ,,Grup Romet Buzau", prevazute cu ejectoare de 4 kg clor/h si 10 kg clor/h cu

doua circuite de clorinare. Cantitatea de clor rezidual din apa este controlata de laboratorul

propriu si dozata functie de analizele de laborator. Clorul rezidual prezent in apa trebuie sa fie de

0,65 mg/I la plecarea din statia de pompare. Cantitatea de clor gazos consumata in statie este de

1,8 kg/h.

- instalatie de neutralizare a pierderilor de clor

Instalatia de neutralizare a pierderilor de clor gazos este amplasata intr-o incapere

separata avand doua bazine supraterane, prevazute cu agitatoare electrice cu P = 0,75 kW si P =

2 kW, in care se prepara solutie de tiosulfit de sodiu si hidroxid de sodiu. Cele doua solutii

chimice se amesteca intr-un bazin subteran de unde se pompeaza in instalatia de drenare a

36

depozitului de clor, cu ajutorul unei electropompe tip AN 80, Q = 60 mc/h, H = 28 m, P = 7,5

kW.

km.

- sala de supraveghere - personal de exploatare.

Intre Statia Margineni si Statia Barati exista doua conducte Dn 600 cu o lungime de cca 4

• Statia de clorinare Gheraiesti

Statia de clorinare cuprinde depozitul de clor si sala aparatelor de clorinare.

- depozitul de clor

Depozitul de clor este dotat cu doua cantare tip bascula pentru recipientii de clor si cu un

pod electric de 3,2 tf. Clorul gazos necesar pentru dezinfectia apei inmagazinate in rezervoare

este stocat in containere de otel de 800 kg.

Containerul de clor gazos in greutate de 1.500 kg este transportat cu ajutorul podului

rulant pe platforma cantarului pentru urmarirea orara a consumului de clor.

Depozitul de clor este prevazut cu un sistem de neutralizare a scaparilor accidentale de

clor si o instalatie de ventilatie cu tiraj fortat.

- sala aparatelor de clorinare

In sala aparatelor de clorinare sunt montate doua aparate de clorinare tip DOZACLOR

2.000, produse de ,,Grup Romet Buzau'', cu capacitatea de 10 kg clor/h si cu doua circuite de

clorinare, unul pentru apa captata din frontul Gheraiesti I si celalalt pentru apa captata din

fronturile Gheraiesti II si Margineni II. Cantitatea de clor rezidual din apa este controlata de

laboratorul propriu si dozata functie de analizele de laborator. Clorul activ rezidual prezent in

apa este de 0,5 mg/l la plecarea din statia de pompare. Cantitatea de clor gazos consumata in

statie este de 2,3 kg/h.

b) Procedeul de tratare pentru apa bruta captata din sursa de suprafata din lacul de

acumulare Poiana Uzului

Apa bruta preluata din sursa de suprafata din lacul de acumulare Poiana Uzului este

tratata in cadrul statiei de tratare Barati (din imediata apropiere a Municipiului Bacau in amonte

de cele 3 rezervoare subterane existente 1x10.000 me + 2 x 5.000 me). La proiectarea statiei s-a

tinut seama ca apa provenita din acumulare in perioadele de schimbare a anotimpurilor, devine

deosebit de tulbure avand 25 - 26 mg/l substante solide in suspensie, in mod deosebit la

inceputul verii). Statia a fost pusa in functiune in anul 2011.

37

- Capacitate instalata 2.880 mc/h

- Capacitate in exploatare 1.450 mc/h

Calitatea apei tratate este conforma cu Directiva Europeana CE 98/83 pentru calitatea

ape1 potabile, Legea nr. 258/2002, SR ISO 24510/2008, SR ISO 24511/2008, SR ISO

24512/2008.

Tratarea apei brute in cadrul Statiei de tratare a apei Barati se realizeaza dupa metoda:

- Coagulare - Floculare;

- Decantare;

- Filtrare rapida;

- Clorinare.

Tratare apa:

Procesul principal de tratare a debitului de apa, functioneaza gravitational, datorita

amplasarii statiei la capatul eel mai inalt al perimetrului, fapt ce permite ca apa sa treaca

gravitational prin unitatile de tratare. Unitatile de procesare principale includ:

- bazin de apa cu divizare in 3 debite egale;

- coagulare cu corectie de pH (dozare cu var) in fiecare curent;

- amestecul de evacuare a fiecarui curent dozat cu coagulant cu adaugare de

polielectrolit;

- dozare periodica de praf de carbon activat;

- etapa unica de floculare mecanica;

- limpezire cu lamele aciculare;

- filtrarea gravitationala rapida cu nisip cuartos;

- sterilizare prin clorinare;

- corectia finala a pH-ului;

- reciclarea apei si evacuarea namolului;

- recuperarea apei de spalare folosita.

Descrierea statiei de tratare a apei

Conducta de aductiune Dn 800 mm, aduce apa intr-un bazin de linistire suprateran din

beton armat. De aici, debitul de apa deverseaza 3 deversoare orizontale care tranziteaza aceleasi

debite in cele 3 bazine de floculare.

38

In aval de fiecare deversor, exista cate un stavilar de izolare care dirijeaza apa intr-o

conducta Dn 600 mm, prevazuta cu un debitmetru electromagnetic Dn 500 mm. Sulfatul de

aluminiu si varul pentru corectarea pH-ului, daca este necesar, este dozat intr-un punct, in

interiorul conductei, situat inaintea camerei de amestec.

In camera de amestec se face dozarea cu praf de carbon activat in suspensie in apa, pentru

indepartarea oricaror alge si microparticule.

Omogenizarea apei se face cu un mixer avand diametrul bazinului. Dupa ce a fost

complet omogenizata, apa coagulata trece in cele 3 rezervoare de floculare unde este agitata

mecanic. Apa floculata va primi o perioada de floculare minima de 20 minute la debitul maxim.

Flocoanele de hidroxid de aluminiu sunt dozate cu polielectroliti, fie in timpul

omogenizarii, fie in stadiul de floculare. Apa complet floculata trece in bazinele de limpezire

prin 2 seturi de sisteme de tevi de colectare si dispersie cu viteza redusa pentru a fi distribuita

egal. Bazinele de limpezire sunt prevazute cu module decantoare cu lamele. Acestea sunt din

polistiren, acoperind intreaga suprafata a bazinului. Apa floculata strabate un traseu sicanat prin

aceste module in vederea limpezirii. Particulele de flocoane retinute cad si se decanteaza in 4

rezervoare de namol, realizate din beton armat, amplasat la baza fiecarui rezervor de limpezire.

Namolul din fiecare rezervor este evacuat secvential si deversat la rezervorul de

receptie/reciclare comun, an1plasat in exteriorul cladirii. De aici el este returnat cu ajutorul unor

electropompe in rezervoarele de floculare. Namolul in exces este evacuat in camera de colectare

a deseurilor de namol. Namolul din interiorul rezervorului este mentinut in suspensie de un

mixer submersibil.

Apa limpezita, evacuata la partea superioara a decantoarelor este colectata de un numar

de 3 x 10 jgheaburi, de sectiune triunghiulara si dirijata spre un canal de evacuare, unde se face

corectia pH-ului apei cu var. Din canalul de evacuare apa este dirijata in 8 bazine in care se

realizeaza filtrarea cu nisip cuartos. Filtrele sunt amplasate intr-o hala si sunt dispuse in doua

grupuri de cate 4 filtre, unde sunt montate suflante de aer, pompe de antrenare a compresoarelor

de apa si de aer, cat si rezervorul apei de spalare care este pozitionat central intre cele 2 grupuri

de filtre.

0 parte din apa filtrata ramane in rezervorul de spalare urmand a fi folosita la spalarea

filtrelor din nisip cuartos. Cealalta parte a apei trece prin statia de clorinare, in rezervorul de

stocare a apei potabile. Statia de tratare Barati are in dotare 3 rezervoare pentru stocarea apei (1 x

39

10.000 + 2 x 5.000 me). In cele 3 rezervoare se amesteca apa din sursa de suprafata din

acumularea Poiana Uzului, cu apa subterana pompata din sursa Margineni.

Apa potabila inmagazinata in rezervoarele de la statia de pompare Gheraiesti s1

Margineni si rezervoarele de la Barati, este distribuita catre consumatorii industriali si populatie

prin intem1ediul a 7 conducte magistrale, dupa cum urmeaza:

a) Din statia de pompare Gheraiesti pleaca 3 conducte de transport:

Plecarea I, conducta Dn 600 mm din OL si fonta ductila;

Plecarea II, conducta Dn 800 mm din tuburi PREMO si OL;

Plecarea III, conducta Dn 600 mm din tuburi PREMO,OL si fonta ductila.

b) Apa potabila inmagazinata in rezervoarele statiei Margineni este distribuita cu

ajutorul pompelor in reteaua de distributie prin intermediul a doua conducte magistrale.

Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimenteaza rezervoarele Barati;

Plecarea II, tuburi PREMO Dn 600 mm care alimenteaza zona industriala N-V si o

parte din retelele de distributie;

c) Apa potabila inmagazinata m rezervoarele Barati este distribuita gravitational m

municipiul Bacau prin intermediul a doua conducte de transport.

Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimenteaza zona industriala Margineni si

retelele de distributie din partea N-V a municipiului Bacau;

Plecarea II, tuburi PREMO Dn 800 mm si Dn 600 mm care alimenteaza cartierul

CFR si zona de sud a municipiului Bacau.

Rezervoare de inmagazinare amplasate pe raza Municipiului Bacau se prezinta astfel :

- Statia de pompare Gheraiesti are in dotare patru rezervoare R1, R 2, R3 si R4 cu o

capacitate totala de stocare de 30.000 me.

Diametru Suprafata - Volum Rezervor Material Amp las are

- m- mp- -me-

RI Beton armat Suprateran 35 962 5.000

R 2 Beton armat Suprateran 35 962 5.000

R3 Beton armat Suprateran 45 1.590 10.000


40

- Statia de pompare Margineni are in dotare doua rezervoare R 1 si R 2 .

Diametru Suprafata Volum Rezervor Material Amplasare

- m- -mp- -me-

RI Beton armat Semiingropat 200


RI Beton armat Semiingropat 200

R 2 Beton armat Suprateran 45 1.590 10.000

Apa potabila inmagazinata in rezervoarele de la statia de pompare Gheraiesti s1

Margineni si rezervoarele de la Barati, este distribuita catre consumatorii industriali si populatie

prin intermediul a 7 conducte magistrale, dupa cum urmeaza:

a) Din statia de pompare Gheraiesti pleaca 3 conducte de transport:

- Plecarea I, conducta Dn 600 mm din OL si fonta ductila;

- Plecarea II, conducta Dn 800 mm din tuburi PREMO si OL;

- Plecarea III, conducta Dn 600 mm din tuburi PREMO,OL si fonta ductila.

b) Apa potabila inmagazinata in rezervoarele statiei Margineni este distribuita cu ajutorul

pompelor in reteaua de distributie prin intermediul a doua conducte magistrale.

- Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimenteaza rezervoarele Barati;

- Plecarea II, tuburi PREMO Dn 600 mm care alimenteaza zona industriala N-V si o

parte din retelele de distributie;

c) Apa potabila inmagazinata m rezervoarele Barati este distribuita gravitational m

municipiul Bacau prin intermediul a doua conducte de transport.

- Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimenteaza zona industriala Margineni si

retelele de distributie din partea N-V a municipiului Bacau;

- Plecarea II, tuburi PREMO Dn 800 mm si Dn 600 mm care alimenteaza cartierul CFR

si zona de sud a municipiului Bacau.

Reteaua de distributie apa potabila din municipiul Bacau este o retea de tip inelar in

lungime de 255,2 km, avand 18622 racorduri si este amplasata subteran la adancimi cuprinse

intre 1 m si 3 m. Retelele sunt impartite in 3 categorii: retea de transport, retea de distributie si

bransamente.

41

Reteaua de distributie - lungimi si material de constructie se prezinta astfel:

Lungimea conductelor %din

Din care executate in Material de lungimea

Total- perioada constructie totala a

km Pana in 1960- Du pa conductelor

1960 1980 1980

Fonta 91,4 31,5 25,4 34,5 35,9

Otel 109,3 14,5 67,3 27,5 42,8

Beton armat 10,0 - 10,0 - 3,9

Azbociment 44,5 - 44,5 - 17,4

TOTAL 255,2 46,0 147,2 62,0 100,0

Reteaua de distributie - lungimi si diametre conducte se prezinta astfel :

%din

Diametrul Destinatia Lungimea lungimea

-mm- conductelor conductelor totala a

conductelor

600-800 Transport 102,2 40

150-400 Distributie 114,8 45

26- 52 Bransament 38,2 15

TOTAL 255,2 100

In momentul de fata, programul de distributie a apei potabile in municipiul Bacau este

non-stop, cu exceptia zilelor cand, din anumite motive se inregistreaza defectiuni pe conductele

de distributie, functionarea fiind cu presiune scazuta.

Pentru a avea o mai buna cunoastere a presiunii in retelele de transport si distributie, s-au

construit camine si s-au creat puncte de monitorizare:

- camin de monitorizare str. Stefan eel Mare - Dig Barnat pod cu lanturi;

- camin de monitorizare str. 9 Mai - Stefan eel Mare - Mioritei Bancorex;

- camin de monitorizare str. Mioritei, bl. 24, sc. D;

42

- camin de monitorizare str. Miorita - Prelungirea Bradului;

- camin de monitorizare str. Miorita - Energiei (pod Margineni);

- camin de monitorizare str. Garii - Miorita;

- camin de monitorizare str. Abatorului - Brandusei;

- camin de monitorizare str. Garii - 1.S. Sturza (Cuptorul de Aur);

- camin de monitorizare str. Calea Marasesti nr. 1 (C.E.C.);

- camin de monitorizare str. George Bacovia - Banca Nationala (BNR);

- camin de monitorizare B-dul Unirii - Vadul Bistritei (pod Serbanesti);

- camin de monitorizare str. LL. Caragiale - Cronicar Neculce;

- camin de monitorizare Calea Marasesti - acces Spital Judetean Bacau;

- camin de monitorizare str. Marasesti -Erou Ciprian Pintea (TIC-TAC);

- camin de monitorizare str. Milcov nr. 16;

- camin de monitorizare str. Milcov nr. 140;

- camin de monitorizare str. Aeroportului - Scoala Speciala Handicapati;

- caminul de monitorizare b-dul Unirii - Vadul Bistritei (pod Serbanesti) este amplasat

suprateran, iar celelalte camine sunt amplasate subteran.

2.1.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Bacau

Reteaua de canalizare este realizata in sistem unitar, amplasata pe intreaga retea stradala a

municipiului Bacau cu o lungime de ~202,3 km si adancimi cuprinse intre 1 m - capetele de

racorduri de colectoare stradale si 7 m - colectoarele stradale.

Cartierul Serbanesti este situat cu 2 - 4 m sub nivelul municipiului Bacau, amplasat pe

malul stang al Raului Bistrita, de aceea apele uzate din aceasta zona sunt colectate intr-un bazin

din beton, cu o capacitate de 200 me si pompate in reteaua de canalizare a municipiului Bacau cu

ajutorul statiei de pompare ape uzate Serbanesti.

Epurare

- Statia de epurare a apelor uzate are o capacitate de 1.500 l/s treapta mecanica si 950 l/s

treapta biologica.

- Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau a fost proiectata si construita

dupa un proiect ISLGC Bucuresti, elaborat in anii 1965 - 1968.

43

- Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau are ca influent totalitatea apelor

reziduale atat menajere, industriale precum si cele pluviale, mai putin apele uzate deversate de

catre S.C. AMURCO S.A. Bacau, intrucat aceasta are statii de epurare independente.

- Fluxul tehnologic al apelor uzate pe cele doua linii de epurare mecanica si biologica se

imparte in:

Circuitul apei

- gratar des cu lumina intre barele gratarelor de 30 mm, curatare manuala;

- gratar cu greble rotative cu lumina intre bare de 20 mm;

- desnisipator, cu rol de a retine particulele grosiere mai mari de 0,2- 0,4 mm;

- separator de grasimi care utilizeaza principiul fizic al flotatiei naturale si artificiale

(prin insuflare de aer) de separare din apa a grasimilor, uleiurilor, produselor petroliere si a alter

substante nemiscibile si mai usoare decat apa;

- decantoare primare, de constructie verticala monobloc, cu diametrul de 30 mm (4 buc.)

pe treapta veche si 2 x 45 mm pe treapta noua;

- statia de pompare ape decantate necesara pentru transportul apelor uzate dupa

decantoarele primare la cota bazinelor de aerare (+7 m) intre obiectivele tehnologice de pe linia

apei si emisar (raul Bistrita);

- bazine de aerare, denumite si bazine cu namol activ, sunt constructii in care se produce

procesul de epurare biologica a apelor uzate, in prezenta oxigenului introdus artificial cu ajutorul

aeratoarelor si a namolului de recirculare.

Constructia bazinelor de aerare (in numar de trei, in functiune doua cu 28 aeratoare) este

de tipul stop-feed, adica apa uzata este introdusa in diferite puncte ale bazinelor de aerare pentru

egalizarea incarcarii organice a namolului, ceea ce duce implicit la un necesar maxim de oxigen

red us;

- decantoare secundare, constructii descoperite 4 x 0 45 m, care au rolul de a retine

namolul biologic produs in bazinele de aerare cu namol activat. Fiecare decanter este echipat cu

un pod racier diametral, avand pe raza 9 sape pentru raclarea namolului de pe radier, namol care

prin sistem de presiune hidrostatica este trimis intr-o basa mobila de unde este absorbit prin

intermediul unei ,,pipe" care este vidata cu ajutorul unor pompe de vid montate pe fiecare

decanter in parte. Circulatia apei se face atat orizontal cat si radial, de la centru spre periferie,

44

fiecare decantor primind apa printr-un cilindru central a carui gura de alimentare este sub nivelul

apei din decantor.

Colectarea apei epurate din decantoarele secundare se face printr-o rigola dispusa

diametral pe fiecare decantor in parte, de unde printr-un canal colector pleaca spre emisar.

Circuitul namolului

- circuitul namolului in tTeapta mecanica;

- namolul rezultat din cele patru decantoare primare este colectat intr-o basa la statia de

pompare namol primar si trimis in cele patru metantancuri unde are loc fermentare anaeroba.

Namolul in exces (fermentat) din metantancuri se trimite pe paturile de uscare in suprafata de 3

ha, cu o inaltime de depozitare a namolului de 1,5 m.

- circuitul namolului in treapta biologica;

- in bazinele cu namol activat se desfasoara in mediu anaerob procese biochimice in

substratul organic din apa uzata este consumat de microorganisme si transformat in material

celular viu si partial inert, care se retine in decantoarele secundare sub denumirea de namol

activat. Cea mai mare parte a namolului activat este recirculat in bazinele de aerare in scopul

mentinerii unei concentratii corespunzatoare gradului de epurare necesar al sistemului. 0 parte a

namolului activat retinut in decantoarele secundare este excedentar si trebuie eliminat din proces

si trimis in treapta de prelucrare a namolului.


Municipiul Moinesti

Alimentarea cu apa potabila a municipiului Moinesti se realizeaza in prezent din sursa de

suprafata Poiana Uzului, prin Statia de tratare Darmanesti.

2.2.1 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa al Municipiului

Moinesti

Sistemul de alimentare cu apa a municipiului Moinesti se compune din urmatoarele

elemente:

- instalatii de aductiune;

45

- statie de repompare;

- instalatii de inmagazinare;

- instalatii de tratare - clorinare ( dezinfectie finala);

- instalatii de distributie apa potabila.

De la statia de tratare Caraboaia - Darmanesti apa este trimisa prin pompare, cu ajutorul a

2 (doua) pompe 12 NDS (lA + lR) ce au caracteristicile:

- Q = 1260 mc/h;

- H = 53 mcA;

- P =250 KW,

spre orasele Darmanesti, Comanesti si Moinesti prin intermediul unei conducte PREMO+ OTEL

avand Dn 800 mm si L = 10,5 Km.

In anul 2010 a fost realizata o jonctiune intre conducta Dn 800 mm si cele doua fire de

aductiune pe str.Pacii, municipiul Moinesti.

Conductele de aductiune sunt prevazute cu vane de golire si aerisire, vane de inchidere si

deschidere pentru sectionarea tronsonului, subtraversand soseaua Moinesti - Comanesti in doua

puncte.

De la Statia de repompare Vermesti apa este pompata printr-o conducta PEHD de 500

mm pe o lungime de 6 km pana la caminul de apometru de pe strada Pacii.

In caminul de apometru s-a facut jonctiunea cu conductele vechi de aductiune de OL 300

mm si 400 mm prin care se pompeaza apa catre rezervoarele din Brazi (2 x 2.500 me si 2 x 1.000

me) pe o distanta de 3 km si rezervoarele Micleasca (2 x 300 me) pe o distanta de 2 km.

De la rezervoarele Brazi apa este pompata catre rezervoarele de apa (2 x 100 me)

amplasate in punctul Dealul Cristea printr-o conducta de OL 250 mm pe o distanta de 2,5 km.

Obiecte comune pentru oras Moinesti si cele 9 sate ale com.Poduri, Magiresti si Ardeoani

din jud.Bacau:

- Sursa de racord la aductiunea de apa potabila din otel Dn 800 mm, ramura

Darmanesti-Comanesti, cu presiunea disponibila de 6 atm. Debitul solicitat este de 230 l/s.

Obiective aferente sistemului de repompare apa din conducta de transport apa potabila

Darmanesti-Comanesti:

- Racord la conducta din otel existenta Dn 800, realizat din teava de otel Dn 500 mm, in

L = 5 m, cu camin de vana de concesie si golire Dn 500 mm si camin de apometru Dn 400 mm;

46

- Aductiune generala (A) din tuburi PEID De 560 mm, face legatura intre punctul de

racord si rezervorul tampon de 300 me din cadrul statiei de repompare Comanesti, in Lt= 1.605

m· '

• Statie de repompare - echipata cu 4 + 2 electropompe Q p o mpa = 216 mc/h, P pompa =

132 kW; H=145 mCA; PT - cu doua transformatoare 1.000 kVA fiecare, U= 20/0,4kV; Celule

de medie tensiune - de linie 2 bucati, de trafo 2 bucati, celula de masura 2 bucati; Celule de 0,4

kV - 6 celule motor, 1 celula baterie de condensatori, 4 celule pentru TFL,,TE-CL, ventilator

depozit, electrovana;

• Incalzire spatii statie 2 centrale electrice cu puteri de 23 kW fiecare; pod rulant

manual;

- Rezervor tampon de 300 me amplasat la statia de repompare;

- Statie de clorinare Q tran:it = 230 l/s ,( dezinfectia cu cl or gazos)

Consum clor din proiect: 7,253 to clor/an;

- Aductiune generala pompata (AP) pentru cele 9 sate si pentru oras Moinesti, face

legatura intre statia de repompare si rezervorul general de 300 me pentru cele 9 sate, realizata din

PEID PN 16 , PN 10 , cu De 560 mm - De 280mm - Lt = 8.626 ml; Q tran:ir = 230 l/s, pentru

oras Moinesti (Q tran:u = 190 l/s) si pentru cele 9 sate din com Poduri, Magiresti si Ardeoani

(Qtran:it = 40,10 l/s);

- Rezervor general de 300 me pentru cele 9 sate-amplasat in extravilanul satului Poduri;

- Aductiunea generala gravitationala (AG) din tuburi PEID, PN 10, PN 6, De =280 mm

- Lt = 610 m , Q tran:u = 40, 10 l/s pentru cele 9 sate, face legatura intre rezervorul comun;

Lucrari speciale pe aductiunea generala (A), pe aductiunea generala pompata (AP) si pe

aductiunea generala gravitationala (AG):

- 6 supratraversari parauri;

- 6 subtraversari CF si DN;

- 5 subtraversari viroage.

- 1 camin de vana concesie si golire;

- 1 camin de apometru;

- 1 camin de golire;

47

- 1 camin de vana si golire;

- 1 camin de vana;

- 2 camine de vana si aerisire;

- 2 camine colectoare la subtraversare CF;

- 9 camine de golire;

- 7 camine de vana si golire;

- 4 camine de vana;

- 4 camine de vana si aerisire;

- 5 camine de aerisire;

- 1 camin de vana de reglare debit cu Dn 150mm;

- 1 camin colector la SCF, la supratraversari sunt masive de ancorare tip Ml cu ventile

de aerisire Dn 100 mm si goliri Dn 80 mm;

- 1 camin de golire pe (AG).

Pentru a se asigura distributia apei in municipiul Moinesti, care se face gravitational,

compensarea debitelor orare si pastrarea rezervei intangibile de incendiu sunt in folosinta

urmatoarele capacitati de inmagazinare:

a) Inmagazinarea Hangani care este prevazuta cu un rezervor din beton armat, ingropat

de 500 me, ce asigura alimentarea cu apa a zonei Vasiesti, Hangani.

b) Inmagazinarea Parcul cu Pini consta din patru rezervoare din beton armat astfel:

- 2 x 1.000 me ingropate;

- 1 x 2.500 me vechi semiingropat;

- 1 x 2500 me nou suprateran

Capacitatea de inmagazinare este de 7.000 me s1 asigura alimentarea cu apa a zonei

Centru, Gara, Dada.

c) Inmagazinarea Cristea consta din trei rezervoare din beton armat, ingropate, astfel:

- 2 x 100 me;

- 1 x240 me

cu o capacitate de inmagazinare de 440 me ce asigura alimentarea cu apa a zonei Lucacesti,

Gazarie.

48

d) Inmagazinare Micleasca consta din doua rezervoare din beton armat de 300 me fiecare

si asigura alimentarea cu apa potabila a cartierului Micleasca si Atelierelor.

Amplasamentele sunt imprejmuite corespunzator, securitatea fiind asigurata de personalul

de exploatare.

Confonn HG 101/1997, cap.VIII (Masuri referitoare la protectia sanitara a constructiilor

si instalatiilor), se respecta distantele minime de protectie sanitara, astfel distanta de la zidurile

exterioare ale rezervoarelor la imprejmuirea incintei este mai mare de 20 m.

Pentru respectarea prevederilor din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile si

anume concentratia clorului liber rezidual, a fost realizata o statie de clorinare a apei potabile, in

amplasamentul punctului de inmagazinare Parcul cu Pini, in apropierea rezervorului vechi de

2.500 me, cu o capacitate de clorinare de 200 l/s.

Statia este dotata cu:

- aparat de clorinare;

- cantar zecimal;

- sapte butelii clor de 100 kg/be;

- instalatii si conducte de legatura din PVC.

Instalatia de clorinare este dotata cu un aparat de dozare ADVANCE, care functioneaza

pe principiul vacuumului, montat pe teava colectoare pe perete, fiind conceput in asa fel incat

poate satisface orice cerinta pana la posibilitatea de dozare a 950 g/h, printr-o exploatare

manuala.

Componentele principale ale instalatiei sunt:

a) supapa de siguranta la admisia clorului. In cazul lipsei de vacuum supapa de

admisie a clorului inchide etans admisia clorului, o intrerupe si nu permite patrunderea clorului

gazos in dozator.

b) rotametrul cu robinet de reglaj este montat independent si are lungimea de 152,4

mm.

c) inelul de etansare a vacuumului este montat la intrarea clorului in dozator, si se

inchide cand tubul de clor s-a golit. Dozatorul se inchide ermetic in cazul schimbarii tubului si

nu permite intrarea impuritatilor sau a umiditatii in instalatie.

d) ejectorul. Vacuumul realizat in ejector pune in functiune admisia clorului. Distanta

dintre tubul de clor si locul de ejectare a clorului este legata prin conducte de vacuum.

49

Pentru racordarea tubului de clor la teava colectoare se folosesc conducte flexibile de 2 m

si robinet de separare. Teava colectoare are montata pe capat un incalzitor (24 V, 25 W).

Principiul dozarii clorului consta in trecerea apei prin ejector astfel se produce vacuum.

Formarea vacuumului in ejector actioneaza asupra supapei montata pe membrana. Cand supapa

montata pe membrana se deschide vacuumul actioneaza in continuare. Sub actiunea vacuumului

supapa de siguranta montata pe admisia clorului se deschide, in timp ce clorul din tub, prin inelul

de etansare a vacuumului, membrana de reglaj, rotametrul, robinetul de reglaj si conducta de

vacuum trece in ejector unde se amesteca si se dizolva in apa. Astfel apa supraclorinata este

dirijata la locul de utilizare.

Temperatura de functionare a instalatiei depinde de cantitatea de clor preluata si de

temperatura mediului ambiant. Aparatele de clorinare montate pe teava de clorinare pretind sa

functioneze la o temperatura in jur de 21°C, in incaperi incalzite. Conducta de clor gazos trebuie

mentinuta la o temperatura constanta, astfel incat clorul gazos sa nu se lichefieze in cazul

scaderii temperaturii.

Clorinarea apei se face alternativ si cu clorura de var pentru cazul defectarii instalatiei de

clorinare.

Reteaua de distributie a apei in municipiul Moinesti cuprinde totalitatea conductelor,

aparatelor de masura si constructiilor accesorii care asigura transportul apei de la constructiile

principale de inmagazinare sau de ridicare a presiunii pana la bransamentele utilizatorilor.

Reteaua de distributie urmareste, in general, traseele strazilor si ale aleilor.

Dupa forma in plan, dispozitia retelei de distributie este atat ramificata cat si inelara.

Reteaua existenta se constituie din conducte OL, PEHD si fonta de diferite diametre cu o

lungime totala de 44.400 ml.

Tip conducta

(Apa/Canal)

Conducte apa

Material

conducta

fonta

fonta

otel

Diametru

conducta

50

100

50

50

Vechime

(ani)

51

55

44-45

Lungime

(km)

0,38

1,78

5,50

Obs

otel

otel

otel

otel

otel

otel

PEHD

PEHD

TOTAL

APA

100

150

200

250

300

400

50

200

44-45

29 - 30

34 - 35

37 - 38

38

37

9

9

10,00 I

11,00

5,00

6,64

7,40 aductiune

7,40 aductiune

0,49 I

3,61

59,20

Reteaua de distributie prezinta aceleasi armaturi ca si aductiunea: vane, clapete de

retinere, vane de aerisire - dezaerisire, vane de siguranta, in plus existand si hidranti, cismele si

prize de colier.

Hidrantii de incendiu sunt subterani cu diametrul legaturii Dn = 90 mm. Adancimea de

ingropare a hidrantilor este de cca. 1,5 m pe conductele de serviciu ale retelei.

Reteaua de distributie este prevazuta cu conducte de bransament, situate la limita

proprietatii utilizatorului cat si pe proprietatea acestora acolo unde conditiile tehnice nu au

permis altfel. Acestea cuprind vana de concesie, apometru, aerisitor, robinete de trecere si

robinete de descarcare a instalatiei interioare.

Controlul calitatii apei potabile se efectueaza pnn laboratorul Directiei de Sanatate

Publica Bacau, pentru urmatorii indicatori fizico - chimici si bacteriologici:

- cloruri;

- germem;

- oxidabilitate;

- coliformi totali;

- duritate totala;

- coliformi fecali;

- clor liber rezidual;

- steptococi fecali;

- nitriti;

51

- amomu.

Prelevarea probelor de apa in vederea efectuarii analizelor se face in unnatoarele sectiuni:

1. Rezervoare punct de inmagazinare Brazi;

2. Rezervoare punct de inmagazinare Micleasca;

3. Rezervoare pun ct de inmagazinare Cristea;

4. Diferiti consumatori - puncte extremitate retea;

5. Sectiuni ale retelei in care s-a intervenit pentru inlaturarea unor avarii sau pentru

executarea altor lucrari ( dupa executarea acestora).

Analizele chimice si bacteriologice ale apei distribuite se efectueaza conform graficului:

Frecventa Unitate de

Indicator de2 - 3 de2-3 masura

o:i'i/saptamana ori/saptamana

Duritate totala grGe x

Oxidabilitate mg 02/l x

Cloruri mg/I x

Nitriti mg/I x

Nitrati mg/l x

Amoniac mg/l x

Clor liber rezidual

- la intrare in retea mg/l 2 -3 ori/zi

- la capat retea

lndicatori bacteriologici

Germeni Nr/ml x Coliformi totali nr/ lOOml x Coliformi fecali nr/lOOml x Streptococi fecali nr/ lOOml x

Perturbatiile aparute in sistemul de alimentare cu apa se datoreaza de regula:

- Pierderilor de apa din retelele de distributie;

- Lipsa aparaturii de contorizare pe bransamente;

- Bransamentelor ilegale utilizate in alte scopuri decat cele legale.

52

A vand in vedere diferentele mari de nivel intre diferite puncte, distributia apei se face

diferentiat, pe puncte de inmagazinare pentru a nu depasi presiunile maxime admisibile in retea,

astfel:

a) zona Gara, Centru, Unicat. Este alimentata prin cadere libera din rezervoarele de 2 x

2.500 me si 2 x 100 me me (Brazi).

b) zona cartier Lucacesti. Este alimentata din rezervoarele 2 x 100 me, 1 x 240 me

(Cristea).

c) zona cartier Micleasca. Este alimentata din rezervoarele 2 x 300 me (Micleasca).

d) zona carticr Hangani. Este alimentata din rezervorul 1x500 me (Hangani).

2.2.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Moinesti

Reteaua de canalizare a municipiului Moinesti este in sistem separativ in orasul Moinesti

si in sistem unitar in cartierul Lucacesti.

Sistemul de canalizare cuprinde:

- retelele de canale cu racorduri la locuinte si la obiectivele social-economice si la gurile

de scurgere a apelor de ploaie, inclusiv constructiile anexe: deversoare, guri de varsare, camine,

sifoane;

- statia de epurare;

- constructii, instalatii si amenajari pentru evacuarea apelor de canalizare in emisar si

indepartarea substantelor retinute si a namolurilor;

In municipiul Moinesti numarul total de locuitori racordati Ia reteaua de canalizare este

de 16.740.

Lungimea retelei de canalizare este de 29. 700 ml fiind amplasata in lungul strazilor.

Reteaua de canalizare se gaseste in intravilanul municipiului Moinesti, avand pante

Iongitudinale ce asigura scurgerea gravitationala a apelor uzate in statia de epurare ce are ca

emisar raul Tazlaul Sarat. Dezvoltarea acesteia s-a facut o data cu dezvoltarea urbanistica a

localitatii.

Reteaua de canalizare a fost amplasata pe cea mat mare parte a strazilor unde este

asigurata distributia cu apa potabila.

Reteaua de canalizare pluviala colecteaza apele de precipitatii din localitate.

53

Material Diametru mm Vechime ani Lungime km

Conducte canal

canalizare pluviala tub beton 800 22 0,20

800 32 0,30

800 37 0,4

600 x 900 32 0,6

600 x 900 29 0,4

600 32 0,3

500 32 0,2

200 38 0,1

TOTAL 2,50

canalizare menajera 800 19 1,3

800 32 1,3

800 62 1,2

600 49 0,9

500 32 1

500 49 1

500 38 1,8

500 25 0,8

400 32 0,6

400 49 0,6

300 49 3,6

300 28 0,9

200 48 9,2

200 38 0,7

200 25 0,4

200 21 1,9

TOTAL 27,2

TOTAL CANALIZARE 29,70

54

Statia de epurare este amplasata pe malul drept al raului Tazlaul Sarat, in zona terasei

superioare in dreptul bornei Km 16+000, in bazinul hidrografic al raului Siret, emisar Tazlaul

Sarat, malul apei fiind protejat de o aparare de mal, realizata din borduri de piatra si bolovani de

rau care asigura protectia la ape mari, impotriva eroziunii si afuierii.

Statia de epurare cu treapta mecanica si biologica, existenta din 1968, asigura epurarea

unui debit Q uz ex = 30 I/s si nu satisfacea tratarea intregului debit de ape uzate, influent.

Pentru asigurarea parametrilor de evacuare in emisar - raul Tazlaul Sarat - a apelor

reziduale epurate, provenite din canalizarea Municipiului Moinesti si cartierului Lucacesti,

conform prevederilor legale, a fost necesara extinderea statiei de epurare cu treapta mecanica si

biologica, pentru un debit de inca Q ext = 72 l/s, capacitatea finala a statiei ajungand la Q 1 = 102

l/s.

Apele uzate colectate in sistem separativ din municipiul Moinesti si in sistem unitar (ape

uzate menajere si ape pluviale ) din cartierul Lucacesti, ajung in statia de epurare prin doua

colectoare principale B 0 800 mm respectiv B 0 1.000 mm.

Cele doua colectoare deverseaza apele uzate intr-un camin de intersectie prevazut cu vane

pentru dirijarea debitului in statia de epurare sau pe colectorul de avarie pentru deversare direct

in emisar.

Epurarea apelor uzate in statia municipiului Moinesti, cuprinde treapta mecamca si

biologica de epurare, in prezent fiind in exploatare o statie realizata in doua etape:

a) Etapa 1967 - 1968, pentru un debit de 30 l/s, se compune din urmatoarele obiecte:

1. Gratar rar si des cu Q = 214 l/s.

2. Desnisipator cu 2 compartimente, capabil sa preia 2141/s.

3. Decantor primar Imhoff (2 x 2.500 loc), Q = 30 l/s.

4 . Statie pompare ape uzate.

5. Biofiltru de mare incarcare cu D = 20 m, H =3,0 m si Qef = 65 l/s.

6. Decantor secundar tip Imhoff (2 x 2.500 loc ), Q = 30 l/s.

7. Statie pompare namol.

8. Statie de clorinare cu clor gazos.

9. Bazin de contact.

10. Platforme uscare namol 2 buc. cu S =2 x 300 mp.

55

b) Etapa 1995 - 2002, pentru un debit de 72 lf s, este compusa din urmatoarele obiecte:

1. Camin intersectie si deversor lateral L = 3,8 m si inaltimea h ce variaza

intre 0,25 - 0,35 m.

2. Gratar rar si des, Q uz orar max = 150 l/s din bare de OL 60 x 8 mm, cu o

inclinare fata de orizontala de 60°, amplasat intr - un canal de beton cu latimea de 0,8 m si

lungimea de 5 m.

3. Desnisipator orizontal longitudinal, Q uz orar max = 150 l/s.

4. Canalul de masura cu ingustare rectangulara, cu debitmetru Parschall,

Quz orar max =150 l/s si Hmax = 0,6 m.

5. Separator de grasimi bicompartimentat cu flotatie, Q = 100 Us cu B = 2 m

- latimea compartimentului la oglinda apei, si b = 1 m - latimea compartimentului la partea

inferioara, H = 2 m - adancimea apei si L = 6 m - lungimea compartimentului.

6. Decantoare primare verticale tip DVM- 8,2 buc cu D = 8 m, inaltime tub

central H 1

= 4,6 m, capacitatea totala Q , = 2 x 40 l/s = 80 lfs care functie de incarcarea apelor

uzate pot prelua pana la 100 Ifs.

7. Statie pompare ape uzate reechipata cu 4 pompe GRUNDFOS.

8. Biofiltru de mare incarcare, D = 20 m, H =3 m - inaltimea stratului filtrant,

Q ef =65 Ifs si cu un nr. de 30 sprinklere.

9. Decantoare secundare verticale tip DVM - 8,2 buc cu D = 8 m, H = 4,6 m,

capacitatea totala Q, = 2 x 40 Ifs = 80 lfs care functie de incarcarea apelor uzate pot prelua pana

la 100 l/s.

10. Statie clorinare reechipata cu inca 2 dozatoare tip CC 2 - 0 de 3 - 25 gr I h

11. Statie de pompare namol reechipata cu 2 pompe GRUNDFOS.

12. Platforma uscare namol betonata, S = 300 mp.

13. Platforma depozitare nisip, S = 14 mp.

14. Bazin stabilizare namol (ingrosator namol) .

15. Conducte si canale de legatura pe circuitul apei si namolului.

56

Aceasta schema permite utilizarea eficienta a capacitatii noi si a celei existente, putandu

se lucra cu capacitati flexibile de Q = 40, 70, 80 sau 110 l/s - functie de debitul ce intra in statie,

side asemenea permite izolarea diferitelor obiecte pentru curatire sau reparatii.

Alimentarea cu energie electrica a utilajelor se face din postul trafo existent 250 KVA,

20/0, 4 Kv, puterea instalata si ceruta fiind P; = 10 Kw iar Pc = 5 Kw. Distributia energiei

electrice in toata statia de epurare se face din tabloul general. Iluminatul exterior se realizeaza

prin corpuri de iluminat C 300 fixate pe stalpi din beton. Toate utilajele sunt actionate cu

contactoare Ac 3 si EST 70 fiind echipate cu relee te1mice si de tensiune nula.

Electropompele de la statia de ape uzate si namol vor fi actionate in regim manual si

automat functie de nivelul apei din rezervoarele respective.

Toate partile metalice ale utilajelor care sunt puse in functiune de energia electrica si care

nu sunt puse sub tensiune, dar accidental aceasta ar putea apare, cat si toate capetele de la reteaua

aeriana sunt legate la centura de punere la pamant, a carei rezistenta nu depaseste 4 ohmi.

Stabilitatea generala a amplasamentului, conform PTh. nr.134/1995, este asigurata, zona

amplasamentului desi situata pe terasa superioara a raului Tazlaul Sarat este in afara zonei

inundabile.

Terenul natural, bun de fundare este orizontal grosier constituit din bolovanis cu rar

pietris si nisip cenusiu, orizont interceptat la adancimi de 1,40- 1,60 m fata de CTN.

Amplasamentul este situat in zona cu gradul 7 de seismicitate conform ST AS 11100/1 /93

si in zona "D" cu T P = 1,0 sec. conform P 100/92.


Orasul Buhusi

2.3.1 Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orasul Buhusi

Alimentare cu apa a orasului Buhusi se realizeaza prin intermediul a trei surse de captare:

- Front captare Poiana Morii: 9 puturi din care 7 in functiune si 2 puturi de rezerva (1

nu este echipat);

- Front captare Coscau; este o captare prin drenuri - sursa aflata in rezerva;

57

- Front captare Bistrita; format dintr-un put colector - sursa aflata in rezerva.

Volume si debite de apa

Q zi max = 6.182 mc/zi = 71,5 l/s; V max anual = 2.256,4 mii me

Q zimed = 5.245 mc/zi = 60,71/s;

Q zi min = 2.164 mc/zi = 25,0 l/s;

/1 - 91pentruN = 22.000 loc este k = 1,3.

Instalatii de captare

V med anual = 1.914,4 mii me

V min anual = 789,9 mii me

Captarea Poiana Morii este principala sursa de apa a orasului Buhusi si este formata din:

- 4 puturi sapate 0 3,00 m si H = 10 m, ce dau un debit de -10 - 12 l/s

- 5 puturi forate cu Dn 325 mm (3 bucati) si Dn = 250 mm (2 bucati); H = 10 m si dau

un debit de -8 - 12 l/s.

Fiecare put este echipat cu pompe, dupa cum urmeaza:

- putul nr. 2 - nu functioneaza (fara dotare)

- putul nr. 3 - pompa tip EBARA 65/250 cu urmatorii parametri: Q = 40 mc/h; H = 90

mCA- P = 22 kw· Qcap = 11 11 l/s· ' ' ' '

- puturile nr. 4 si 5 - pompe tip GRUNDFOS cu urmatorii parametri: Q = 43 mc/h; H =

87 mCA; P = 15 kw, respectiv 22 kw; Qcap = 12,71/s;

- puturile nr. 6- 10: - pompe tip GRUNDFOS cu urmatorii parametri: Q = 30 mc/h; H =

85 mCA; P = 9,2 kw; Qcap = 8,33 l/s.

Tratarea apei brute preluate din frontul de captare consta in clorinarea acesteia inainte de

stocarea in rezervoare in vederea distribuirii catre consumatori.

Statia de clorinare este supraterana cu acces din exterior, are doua compartimente, unul

pentru aparatul de dozare clor si unul pentru depozitare butelii clor 50 1. Ca procedeu de

clorinare exista o statia de clorinare cu clor gazos si o instalatie cu hipoclorit alimentar.

In statia de clor exista un bazin cu apa de var pentru neutralizarea tuburilor de clor in caz

de accidente.

Apa din sursa Poiana Morii este pompata in rezervorul de inmagazinare de 1.000 me,

printr-o conducta din OL 0 325 mm ce pleaca de la frontul de captare si subtraverseaza canalul

de fuga al SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Bistrita si s-a racordat la conducta

existenta ce vine de la captarea Frunzeni din Azb 0 400 mm, lungimea totala a conductei de

aductiune fiind de - 6,5 Km.

58

Irunagazinarea apei se face in doua rezervoare din beton annat subterane situate la cote

diferite, unul de 1.000 me si altul de 1.500 me.

Din rezervorul de 1.000 me, apa este distribuita la consumatori gravitational s1 pnn

pompare.

Langa rezervorul de 1.000 me se afla statia de pompare subterana echipata cu 4 pompe

multietajate cu ax orizontal KSM 125 x 100 x 5; Q = 70 mc/h; P = 37 kw, pompe pastrate in

conservare ca rezerva rece datorita consumului mare de energie.

Statia de pompare a fost modemizata cu un grup de pompare GRUNDFOS tip CR4 x

CR90-3 cu Q = 300 mc/h, H = 2,7 - 4,8 bari, P = 4 x 22 kw. Grupul de pompare este alcatuit din

patru pompe cu ax vertical, trei active si una de rezerva.

Din rezervorul de 1.000 me, apa este repompata atat in reteaua de distributie a apei cat si

la rezervorul de 1.500 me care se gaseste cu cca. 42 m mai sus fata de rezervorul de 1000 me.

Rezervorul de 1.500 me functioneaza ca un rezervor de capat, conducta de alimentare de

325 mm este si conducta de distributie, in perioadele cu consum mic de apa se acumuleaza in

rezervor, iar in perioadele de varf de consum, apa se distribuie de la rezervor la consumatori.

Reteaua de distributie a apei in orasul Buhusi, cuprinde totalitatea conductelor,

armaturilor, aparatelor de masura si constructiilor accesorii care asigura transportul apei de la

constructiile principale de inmagazinare sau de ridicare a presiunii si pana la bransamentele

utilizatorilor. Reteaua de distributie urmareste in general, trama stadala a orasului.

Reteaua de distributie a apei este formata din conducte din otel si azbociment cu diametre

cuprinse intre 50 si 325 mm, insumand cca 42 km.

Din gospodarie de apa pleaca doua conducte de distributie:

- conducta de distributie Dn 400 mm destinata distributiei prin pompare de la rezervorul

de 1.000 me, care se ramifica in conducte Dn 25 mm, unul spre oras si unul spre ce de-al doilea

rezervor de 1.500 me.

- o conducta de 325 mm destinata distributiei gravitationale pentru zona mai joasa a

orasului dar care, datorita consumurilor mari, pe aceasta zona are si ea o legatura la refularea

pompelor, facandu-se distributia si pe aceasta retea prin pompare.

Din aceste conducte de distributie principale se ramifica retelele de distributie pe strazi

sau ansambluri de locuinte, formand inele de distributie pe anumite tronsoane cu conducte din

otel, fonta de presiune sau azbociment DN 80 - 325 mm

59

2.3.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Orasul Buhusi

Retele de canalizare sunt construite intre anii 1956 - 1986 din tuburi de beton On = 300 -

400 mm in strazile: Dr. Davila, M. Viteazu, 1 Mai, trotus, Bradului, N. Balcescu, V. Alecsandri,

M. Eminescu, Dragos Yoda, St eel Mare, I. Borcea, Bucegi, Tineretului, Republicii, Teiului, 9

Mai, 8 Martie, AI Cuza, Siretului, Mircea Voievod, A vantului, A. Vlaicu, Florilor, Ceahlau, II de

la Brad, Primaverii.

Colectoarele si retelele de canalizare sunt dotate cu camine de vizitare din beton sau

caramida, prevazute cu scari de coborare din otel si rame cu capace carosabile din fonta.

Lungimea totala a retelelor de canalizare ape uzate, menajere si pluviale este de 24,5 km.

Epurarea apelor uzate se realizeaza in 2 trepte, procesele tehnologice utilizate in statia de

tratare fiind:

- epurarea mecamca;

- epurarea biologica;

- dezinfectarea cu solutie de clorura de var.

Pentru masurarea debitelor s-a prevazut un debitmetru Parshall amplasat inainte de a intra

apele uzate in decantoarele primare.

1. Treapta mecanica, este constituita din:

desnisipator orizontal - 1 buc;

decanter primar - 2 buc;

statie pompare.

Apele uzate menajere si apele pluviale intra intr-o camera de repartitie construita din

beton armat, avand dimensiunile de 2,60m x 4,20m, prevazuta cu doua stavilare actionate

manual pentru inchidere si reglajul apei care intra in desnisipatorul orizontal. Compartimentul

gratar este realizat din beton armat avand dimensiunile 0, 7 x 2,0 m, distantele dintre fante fiind

de 0,03 m cu rolul de a retine suspensiile mai mari de 30 - 40 mm, pentru buna functionare a

desnisipatorului si a debitmetrului.

60

Cele doua compartimente functioneaza cu intermitenta in scopul asigurarii curatirii

manuale. In sectiune transversala, fiecare compartiment are forma dreptunghiulara, iar radieml

are o panta de 0,02 - 0,05 in sens invers directiei de miscare a apei.

Desnisipatorul este realizat din beton armat si are dimensiunile 1,0 x 0,60 x 7,0 m.

Nispiul rezultat se evacueaza manual pe platforma de langa desnisipator si este

transportat la platformele de uscare.

La iesirea din acest sistem, apa uzata trece prin debitmetrul Pharsall cu rolul de a stabili

debitul de apa uzata ce va intra in decantoarele primare.

Apa uzata iesita din debitmetru este deversata printr-o conducta din tuburi de beton, intr

un camin de vizitare cu doua stavilare care au rolul sa repartizeze in mod uniform apa in cele

doua compartimente ale decantorului.

Procesul de decantare are loc in 2 decantoare primare tip IMHOFF (2x2500 locuitori)

construite din beton armat de forma circulara cu diametrul de 11 m si inaltimea de 6 m.

Toate statiile de decantare sunt curatate manual de suspensii plutitoare si spalate cu jet de

apa.

Timpul de stocare a apei uzate este de o oara.

Pentru masurarea grosimii stratului de namol, m partea centrala a compartimentului

decantomlui se gaseste o teava din otel Dn = 200 mm.

Namolul este evacuat gravitational catre statia de namol printr-o teava de otel de Dn =

168 mm, avind o panta de 5%. Apele uzate sunt deversate in retelele de canalizare din tuburi de

beton, catre bazinul de ape din cadrul statiei de pompare.

Statia de pompare asigura pomparea apei uzate rezultaa din decantoarele primare m

biofiltrul de mare incarcare.

Statia de pompare este realizata dintr-un bazin cilindric de beton armat avand capacitatea

de aprox 100 me. In interiorul bazinului este un distribuitor din teava de otel cu D = 325 mm, L

= 5,0 m, in care electropompele refuleaza apele uzate intr-o conducta de D = 325 mm, catre

biofiltrul de mare incarcare.

Statia are in dotare partu pompe:

- pompe Cerna: Q = 220 mc/h; P = 22 kw, H = 18 mCA, nr. rot= 1500 rot/min

- 2 pompe Siret: Q = 90 mc/h; P = 11 kw, H = 18 mCA, nr. rot= 980 rot/min

61

bazin.

Bazinul de ape uzate este prevazut cu instalatie de semnalizare acustica a nivelului din

2. Treapta biologica, este constituita din:

- biofiltru de mare incarcare - 1 hue;

- decantor secundar - 1 buc.

Biofiltrul de mare incarcare are forma unui bazin cu sectiune in plan circulara D = 20 m,

umplut cu granule din material poros caruia i se asigura o buna ventilatie naturala prin fante

dispuse circular la baza constructiei.

Procesele care au lac in biofiltru sunt:

- retinerea si fixarea substantelor organice ae suprafata peliculelor biologice prm

fenomenul de sita si absorbtie;

descompunerea substantelor organice cu ajutorul organismelor mineralizatoare -

bacterii;

- mineralizarea substantelor organice cu ajutorul oxigenului si bacteriilor.

Sistemul de distributie a apei este construit din conducte de distributie si sprinklere care

asigura raspandirea apei pe suprafata biofiltrului biologic in mod uniform, insa cu intermitenta,

astfel incat stratul filtrant sa poata primi intre udari catitatile de aer necesare bacteriilor anaerobe.

Decantorul secundar prezinta aceleasi caracteristici constructive ca si decantoarele

primare.

Dupa filtrarea biologica, decantorul secundar retine particulele antrenate din filtru .

Retinerea namolului in decantorul secundar este de 60 - 80%, iat umiditatea depunerilor este de

95%. Durata de trecere a apei este de lh si 30 min.

Din decantorul secundar, apa uzata este transportata impreuna cu apa uzata provenita din

biofiltrul de mare incarcare, la bazinul de contact.

Namolul rezultat de la decantorul secundar si de la decantoarele primare este pompat se

statia de pompare catre platforma de uscare a namolului.

Statia de nan1ol are forma cilindrica cu D = 4 m si adancimea de 7 m, construita din pereti

de beton armat. Placa de acoperire a bazinului propriu-zis, este din beton armat, prevazuta cu

chepeng metalic si scara de acces in interiorul bazinului. Partea superioara a statiei este

construita din pereti de caramida tencuiti cu mortar.

62

Evacuarea namolului din bazin se face cu ajutorul unei pompe tip Cerna: Q = 90mc/h, P =

11 kw, H = 18 mCA, Nr. rot = 980 rot/min.

Platforma de uscare a namolului are o suprafata de 1000 mp, este construita din beton si

prevazuta cu doua gratare din beton. La partea superioara sunt prevazute doua conducte D = 168

mm prevazute cu 8 vane din fonta cu D = 100 mm, pentru descarcarea namolului pe patul de

uscare.

Apa rezultata de la platforma este drenata prin drenuri din tuburi de beton cu Dn = 300

mm si se colecteaza gravitational in 2 carnine betonate, care se descarca in bazinul de contact.

Bazinul de contact este o cuva betonata cu dimensiuni D = 12 m si H = 4 m, are rolul de a

colecta apele uzate provenite de la decantorul secudar side pe platformele de uscare a namolului.

Din bazinul de contact, apa conventional curata dupa dezinfectie, este deversata in paraul

Orbic.

3. Clorinarea

Se realizeaza in statia de clorinare cu solutie de clorura de var, prin tratare "picatura cu

picaturaT, printr-o conducta de PVC cu D = 40 mm. Procesul se aplica numai la schimbul I.

4. Circuitul namolului

Namolul rezultat de la decantiorul secundar si de la decantoarele principale, este pompat

de statia de pompare catre platforma de uscare a namolului. Evacuarea namolului se face ori de

cate ori se constata ca acesta este maturizat, pastrandu-se 20 % din cantitate pentru fermentare.

Apele de pe platforma de namol se colecteaza prin canale si se dirijeazaa in bazinul de contact.

Functionarea statiei de epurare este urmarita prin analize de laborator si anume:

- determinarea caracteristicilor apei uzate intrate in statie si comunicarea acestora in

vederea stabilirii parametrilor optimi de functionare;

- determinarea caracteristicilor apei uzate epurate la iesirea din statie, descarcate in

em1sar.

Rezultatele probelor de laborator sunt centralizate si in baza lor se intocmeste raportul

parametrilor realizati in luna respectiva.


Orasul Darmanesti

63

Alimentarea cu apa in orasul Darmanesti se face din Statia de tratare Darmanesti.

2.4.1 Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orasul

Darmanesti

Statia de tratare Darmanesti se gaseste la aproximativ 8,50 km in aval de baraj in zona

orasului Darmanesti.

Date de baza:

- An punere in functiune: Faza I 1973;

- An punere in functiune: Faza II 1975;

- Capacitate proiectata Faza I, Faza II: 1.500 l/s.

Productie curenta de apa: aproximativ 750 l/s (maximum).

Tratare apa:

- Aductiune apa bruta, DNI .000 - 8.500 m;

- Camera intrare si amestec;

- Decanter (2 unitati circulare, diametru 45 m, suprafata totala 3.180 mp);

- Statie filtre (18 filtre rapide de nisip, total zona filtrare = 1.000 mp);

- Facilitate apa de spalare;

- Facilitate preparare, inrnagazinare si dozare sulfat de aluminiu ( A/2 (S04 ) 3 ) (noua);

- Facilitate preparare, inrnagazinare si dozare polimer (noua);

- Dezinfectie finala cu clor;

- Contorizare debite intrare si iesire (nou);

- Rezervor apa tratata (2 unitati, 3.000 me fiecare);

- Statie de pompare efluent final.

Tehnologie: in general adecvata pentru calitatea apei brute insa este nevoie de adaugarea

de pre-oxidare si imbunatatire a procesului de coagulare si floculare.

Starea structurilor civile: in general precara, reabilitarea este posibila. Camera de intrare

si amestec trebuie schimbata.

64

Echipamente mecanice: partial recent reabilitate sau noi (in speta pompele de efluent,

unitatea de preparare si dozare polimer, statia de preparare si dozare sulfat de aluminiu

( Al2 (S04 ) 3 ) , componentele majore trebuie reabilitate sau schimbate (in speta galeria de filtre,

facilitatea de apa de spalare, echipamentul de clorinare)

Tratarea apei brute in cadrul Statiei de tratare a apei Darmanesti se realizeaza dupa

metoda:

- Floculare-coagulare;

- Decantare;

- Filtrare rapida;

- Clorinare.

Statia de tratare cu reactivi de coagulare

- Statia de tratare cu reactivi de coagulare foloseste drept coagulant sulfat de aluminiu

( Al2 (S04 ) 3 ) si polimer de coagulare tip AN 910 SEP, este dimensionata pentru un debit de

tratare a apei brute de max.1.500 l/s, 129.600 mc/24 h, care acopera 100 % din necesitatile de

tratare, nefiind necesare lucrari de extindere pe perioada derularii contractului.

- Statia de tratare cu reactivi de coagulare se compune din statia de preparare a solutiilor

de reactivi, camera de amestec a reactivilor de tip pereti tip sicana si bazin de reactie de tip

decantor.

- Inventarul complet al componentelor statiei de tratare cu reactivi de coagulare, din

punct de vedere valoric sunt prevazute in Anexa nr. 1, poz.2 la caietul de sarcini.

Decantoare

- Decantarea apei tratate cu coagulant se realizeaza prm intermediul a 2 (doua)

decantoare de tip orizontal, radiale, avand debitul total de 1.500 l/s, 129.600 mc/24h, care

acopera 100% din necesarul de tratare, nefiind necesar extinderea pe perioada de derulare a

conctractul ui.

- Dimensiunile caracteristice ale decantoarelor: decantoare radiale avand diametrul de

45m.

- lnventarul valoric al decantoarelor se gaseste in Anexa nr. 1, poz.2 la caietul de

sarc1m.

Filtrarea apei

65

- Filtrarea apei decantate se realizeaza prin intermediul a 18 bucati filtre de tip rapid,

avand debitul total instalat de max.1 .500 l/s, 129 .600mc/24 h, care asigura 100% din necesitatile

de 3 tratari.

- Dimensiunile caracteristice caracteristice ale filtrelor sunt urrnatoarele: 18 cuve duble

de filtrare, aflate in doua hale de filtrare. Fiecare hala are executate cate 9 cuve cu o suprafata de

55,2 mp pe fiecare filtru, in total pe cele doua etape existand o suprafata de filtrare de 1.000 mp.

Viteza optima de filtrare este de 5,8 mc/h, corespunzator unui debit de 1.500 l/s.

- Filtrele sunt amplasate in cladire comuna avand lungimea de 157,95 m si o latime de

18,6 m.

Dezinfectarea apei

- Dezinfectarea apei filtrate se face prm metoda chimic-clorinare, intr-o statie de

dezinfectare care asigura 100 % din necesitatile de dezinfectare, nefiind necesare extinderi pe

perioada derularii contractului.

- Statia de dezinfectare este amplasata intr-o cladire cuplata cu un depozit de clor avand

dimensiunile: lungimea totala de 21 ,90m si latimea de 16,30m.

Determinarea parametrilor calitativi ai apei tratate se realizeaza in laboratorul propriu.

Statia de tratare Darmanesti se reabiliteaza prin POS Mediu I si va contine urmatoarele

obiecte tehnologice:

- Tratarea apei:

• Camin masurare si reglare debit apa bruta ( obiect nou);

• Bazin coagulare (obiect nou);

• Bazin de floculare ( obiect nou);

• Camera de distributie ( obiect nou);

• Decantor ( obiect reabilitat);

• Statie de filtrare (reabilitare);

• Bazin de retentie apa de la spalarea filtrelor ( obiect nou);

• Statie de reactivi (reabilitare/retehologizare ).

- Tratarea namolului:

• Bazin de ingrosare namol (obiect nou);

• Statie de deshidratare namol (obiect nou);

• Depozit de containere (obiect nou);

66

• Statie de pompare supernatant (obiect nou).

Capacitatea de tratare a statiei Caraboaia este de 800 l/s.

Statia de tratare va fi prevazuta facilitati de automatizare a echipamentelor, inclusiv

SCADA.

Pe langa statia de tratare Darmanesti - sistemul Darmanesti include urmatoarele facilitati

de dezinfectie:

Statii de clorinare - Sistem Darmanesti

Denumirea statie Capacitate (l/s) -

Onesti -Poduri 14,19

-Valcele 200

Ardeoani 7,6

Magiresti 10,88

Valea Arinilor 3,32

A vand in vedere ca din Statia Darmanesti apa potabila se asigura necesarul de apa

potabila pentru toti consumatorii mentionati la Art. 14 pct. II si datorita lungimii mari a

conductelor de transport pana la rezervoarele de inmagazinarea exista statii de reclorinare

amplasate in diferite sisteme.

In orasul Darmanesti, alimentarea cu apa se realizeaza printr-o retea stradala, cu un

program de functionare 24/24 ore. Reteaua a fost preluata in anul 1995 de catre Primaria

Darmanesti de la R.A.G.C Comanesti, iar in perioada 2002-2005 s-a realizat extinderea si

reabilitarea acesteia.

0 situatie aparte o reprezinta zona Rafinariei, cu strazile: Ghioceilor, Petrolistilor,

Stadionului si un tronson din str. Chimiei. Locuintele de pe aceste strazi au apartinut Rafinariei

Darmanesti, avand rol de locuinte de servici. Tot in proprietatea Rafinariei erau si utilitatile care

deserveau aceste locuinte: alimentare cu apa, canalizare, gaze, etc. Incepand cu anul 1993,

locuintele au trecut in proprietatea locatarilor, iar reteaua de alimentare cu apa si reteaua de

canalizare sunt in continuare in proprietatea Rafinariei Darmanesti, cu toate ca functionalitatea

acestora este asigurata de catre Primaria Darmanesti. In acest context, Primaria Dam1anesti a

executat o noua retea de alimentare cu apa, cea veche fiind dezafectata.

67

In prezent, beneficiarul detine o proprietate temporara, pe baza de acord comun intre

parti, privind reteaua de alimentare cu apa a cartierelor din apropierea Rafinariei.

Alimentarea cu apa a orasului Darmanesti se face din conducta de aductiune a apei de la

Statia de tratare a apei Darmanesti spre Comanesti prin urmatoarele prize de racord:

• punct Neagu pentru cartierele Boistea si Salatruc 0 250 mm;

• Bratulesti - cartierul Bratulesti 0 1 1 0 mm;

• Triaj - str. Fabricii si str.Triajului 075 mm;

• Pct.Primarie - pentru Primarie si Circa Fiscala 0 75 mm;

• Joseni - Pagubeni pentru cartierele Joseni si Pagubeni: 0 110 mm;

• Darmaneasca pentru cartierele Darmaneasca si Lapos 0 160 mm;

• Plopu pentru cartierul Plopu 0 160 mm.

Reteaua de alimentare cu apa este constituita din conducte PVC cu o lungime totala de

81,6 km din care:

• 8,6 km conducta cu diametrul ¢ 160 mm;

• 18 km conducta cu diametrul ¢ 110 mm;



• 7 km conducta cu diametrul ¢ 63mm;


• 2 km conducta cu diametrul ¢ 32 mm.

Reteaua de alimentare cu apa prezinta pe traseu urmatoarele puncte cu subtraversari si

supratraversari:

• conducta din PVC cu DN 75 mm, lungime ~ 70 ml, ce supratraverseaza raul

Trotus;

• conducta din PVC cu DN 90 mm, lungime ~ 12 ml, ce supratraverseaza paraul

Plopu;

• conducta din PVC cu DN 160 mm, lungime de~ 28 ml, ce suptraverseaza paraul

Boistea (str. Energiei);

• conducta din PVC cu DN 75 mm, lungime de ~ 80 ml, ce subtraverseaza raul

Trotus spre cartierul Pagubeni;

68

• conducta din PVC cu DN 160mm, lungime de ~ 28ml, ce subtraverseaza paraul

Boistea (str. Energiei).

Beneficiarul are in vedere efectuarea unei ridicari topografice ale retelei de alimentare cu

apa si a retelei de canalizare. In baza acestei ridicari topografice si a cotelor corespunzatoare

debitului maxim cu probabilitate de depasire de 1 % pentru fiecare curs de apa care este

subtraversat si supratraversat, se vor stabili limitele de inundabilitate admise pentru fiecare mal,

conform legislatiei in vigoare.

Sistemul a fost pus in functiune in anul 1995.

2.4.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Orasul Darmanesti

In baza Autorizatiei de functionare nr. 1898.01/02.03.2007, privind asigurarea lucrarilor

de canalizare, apele uzate din reteaua de canalizare a orasului Darmanesti provin de la un numar

de 3217 utilizatori, cu dirijarea acestora spre urmatoarele puncte de evacuare:

- Statia de epurare - 1.522 utilizatori;

- Fose septice - 1.695 utilizatori.

De mentionat este faptul ca fosele septice sunt vidanjate periodic de catre Serviciul de

salubrizare al Primariei orasului Darmanesti.

Totodata se precizeaza faptul ca apele uzate din zona Rafinariei, cu strazile: Ghioceilor,

Petrolistilor, Stadionului si un tronson din str. Chimiei sunt dirijate spre conducta de canalizare

cu diametrul 0 =l.000 mm (proprietate a Rafinariei Darmanesti, actual S.C. EXPANET

TRADING S.R.L. Bucuresti), dupa care apele tree prin doua decantoare (puturi INHOFF). Din

aceste decantoare apa ajunge printr-un canal colector in raul Trotus. In prezent, beneficiarul

deruleaza procedurile de punere in posesie asupra decantoarelor si a retelei de canalizare din

aceasta zona, el realizand in prezent intretinerea acesteia.

Apele uzate colectate sunt epurate in cadrul Statiei de epurare, dupa care sunt deversate in

raul Uz. Apele uzate din zona centru si apele meteorice sunt evacuate intr-un divizor de

canalizare, alcatuit din conducte din PVC si beton, cu o lungime totala de 1,3 km, din care:

• 1,1 km conducta PVC cu diametrul ¢ 200 mm;

• 0,2 km conducta din beton cu diametrul ¢ 300 mm.

69

In prezent, se afla in stadiul de studiu de fezabilitate constructia unei statii de epurare si

executarea retelei de canalizare care sa satisfaca cerintele intregii localitati.

Statia de epurare este amplasata pe malul stang al raului Uz, in centrul orasului, la 50 de

metri in aval de podul care face legatura cu cartierul Bratulesti, in bazinul hidrografic al raului.

Statia de epurare a fost preluata in anul 1995 de la RAGC Comanesti in baza unui

protocol, neexistand nici un fel de documentatie tehnica pentru statia epurare si reteaua de

canalizare.

Statia este conceputa pentru epurarea apelor uzate menajere si cuprinde o treapta

mecanica si una biologica de epurare si o statie de dezinfectie cu clorura de var.

Statia de epurare are in componenta urmatoarele elemente:

- gratar rar cu interspatii de 40 mm din bare OL 0 8 mm cu o inclinare de 70°;

- denisipator orizontal circular cu 2 compartimente;

- lame separatoare de grasimi din OL si cauciuc;

- decantor primar;

- statie de dezinfectie cu clorura de var.

Circuitul apei in interiorul statiei se realizeaza gravitational, statia nu este prevazuta cu

pompe (electrice sau de altfel). Toate lucrarile de intretinere si curatire se efectueaza manual.

Statia nu este prevazuta cu aparatura de masurare a debitelor.

Functionarea statiei de epurare

Apa uzata menajera ajunge la statie printr-o conducta de 0 250 mm intr-un decantor de

tip IMHOFF unde este amplasat un gratar rar confectionat din bare de OL 0 8 mm cu

interspatiile de 40 mm, avand o forma tronconica cu o inclinare de 70°. Gratarul este astfel

conceput pentru a retine materialele grosiere. Decantorul cu gratar are o lungime L = 1.200 mm,

latime 1 = 1.900 mm si inaltime h = 1.100 mm. Gratarul este curatat zilnic prin indepartarea

manuala a materialelor grosiere retinute.

Din gratar apa uzata trece printr-o conducta de diametru 0 250 mm si o lungime L =

2.000 mm in denisipator. Aici, are loc o separare prin sedimentare a particulelor minerale mai

mari de 0,2 mm. Pe langa substantele minerale, in bazinele de denisipare se retin si cantitati

reduse de substante organice. Din acest motiv nisipul trebuie considerat nociv si trebuie tratat ca

a tare.

70

Dupa directia curentului de apa, denisipatoarele sunt orizontale. Denisipatorul are o

forma aproximativ circulara si are urmatoarele dimensiuni: lungimea 4.700 mm, latimea 4.300

mm si inaltimea de 4.000 mm.

Printr-o conducta de diametru 0 250 mm si lungimea L = 600 mm, apa aJunge m

decantorul primar, amplasat inaintea compartimentului de epurare biologica.

Aici se produce o sedimentare a suspensiilor floculente, suspensii constituite din particule

ce formeaza aglomeratii mari sau flocoane (materii organice in suspensii din apele uzate,

flocoane de tier sau alaun, namol activ). Dimensiunile decantorului primar sunt: lungimea 1.650

mm, latimea de 3 .100 mm si inal timea de 1.400 mm.

Din decantorul primar apa ajunge in filtrele biologice din piatra concasata prin doua

conducte de 0 250 mm cu o lungime de 2.200 mm.

Urmeaza cea de-a doua faza de epurare, cea biologica. Epurarea apelor uzate are loc in

biofiltre. In general biofiltrele sunt folosite pentru epurarea apelor uzate usor biodegradabile si o

concentratie relativ scazuta in substante organice. Biofiltrul este umplut cu material brut rugos

dur si impermeabil-respectiv piatra concasata de 0 50 - 100 mm peste care este distribuita apa

uzata prin intermediul unui jgheab cu tevi de 0 l" cu orificii de 0 8 mm, in contracurent cu

aerul. Pe materialul de umplutura apare o pelicula biologica care genereaza reactiile necesare

indepartarii substantelor organice. In partea inferioara a biofiltrului este prevazut un sistem de

drenaj pentru indepartarea apelor epurate si un sistem de ventilatie. In conditii favorabile pelicula

vie adsoarbe si utilizeaza materia organica dizolvata, coloidala si in suspensie fina din apa uzata

care trece sub forma unei pelicule subtiri pe deasupra ei.

Cand microorganismele mor sunt antrenate cu apa epurata. Pelicula este descarcata in

mod continuu in filtru cu substanta organica mai mult sau mai putin descompusa. Peretii filtrului

biologic sunt construiti din beton si depasesc cu 0,5 pana la 0,7 metri nivelul superior al stratului

filtrant pentru a diminua influenta curentilor de aer asupra distributiei uniforme a apelor uzate pe

filtru.

Prin ventilatia filtrelor biologice se asigura oxigenul necesar proceselor aerobe.

Ventilarea are loc in conditiile naturale datorita diferentei de temperatura intre interiorul si

exteriorul filtrului. lama, curentul de aer circula pe verticala in sens descendent iar vara in sens

ascendent. Pentru o diferenta de temperatura de circa 6°C se produce un curent de aer cu o viteza

de circa 0,3 m/min suficienta pentru a asigura oxigenul necesar proceselor biologice. Pentru o

71

diferenta de temperatura de 2°C curentul de aer se opreste iar la diferente mai mici de 2°C apare

un curent descendent. Pentru asigurarea debitului de aer pe calea ventilarii naturale intre cele

doua funduri sunt practicate deschideri care reprezinta aproximativ 15% din suprafata orizontala

a filtrului . Ventilarea mecanica a biofiltrelor realizata prin introducerea pneumatica a aerului in

partea inferioara a filtrului este justificata numai in cazul filtrelor inchise protejate contra frigului

si a mustelor. Materialul filtrant poate fi orice roca poroasa sparta si maruntita in granule cu

dimensiunea de 40 pana la 100 mm.

Sistemul de distributie trebuie sa asigure raspandirea apei in mod uniform pe suprafata

filtrului biologic, insa aceasta distributie se face cu intermitenta astfel incat intre udari, stratul

filtrant sa poata primi cantitatea de aer necesara coloniilor de bacterii aerobe. In cazul unei

distribuiri necorespunzatoare, pelicula biologica poate favoriza dezvoltarea unor insecte care

provoaca neplaceri prin prezenta lor numeroasa si prin distrugerea peliculei.

Din treapta biologica apa ajunge in decantorul secundar prin doua conducte de 0 250 mm

cu o lungime de L = 1.000 mm si respectiv L = 2.200 mm, unde flocoanele se depun prin

sedimentare. Intrucat statia nu este prevazuta cu dispozitive de uscare si prelucrare a namolului,

decantoarele se vidanjeaza si se curata, materia rezultata fiind transportata la UT Comanesti.

Dimensiunile decantorului secundar sunt: L= 1.200 mm si 1 = 1.360 mm si h = 300 mm.

Din decantoarele secundare apa ajunge printr-o conducta de 0250 mm si o lungime de

L = 2.500 mm in statia de dezinfectie. Dezinfectia se realizeaza cu clorura de var si este folosita

in vederea inlaturarii florei microbiene si bacteriene din apa evacuata in emisar. Dezinfectia se

realizeaza prin picurare intr-un bazin de amestec cu dimensiunile de L = 2.500 mm, 1 = 1.500

mm si h = 1.400 mm .

Apa epurata in statie este evacuata in paraul Uz printr-o conducta de 0 300 mm si 12.500

mm lungime pana la un camin intermedar (L = 1.300 mm, 1= 1.120 mm si h = 1.100 mm) iar de

acolo prin conducta de beton pana la emisar. Suprafata zonei de protectie aferenta Statiei de

Epurare este de 300 mp.


Orasul Targu Ocna

72

Alimentarea cu apa potabila a orasului Targu Ocna se realizeaza in prezent din sursa de


2.5.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Orasului Targu Ocna

Sursa de suprafata este constituita din captarea de suprafata din acumularea Poiana

Uzului. Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin racordul la conducta Dn 800 mm care vine

din Statia de tratare Darmanesti (Caraboaia) gravitational spre mun. Onesti.

Pentru corectarea nivelului de clor al apei din rezervoare, se folosesc statiile de clorinare

cu clor gazes amplasate la rezervoarele de inmagazinare si care asigura clorinarea unui debit de

apa de 200 l/s. Clorinarea apei se poate face altemativ cu clorura de var, in cazul defectarii

instalatiilor de clorinare.

Conductele de aductiune (de alimentare a rezervoarelor de 2.500 me si 1.000 me) sunt din

otel (cu diametrul Dn 400 mm) pentru rezervorul de 2.500 me (Tisesti) si din PEHD (cu

diametrul Dn 180 mm) pentru rezervorul de 1.000 me (Valcele) si se branseaza in conducta de

aductiune magistrala Dn 800 mm. Lungimile conductelor de aductiune sunt de 400 m si respectiv

1.000 m. In punctele de racord sunt executate camine de vane.

Alimentarea rezervoarelor este asigurata de presiunea existenta in reteaua magistrala

Statia de tratare Darmanesti (Caraboaia) - Onesti. Rezervoarele sunt amplasate la o cota, astfel

incat alimentarea cu apa sa se faca gravitational si, in caz de necesitate, printr-o statie de

pompare la rezervorul de 1.000 me (Valcele).

Inmagazinarea se face in doua rezervoare semi-ingropate, din beton armat, cu volume de

2.500 me (Tisesti) side 1.000 me (Valcele). Solutia constructiva pentru rezervoare este cu pereti

prefabricati, recomprimati prin infasurare. Rezervoarele sunt asigurate cu drum de acces auto.

Masuratorile debitelor la intrarea in rezervoare se fac prin aparate de masura, instalate in

camera vanelor din caminul de bransare.

73

In cazul ambelor rezervoare se respecta distantele minime de protectie sanitara prevazute

prin HG 930/2005 . Amplasamentele sunt imprejmuite corespunzator, securitatea fiind asigurata

de personalul de exploatare.

Reteaua de distributie a apei potabile urmareste, in general, traseele strazilor si ale aleilor.

Dupa forma in plan, dispozitia retelei este atat ramificata cat si inelara. Ea este prevazuta cu

aceleasi armaturi ca si reteaua de aductiune: vane, clapete de retinere, vane de

aerisire/dezaerisire, vane de siguranta precum si cu camine de apometru situate la limita

proprietatilor utilizatorilor cat si pe proprietatile acestora, acolo unde conditiiile telmice nu au

pennis altfel si cuprind vana de concesie, apometru, aerisitor, robinete de trecere si de descarcare

a instalatiei interioare. In al doilea caz, pe conducta de bransament, in afara limitei proprietatii

utilizatorului, este instalat un robinet de concesie care serveste pentru intrerupere legaturii cu

reteaua exterioara, in cazul inlocuirii apometrului sau in alte cazuri cerute de exploatare.

Pentru masurarea debitelor pe reteaua de distributie s-au prevazut aparate de masura

(debitmetru diferential). Distributia se face gravitational, pentru cea mai mare parte a

consumatorilor si prin pompare pentru cca. 50 de locuinte particulare, amplasate in cartierul

Valcele. Pentru acestea rezervorul Valcele dispune de o statie de pompare (2 pompe cu o putere

de 7,5 KW si un Q max = 22 mc/h) amplasata in caminul de vane.

Reteaua de distributie - lungimi si material de constructie:

Material de Lungimea conductelor % din lungimea

Total - Din care executate in perioada totala a constructie

km- Pana in 1960 1960-1980 Dupa 1980 conductelor

Fonta 0,98 - 0,98 1,98

Otel 33,23 - - 33,23 67

Azbociment 4,21 - 4,21 - 8,48

PEHD 11 ,18 11 ,18 22,54

TOTAL 49,60 0 5,19 44,41 100

Reteaua de distributie - lungimi si diametre conducte:

Diametrul Lungimea %din Destinatia conductelor

-mm- conductelor lungimea

74

-km- totala a

conductelor

32 Distributie apa potabila 2,57 5,18








TOTAL 49,60

2.5.2 Descrierea sistemului de canalizare a Orasului Targu Ocna

Reteaua de canalizare este amplasata subteran pe reteaua stradala si are o lungime de 16,9

km fiind realizata din conducte de beton majoritatea cu diametre Dn 200 mm si Dn 300 mm.

Apele uzate colectate in sistem separativ din orasul Tg. Ocna, ajung in statia de epurare printr-un

colector principal B 0 500 mm. Lungimea colectorului principal este de 2,4.km. Colectorul

deverseaza apele uzate intr-un camin prevazut cu vane pentru dirijarea debitului in statia de

epurare sau cu acordul SGA Bacau pe colectorul de avarie, pentru deversarea direct in emisar.

Apele pluviale sunt preluate printr-un colector B 0 300 mm, amplasat pe str. Capitan

Busila, urmandu-se traselul cu B 0 600 mm (str. Costache Negri) ~i apoi B 0 800 mm (str.

Mihai Eminescu), dupa care apele pluviale sunt evacuate direct in raul Trotu~.

Anul punerii in functiune pentru retelele de canalizare este 1968. S-au mai efectuat

extinderi si reabilitari in anul 1996 (str. Galean) si anul 2006 (str. Traian).

Reteaua actuala de canalizare nu prezinta statii de pompare apa uzata.

Prin proiectul POSMEDIU de extindere a retelor de canalizare aferente orasului Tg. Ocna

se vor construi 8 statii noi de pompare pentru apa uzata.

Statia de epurare cu treapta mecanica si biologica asigura epurarea unui debit Q=35 l/s

(capacitatea statiei Q = 35 [l/s] = 126 [mc/h] fiind bazata pe capacitatea hidrauliza a structurilor

existente - inaltimea apei in bazine, diametrul conductelor).

75

Statia de epurare este compusa din urmatoarele obiecte tehnologice:

Gratare de tip rar si des amplasate la intrarea in statia de epurare intre camera de

deversare si camera de repartitie, cu stavile ce dirijeaza debitele spre statia de epurare. Camera

gratarelor este realizata din beton armat si are forma unui canal cu sectiunea transversala

dreptunghiulara. Latimea canalului este de 0,8 x 5 m, gratarul fiind fixat intr-o rama de cornier

montata in beton, cu inclinarea de 60°, protejat impotriva coroziunii prin grunduire si vopsire cu

perclorvinil.

Dcsnisipator de tip orizontal cu dimensiunile de 0,8 x 11 m,folosit pentru separarea din

apele uzate a nisipurilor. La intrarea in desnisipator este prevazuta o portiune rectilinie de 1 m

pentru reducerea turbulentei curentului de apa. Latimea desnisipatorului este de 0.8 m si

lungimea de 11 m.

Pentru masurarea debitului este prevazut un camin alaturat canalului ce are legatura cu

acesta printr-o conducta de 1 OOmm prin care patrunde apa in camin. Dispozitivul de masurarea

debitului, montat in camin, este format dintr-o placa limnimetru pe care gliseaza o tija cu cursor

ce este prinsa de un plutitor. Tija gliseaza prin trei ghidaje fixate pe placa limnimetru si pe

peretele caminului.

Decantoare primare si secundare de tip Imhoff: constructii din beton circulare 2 x

2.500 Le., Q=35 l/s, tdec·= 1,5 h, b = 2,5 m, h = 8 m. Apa patrunde in decantoare printr-un tub

central prevazut la partea inferioara cu un deflector, pentru o repartitie cat mai uniforma si iese

lateral la partea superioara peste un deversor metalic.Timpul de stationare este de 1,5 h.

Evacuarea namolului din palnia colectoare se face hidraulic datorita presiunii hidrostatice, la

caminele colectoare namol.

Biofiltru de mare incarcare din beton armat cu D = 20 m si H = 4 m. Acesta cuprinde

stratul filtrant cu inaltimea de 3 m. Conductele de alimentare sunt din tevi de tip greu, din

polietilena densa, iar distribuitoarele fixe (sprinklere) au o capacitate de preluare si epurare de 65

Is.

Rezervorul de dozare este o constructie din beton pe stalpi din beton. Acesta contine un

sifon care este astfel dimensionat incat sa se amorseze si dezamorseze automat, functie de

nivelele minime si maxime, astfel timpul de umplere fiind tu = 1,04 min si nu trebuie sa

depaseasca (5 - 15 min), iar timpul de golire este tg = (1-5) min.

76

Sprinklerele, in numar de 30, sunt dispuse astfel incat intreaga suprafata a stratului filtrant

sa fie udata. Udarea se face cu intermitenta pentru ca stratul filtrant sa primeasca aerul necesar

bacteriilor aerobe. Accesul aerului se face pe la partea inferioara a biofiltrului prin ferestrele

pentru ventilatie, pozate perimetral in peretele biofiltrului.

Stratul filtrant este format din trei straturi de piatra astfel: stratul de baza cu inaltimea de

25 cm si granulatia de 50 - 80 mm, stratul de lucru cu inaltimea de 2,45 m si granulatia de 30-50

mm si stratul de uzura cu inaltimea de 30 cm si granulatia sub 30 mm.

Sub radierul perforat care sustine stratul filtrant este spatiul de 70 cm necesar accesului

aerului pentru ventilatie.

Statie de pompare apa decantata care este echipata cu 2 pompe ACV 200 - 315 (2 +

2R) cu instalatie hidraulica pentru a putea lucra separat sau impreuna. Pentru manevrarea vanelor

sub cota zero sunt prevazute gamituri de manevra cu actionare de la cota zero.

Platforme de uscare a namolului: 3 platforme pentru namol cu o suprafata de 500 mp.

Introducerea namolului se face prin conducte metalice Dn 150 mm prevazute cu clapete

terminale sau cu vane de inchidere. Apa rezultata de pe platforme, in urma drenarii, este condusa

prin tuburi de beton de B 0 200mm la caminul de repartitie spre decantoarele primare.

Statie de clorinare echipata cu 3 dozatoare din care 2 de tip CC 2-0 de 3-25 gr/h Cb.

Circulatia apei menajere gravitational se face prin tuburi de beton Dn 400 si Dn 300 mm iar

circulatia apei uzate sub presiune se face prin tevi de otel Dn 324x8 mm. Circulatia

gravitationala a namolului se face prin tuburi de beton Dn 200 mm iar cea sub presiune prin

conducte de otel Dn 150mm. Apa drenata de la platformele de uscare si cea decantata de la

ingrosatorul de namol circula prin tuburi de beton B 0200mm. Gurile de varsare sunt realizate

dintr-un colector din beton care are rolul de a duce apa epurata in raul Trotus.

Masurarea debitelor la evacuarea in emisar se efectueaza cu sistem canal de masura cu

deversor triunghiular.

Apararea de mal este realizata din beton armat cu o panta de 10%.

Pentru asigurarea parametrilor de evacuare in emisar - raul Trotus - a apelor reziduale

epurate, provenite din canalizarea orasului Tg. Ocna, conform prevederilor legale, se va construi

o noua statie de epurare inclusiv treapta tertiara. Statia va fi construita pe un amplasament nou.

Statia noua va fi dimensionata pentru 15.9261.e.

77

Debitele si incarcarile de dimensionare pentru statia noua sunt rezumate in urmatorul

tabel:

Parametru U.M. Valoare

Debite influent

Q mediu [mc/zi] 2.843

QI/ zi max [mc/zi] 3.304

Qu or max pe timp uscat [mc/h] 220

QI/ or max pe timp ploios [mc/h] 395

Incarcari influent

CB0 5 [kg/zi] 956

cco [kg/zi] 1.911

MTS [kg/zi] 1.115

N - Total [kg/zi] 175

P - Total [kg/zi] 32

Treapta de tratare mecanica va cuprinde:

• Gratare rare si dese

• Statie de pompare apa uzata intrare ( daca este cazul)

• Deznisipator - separator de grasimi

• Debitmetrie influent/efluent si statie prelevare automata probe

• Camera de receptie pentru namolul provenit de la fosele septice

Sistemul de epurare secundara va fi proiectat ca proces cu namol activat cu aerare

extinsa, cu nitrificare-denitrificare si defosforizare biologica pentru a indeplini cerintele privind

calitatea efluentului, inclusiv stabilizarea aeroba a namolului.

Treapta de epurare biologica va include urmatoarele obiecte tehnologice:

• Camera de omogenizare

• Camere de distributie la bazinele de aerare si/sau decantoarele secundare

• Bazin defosforizare biologica

• Reactor biologic

• Statia de suflante

78

• Statie pentru indepartarea chimica a fosforului

• Decantoare secundare

• Statia de pompare apa epurata (daca este cazul)

• Conducta de descarcare in emisar

• Statie de pompare apa tehnologica

• Statie de pompare namol activat

Treapta de tratare a namolului cuprinde:

• Bazin ingrosare namol activat in exces

• Statie de deshidratare mecanica namol ingrosat

• Stocare intermediara namol deshidratat

• Statie de pompare supernatant ( daca este cazul)

• Statie de pompare canalizare incinta (daca este cazul)


Comuna Ardeoani

Alimentarea cu apa potabila a comunei Ardeoani se realizeaza in prezent din sursa de


2.6.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Ardeoani

SURSADEAPA

Pentru satele Poduri si Bucsesti din comuna Poduri cat si pentru satele Magiresti, Prajesti,

Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor din comuna Magiresti si satele Ardeoani si Leontinesti din

comuna Ardeoani, s-au considerat comune:

- SURSA (care reprezinta racordul la conducta de aductiune Darmanesti-Comanesti);

- conducta de aductiune generala;

- statia de repompare;

- rezervor tampon de 300 me;

statie de clorinare;

79

- conducta de aductiune generala pompata;

- rezervorul general de 300 me;

- aductiunea generala gravitationala.

•!• obiccte comunc pentru 9 sate, si anume: satele Poduri si Bucsesti din comuna

Poduri, satele Magiresti, Prajesti, Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor din comuna Magiresti si

satele Ardeoani si Lcontinesti din comuna Ardeoani:

- racord la conducta existenta de otel Dn 800 mm cu conducta Dn 500 mm, la presiunea

disponibila de cca. 6 atm;

- conducta de aductiune generala (A), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L

= 1.870 m, astfel : Dn 560 mm, PNl 0, L = 930 m si Dn 560 mm, PN6, L = 940 m;

- rezervor tampon de 300 me;

- statie de repompare echipata cu 4 + 2 pompe avand O totat = 230 l/s = 828 mc/h; H =

145 m;

- statie de clorinare, cu Q tran=il = 230 l/s;

- conducta de aductiune generala pompata (AP), realizata din tuburi PEID, in lungime

totala de L = 7.890 m astfel : Dn 560 mm, PN16, L = 4.480 m; Dn 315 mm, PN16, L = 1.385 m;

Dn 273,1 mm, otel, PN16, L = 55 m (portiune estacade), Dn 280 mm, PNlO, L = 1.375 m si Dn

280 mm, PN6, L = 595 m;

- rezervor general de inmagazinare cu capacitatea de 300 me, amplasat pe cota 514,50

m· '

- conducta de aductiune generala gravitationala (AG), realizata din tuburi PEID, in

lungime totala de L = 610 m, astfel: Dn 280 mm, PNlO, L = 305 m si Dn 280 mm, PN6, L = 305

m· '

•!• obiecte comune pentru cele 7 sate ale comunelor Magiresti si Ardeoani:

- conducta de aductiune gravitationala All, realizata din tuburi PEID, in lungime totala

de L = 2.790 m, astfel : Dn 225 mm, PN6, L = 85 m, Dn 225 mm, PN lO, L = 1.380 m si Dn 225

mm, PN 16, L = 1.325 m - este tratata in proiectul C6. l 0.05/PT;

•!• obiccte comune pentru celc 6 sate ale comunelor Magiresti (fara satul V.Arinilor)

si Ardeoani:

80

- conducta de aductiune gravitationala AIV, realizata din tuburi PEID, in lungime totala

de L = 1.670 m, astfel: On 200 mm, PN6, L = 255 m, Dn 200 mm, PNIO, L = 850 m si On 200

mm, PN16, L =565 m- este tratata in proiectul C6.10.01 ,02,03,04/PT;

•!• OBIECTE AFERENTE SATELOR ARDEOANI SI LEONTINESTI, COMUNA

ARDEOANI:

- conducta de aductiune gravitationala A VI, realizata din tuburi PEIO, in lungime totala

de L = 8.490 m, astfel: On 160 mm, PN6, L = 175 m, On 160 mm, PNlO, L = 1.802 m si On 160

mm, PN16, L = 6.211 m;

- statie de clorinare, cu Q tran=it = 7,96 l/s;

- rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 400 me, incluzand si rezerva de incendiu

de 54 me, amplasat pe cota 440,00 m;

- retea de distributie prevazuta din PEIO, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 - 160 mm,

in lungime totala de 14.096 m.

AOUCTIUNEA GRA VITATIONALA A VI

Conducta de aductiune gravitationala A VI a comunei Ardeoani reprezinta conducta de

legatura dintre nodul de ramificatie X cu aductiunea satelor Magiresti, Prajesti, Sesuri si Stanesti

din comuna Magiresti si rezervorul de 400 me al comunei Ardeoani.

Pe conducta de aductiune gravitationala A VI, imediat dupa nodul X, spre nodul Y se va

monta un camin de apometru tip I, cu On 65 mm si un camin cu vana de reglare debit cu On 50

mm.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a facut pentru Q sursa (80 l/om,zi), respectiv 7,96

l/s pentru comuna Ardeoani.

Aductiunea gravitationala A VI s-a executat, din tuburi PEID si are o lungime totala L =

8.188 m, astfel:

Lungimi (m)

Dn 160 mm

PN16 PNlO PN6

TOTAL 6.211 1.802 175

81

'TOTAL GENERAL

STA TIA DE CLORINARE

8.188

Apa fumizata este tratata in statia de tratare Caraboaia din localitatea Darmanesti si este

potabila conf01m L 304/2002 si autorizatiei sanitare de functionare nr.283/2000.

Pentru satele Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani s-a prevazut tratarea apei prin

clorare, avand in vedere lungimea mare a aductiunii pana la rezervorul de 400 me al satelor.

Statia de clorinare se va amplasa in incinta zonei de protectie sanitara cu regim sever din

zona rezervorului de inmagazinare de 400 me, la cota terenului 440,00 m.

S-a dimensionat pentru un debit de tranzit de 7 ,96 l/s.

Statia de clorinare este o constructie metalica tip container pe fundatii de beton, nu

necesita suprainaltare fiind amplasata in zona neinundabila.

Dezinfectarea apei se face cu clor gazos. Timpul de contact intre clor si apa se va realiza

in rezervorul de 400 me.

Pentru statia de clorinare s-a prevazut o constructie uzinata, intreaga instalatie s-a

amplasat intr-un container metalic, izolat termic si anticoroziv, avand dimensiunile de 6,10 x

2,50 x 2,51 m.

Statia de clorinare s-a montat intr-o incinta imprejmuita impreuna cu rezervorul si statia

de pompare, cu S = 1.730 mp, a carei suprafata se constituie in zona de protectie sanitara severa

conform HGR 101197 si Scrisorii Ministerului Sanatatii nr.6460/3.11.2000.

2.6.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Ardeoani

Comuna Ardeoani nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Casin

Alimentarea cu apa potabila a comunei Casin se realizeaza in prezent din sursa de

alimentare cu apa a S.C. CONFMETALON S.R.L. Onesti (conform Adresei nr. 08/15.01.2009),

care primeste apa tratata din conducta de aductiune Darmanesti - Onesti.

82

Racordarea la sursa de alimentare cu apa se face prin intermediul unui camin de bransare,

prevazut cu apometru si a unei conducte de racord din OL, cu diametrul Dn = 65 mm si lungimea

de L = lOm.

2.7.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Casin

Distributia apei se face gravitational, printr-o retea de distributie ramificata de lungime

totalq 11.300 m (4.860 m + 6.440 m extindere), din care: conduca PE-HD cu Dn 200 mm si L =

160 ml, Dn 63 mm si L = 700 ml, Dn 50 mm si L = 1.240 ml, Dn 40 mm si L = 1.400 ml, Dn 32

mm si L = 2 .950 ml, Dn 25 mm si L = 150 ml, conducta din otel cu Dn = 250 mm si L = 4. 700

ml.

Extinderea a fost executata in 2003.

2.7.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Casin

Comuna Casin nu dispune de sistem de canalizare, insa Primaria are in derulare un

proiect ,,Canalizare si statia de epurare in comuna Casin" - faza PTh.


Comuna Cleja

In comuna Cleja exista 2 sisteme publice de alimentare cu apa:

- Sistemul public de alimentare cu apa Cleja - Somusca,

- Sistemul public de alimentare cu apa Cleja - Valea Mica, care alimenteaza cele trei

sate ale comunei (Cleja, Somusca si Valea Mica).

2.8.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cleja

Sursa de alimentare cu apa este reprezentata prin 4 (patru) foraje de alimentare cu apa de

mica adancime, h = 15,00 m, care exploateaza freaticul si care sunt distribuite dupa urmeaza:

83

- Forajele de alimentare cu apa F 1, F 2 , F 3 deservesc satele Cleja si Somusca si au un

debit de 2,45 l/s I foraj;

- Forajul F 4 deserveste sistemul de alimentare cu apa al satului Valea Mica si are debit

de 2,45 l/s.

Fiecare foraj de alimentare cu apa este protejat de cate o constructie supraterana care

adaposteste instalatia hidraulica si electrica cu care a fost echipat.

Delimitarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrului de protectie hidrogeologica a

fost realizat in conformitate cu Studiul hidrogeologic definitiv intocmit de catre I.N.H.G.A.

Bucuresti. Suprafata zonei de protectie sanitara este de 6.592 mp.

Reteaua de conducte care asigura refularea apei de la foraje catre rezervoarele de

inmagazinare este din PE-HD si are o lungime totala de 11.750 m distribuite astfel:

- spre rezervorul R 1 (ce deserveste satele Cleja si Somusca) conductele de refulare au

diametrul 0 200 mm, Pn32 bar si o lungime de 7.650 m;

- spre rezervorul R 2 (ce deserveste satul valea Mica) conductele de refulare au o

lungime de 4.100 m si un diametru 0 90 mm, Pnl6 bar.

Aductiunea apei de la rezervoarele de inmagazinare spre reteaua de distributie se

realizeaza gravitational printr-o retea de conducte din PE-HD cu diametrul 0 110 mm, Pnl 6 bar

de lungime totala 3.150 m distribuita astfel:

- pentru satele Somusca si Cleja, lungimea retelei de aductiune este de 2.800 m;

- pentru satul Valea Mica, lungimea retelei de aductiune este de 350 m.

Lungimea totala a retelei de refulare este de 11.750 m, iar conductele sunt din PE-HD cu

0 90 7 200mm.

Lungimea totala a retelei de aductiune gravitationala este de 3 .150 m, iar conductele sunt

din PE-HD cu diametrul 0 110 mm.

In amonte de fiecare rezervor de inmagazinare se afla instalate pe reteaua de aductiune

cate o statie de tratare a apei.

Statiile de tratare au la baza o instalatie de clorinare Jesco-Germania.

Descrierea functionarii instalatiei

Procesul de clorinare al apei se desfasoara intr-o singura treapta inaintea intrarii apei in

rezervor.

84

Apa bruta este pompata din fiecare foraj printr-o conducta de aductiune pe traseul careia a

fost construit un camin in care este amenajata statia de tratare. In incinta statiei de tratare, pe

conducta de aductiune, are loc injectia de clor. Montajul injectorului s-a realizat astfel incat sa

poata fi scos si verificat/inlocuit fara oprirea curgerii apei pe conducta de aductiune.

Punctul de injectie s-a pozat amonte de bazine la distante suficient de mari pentru a se

asigura un amestec complet cu apa de tratat.

Scopul clorinarii este realizarea dezinfectiei ape1 s1 asigurarea conditiilor sanitare de

inmagazinare. Clorinarea se face astfel incat apa din bazine sa atinga o concentratie de siguranta

de 0,5 mg/l clor liber rezidual, care se va asigura si la plecarea apei din statie spre consum. La

aceasta valoare apa este practic dezinfectata si protejata de pericolul reinfestarii in bazine.

Fiecare instalatie de clorinare este prevazuta cu sisteme de siguranta care cuprind:

- dispozitive de detectie a scaparilor de clor gazos, detectorul de gaz cu doi senzori de

clor: unul in camera buteliilor si celalalt in camera de dozare;

- instalatia de ventilatie cu un ventilator centrifugal anticoroziv conectat la camera de

butelii si un ventilator la camera de dozare, grile de ventilatie, sistem de evacuare.

Pomirea si oprirea automata a ventilatiei este comandata de detectorul de gaz.

Instalatia de sprinklere a fost montata in camera buteliilor unde exista riscul de scaparilor

de clor gazos, fiind comandata automat de detectorul de gaz.

Suprafata zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru Statia de clorinare Cleja

Somusca si pentru rezervorul de 300 me este de 350 mp.

Suprafata zonei de protectie sanitara pentru Statia de clorinare Cleja-Valea Mica si pentru

rezervorul de I 00 me este de 650 mp.

Conductele de aductiune intre foraje si gospodariile de apa sunt realizate din PEID, Dn 90

- 215 mm si au o lungime totala 11,750 km, dupa cum urmeaz:

- Subsistem Clej a + Somusca - L = 4, 1 km;

- Subsistem Valea Mica - L = 7,65 km.

Vechimea conductei de aductiune este de 2 ani.

Sistemul de alimentare cu apa al comunei Cleja prezinta doua rezervoare de

inmagazinare, cilindrice, din otel galvanizat, semi-ingropate, avand capacitatea de 300 me,

respectiv I 00 me.

85

Rezervorul cu volumul de 300mc asigura necesarul de apa pentru satele Somusca si

Cleja, iar eel de 100 me pentru satul Valea Mica.

Din cele doua rezervoare catre consumatori, apa potabila este evacuata prin intermediul a

doua conducte:

- Sub-sistem Cleja + Somusca - L = 2,8 km;

- Sub-sistem Valea Mica - L = 0,4 km.

Reteaua de distributie este caracterizata in urmatorul tabel:

Retea de distributie - Sistem Cleja

Localitate Lungime retea

Diametre (mm) (km)

Cleja 14,6 Dn 75 - Dn 150

Somusca 1,1 Dn 75 -Dn 100

Valea Mica 4,3 Dn 75 -Dn 110

2.8.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cleja

Comuna Cleja nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Cotofanesti

In comuna Cotofanesti, satul Borsani este singurul care are infrastuctura pentru

alimentare cu apa.

2.9.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cotofanesti

Captarea apei brute se realizeaza din panza freatica de mica adancime captarea

realizandu-se printr-un put forat, amplasat la cca. 70 m de frontul de captare al localitatii

Cotofanesti.

86

Forajul are o adancime de 26 m si este echipat cu cate o pompa submersibila cu Q = 12,6

mc/h, H = 140mCA, P = 7,5 Kw. S-a prevazut si o pompa de rezerva.

Forajul proiectat P este amplasa la cota (150, l 5m) C.T.N.

Zona de protectie sanitara, S = (57x 33) m = 1.881,0 mp, este imprejmuita conform

normelor in vigoare.

Deasupra forajului este realizata o cabina semiingropata in care sunt montate instalatiile

hidraulice si electrice aferente. Pe conducta de refulare s-a prevazut un contor de apa Dn = 40

mm, montat pentru masurarea debitelor de apa captate

Legatura intre forajul si rezervorul de inmagazinare se realizeaza pnn intermediul

conductei de aductiune inchise, realizate din PEI 00 0 90 x 8,2mm.

Lungimea conductei de aductiune este de L = 3.050 ml, si este realizata din PElOO, Dn

90 mm: 1.550 ml - Pn6, 1.000 ml - PnlO, 500 ml - Pn16.

Tratarea apei brute captate se face cu ajutorul unei instalatii cu lampi ultraviolete si se

face si clorinarea acestei cu clor gazes in vederea asigurarii conditiilor de potabilitate din punct

de vedere bacteriologic conform STAS 1342-91.

Legatura intre forajul si rezervorul de inmagazinare este realizata prm intermediul

conductei de aductiune inchisa, realizate din PElOO 0 90 x 8,2 mm.

Lungimea conductei de aductiune este de L = 3.050 ml, se va realiza din PElOO, Dn 90

mm: 1.550 ml - Pn6, 1.000 ml - PnlO, 500 ml - Pnl6.

Rezervorul este amplasat, la cota (259,0 m) suficienta sa as1gure presiunea la

consumatorii cei mai indepartati.

Rezervorul este de tip inchis, din beton armat monolit si este semiingropat avand

capacitatea de 200 me.

Camera vanelor rezervorului proiectat este echipata cu instalatii:

- hidraulice de alimentare, distributie, preaplin si golire instalatii electrice de iluminat si

forta;

- instalatie tratare cu lampi ultraviolete.

Prin realizarea clorinarii apei se asigura conditiile de potabilitate din punct de vedere

bacteriologic conform STAS 1342-91.

Pe plecarea din rezervorul de acumulare este montat dispozitiv de masurarea debitelor in

scopul cunoasterii volumului de apa distribuita spre consumatori.

87

Rezervorul este prevazut cu racord fix (in cazul de fata hidrant de incendiu) pentru

racordarea masinilor pompierilor.

In jurul rezervorului este realizata o zona de protectie sanitara prin imprejmuirea unui

teren in suprafata de (50 x 50) m = 2.500 mp.

Amplasarea rezervorului de inmagazinare la o cota dominanta asigura un sistem de

transport si distributie gravitational al apei potabile spre consumatorii localitatii Borsani,

asigurand debitele si presiunile necesare si la cei mai defavorizati consumatori.

Reteaua de distributie s-a dezvoltat ramificat si inelar cuprinzand urmatoarele lungimi si

diametre de teava din PE 80.

Conducta Dn 63 x 3,6mm, Pn 6 L = 2.700 m

Conducta Dn 75 x 4,3mm, Pn 6

Conducta Dn 90 x 5,lmm, Pn 6

Conducta Dn 110 x 6,3mm, Pn 6

Conducta Dn 125 x 7,lmm, Pn 6

L = 700m

L = 650m

L= 300 m

L = l.700m

Total L = 6.050 ml

2.9.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cotofanesti

Comuna Cotofanesti nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Dofteana

Reteaua de alimentare cu apa a comunei Dofteana este racordata la conducta magistrala

de alimentare cu apa.

2.10.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Dofteana

Reteaua de alimentare cu apa a comunei Dofteana este racordata la conducta magistrala

de alimentare cu apa care apartine S.C. C.R.A.B. S.A.

Racordul la conducta magistrala de apa s-a realizat prin urmatoarele puncte:

88

Condute de legatura 353 I 219 I 246 I 321 I 754 I 342

Total general 2.235

Apa captata din front este pompata printr-o conducta Dn 180 mm PE in lungime de 2,66

km inmagazinata intr-un rezervor suprateran de 700 me amplasat in extravilanul satului

Faraoani. In incinta gospodariei de apa exista si un rezervor suprateran tampon de 15 me.

Statia de clorare s-a amplasat in incinta gospodariei de apa alaturi de rezervorul tampon

de 15 me si statia de pompare, la cota terenului 183,70 m.

Este dimensionata pentru un debit de tranzit de 15,62 l/s.


in rezervorul de inmagazinare de 700 me.

Pentru statia de clorare s-a prevazut o constructie uzinata, intreaga instalatie este

amplasata intr-un container metalic, izolat termic si anticoroziv, avand dimensiunile de 6,10 x

2,50 x 2,51 m.

Containerul este amplasat pe o fundatie de beton.

Suprafata zonei de protectie sanitara. S = 1.672 mp.

Aductiunea reprezinta conducta de legatura dintre gospodaria de apa si rezervorul de

inmagazinare amplasat la cota 298,30 m.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a facut pentru Q = 15,62 l/s.

Aductiunea din tuburi PEID va avea lungimea total L = 2.660 m si se va modifica pe

clase de presiuni astfel:

- Dn 180 mm, L = 1.902 m, PN16

- Dn 180 mm, L = 313 m, PNlO

- Dn 180 mm, L = 445 m, PN6

Rezervorul tampon de 15 me este amplasat in incita gospodariei de apa, alaturi statia de

clorinare si statia de pompare, la cota terenului amenajat de 183,70 m si are rolul de bazin de

aspiratie pentru statia de pompare care transporta apa la rezervorul de inmagazinare de 700 me.

Rezervorul, suprateran, este realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu

dimensiunea de 1,22 x 1,22 m, preuzinate si asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic

suprateran, asezat pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt asezate pe un

radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

90

Captarea apei brute se realizeaza dintr-un front de captare constituit din 3 puturi forate

avand adancimea H = 30 m, echipate cu pompe submersibile cu caracteristicile:

Qpompa = 21,5 mc/h,

H= 88 mCA,

P = 7,5 kw, fiecare.

Apa captata din front este colectata si pompata printr-o conducta Dn 90 mm PE in

lungime de 0,16 km si pompata printr-o conducta Dn 110 mm PE in lungime de 5,70 km intr-un

rezervor de 500 me - semiingropat - amplasat in extravilanul satului Galbeni.

S-a prevazut o statie de clorare amplasata langa rezervor, la cota terenului 245,7 m.

Statia este dimensionata pentru un debit de tranzit de 12 l/s.



Statia de clorare este amplasata impreuna cu rezervorul de 500 me, intr-o incinta

imprejmuita, cu S = 2.000 mp, a carei suprafata se constituie in zona de protectie sanitara severa.

Aductiunea reprezinta conducta de legatura dintre foraje si rezervorul de inmagazinare de

500 me amplasat la cota 245,7 m.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a facut pentru un debit Qad = 12 l/s.

Aductiunea este executata din tuburi PEID, si are lungimea totala L = 2.775 ml, Dn 110

mm.

REZERVOR 500 MC

Rezervorul este amplasat in extravilanul satului Filipesti, la cota teren 245,7 m si are

rolul de compensare a variatiilor orare ale consumului si de stocare a rezervei intangibile pentru

incendiu.

Volumul rezervorului a rezultat de 500,00 me si va inmagazina volumul de compensare

(348,10 me) si volumul de avarie (139,24 me) deoarece volumul de incendiu (173,09 me) este

mai mare decat volumul de avarie.

Rezervorul este semiangropat.

Rezervorul este amplasat intr-o incinta imprejmuita, cu S = 2.000 mp, a carei suprafata se

constituie in zona de protectie sanitara severa

Reteaua de distributie este in sistem ramificat si este prevazuta din tuburi PEID, PN6.

95

Debitul de dimensionare al retelei de distributie este Q5 or max= 7,78 l/s, corespunzator

pentru q5p=801/om,zi.

Lungimea totala a retelei de distributie este de 28.151 ml.

Caracteristicile retelei de distributie a apei potabile

2.12.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Filipesti

Comuna Filipesti nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Hemeius

2.13.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Hemeius

Transportul apei potabile catre comuna Hemeius - Sat Fantanele este asigurat prm

intermediul Sistemului de alimentare al Comunei Margineni prin rezervorul suprateran din satul

Trebes, de forma dreptunghiulara si capacitate V = 250 me. Pentru prelevarea apei s-a prevazut

un camin de bransament in care a fost montat un apometru tip Zenner cu diametrul la racord de

45 mm pentru contorizarea consumurilor zilnice de apa si o statie de hidrofor (2 pompe cu: Q = 7

mc/h, P = 0,7 kW/ buc, H = 40 - 50 mCA).

Refularea apei se realizeaza prin conducta din PE I 00 0 75 mm si lungime 1.045 m.

Aductiunea apei de la rezervorul semiingropat se realizeaza prin conducta din PE80 0

11 O mm pe o lungime de cca. 500 m, pana la punctul de intersectie cu reteaua de distributie.

In cadrul Sistemului de alimentare al comunei Hemeius exista un rezervor semiingropat,

din beton armat monolit, de tip circular, de capacitate V = 100 me; din care se asigura rezerva de

apa de incendiu (pentru hidrantii exteriori), volumul de compensatie orara si volumul de avarie.

De la cota de amplasament a rezervorului este asigurata alimentarea gravitationala a localitatii.

Aceasta cota asigura presiunea de minim 7m coloana de apa necesara functionarii hidrantilor

exteriori in punctul eel mai dezavantajos.

96

Reteaua de distributie a ape1 m satul Fantanele cuprinde totalitatea conductelor,

arrnaturilor, aparatelor de masurat si constructiilor, accesorii care asigura transportul apei de la

conducta de aductiune si pana la bransamentele utilizatorilor. Reteaua de distributie urmareste, in

general, traseele strazilor si ale aleilor.

Conform datelor preluate din documentatia din faza Pth+DDE, dupa forma in plan,

dispozitia retelei de distributie este realizata in sistem ramificat.

Reteaua de distributie a fost echipata cu hidranti de incendiu si camine de vane, iar pentru

limitarea presiunii, datorita configuratiei terenului s-a impus si un camin de rupere a presiunii

echipat cu robinet AQUA REDUCT.

Reteaua existenta are o lungime de 6.070 m si este constituita astfel:

- conducta PE80 0 40 mm - 130 m;



- conducta PE80 0 90 mm - 4.200 m;

- conducta PE80 0 110 mm - 1.190 m.

Reteaua de distributie este prevazuta cu camme de bransament situate la limita

proprietatii utilizatorului cat si pe proprietatea acestora acolo unde conditiile tehnice nu au

perrnis altfel, care cuprind vana de concesie, apometru, aerisitor, robinete de trecere si robinete

de descarcare a instalatiei interioare.

2.13.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Hemeius

Comuna Hemeius nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Magiresti

2.14.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Magiresti

97

SISTEM ALIMENTARE CU APA Com. MAGIRESTI, Sate: Magiresti, Prajesti,

Sesuri, Stanesti

SURSA DE APA REALIZATA

SURSA care reprezinta racordul la conducta de aductiune Darrnanesti-Comanesti,

conducta care pleaca de la statia de tratare Caraboaia.



comuna Ardeoani, s-au considerat comune: sursa (care reprezinta racordul la conducta de

aductiune Darmanesti-Comanesti), conducta de aductiune generala, statia de repompare, rezervor

tampon de 300 me si statie de clorinare, conducta de aductiune generala pompata, rezervorul

general de 300 me si aductiunea generala gravitationala.

•!• obiecte comune pentru 9 sate, si anume: satele Poduri si Bucsesti din comuna


satele Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani:

racord la conducta existenta de otel Dn 800 mm cu conducta Dn 500 mm, la

presiunea disponibila de cca. 6 atm;

conducta de aductiune generala (A), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L

= 1.870 m, astfel: Dn 560 mm, PNIO, L = 930 m si Dn 560 mm, PN6, L = 940 m;

rezervor tampon de 300mc;

statie de repompare echipata cu 4 + 2 pompe avand Q1o1a1 = 230 l/s = 828 mc/h; H =

145 m;

statie de clorare, cu Q tran:it = 230 l/s;

conducta de aductiune generala pompata (AP), realizata din tuburi PEID, in lungime

totala de L = 7.890 m astfel: Dn 560 mm, PN16, L = 4.480 m; Dn 315 mm, PN16, L = 1.385 m;


280 mm, PN6, L = 595 m;

rezervor general de inmagazinare cu capacitatea de 300 me, amplasat pe cota 514,50

m· '

98

conducta de aductiune generala gravitationala (AG), realizata din tuburi PEID, in


m· '

•!• obiecte comune pentru cele 6 sate ale comunelor Magiresti si Ardeoani

Aductiune gravitationala AIV

Conducta de aductiune gravitationala AIV este comuna pentru 6 sate, si anume: satele

Magiresti, Prajesti, Sesuri si Stanesti din comuna Magiresti si satele Ardeoani si Leontinesti din

comuna Ardeoani.

Reprezinta conducta de legatura dintre nodul de ramificatie T cu aductiunea satului Valea

Arinilor din comuna Magiresti si nodul de ramificatie X cu aductiunea satelor Ardeoani si

Leontinesti din comuna Ardeoani.

Debitul care tranziteaza conducta de aductiune este de 18,84 l/s.

(QadPrajesti+Magiresti + Stanesti + Scsuri + QadArdeoani + Leontincsti = 10,88 + 7,96 = 18,841/s)

Aductiunea gravitationala AIV este executata, din tuburi PEID si are o lungime totala L =

2.120m, astfel:

Lungimi (m)

Tronson Dn200mm

PN6 PNlO PN16

T - S 5 - -S -U 70 - -

U - V - 850 -V -X - - 565

TOTAL 105 850 565

TOTAL 2.120

GENERAL

•!• OBIECTE AFERENTE SATELOR MAG/REST/, PRAJESTJ, SESURI SI

STANESTJ, COMUNA MAG/REST/

99

ADUCTIUNE GRAVITATIONALA AV

Conducta de aductiune gravitationala AV reprezinta conducta de legatura dintre nodul de

ramificatie X cu aductiunea satelor Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani si gospodaria

de apa comuna a satelor Magiresti, Prajesti, Sesuri si Stanesti din comuna Magiresti (din care fac

parte statia de clorinare si rezervorul de 550 me).

Pe conducta de aductiune gravitationala AV, imediat dupa nodul X, spre rezervorul de

inmagazinare de 550 me.

Dimensionarea conductei de aductiune AV s-a facut pentru un debit Qad = 10,88 l/s.

Aductiunea este executata, din tuburi PEID si are o lungime totala L = 1.265 m, astfel:

Lungimi (m)

Tronson Dn 160 mm

PN6 PNlO PN16

X - Xl - - 120

Xl-X2 - 140 -

X2 - X3 - 255 -X3 - X4 - 600 -

X4 - REZ 150 - -

TOTAL 150 995 120

TOTAL 1.265

GENERAL

STATIE DE CLORINARE

Apa furnizata este tratata in statia de tratare Caraboaia din localitatea Darmanesti si este

potabila.

100

Pentru satele Magiresti, Prajesti, Sesuri si Stanesti din comuna Magiresti s-a prevazut

tratarea apei prin clorare, avand in vedere lungimea mare a aductiunii pana la rezervorul de 550

me al satelor.

Statia de clorinare s-a amplasat in gospodaria de apa, langa rezervorul de inmagazinare de

550 me, la cota terenului 474,80 m.

Se va dimensiona pentru un debit de tranzit de 10,88 l/s.



Pentru statia de clorinare s-a prevazut o construcie uzinata, intreaga instalatie este

amplasata intr-un container metalic, izolat te1mic si anticoroziv, avand dimensiunile de 6, 10 x

2,50 x 2,51 m.

Containerul este amplata pe o fundatie de beton care tine seama de sistematizarea

generala a incintei.

SISTEM ALIMENTARE CU APA Com. MAGIRESTI, Sat: Valea Arinilor


SURSA care reprezinta racordul la conducta de aductiune Darmanesti - Comanesti,

conducta care pleaca de la statie de tratare Caraboaia.

Conducta de aductiune principala pentru alimentarea cu apa a sistemului traverseaza

zonele preorasenesti aferente orasului Moinesti tinandu-se cont de posibilitatea dezvoltarii

ulterioare a acestor zone.

Pentru satele Poduri si Bucsesti din comuna Poduri cat si pentru satele Magiresti,

Prajesti, Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor din comuna Magiresti si satele Ardeoani si

Leontinesti din comuna Ardeoani, s-au considerat comune:

sursa (care reprezinta racordul la conducta de aductiune Dannanesti - Comanesti),

conducta de aductiune generala,

statia de repompare,

rezervor tampon de 300 me,

statie de clorinare,

101

conducta de aductiune generala pompata,

rezervorul general de 300 me,

aductiunea generala gravitationala.






conducta de aductiune generala (A), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L

= 1.870 m, astfel: Dn 560 mm, PNlO, L = 930 m si Dn 560 mm, PN6, L = 940 m;

rezervor tampon de 300 me;

statie de repompare echipata cu 4 + 2 pompe avand Qtotal = 230 l/s = 828 mc/h; H =

145 m;

statie de clorinare, cu Q tran:it = 230 l/s;




280 mm, PN6, L = 595 m;


m· '



m· '

•!• obiecte comune pentru cele 7 sate ale comunelor Magiresti si Ardeoani (Valea

Arinilor, Prajesti, Magiresti, Stanesti, Sesuri, Ardeoani, Leontinesti):

conducta de aductiune gravitationala AII, realizata din tuburi PEID, in lungime totala

de L = 2.385 m, astfel: Dn 225 mm, PN6, L = 65 m; Dn 225 mm, PNlO, L = 995 m si Dn 225

mm, PN16, L = 1.325 m;

102

Aductiune gravitationala All

Conducta de aductiune gravitationala All este comuna pentru 7 sate, si anume: satele

Valea Arinilor, Magiresti, Prajesti, Sesuri si Stanesti din comuna Magiresti si satele Ardeoani si

Leontinesti din comuna Ardeoani.

Reprezinta conducta de legatura dintre nodul de ramificatie I cu aductiunea satelor Poduri

s1 Bucsesti din comuna Poduri si nodul de ramifi.catie T cu aductiunea comuna a satelor

Magiresti, Prajesti, Sesuri si Stanesti din comuna Magiresti si satelor Ardeoani si Leontinesti din

comuna Ardeoani .

Debitul care tranziteaza conducta de aductiune este de 22,16 l/s.

(Qad Valea Arinilor + Qad Prajesti + Magiresti + Stanesti + Sesuri + Qad Ardeoani + Leontinesti = 3,32 + 10,88 +

7,96 = 22,161/s)

Aductiunea gravitationala All se va executa, din tuburi PEID si va avea o lungime totala

L = 2.385 m, astfel:

Lungimi (m)

Tronson Dn225mm

PN6 PNlO PN16

1- N - 370 -N-0 - - 1.200

0 - P - - 125

P - R - 625 -R -T 5 - -

TOTAL 5 995 1.325

TOTAL 2.385

GENERAL

•!• OBIECTE AFERENTE SATULUI VALEA ARIN/LOR:

- conducta de aductiune gravitationala AIII, realizata din tuburi PEID, in lungime totala

deL = 170m, Dn 110mm,PN6;

103

- statie de clorinare, cu Q 1, 0,i=;, = 3,32 l/s;

- rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 200 me, incluzand si rezerva de incendiu


- retea de distributie prevazuta din PEID, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 - 125 mm,

in lungime totala de 3.880 m.

ADUCTIUNEA GRA VITATIONALA AIII

Conducta de aductiune gravitationala AIII reprezinta conducta de legatura dintre nodul de

ramificatie T cu aductiunea comuna a satelor Magiresti, Prajesti, Sesuri si Stanesti din comuna

Magiresti si satelor Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani si gospodaria de apa a satului

Valea Ari nil or (din care fac parte statia de clorare si rezervorul de 200 me).

Dimensionarea conductei de aductiune AIII s-a facut pentru un debit Qad = 3,32 l/s.

Aductiunea este executa, din tuburi PEID si are o lungime totala L = 170 m, astfel:

Tronson Lungimi (m)

Dn llOmm

PN6

T - REZ 170

TOTAL 170

STATIE DE CLORINARE

Apa furnizata este tratata in statia de tratare Caraboaia din localitatea Darmanesti si este

potabila.

Pentru satul Valea Arinilor, comuna Magiresti s-a prevazut tratarea apei prin clorare,

avand in vedere lungimea mare a aductiunii pana la rezervorul de 200 me al satului.

Statia de clorinare este amplasata langa rezervorul de inmagazinare de 200 me, la cota

terenului 490,00 m.

Este dimensionat pentru un debit de tranzit de 3,32 l/s.

104

Dezinfectarea apei se face cu clor gazos. Timpul de contact intre clor si apa se realizeaza


Statia de clorinare este prevazuta cu 2 incaperi:

incapere in care se afla buteliile de clor si aparatul de dozare;

cealalta incapere care cuprinde pompa pentru ridicarea presiunii si ejectorul, instalatia

de contorizare si instalatiile anexe.

Pentru statia de clorinare s-a prevazut o constructie uzinata, intreaga instalatie urmand a fi


2,50 x 2,51 m.

Containerul este amplasat pe o fundatie de beton care tine seama de sistematizarea


2.14.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Magiresti

Comuna Magiresti nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Margineni

2.15.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Margineni

Transportul apei potabile catre comuna Margineni este asigurat din gospodaria apei

existente la Statia Barati printr-o conducta de transport PEID in lungime de

configurata astfel:

si care este

Din punctul de racord din rezervoarele de la Barati pana la statia de pompare SP 1

conducta de transp01i este gravitationala cu o lungime de 4, 174 km cu diametre cuprinse intre

225 mm si 160 mm (De =2 25 mm , L = 0,750 km; De = 200 mm, L = 1,272 km: De = 160 mm,

L = 2,152 km).

Schimbarea diametrului conductei de transport pe aceasta portiune se impune datorita

posibilitatii de alimentare gravitationala a consumatorilor din Rezervoarele de la Barati care sunt

situate la cota 213,00 mdMN.

105

Din statia de pompare SP 1 apa este pompata printr-o conducta de transport De 160 mm

(L = 1,089 Km ) in rezervorul de inmagazinare situate in satul Trebes-Fantanele situate la cota

278,63 mdMn.

Statia de pompare SPI este echipata cu un rezervor de compensare cu volum Ve = 15 me

si 2 pompe (IA + IR) cu urmatorele caracteristici: Q total = 28 mc/h (7,78 l/sec). P= 1 I Kw/

buc.

Din rezervorul Trebes - Fantanele apa este distribuita gravitationa in satele Padureni,

Valea Budului, Poiana si Trebes.

Tot din reteaua de distributie ce pleaca din acest rezervor, apa este pompata si de doua

statii de pompare SP 2 si SP 3.

Statia de pompare SP2 este echipata cu un rezervor tampon de I 5 me, o Statie de

clorinare (cu un debit de tranzit Q total = 13,93 mc/h = 3,87 I/sec) si 2 pompe (IA + IR) cu

mmatorele caracteristici: Q total = I3 ,93 mc/h ( 3,871/sec). P= 7 Kw/buc.

Din Statia de pompare SP2 apa este transportata printr-o conducta Dn = 110 mm ( L =

0,884 km) in rezervorul de inmagazinare din Satul Luncani cu o capacitate de 250 me (care

include si rezerva de incendiu) din care apa este distribuita gravitational in satele Luncani si

Podis.

Statia de Pompare SP3 pompeaza apa in rezervorul de inmagazinare aferent sitemului de

alimentare al Comunei Hemeius (sat Fantanele) care este descrisa separat.

In cadrul Sistemului de alimentare cu apa Margineni exista unnatoarele rezervoare de

inmagazinare :

- 2 rezevoare tampon de 15 me ( 2 x I5 me);

- 2 rezervoare de inmagazinare (2 x 250 me) din care unul in satul Trebes-Fantanele si

altul in satul Luncani;

- Rezervorul din satul Trebes- Fantanele, in care se realizeaza racordul sistemului de

alimentare cu apa, care este un rezervor semingropat iar eel de la Luncani este suprateran,

dreptunghiular, din panouri metalice cu o capacitate V = 250 me.

Reteaua de distributie apa potabila a Sistemului de alimentare cu apa ferent Comunei

Margineni are o lungime de 57,625 km repartizata astfel:

- Sat Margineni, PEID, De = 63- 160 mm, L = 24,037 km;

- Sat Barati, PEID, De = 63 - 110 mm, L = 5,323 km;

106

- Sat Trebes, PEID, De = 75 - 160 mm, L = 2,273 km;

- Sat Padureni, PEID, De = 60 - 160 mm, L = 3,022 km;

- Sat Poiana, PEID, De = 90 mm, L = 2,026 km;

- Sat Valea Budului, PEID, De = 63, 125 si 160 mm, L = 4,650 km;

- Sat Valea Luncani, PEID, De = 63, 110 si 160 mm, L = 10,1 70 km;

- Sat Podis, De = 63, 110 mm, L = 6,124 km.

2.15.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Margineni

Dintre toate localitatile care compun comuna Margineni doar satele Margineni si Barati

sunt prevazute cu colectoare a apelor uzate menajere din reteaua stradala sau direct de la

consumatoriii racordati pe traseu, pe care le dirijeaza prin intermediul a 3 statii de pompare catre

reteaua de canalizare a municipiului Bacau.

Reteaua de canalizare a comunei Margineni are o lungime totala de 10, 925 km

repartizata astfel:

- Colectoare P AFSIN Dn 300 mm, in Lungime L = 0, 722 Km;

- Colectoare P AFSIN Dn 200 mm, in Lungime L = 10, 203 Km.

Repartizarea conductei de canalizare pe cele doua localitati se prezinta astfel :

- 6,101 km, Dn 200 - 300 mm pentru satul Barati;

- 4,824 km , Dn 200 - 300 mm pentru satul Margineni.

Comuna Margineni nu are statie de epurare, iar apele uzate sunt preluate cu ajutorul a 3

statii de pompare de catre sistemul de canalizare al municipiului Bacau si epurate in cadrul statiei

Izvoare Bacau.

Caracteristicile eel or 3 statii de pompare ape uzate sunt dotate fiecare cu 2 pompe (1 A +

IR) sunt:

- Q = 8 me /h; H = 15 mcA; P= 2 kw;

- Q = 20 me /h; H = 18 mcA; P= 5 kw;

- Q = 6,5 me /h; H = 25 mcA; P= 2,2 kw.


Comuna Poduri

107

2.16.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Poduri


SURSA care reprezinta racordul la conducta de aductiune Darmanesti - Comanesti,

conducta care pleaca de la statie de tratare Caraboaia.



comuna Ardeoani, s-au considerat comune:

sursa (care reprezinta racordul la conducta de aductiune Darmanesti-Comanesti)

conducta de aductiune generala, statia de repompare

rezervor tampon de 300 me

statie de clorare

conducta de aductiune generala pompata

rezervorul general de 300 me

aductiunea generala gravitationala.






conducta de aductiune genera.la (A), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L

= 1.870 m, astfel: Dn 560 mm, PNlO, L = 930 m si Dn 560 mm, PN6, L = 940 m;

rezervor tampon de 300mc;

statie de repompare echipata cu 4 + 2 pompe avand Q1ota1 = 230 l/s = 828 mc/h; H =

145 m;

statie de clorinare, cu Q tran:ii = 230 l/s;



108


280 mm, PN6, L = 595 m;


m· '


lungime totala de L = 610 m, astfel : Dn 280 mm, PNlO, L = 305 m si Dn 280 mm, PN6, L = 305

m· '

•!• OBIECTE AFERENTE SATELOR PODURI SI BUCSESTI DIN COMUNA

POD URI:

conducta de aductiune gravitationala (AI), realizata din tuburi PEID, in lungirne totala

de L = 2.300 m, astfel: Dn 200 mm, PNlO, L = 1.710 m si Dn 200 mm, PN6, L = 590 m;

statie de clorinare, cu Q tran:it = 14, 19 l/s;

rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 700 me, incluzand si rezerva de incendiu


retea de distributie prevazuta din PEID, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 - 250

mm, in lungime totala de 17.995 m.

ADUCTIUNE GRAVITATIONALA (Al)

Conducta de aductiune gravitationala AI reprezinta conducta de legatura dintre nodul

de ramificatie I ( dintre aductiunea satelor Poduri si Bucsesti din comuna Poduri si conducta de

aductiune comuna pentru comunele Magiresti si Ardeoani) si gospodaria de apa a satelor Poduri

si Bucsesti (din care fac parte statia de clorinare si rezervorul de 700 me).

astfel:

Dimensionarea conductei de aductiune s-a facut pentru un debit Qad = 17 ,94 l/s.

Aductiunea este executata, din tuburi PEID si va avea o lungime totala L = 2.300 m,

Lungimi (m)

Tronson Dn 200 mm

PN6 PNlO

I-J - 970

109

J- K 175 -K-L 140 -

L - M - 740

M-REZ 275 -

TOTAL 590 1.710

TOTAL 2.300

GENERAL

STATIA DE CLORARE

Apa fumizata este tratata in statia de tratare Caraboaia din localitatea Darmanesti si este

potabila conform L 304/2002 si autorizatiei sanitare de functionare nr.283/2000.

Pentru satele Poduri si Bucsesti, comuna Poduri s-a prevazut tratarea apei prin clorare,

avand in vedere lungimea mare a aductiunii de la statia de repompare pana la rezervorul de 700

me al acestor sate.

Statia de clorinare s-a amplasat in gospodaria de apa, langa rezervorul de inmagazinare de

700 me, la cota terenului 492,00 m.

S-a dimensionat pentru un debit de tranzit de 14,19 l/s.



Pentru statia de clorinare s-a prevazut o constructie uzinata, intreaga instalatie urmand a fi


2,50 x 2,51 m.

2.16.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Poduri

Comuna Poduri nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Prajesti

Sistemul de alimentare cu apa existent asigura apa potabila satul Prajesti.

110

2.17.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Prajesti

Captarea apei brute se realizeaza dintr-un front de captare constituit din 3 puturi forate la

o adancime de H = 110,00 m la echidistanta de 300 m, echipate cu electropompe submersibile,

cu caracteristicile:

PN6.

Q = 2,44 l/s x 3 = 7,32 l/s;

H = 105 m;

P = 5,5 kW;

Conducta de legatura intre puturi realizata din PEID, are L = 600 m, Dn 90 si 110 mm


lungime de 1,426 km intr-un rezervor de 400 me - suprateran - amplasat in satului Prajesti.

Zona de protectie sanitara cu regim sever are o suprafata de S = 30 x 30 = 900 mp x 2 =

1.800 mp, in jurul puturilor forate P2 si P3, iar zona de protectie a putului P1 este inclusa in zona

de protectie a statiei de clorinare, cu o suprafata de S= l.160 mp.

A vand in vedere ca apa bruta captata contine amoniac peste limita admisa tratarea apei

consta in reducerea amoniacului si clorinarea acesteia cu ajutorul unei instalatii care se compune

din urmatoarele obiecte, amplasate conform fluxului tehnologic:

trei bazine pentru realizarea timpului de contact cu clorul de 15 minute si pentru

oxidare, cu diametrul de 1,422 m, avand fiecare suprafata utila de 1,59 mp si capacitatea de 2,22

me;

patru filtre sub presiune avand diametrul 36" in care se realizeaza o viteza de filtrare

10,53 m/h;

o instalatie de clorare cu clor gazos pentru 7,69 l/s;

o instalatie de preparare a aerului comprimat pentru actionarea vanelor pneumatice.

Instalatia de reducere a amoniacului s-a amplasat in aceeasi incinta cu putul forat Fl s1

este dimensionata pentru un debit de tranzit de 7 ,69 l/s.

Apa tratata este transportata prin intermediul unei conducte din PEID, PNl 0 si PN 6,

L= l .409m si inmagazinata in rezervorul de 400 me, aflat la cota 227 m.

111

Containerul instalatiei de reducere a amoniacului este o constructie metalica

preuzinata, tip container, izolat termic si anticoroziv, avand dimensiunile de 12,20 x 2,44 x 2,57

m pe fundatie de beton, supraterana.

Containerele instalatiei de reducere a amoniacului si eel de clorare sunt dimensionate

pentru un debit de tranzit de 7,69 l/s. Clorul va continua sa fie introdus pana la atingerea unui asa

numit "punct de rupere", cand se produce oxidarea cloraminelor.

Urmeza procesul de filtrare. Filtrarea se va face pe carbune activ granular si va retine

compusii de reactie amoniacali.

Clorul ca dezinfectant va fi introdus in apa dupa procesul de filtrare, timpul de contact

dintre apa si clor realizandu-se atat in conducta de aductiune a rezervorului de inmagazinare cu

capacitatea de 400 me, cat si in acesta din urma.

Instalatia de clorare este prevazuta cu un compartiment in care se afla buteliile de clor,

aparatul de dozare, pompa pentru ridicarea presiunii si ejectorul, instalatia de contorizare si

instalatiile anexe.

Rezervorul este amplasat in incinta gospodariei de apa, la cota teren 227,00 m. Volumul

rezervorului este de 400 me prin rotunjirea superioara a sumei volumului de compensare (243,45

me) cu volumul intangibil (145,62 me) [in cazul de fata volumul de avarie (97,38 me) este mai

mic decat volumul intangibil].

Rezervorul este realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de

1,22 x 1,22 m, preuzinate si asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran, asezat

pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt asezate pe un radier general din

beton armat cu grosimea de 30 cm.

Rezervorul este montat intr-o incinta imprejmuita cu o suprafata de S = 1.690 mp, a carei

suprafata constituie zona de protectie sanitara severa.

Reteaua de distributie a localitatilor Prajesti este in sistem ramificat si este prevazuta din

tuburi PEID, PN6 si s-a dimensionat la un debit Q = 11,40 l/s, varianta qsp=80 l/om,zi.

Reteaua de distributie functioneaza gravitational, din presiunea asigurata de cota de

montaj a rezervorului, cu diferentierea a doua zone prin intermediul unui camin reductor de

presiune amplasat pe curba de 179,00 m.

Lungimea totala a retelei de distriburie este de 9 .641 m.

Sistemul a fost pus in functiune in anul 2004.

112

2.17.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Prajesti

Comuna Prajesti nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Stefan eel Mare

Sistemul de alimentare cu apa existent in Comuna Stefan Cel Mare asigura apa potabila

sat Stefan Cel Mare, Bogdana si Negoiesti.

2.18.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Stefan eel

Mare

Sistemul de alimentare cu apa existent in Comuna Stefan Cel Mare asigura apa potabila

sat Stefan Cel Mare, Bogdana si Negoiesti.

Captarea apei brute se realizeaza dintr-o sursa subterana - drenuri cu doua camere

colectoare, pusa in functiune in anul 2006, cu urmatoarele caracteristici:

- capacitate exploatata = 3,90 l/sec

Apa captata din drenuri este pompata printr-o conducta Dn 110 mm PE in lungime de

4,00 km intr-un rezervor tampon de 60 me - suprateran - in incinta statiei de pompare sat

Bogdana de unde este pompata intr-un rezervor cu capacitatea de 300 me - suprateran -

amplasat in extravilan sat Negoiesti.

Statia de pompare ste alipita rezervorului tampon si este o constructie simpla din beton

armat.

Statia de pompare are rolul de a conduce apa tratata in rezervorul de inmagazinare de 300

me.

Automatizarea functionarii echipamentelor de pompare, se realizeaza prin traductoare

electromagnetice de nivel, montate la rezervorul de inmagazinare de 300 me.

113

Statie de pompare este echipata cu 2 electropompe H = 134 m\ Q = 18,5 mc/h, P = 11 kw,

cu un debit instalat de 3,90 I/sec si al caror echipamente electrice asigura pomire - oprirea si

protectia automata a electropompelor.

Suprafata zonei de protectia a statiei de pompare, statiei de clorinare si a rezervorului

tampon este de 6.400 mp.

Transportul apei de la statia de pompare la rezervorul de inmagazinare de 300 me, se face

prin intermediul conductei de aductiune in L = 4.000 ml.

Sistemul de alimentare cu apa din com. STEFAN CEL MARE, este prevazuta cu o statia

de clorare cu clor gazos, cu reglare manuala a dozei de clor si este dotata cu detector de clor

pentru detectarea scaparilor accidentale de clor in atmosfera.

Statia de tratare cu clor gazos realizeaza dozarea clorului in apa inmagazinata si este

constructie separate inaintea statiei de pompare.

Transportul apei de la statia de pompare la rezervorul de inmagazinare de 300 me, se face

prin intermediul conductei de aductiune in L = 4.000 ml:

- Dn 110 x 10 mm, PEIOO, PN16 = 2.162,20 ml;

- Dn 110 x 6,6 mm, PE IOO, PNlO, = 1.837,80 ml.

- Apa captata din drenuri, este inmagazinata intr-un rezervor subteran intermediar de 60

me, cu rol de rezervor tampon al statiei de pompare.

- Rezervorul tampon de 60 me, este o constructie din beton armat monolit si este

prevazut cu o conducta de go lire, Dn 11 Ox6,3 mm, PE80, Pn6, SDRl 7 ,6.

Reteaua de distributie apa potabila este in sistem ramificat, functionand gravitational.

Reteaua de distributie are o lungime de 12.000 ml si este realizata di tevi de poliestirena

de inalta densitate :

Dn90x5,lmm; PE80; SRDl 7,6; PN6; L = 7.496 ml;

Dnl 10x6,3mm; PE80; SRDl 7,6; PN6; L = 3.000 ml;

Dn125x7,lmm; PE80; SRDI 7,6; PN6; L = 1.195 ml;

Dnl60x9,lmm; PE80; SRDI 7,6; PN6; L = 309 ml;

------------------------------------------ TOT AL = 12. 000 ML

2.18.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Stefan ce Mare

114

Comuna Stefan eel Mare nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Tatarasti

Sistemul de alimentare cu apa existent in ComunaTatarasti asigura apa potabila doar in

satul Comii de Sus.

2.19.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Tatarasti

Sistemul de alimentare cu apa existent in ComunaTatarasti asigura apa potabila sat Comii

de Sus.

Captarea apei brute se realizeaza dintr-un put, pus in functiune in anul 2006, echipat cu

electropompa submersibila, cu urmatoarele caracteristici:

- capacitate totala instalata = 12,60 I/sec

- capacitate exploatata = 3,52 l/sec

Zona de protectie sanitara cu regim sever este 5.000 mp, injurul putului forat.


lungime de 1,80 km intr-un rezervor de 200 me - semiingropat - amplasat in satul Cornii de Sus

- zona Pirlitura. Lungimea totala a conductei de aductiune si refulare este de 2, 15 Km.

S-a prevazut o statie de clorare amplasata langa rezervorul de 200 me, dimensionata

pentru un debit de tranzit de 3,6 l/s.

Statia de clorare este o constructie independenta cuprinzand instalatii de dezinfectare a

apei cu clor gazos avand capacitatea de 200 g/h precum si aparatura pentru verificarea clorului

rezidual.


in rezervorul de 200 me. Consumul de clor este de 2 kg/h.

Reprezinta conducta de legatura dintre statia de clorare si rezervorul de inmagazinare de

200 me.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a facut pentru Q sursa (80 l/om,zi), respectiv 3,6

l/s.

11 5

Aductiunea se va executa pe L = 1.800 m, din tuburi PEID astfel:

PNlO, Dn 1 lOmm, L = 875 m;

PN6, Dnl 10 mm, L = 925 m.

Conducta de aductiune si refulare are o lungime L = 2.150 ml.

REZERVOR 200 MC

Rezervorul este amplasat in incinta gospodariei de apa, la cota teren 227 ,00 m si are rolul

de compensare a variatiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru

incendiu si de aspiratie pentru pompele din statia de pompare cu grup de pompe booster care

asigura presiunea in reteaua de distributie pentru zona inalta a a localitatii Tatarasti.

Volumul rezervorului este de 200,00 me: volumul de compensare (144 me) si cu volumul

intangibil (56 me).

Accesul la rezervor si vana de incendiu, amplasata intr-un camin, in incinta, este amplasat

pe o platforma special amenajata, carosabila, racordata la drumul judetean din apropiere.

Rezervorul si statia de clorinare, s-au montat intr-o incinta imprejmuita S = 775 mp, a

carei suprafata se constituie in zona de protectie sanitara severa.


montaj a rezervorului, cu diferentierea a doua zone prin intermediul unui camin reductor de

presiune;

Caracteristicile retelei de distributie a apei potabile

Nr. Denumire 1 3 s pozitionare tip apa MID .Is L PN Tip hidrant

crt. tronson ext hidrant

PEHD 110 16 1 R200 - 1 bruta 360 - -

PEHD 110 6

2 1 - 1 Potabila PEHD 110 400 6 De incendiu ingropat

3 1 - 2 Potabila PEHD 110 70 6


5 2- 30 Potabila PEHD 90 85 - -

6 30 - 31 Potabila PEHD 110 160 6 -

7 31 - 31 Potabila PEHD 110 105 6

8 31 - 33 Potabila PEHD 110 110 6

9 33 - 34 Potabila PEHD 90 120 6 - -

116

10 31 - 34 Potabila PEHD 90 65 6 - -11 34 - 33 potabila PEHD 90 110 6

12 30 - 29 Potabila PEHD 90 260 6

13 29-27 Potabila PEHD 90 175 6 - -14 27 - 26 Potabila PEHD 90 210 6 - -

15 26 - 26 Potabila PEHD 90 155 6 De incendiu

16 28 - 5 Potabila PEHD 90 100 6 - -17 5 - 6 Potabila PEHD 90 190 6 De incendiu Ingropat

18 6 - 7 Potabila PEHD 90 180 10 De incendiu Ingropat-

19 7 - 8 Potabila PEHD 90 100 10 - -20 8 - 9 Potabila PEHD 90 65 10 - -21 9-10 Potabila PEHD 90 150 10 - -


23 11 - 12 potabila PEHD 90 100 10 De incendiu Ingropat

24 12 - 12 Potabila PEHD 90 190 10

25 12 - 35 potabila PEHD90 115

26 35 - 36 potabila PEHD 90 35

27 5 - 4 potabila PEHD 110 185 6

28 4 - 3 potabila PEHD 110 88 6

29 3-2 potabila PEHD 110 125 6

30 2 - 2 potabila PEHD 110 55

31 2 - 13 potabila PEHD 110 755 6

32 13 - 16 potabila PEHD 110 60 6

33 16 - 14 potabila PEHD 110 50 6

34 14 - 14 potabila PEHD 110 125 6

35 19 - 14 potabila PEHD 110 150 6

36 19 - 14 potabila PEHD 110 100 6

37 18 -19 potabila PEHD 110 240 10

18 - 17 -38 '

potabila PEHD 110 100 6 17

117

39 19 - 20 potabila PEHD 110 150 10

40 20 - 20 potabila PEHD 110 50 10

41 20 - 20 potabila PEHD 90 72 6

42 16 - 20 potabila PEHD 90 200 6

21 - 20-43 ,, potabila PEHD 90 150 6

20

44 21 - 22 potabila PEHD 110 110 6

45 22 - 23 potabila PEHD 110 30 6

46 23 - 6 potabila PEHD 90 250 6

47 23 - 9 potabila PEHD 90 175 6

48 22 - 24 potabila PEHD90 150 6

49 18 - 10 potabila PEHD 110 850 6

Lungimea totala a retelei de distributie este de 8.270 ml.

2.19.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Tatarasti

Comuna Tatarasti nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.


Comuna Traian

Sistemul de alimentare cu apa existent in Comuna Traian asigura apa potabila in satul

Traian si Zapodia.

2.20.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Traian

Captarea apei brute se realizeaza dintr-un front, pus in functiune in anul 2004, cu 2 puturi

forate ce au adancimea H = 140 m la echidistanta dintre puturi de 270,00 m, echipate cu pompe

submersibile cu caracteristicile Qpompa = 1,81 l/s = 6,52 mc/h, H = 76 m, cu urmatoarele

caracteristici:

118

- capacitate totala instalata 3,62 l/sec

- capacitate exploatata 2, 70 l/sec

Zona de protectie sanitara cu regim sever Pl: S = 698 mp si P2: S = 698 mp.


lungime de 1,80 km intr-un rezervor de 200 me - suprateran - amplasat in extravilanul satului

Traian.

Intrucat apa bruta captata contine amoniac peste limita admisa tratarea apei consta in

reducerea amoniacului si clorinarea acesteia cu ajutorul unei instalatii.

Instalatia de reducere a amoniacului si clorinare este amplasata in aceeasi incinta cu putul

P2, care se compune din urmatoarele obiecte, amplasate conform fluxului tehnologic:

- trei bazine pentru realizarea timpului de contact cu clorul de 15 minute si pentru

oxidare, cu diametrul de 1,422 m, avand fiecare suprafata utila de 1,59 mp si capacitatea de 2,22

me;

- patru filtre sub presiune avand diametrul 36" in care se realizeaza o viteza de filtrare

10,53 m/h;

- o instalatie de clorare cu clor gazos pentru 7,69 l/s;

- o instalatie de preparare a aerului comprimat pentru actionarea vanelor pneumatice.

Apa tratata este transportata prin intermediul unei conducte din PEID, PNl 0 si PN 6, L =

1.409 m si inmagazinata in rezervorul de 400 me, aflat la cota 227 m.

Containerul instalatiei de reducere a amoniacului este o constructie metalica

preuzinata, tip container, izolat termic si anticoroziv, avand dimensiunile de 12,20 x 2,44 x 2,57

m pe fundatie de beton, supraterana.

Containerele instalatiei de reducere a amoniacului si eel de clorare sunt dimensionate

pentru un debit de tranzit de 7,69 l/s. Clorul va continua sa fie introdus pana la atingerea unui asa

numit "punct de rupere", cand se produce oxidarea cloraminelor.

Urmeza procesul de filtrare. Filtrarea se va face pe carbune activ granular si va retine

compusii de reactie amoniacali.

Clorul ca dezinfectant va fi introdus in apa dupa procesul de filtrare, timpul de contact

dintre apa si clor realizandu-se atat in conducta de aductiune a rezervorului de inmagazinare cu

capacitatea de 400 me, cat si in acesta din urma.

119

Instalatia de clorare este prevazuta cu un compartiment in care se afla buteliile de clor,

aparatul de dozare, pompa pentru ridicarea presiunii si ejectorul, instalatia de contorizare si

instalatiile anexe.

Rezervorul este amplasat in extravilanul satului Traian, la cota teren 221,00 m si are rolul

de compensare a variatiilor orare ale consumului si de stocare a rezervei intangibile pentru

incendiu.

Volumul rezervorului este de 200,00 me si inmagazineaza volumul de compensare

(150,51 me) si volumul de avarie (60,21 me) deoarece volumul de incendiu (11 me) este mai mic

decat volumul de avarie.

Rezervorul, suprateran, este realizat din elemente prefabricate (panouri metal ice) cu


suprateran, asezat pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt asezate pe un

radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

Rezervorul este izolat termic la exterior cu ajutorul unor placi din poliuretan protejate la

exterior cu un plastic dur.

Rezervorul este amplasat intr-o incinta imprejmuita, cu o suprafata de S = 1.579 mp, ce

constituie zona de protectie sanitara severa.

Debitul de dimensionare al retelei de distributie este Qs or max = 7,78 l/s, corespunzator

pentru q sp = 80 l/om,zi.

Lungimea totala a retelei de distributie la preluare a fost de 8.440 m.

Lungimea extinderii retelei de distributie este de 8.992 ml. Total lungimea retelei de

distributie este de 17.432 ml.

Sistemul a fost pus in functiune in anul 2007, extinderea retelei de distributie in anul

2011.

2.20.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Traian

Sistemul de canalizare din comuna Traian este un sistem separativ constituit din

colectoare inchise care preiau doar apele uzate menajere care provin de la consumatorii din

localitate.

120

Apele pluviale sunt preluate de rigolele inierbate, iar de aici acestea ajung in cele doua

paraie existente in zona:

- parauJ Hertioana si

- paraul Morii.

Sistemul de canalizare este reprezentat pnn conductele de canalizare, caminele de

vizitare, subtraversari DN, statii de pompare, conducte pompare ape uzate si statie de epurare.

Reteaua de canalizare deserveste satele Traian si Zapodia si are o lungime totala de

18.047 m, din care reteaua de canalizare are o lungime de 1.6740 m, conducte din PVC cu Dn

200 + 315 mm si 1.327 m conducte de pompare ape uzate din PEHD PN6, 334 camine de

vizitare cu Dn 1.000 mm si 4 subtraversari.

Pentru satul Traian au fost montati 14.891 m conducte de canalizare, care includ si

conductele pompare din PEHD si care sunt distribuite astfel:

- teava din PVC SN4, SDR41, Dn 200 mm - 8.181 m;

- teava din PVC SN4, SDR41 , Dn 250 mm - 4.387 m;

- teava din PVC SN4, SDR41 , Dn 315 mm - 1.318 m;

- conducta pompare ape uzate PEHD, PN6: conducta de refulare PEHD PE80, 63 x 3,6

mm= 885 m, conducta de refulare PEHD PE80, 110x6,3 mm = 120 m.

Sistemul retelei de canalizare cuprinde si:

- subtraversari a DN2F cu conducta PEHD ¢ 315 x 12, 1 mm in tub de protectie din otel

cu¢ 508 x 10,33 mm, L = 15,50 m, 17 m si 15 m - 3 bucati;

- camine de vizitare - 281 bucati;

- statii de pompare ape uzate - 3 bucati;

- statia de epurare modulara deserveste ambele localitati.

Pentru satul Zapodia au fost montati 3.176 m conducte de canalizare, in care sunt incluse

si conductele de pompare din PEHD distribuiti astfel :

- teava din PVC cu Dn 200 mm - 2.854 m;

- conducta de refulare PEHD cu Dn 63 x 3,6 - 322 m;

- camine de vizitare - 53 bucati;

- statie de pompare ape uzate - 1 buc;

- subtraversare a DN2F cu conducta PEHD ¢ 315 x 12, 1 mm in coloana de protectie din

otel cu¢ 508 x 10,33 mm si L = 12,70 m.

121

Sistemul de canalizare prezinta 4 statii de pompare echipate cu cate doua pompe

(conform Planului de incadrare in zona sc. sc. 1: 10000).

Datorita probabilitatii recluse de racordare a tuturor consumatorilor la reteaua de

alimentare cu apa si la reteaua de canalizare, pentru a se asigura functionarea statiei de epurare la

parametrii optimi s-a optat pentru recompartimentarea statiei in doua module biologice inegale,

cu un volum de 50 mc/zi si respectiv 250 me, comparativ cu solutia initiala de montare a doua

module biologice egale a cate 150 me fiecare, celelalte caracteristici ramanand constante.

Treapta de epurare mecanica este reprezentata de un gratar mecanic grosier, sita rotativa,

separator de grasimi si nisip si un bazin de omogenizare.

Modulul biologic de capacitate 50 mc/zi este din inox si este montat suprateran, iar eel de

250 mc/zi este din beton si este montat subteran.

Modulele biologice cu namol activat as1gura descompunerea substantelor organice,

nitrificare, denitrificare, decantare secundara si evacuare ape uzate. Procesul are la baza

tehnologia MBBR, organizat m 5 compartimente (1 compartiment de denitrificare, 2

compartimente pentru oxidare s1 2 compartimente pentru nitrificare ), la care se adauga

decantorul secundar lamelar.

Intr-o prima etapa se va pune in functiune doar modulul biologic de 50 mc/zi, iar ulterior,

m functie de consumatorii racordati la reteaua de canalizare si atingerea debitului necesar

functionarii la capacitatea proiectata se va pune in functiune si eel de-al doilea modul biologic.

Capacitatea maxima a statiei de epurare este de 300 mc/zi.

Descrierea fluxului tehnologic:

Treapta de epurare mecanica:

- statie de pompare influent din beton echipata cu pompe submersibile;

- gratar mecanic tip cos cu distanta intre bare de 50 mm;

- debitmetru electromagnetic;

- sita rotativa automata;

- decantor primar si separator de grasimi din beton;

- bazin omogenizare, egalizare si pompare a apei uzate din beton, echipat cu pompe

submersibile.

Treapta de epurare biologica este compusa din:

- Modulul biologic tip MBBR, subteran, din beton (250mc), campus din:

122

• bazin denitrificare;

• bazin oxidare 1 ;

• bazin oxidare 2;

• bazin nitrificare 1;

• bazin nitrificare 2;

• decantor secundar lamelar.

- Modulul biologic tip MBBR din inox (V=50mc), termoizolat, compus din:

• bazin denitrificare;



• bazin nitrificare;

• decantor secundar lamelar T500.

Treapta de epurare biologica estea etapa in care au loc procese de oxidare a compusilor

organici, de nitrificare side denitrificare a compusilor cu azot side sedimentare finala.

Treapta de dezinfectie a efluentului compusa din:

- instalatie pentru dezinfectie a apei epurate cu hipoclorit de sodiu.

Treapta de dezinfectie cu solutie de hipoclorit de sodiu realizeaza dezinfectia apelor uzate

cu clor intr-un bazin subteran, dupa care efluentul ajunge in emisar. Instalatia de dezinfectie este

compusa dintr-o pompa dozatoare cu membrana si un tanc de stocare a solutiei de hipoclorit de

sodiu.

Treapta de tratare a namolului compusa din:

- unitate de deshidratare namol cu saci;

- digestor aerob de namol din beton;

- sistem dozare polimer echipat cu rezervor solutie, pompa dozatoare si agitator;

- pompa de namol cu surub.

Treapta de tratare a namolului este etapa in care namolul din decantorul primar impreuna

cu namolul in exces din decantoarele secundare ajung intr-un digestor aerob de namol, de unde

este pompat catre o unitate de filtrare cu saci pentru deshidratare.

Dupa umplerea sacilor filtranti cu namol si dupa deshidratare, acestia se vor depozita pe o

platforma prevazuta cu gratar de scurgere.

Suprafata zonei de protectie sanitara aferenta Statiei de epurare este de 1.000 mp.

123

Canalizarea si statia de epurare a fost pusa in functiune in anul 2011.


Comuna Caiuti

Comuna Caiuti detine sistem de alimentare cu apa ce deserveste localitatile Caiuti,

Popeni si Blidari.

2.21.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Caiuti

Reteaua de alimentare cu apa a comunei Caiuti deserveste numai satele Popeni, Blidari si

Caiuti si este alimentata din urmatoarele surse:

- Un foraj tip cheson :

• Adancime de 5 m, din beton armat cu pereti monoliti, cu barbacane si o sectiune

circulara cu diametrul 0 3 m;

• Intervale cu filtre (barbacane): 1- 3 m;

• Grosimea stratelor acvifere: 2 m;

Putul este echipat cu 2 pompe tip GRUNDFOS (IA + IR) cu urmatoarele caracteristici:

- Q = 3,00 1/ sec;

- P = 4,50 kw;

- H = 3 5, 00 mcA;

- n = 7 000 rot/min

• Debit de exploatare pompat: Q = 4,50 l/s = 388,80 mc/zi;

• Nivel hidrostatic Nh = + 0,00 m;

• Nivel hidrodinamic Nd= 0,40 m;

• Denivelare S = 0,40 m.

Trei foraje de alimentare cu apa in zona Plopi - sat Popeni, care au fost dezafectate.

Forajul F 1 Caiuti - amplasat in zona Popeni (nefunctional):

• Adancimea de 15 m, tubat 15 m cu colana din PVC cu 0 200 mm;

• Intervale cu filtre: 4,50 - 8,50 m;

124

• Grosimea stratelor acvifere: 4 m;

Putul este echipat cu 2 pompe tip GRUNDFOS (lA + lR) cu urmatoarele caracteristici:

- Q = 3,00 1/ sec;

- P = 4,50 kw;

- H = 35, 00 mcA;

- n = 7 000 rot/min

• Debit de exploatare pompat: Q = 3 l/s = 259,20 mc/zi;

• Nivel hidrostatic Nh = - 1,40 m;

• Nivel hidrodinamic Nd = - 1,80 m;


- Forajul F 2 Caiuti - amplasat in zona Popeni (nefunctional):

• Adancimea de 15 m, tubat 15 m cu colana din PVC cu 0 200 mm;


• Grosimea stratelor acvifere: 3 m.

Putul este echipat cu 2 pompe tip GRUNDFOS (IA+ lR) cu urmatoarele caracteristici:

- Q = 3,00 1/ sec;

- P=4,50kw;

- H = 3 5, 00 mcA:

- n = 7 000 rot/min

• Debit de exploatare pompat: Q = 3 l/s = 259,20 mc/zi;




- Forajul F 3 Caiuti - zona Plopi :

• Adancimea de 52 m, tubat 48 m cu colana din PVC Pn 10 cu 0 200 mm;


• Coloana filtranta de grosime 20 m;

• Putul este neechipat cu instalatii de captare;

• Debitul mediu pompat: Q = 0,83 l/s = 72 mc/zi;


125



Forajele au fost executate in sistem uscat, cu diametrul gaurii de 0 3 I I mm.

Forajele F 1, F 2 si F 3 au fost echipate cu coloana de exploatare din PVC c diametrul 200

mm, cu filtre din PVC cu diametrul de 200 mm.

Chesonul a fost executat din beton armat, cu pereti monoliti, cu o parte supraterana pana

la Im fata de CTN, prevazut cu barbacane (intre I ,00- 3,00 m), o sectiune circulara de diametru

0 3 m si o adancime de 5 m, sub care s-a realizat o incastrare in stratul de mama de 1,5 m.

De la forajul tip cheson apa este directionata, printr-o conducta PEHD cu diametru Dn =

90 mm si L = I ,I55 km, spre rezervorul R 1 ( 200 me) si alimenteaza satele Popeni si Blidari, iar

din forajele F 1 , F 2 , F 3 , printr-o conducta PEHD cu diametru Dn = 90 mm si L = I ,80 km, apa

va ajunge in rezervorul R 2 (200 me) pentru a alimenta o parte din satul Popeni si satul Caiuti.

Forajul Distanta de protectie Distanta de protectie

sanitara cu regim sever - Ds sanitara cu regim sever - Qr

(m) (m)

Cheson 43,64 69,00

Fl 25,I9 39,84

F2 29,09 46,00

F3 7,13 I I,28

Pentru consum tehnologic in incinta statiei de epurare a fost executat un put din tuburi de

BA cu Dn = 1.000 mm; H = 7 ,00 mcu un debit de exploatare Q exp I = I ,00 I/sec.

Pentru apa tehnologica nu s-a prevazut rezervor de inmagazinare si nici statie de tratare.

Tratare a apei potabile se face cu clorura de var in rezervorul de inmagazinare R 1 aferent

putului de captare tip cheson.

Periodic cele doua rezervoare sunt golite si curatate, iar apa este tratata cu cloramina,

dupa care are loc spalarea acestora si umplerea lor, urmata de punerea in functiune.

Pentru apa tehnologica nu se impune tratarea acesteia.

Apa din forajul de tip cheson deschis este pompata cu ajutorul a doua pompe tip

Grundfos (IA + IR, Q = 4 mc/h, P = 4,5 kW, H= 35m, n = 7.000 ture/minut) si directionata

I26

printr-o conducta PEHD cu diametru de 0 90 mm si lungime L = I. I 55 m spre rezervorul de

inmagazinare R 1 , iar de la celelalte puturi apa este ditectionata printr-o conducta PEHD cu

diametru de 0 90 mm si lungime L = 1.800 m spre rezervorul de inmagazinare R 2 •

Pentru inmagazinarea apei potabile s-au construit din beton arrnat doua rezervoare R 1 s1

Rezervorul R 1 este amplasat in satul Popeni.

Rezervorul este o constructie din beton, de tip semingropat cu sectiunea circulara 0

interior = 9,7 m si are un volum V = 200 me. Acesta asigura partial rezeva de incendiu,

compensatia orara si rezerva pentru avarie. In casa vanelor la subsolul rezervorului R 1 sunt doua

electropompe (IA - IR) care pompeaza apa potabila prin conducta de aductiune de la rezervorul

RI la rezervorul R 2 , alimentand astfel satele Popeni, Caiuti si Blidari.

De la rezervorul R 1 pana la reteaua de distributie, conductele au lungime de ~ 825 m.

Rezervorul R 2 din beton armat este amplasat in satul Popeni la o cota ridicata pentru a

putea asigura presiunea si conducerea apei gravitational prin conducta de distributie in comuna.

Rezervorul R 2 are un volum de 200 me, sectiune circulara, diametru de 7,I mm si este prevazut

cu MIRA pentru citirea nivelului apei. Rezervorul asigura rezerva intangibila de incendiu pentru

un incendiu exterior Q = 5 l/s, iar pentru un incendiu interior Q = 2,5 l/s.

Din rezervorul R 2 apa din forajele F 1 si F 2 este directionata printr-un sistem cu doua

hidrofoare (Q = IO mc/h, P = 2,2 kW, n = 7.000 rot/min, H = I5 m) spre satul Caiuti, insa in

prezent nu functioneaza atat datorita defectiunilor aparute la sistemul de pompe, cat si

reparatiilor care se executa la cele trei foraje F 1, F 2 si F 3 ; consumul de apa asigurat de acesta

vine in prezent de la rezervorul R 1 •

De la rezervorul R 2 pana la reteaua de distributie, conductele au o lungime de ~ 410 m.

Cele doua rezervoare de apa sunt imprejmuite cu gard de sarma ghimpata pentru ca

protectia sanitara sa fie mentinuta in stare buna si pentru a nu permite accesul public si al

animalelor.

In interiorul rezervorului de inmagazinare R 1 apa este tratata cu clorura de var, inainte de

a trece in reteaua de distributie.

I27

Caiuti 10 13

Popeni 1 17

Blidari 16 18

Pentru a facilita racordarea consumatorilor la retea s-au executat 9 camine de vane cu

blind la capatul conductelor.

2.21.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Caiuti

Localitatile Caiuti, Popeni si Blidari care dispun de retele de distributie a apei potabile

sunt prevazute cu colectoare a apelor uzate ce traverseaza celei trei sate, preiau apele uzate

menajere din reteaua stradala sau direct de la consumatorii racordati pe traseu si le dirijeaza prin

reteaua de canalizare din P AFSIN Dn 200 mm, Dn 250 mm si Dn 300 mm spre statia de epurare.

Conductele de canalizare sunt dispuse atat pe partea stanga cat si pe pa1iea stanga cat si

pe dreapta drumului DNllA la o adancime de 90 - 100 cm, existand trei subtraversari ale

drumului Ia Km 15.

Lungimea totala a canalizarii executate este de 8950 m repartizata astfel:

- Colectoare Dn 200 mm - 7.560 m;

- Colectoare Dn 250 mm - 745 m;

- Colectoare Dn 300 mm - 65 m.

Inreaga retea de canalizare este prevazuta cu 170 de camine de vizitare realizate din

P AFSIN de Dn 1.000 mm cu rama din fonta si cu capac carosabil.

Statia de epurare care deserveste comuna Caiuti este amplasata in satul Popeni si este

montata intr-o constructie parter in forma dreptunghiulara in plan cu dimensiunile (12 x 9 m),

imprejmuita cu un gard de protectie din plasa de sarma.

Statia este compusa din treapta macanica si treapta biologica formata din doua module de

2 x 675 LES.

Statia de epurare are o capacitate de 210 mc/zi (2,4 l/s), functionala numai la o capacitate

de 105 mc/zi si este formata din urmatoarele utilaje tehnologice:

- Instalatia de sitare;

- Bazin de acumulare si omogenizare apa;

- Statie automata de pompare;

129

Reteaua de distributie a ape1 m comuna Caiuti cuprinde totalitatea conductelor,

armaturilor, aparatelor de masurat si constructiilor, accesorii care asigura transportul apei de la

conducta de aductiune si pana la bransamentele utilizatorilor. Reteaua de distributie urmareste, in

general, traseele strazilor si aleilor.

Reteaua de distributie este atat ramificata (apa circuland intr-o singura directie) cat si

inelara.

Reteaua se constituie din 12.129 m de conducta PEHD:

Diametru Material Lungime (m)

(mm)

Dn 75 PEHD 1.880

Dn90 PEHD 3.174

Dn 110 PEHD 4.631

Dn 140 PEHD 1.021

Dn 160 PEHD 1.423

Reteaua de distributie a apei este repartizata pe cele 3 sate componente ale comunei

Caiuti astfel:

- Caiuti 2.748 m de conducta distribuita astfel:

• Conducta PEHD, Dn 110 - 1.325 m;

• Conducta PEHD, Dn 160 - 1.423 m

- Popeni 3.926 m de conducta:



• Conducta PEHD, Dn 140 - 1.021 m.

- Blidari 5.455 m de conducta:



• Conducta PEHD, Dn 110 - 1.870 m.

Pe conductele de distributie s-au prevazut cismele publice din 200 in 200 m si hidranti de

incendiu Dn 65 din 100 in 100 m in zonele dens populate, repartitia lor pe sate este:

Cismele Hidranti

128

- Modul biologic cu nitrificare, denitrificare, cu tehnologie SBR;

- Statie de suflante;

- Instalatie de deshidratare cu saci pentru namol in exces;

- Modul de comanda si deservire statie de epurare;

- Statie de masura automata.

Descrierea fluxului tehnologic:

1. Instalatia de sitare automata este formata din gratare din otel inox cu ochi de 3 mm,

montate la intrarea in statia de epurare.

Apa uzata din colector tranziteaza suprafata gratarelor, rezultand o separare optima a

materialului plutitor si in suspensie cu dimensiuni mai mari de 3 mm.

La capatul transportorului presa are Joe evacuarea materialului retinut, deshidratat si

compactat, intr-un sac fixat pe gura de evacuare.

Denisipatorul este o constructie din beton armat, amplasata dupa camera gratarelor.

Particulele de nisip se vor indeparta din apa uzata inainte ca aceasta sa ajunga in statia de

epurare propriu-z isa, astfel incat sa nu influenteze negativ procesul biologic. Nisipul se va

evacua periodic si refolosi in constructii.

2. Bazinul de acumulare si omogenizare apa sitata are dimensiunile 3 x 3 x 3,9.

Apa sitata curge gravitational in bazinul de acumulare - omogenizare.

3. Statia automata de pompare este amplasata in bazinul de acumulare si omogenizare.

Statia de pompare este compusa din doua pompe submersibile cu tocator, din care una

este de rezerva. Pornirea si oprirea pompelor se face de senzori de nivel minim si maxim

amplasat in bazin. Pompele au caracteristicile: Q = 5,71/s, H = 10 mCA.

0 parte din fluidul pompat este recirculat, cu rolul de mixare si barbotare a continutului

bazinului de acumulare - omogenizare pentru a preveni sedimentarea.

4. Modulul biologic este format din doua module complet echipate cu functionare

independenta fiecare avand o capacitate de 2 x 675 LES si un debit de 2 x 105 mc/zi, din care in

prezent functioneaza doar un modul care ofera o capacitate de 1 x 675 LES si un debit de 1 x 105

mc/zi.

Fiecare modul este compus din:

- Decantor primar;

- Decantor lamelar;

130

- Patru bazine de aerare independente;

- Bifiltre

- Sistem de aerare cu bule fine.

Apa intra printr-un dispozitiv de distributie in selectorul biologic, de unde intra in

reactorul principal, unde are loc nitrificare - denitrificare si sedimentare. In selectorul biologic si

reactor sunt dispuse panouri de aerare, alimentate de suflante, procesul desfasurandu-se dupa

principiul SBR. Aici are loc reducerea CBO 5 dizolvat.

Un ciclu consta din:

- Nitrificare;

- Denitrificare;

- Denitrificare si sedimentare;

- Evacuare apa epurata si namol in exces.

Evacuarea apei decantate se face gravitational cu un extractor plutitor (decanter).

Evacuarea namolului in exces se face prin pompare directa in instalatia de deshidratare.

5. Statia de suflante este compusa dintr-un turbo compresor care furnizeaza aerul necesar

procesului tehnologic de aerare.

6. Instalatia de deshidratare cu saci realizeaza deshidratarea namolului. Timpul de

stationare al namolului in instalatia de deshidratare este de minim 2 zile.

Namolul deshidratat este transportat la locul de depozitare, iar apa de namol rezultata se

remite in bazinul de acumulare si omogenizare.

7. Statia de masura automata asigura masurarea, inregistrarea si transmiterea informatiei

la modulul de comanda pentru parametri:

- Oxigen dizolvat;

- CB0 5 ;

- Materii totale in suspensie.

2.21.3 Situatia financiara a sistemului de alimentare cu apa si de

canalizare a Comunei Caiuti

131

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Caiuti este prezentat in

tabelul de mai jos pentru perioada analizata 2012 - 2014 (primele 4 luni):

Rd Rezultatul operational (RON) 2012 2013 2014

pt. 4 luni

Anul analizat n-2 n-1 n

1 Rezultat din exploatare (rd. 2+3+4)

sau (rd 5-10) 104.00 -2,467.00 1,224.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) 7,307.00 17,614.00 7,537.00

Rezultat din activitatea de

3 canalizare (rd. 7-19) 7,203 .00 20,081.00 6,313 .00

4 Alte activitati (rd. 8-27)

5 Total Venituri din exploatare (rd. 6+7+8) 86,650.00 74,108.00 31,376.00

6 Venituri din activitatea de apa 80,957.00 69,121.00 29,056.00

Venituri din activitatea de

7 canalizare 5,693.00 4,987.00 2,320.00

8 Venituri din alte activitati

(rd.

9 Total costuri din exploatare 10+19+27) 99,442.00 101,643.00 38,785.00

(rd.

10 Costuri activitatea de apa 11+12 .. +18) 73,650.00 51,507.00 21,519.00

11 Apa bruta 3,392.00 2,085.00 1,321.00

12 Materiale 7,078.00 6,807.00 2,897.00

13 Energie 4,718.00 3,394.00 6,585.00

14 Personal 14,824.00 26,362.00 9,355.00

15 Amortizare

16 Intretinere si reparatii 43,638.00 12,168.00 1,361.00

132

17 Taxa de concesiune

18 Alte cheltuieli operationale 691.00

Costuri activitatea de (rd.

19 canalizare 20+21..+26) 12,896.00 25,068.00 8,633.00

20 Materiale

21 Energie

22 Personal

23 Amortizare



26 Alte cheltuieli operationale

27 Costuri legate de alte activitati

Comuna Caiuti a inregistrat surplus operational in anul2012 si 2014. Cu toate acestea,

comuna a inregistrat pierdere operationala pentru activitatea de canalizare pe toata perioada

analizata.

Activitatea de apa a comunei prezinta surplus operational pe intreaga perioada analizata,

situatie care favorizeaza obtinerea unui surplus operational in anii 2012 si 2014 pentru intreaga

activitate din exploatare.

Costurile totale au crescut cu 2% in 2013 comparativ cu 2012 si se estimeaza ca in anul

2014 acestea au crescut cu 15%. In primele 4 luni ale anului 2014 cheltuielile din exploatare erau

cu 62% mai mici decat cele aferente intregului an 2013. In acelasi timp, veniturile au scazut cu

14% in 2013 fata de anul precedent si se estimeaza ca in 2014 acestea vor creste cu 27%. In

primele 4 luni ale anului 2014 veniturile din exploatare erau cu 58% mai mici decat cele aferente

anului 2013 .

Costurile cu energia si personalul au inregistrat cresteri pe intrega perioada analizata

pentru activitatea de apa.

133


Comuna Gioseni

Sistemul de alimentare Gioseni a fost realizat in anul 2006 si deserveste comuna Gioseni

si comuna Tamasi.

2.22.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Gioseni

Sursa de apa ce deserveste comuna Gioseni este situata inte localitatile Chetris si Gioseni,

la 330 - 350 m distanta de gospodariile taranesti.

Sursa este asigurata de un front de captare constituit din 6 puturi forate in sistem

semimecanic, uscat, notate J>.. .. . P6 , avand diametrul de exploatare 225 mm si adancimea de H =

15,00 m cu o echidistanta intre puturi de 80 m, echipate cu electropompe submersibile, cu

caracteristicile:

Q = 2 945 l/s· H = 21m·P = 1 5 kW ' ' ' ' . Lungimea frontului de captare rezulatat este de L = 500 m, iar debitul unitar mediu

estimat qmed = 3,00 l/s si put.

Frontul de captare este amplasat in extravilanul comunei Tamasi, la cota medie a

terenului de 137,00 m, pe teren stabil si neinundabil.

Conducta de legatura intre puturi este realizata din PEID, cu o lungime L = 400 m, Dn

75, Dn 110, Dn 125 si Dn 160 mm PN6.

Forajele sunt echipate cu pompe submersibile cu debitul de 2,95 l/s si H = 21 m, P = 1,5

kW, manometru, robinete (de trecere si de retinere) si debitmetru de control al debitului

forajului.

Zona de protectie sanitara cu regim sever are o suprafata de 40.000 mp.

Statia de clorinare este amplasata in incinta zonei de protectie sanitara cu regim sever din

zona frontului de captare.

Aceasta este dimensionata pentru un debit de tranzit de 17,67 l/s.

134

Statia de clorinare este o constructie metalica de tip container, izolata termic s1

anticoroziva (6,10 x 2,50 x 2,51 m), asezata pe fundatie de beton si nu necesita suprainaltare

intrucat este aplasata intr-o zona neinundabila.

Constructia statiei de clorinare are doua compartimente - unul in care se afla buteliile de

Cl 2 si aparatul de dozare, iar celalalt in care se afla pompa pentru ejectorul de clor, instalatia de

contorizare si instalatiile anexe.

Consumul de clor este de 362 kg clor pe an, fapt care presupune procurarea unui numar

de 7 butelii anual.

Containerul se amplaseaza pe o fundatie de beton care tine seama de sistematizarea


Instalatia este prevazuta cu dispozitive si instalatii de protectie a personalului de

exploatare, precum detectoare ale scaparilor de clor, ventilatii mecanice, masti de gaze etc.

Deasemenea, in imediata vecinatate s-a prevazut un camin de beton umplut cu lapte de

var pentru neutralizarea scaparilor de clor din buteliile defecte.

Distanta intre captare si gospodaria de apa este de ~ 5 m.

Pentru a se realiza presiunea necesara in reteaua de distributie (min. 12 m) s-a realizat o

statie de pompare cu grup de pompe booster situata in incinta gospodariei de apa, la cota de

137,00 m, care este echipata cu pompe (2 + 1) avand:

Q total = 88,66 mc/h;

H = 63 mcA;

P = 15 kw/pompa.

Suplimentar, in statia de pompare este instalata o pompa de incendiu cu:

Qlotal = 36 mc/h;

H = 63 mcA;

P = 11 kw/pompa.

Apa este aspirata din rezervorul de 800 me si este pompata in sistemul de alimentare cu

apa al comunei Gioseni si sistemul comunei Tamasi.

Statia de pompare este amplasata intr-un container metalic ca instalatie monobloc, izolat

termic si anticoroziv, prevazut cu instalatii mecanice de ventilatie si incalzire.

Sistemul de automatizare permite functionarea sistemului fara personal permanent, m

baza unui program prestabilit.

135

Sistemul de alimentare cu apa include un rezervor cu volumul de 800 me, amplasat in

incinta gospodariei de apa din satul Gioseni, la cota de teren 137,00 m si are rolul de compensare

a variatiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu side aspiratie

pentru pompele din statia de pompare cu grup de pompe booster (care asigura presiunea in

reteaua de distributie ).

Volumul rezervorului a rezultat de 800 me prin rotunjirea superioara a sumei volumului

de compensare (488,74 me) cu rezerva intangibila (304,98 me).

Volumul de incendiu de 108 me, reprezinta cantitatea de apa necesara pentru folosirea

unui hidrant pe timp de 3 ore cu un debit de 10 l/s, deoarece in conformitate cu ,,Criteriile

uniforme de proiectare'', numarul de locuitori este mai mare de 5.000 locuitori.

Refacerea rezervei de incendiu se face in 24 h.

Rezervorul este realizat din elemente prefabricate (panouri metal ice) cu dimensiunea de



beton armat cu grosimea de 30 cm.

Rezervorul este izolat termic la exterior cu ajutorul unor placi din poliuretan protejate la


Instalatiile interioare ale rezervorului sunt realizate din conducte de otel galvanizat.

Captarea eventualelor scurgeri provenite din preaplinul rezervorului, precum si din

golirea ocazionala a acestuia, se descarca prin intermediul unei conducte unice in viroaga din

apropiere.

Accesul la rezervor si vana de incendiu, este amplasat intr-un camin, in incinta, si se face

pe o platforma special amenajata, carosabila, racordata la drurnul satesc din apropiere.

Pentru reducerea costurilor necesare proiectarii si executiei racordurilor energetice, care

prin contract intra in sarcina adrninistratiei locale, rezervorul nu este alimentat cu energie

electica. In aceasta situatie, vana prevazuta pentru utilizarea rezervei intangibile de incendiu este

cu actionare manuala.

Reteaua de distributie a comunei Gioseni este realizata in sistem ramificat si este din

tuburi PEID, PN6.

Reteaua de distributie a comunei Gioseni s-a dimensionat la un debit Q = 24,63 l/s =>

q sp = 80 l/om/zi.

136

Componenta retelei de distributie, pe diametre s1 pe lungimi de conducte, este

urmatoarea:

Distributie DN63 Dn 75 Dn90 Dn 110 Dn 125 Dn 160 Dn225

pompata mm mm mm mm mm mm mm

PN6 PNlO

Total 7,000 0,341 0,325 1,035 0,187 2,410 1,220

TOTAL 12,581

GENERAL

Lungimea totala a retelei de distributie este 12,581 km.

2.22.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Gioseni

Comuna Gioseni detine un sistem de canalizare de tip separativ.

Colectorul principal de canalizare a fost realizat cu diametre Dn 200 - 300 mm, astfel

incat dezvoltarile ulterioare sa poata fi realizate asigurandu-se:

- Scurgerea gravitationala;

- Minim panta de scurgere economica;

- Viteza de antrenare la debite minime;

- Posibilitatea racordarii ulterioare;

- Capacitatea de transport pentru etapa finala;

- Pozarea numai pe terenuri apartinand domeniului public;

- Posibilitatea de acces la executia lucrarilor.

Capatul colectorului principal de canalizare (capatul amonte) incepe din punctul 39',

amplasat la ~ 650 m in aval de limita de comuna. Adancimea caminului de capat are H = 1,50 m

fata de CTN, iar diametrul colectorului este de Dn 200 mm. Colectorul isi urmeaza traseul cu

diametru de Dn 200 mm pana in punctul 2' unde este amplasata o statie de pompare, realizata in

cheson deschis avand Dn 3,00 m si H = 5,00 m, statie in care sunt colectate si apele uzate

menajere, colectate de pe tronsonul 44' - SP realizat tot cu tuburi Dn 200 mm.

Aceasta solutie a fost impusa de ,,curgerea" terenului din cele doua directii punct 39' si

punctul 44' spre punctul 2'.

137

Lungimea totala a celor doua ramuri avand Dn 200 mm pana la statia de pompare este de

Lr = 2.000 ml.

Din punctul 2' , in care este amplasata statia de pompare, echipata cu 2 electropompe (IA

+ IR) avand Q = 4 mc/h, H = 15 mCA, P = 0,75 kw/buc apa uzata va fi pompata printr-o

conducta din PE - HD Dn 63 mm, Pn 3,2 atm, L = 700 ml pana in primul camin (camin de

capat) amplasat aval de punctul 44' situat pe malul stang al paraului Blajoaia.

Din caminul de capat amplasat pe malul stang al paraului Blejoaia (punct 44 ') colectorul

isi urmeaza traseul, pana in punctul 49 avand Dn 200 mm, apoi coboara pe linia de cea mai mare

panta, pana la intrarea in statia de epurare.

Datorita configuratiei terenului s-au ma1 realizat trasee de canalizare cu legatura m

colectorul principal Dn 300 mm.

Pe toate aceste trasee canalizarea a fost realizata cu conducte de diametru Dn 200 mm s1

Dn250mm.

Toate celelalte ramun secundare ale retelelor de canalizare deverseaza m colectorul

principal de canalizare.

Din calculele hidraulice ale capacitatii de transport ale colectoarelor functie depanta

minima, gradul de umplerea a = 0,70 la Dn S 450 mm, asigurarea vitezei de autocuratire v min =

0,70 mis si a vitezei maxime v max = 5,00 mis, s-a plecat de la Dn 200 mm, diametru ce a crescut

ulterior la Dn 250 mm si Dn 300 mm luandu-se in calcul si calcul si aportul debiteleor ulterioare

etapei de extindere a sistemului de canalizare.

Lungimele colectoarelor si retelelor de canalizare pe diametre:

- Dn 200 mm

- Dn250mm

- Dn300mm

L, = 6.000ml

L 2 = 1.000 ml

L 3 = 1.300 ml

Lungimea totala pana la statia de epurare este de L r = 8.300 ml.

Apele uzate menajere de la consumatori ajung intr-o statie de epurare mecano -

biologica, realizata din 2 module compacte, monobloc, fiecare avand o capacitate de 700 LES

(locuitori echivalenti) cu o capacitate totala L r = 1.400 LES.

Toate echipamentele si utilajele statiei de epurare sunt adapostite intr-o constructie

industriala avand Ac = 80 mp (10 x 8) m si o inaltime utila Hu = 3,00 m.

138

In statie de epurare se realizeaza procesul de epurare mecanica si biologica a apelor uzate

menajere cu nitrificarea si denitrificarea namolului, sedimentarea namolului, evacuarea apei

epurate spre emisar dupa dezinfectia cu lampi cu ultraviolete si evacuarea namolului fermentat

prin intermediul instalatiei de descarcare in saci.

Du pa epurare si dezinfectie apa av and indicatorii NTP A 001 /2002 este evacuata spre raul

Siret intr-un brat secundar al acestuia.

Fluxul functional al statiei de epurare este urmatorul:

Apele uzate menajere colectate din intreaga localitate ajung prin intermediul colectorului

final Dn 300 mm intr-un camin (camin by - passe) amonte de caminul instalatiei de sitare.

Instalatia de sitare automata este de tip plana montata in can1era gratarului, cu o inclinatie

de 60° fata de planul orizontal, fiind executata din otel inox.

Apele uzate tranziteaza suprafata sitei automate cu ochiuri de 3 mm, rezultand o separare

obtoma a materialului plutitor si in suspensie cu dimensiuni mai mari de 3 mm. Curatirea

gratarului se realizeaza prin periile montate la partea frontala a gratarului. Materialul retinut este

preluat de perii care il transporta spre gura de evacuare si in acelasi timp ii deshidrateaza prin

presare pana se realizeaza o umiditate de (60 - 70 %) adica (30 - 40 %) substanta uscata.

La capatul transportorului are loc evacuarea materialului retinut - deshidratat s1

compactat intr-un sac etans fixat la gura de evacuare.

Particulele de nisip cu dimensiuni sub 3 mm se vor indeparta din apa uzata inainte ca

acestea sa ajunga in statia de epurare propriu-zisa, monobloc, astfel incat sa nu fie influentate

negativ procesele biologice care au loc in aceasta.

Deznisipatorul este o constructie din beton armat, amplasata dupa camera gratarelor,

inainte de intrarea apei sitate in bazinul de acumulare si omogenizare.

Nisipul depus se evacueaza periodic si poate fi folosit in constructii in conformitate cu

legislatia in vigoare.

Apa sitata si desnisipata se scurge gravitational in bazinul de omogenizare si amestec care

are rolul:

Asigurarea omogenizarii si uniformizarii incarcarilor apei uzate din diversele

perioade ale zilei;

Asigurarea unei autonomii in functionare in caz de avarii de durata scurta;

139

Atenuarea fluctuatiilor rezultate din consumul zilnic, implicit evacuarea ape1

preepurate mecanic.

Bazinul de acumulare - omogenizare este echipat cu o statie de pompare ape uzate si

senzori de nivel care asigura alimentarea celor doua module de epurare. Statia de pompare este

echipata cu doua pompe submersibile (IA + IR) cu caracteristicile Q = 6,5 l/s = 23,4 mc/h, H =

8 mCA, P = 1,5 kW, a caror pomire si oprire se face functie de nivelul maxim si minim din

bazinul de acumulare - omogenizare cu ajutorul senzorilor de nivel.

0 parte din lichidul pompat este recirculat avand rol de miscare si barbotare a

continutului bazinului de omogenizare si amestec pentru a evita sedimentarea.

Pompa de rezerva va intra in functiune in mod automat cand pompa activa nu face fata

nivelul maxim ramane nemodificat, apa fiind pompata pe by - pass pentru a nu se inunda statia

de epurare.

Statia de epurare (tratare) mecano - biologica este compusa din doua module complet

echipate cu functionarea independenta, fiecare avand o capacitate unitara de 700 echivalenti

standard, total 1.400 LES, cu o capacitate de prelucrare de 105 mc/zi/unitate, total 210 mc/zi.

Linia tehnologica este conceputa atat pentru functionarea simultana a celor doua module

la capacitate maxima, cat si o functionare altemativa (cand un modul, cand celalalt) astfel incat

tratarea apelor uzate menajere se face functie dee debitul de intrare.

poros1;

Fiecare modul de epurare este compus din:

Decanter primar;

Patru bazine de aerare (independente) cu bule fine cu sistem de aerare cu difuzori

Decanter lamelar (longitudinal) secundar;

Biofiltre.

Functionarea statiei nu necesita introducerea de substante chimice de sustinere a treptei

biologice.

Instalatia este complet automatizata si nu necesita prezenta umana si supraveghere

permanenta, iar la cererea beneficiarului poate fi conectata la un dispecer central pentru

eventuala monitorizare la distanta.

Etapele de epurare mecano - biologica sunt urmatoarele:

140

Apa uzata dupa sitare si desnisipare intra in bazinul de omogenizare si amestec, de

unde prin intermediul statiei de pompare ajunge la un dispozitiv de distributie in sectorul

biologic, iar de aici va intra in modulul principal de epurare, unde are loc procesul de nitrificare

- denitrificare si sedimentare.

In selectorul biologic si reactorul principal sunt dispuse panouri de aerare alimentate

de compresoare. Aici are loco insuflare continua de aer si o reducere a oxigenului biochimic la 5

zile, dizolvat in apa epurata prin intermediul bulelor fine introduse de suflante prin difuzorii

prevazuti cu membrane poroase, amplasate la partea inferioara a modulelor.

Procesul are loc dupa principiul BSR cu alimentare continua, care prezinta avantajul

reducerii dimensiunilor obiectelor.


canalizare a Comunei Gioseni

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Gioseni este prezentat

in tabelul de mai jos pentru perioada analizata 2012 - 2014 (primele 4 luni):

Rd Rezultatul operational <RON) 2012 2013 2014

ot.6 luni



sau (rd 5-10) 30,998.00 -50,647.00 17.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) 30,998.00 -50,647.00 2,633.00 Rezultat din activitatea de

3 canalizare (rd. 7-19) 0.00 0.00 -2,616.00

4 Alte activitati (rd. 8-27) 0.00 0.00 0.00


6 Venituri din activitatea de apa 150,870.00 196,850.00 61,102.00 Venituri din activitatea de

7 canalizare 6,789.00


(rd. 9 Total costuri din exploatare 10+19+27) 119,872.00 247,497.00 67,874.00

141

(rd. 10 Costuri activitatea de apa 11+12 .. +18) 119,872.00 247,497.00 58,469.00

11 Apa bruta 59,901.00 16,374.00

12 Materiale 4,550.00 1,075.00

13 Energie 73,183.00 81,493.00 19,320.00

14 Personal 27,1 22.00 32,855.00 16,428.00

15 Amortizare

16 Intretinere si reparatii 15,017.00 72,173 .00 6,347.00



(rd. 19 Costuri activitatea de canalizare 20+21 .. +26) 0.00 0.00 9,405.00

20 Materiale

21 Energ;ie 7,024.00

22 Personal

23 Amortizare

24 Intretinere si reparatii 2,381.00



27 Costuri leeate de alte activitati Din toti anii analizati doar anul 2013 prezinta deficit operational.

Intrucat comuna inregistreaza venituri si cheltuieli din activitatea de canalizare doar in

anul 2014 nu putem face o comparatie obiectiva asupra acestora.

In anul 2013 costurile totale au crescut cu 106% fata de 2012 iar veniturile cu 30%.

Tot in anul 2013 cheltuielile cu energia si apa bruta reprezinta 75% din totalul costurilor.


Comuna Tamasi

Alimentarea cu apa a comunei Tamasi se face din sistemul de alimentare cu apa a

comunei Gioseni.

2.23.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Tamasi

142

Pentru sistemul de alimentare cu apa al comunei Tamasi sursa de apa este captata din

panza freatica cu ajutorul a doua foraje de mica adancime H - 15 m cu un debit de exploatare de

3 l/s fiecare.

Captarea a fost amplasata la cota de 138,71 in lunca superioara a Siretului, iar puturile au

fost amplasata astfel incat sa respecte raza de influenta de 100 m.

Debitul de apa necesar in a fi asigurat de sursa este de 5,92 l/s.

Pompele submersibile montate in puturile de captare sunt tip EBARA si au urmatorii

parametrii: Q = 9 mc/h; H = 97 mCA; P = 4 kW.

Pe conductele spre rezervoare s-au montat contoare de apa in vederea determinarii

debitului pompat.

Captarea este protejata cu o zona de protectie sanitara pe tot perimetrul, conform

nom1elor sanitare in vigoare. Suprafata fiind de S = 3.000 mp.

Incepand cu anul 2010 reteaua de alimentare cu apa din comuna Tamasi a fost extinsa,

captarea apei realizandu-se prin 6 puturi forate de mica adancime care exploateaza acviferul

freatic din depozitele aluvionare permeabile ale terasei joase de pe stanga raului Siret, din

sectorul vestic al Comunei Tamasi situat intre localitatile Chetris si Gioseni, la 330 - 350 m

distanta de gospodariile taranesti

Forajele sunt amplasate in cadrul unei incinte de exploatare (sursa de exploatare apa), in

sectorul vestic al comunei Tamasi, judetul Bacau, intre localitatile Chetris si Gioseni.

Principalele caracteristici ale captarii de apa subterana sunt:

- Numarul maxim al puturilor forate: 6;

- Indicativele puturilor: P.. ... P6 ;

- Diametrul de exploatare: Dn 225 mm;

- Adancimea puturilor: h = 15 m;

- Echidistanta dintre puturi: a = 80 m;

- Lungimea frontului de captare: L = 400 m;

- Debitul mediu probabil pe put: q = 3,7 l/s;

- Debitul total al captarii: Qr = 18,00 l/s.

143

Forajele sunt echipate cu pompe submersibile cu debitul de 2,95 l/s, H = 21 m si P = 1,5

kW, manometru, robinete (de trecere si de retinere) si debitmetru de control al debitului

forajului.

Suprafata zonei de protectie sanitara cu regim sever este de S = 40.000 mp.

Statia de clorinare este o constructie separata supraterana la - 5 m de camera vanelor.

Intrucat camera de clorinare are o capacitate mica a fost prevazuta o singura incapere atat

pentru aparatele de dozare cat si pentru depozitarea buteliilor (maxim 5 butelii a 50 kg).

Statia de clorinare este echipata cu doua aparate de dozare, unul activ si unul de rezerva,

montate pe doua butelii de clor.In cazul evacuarii, degajarilor posibile de clor gazos de la

instalatiile tehnologice, s-au prevazut 4 buc. grile de ventilatie emailate cu dimensiunile de 200 x

250 mm montate in zidarie la 7 cm deasupra pardoselii.

Deasemenea, s-a prevazut ventilatie mecanica pentru evacuarea aerului in caz de scapari

de clor prin intermediul unui ventilator axial orizontal de perete.

Langa statia de clorinare s-a amplasat un camin de beton, mentinut permanent plin cu

lapte de var, in scopul de a imersa buteliile cu posibile scapari de clor, pentru neutralizare.

Dupa extinderea retelei:

Statia de clorinare este amplasata in incinta zonei de protectie sanitara cu regim sever din

zona frontului de captare.

Aceasta este dimensionata pentru un debit de tranzit de 17 ,67 l/s.

Statia de clorinare este o constructie metalica de tip container, izolata termic s1

anticoroziva (6,10 x 2,50 x 2,51 m), asezata pe fundatie de beton si nu necesita suprainaltare

intrucat este aplasata intr-o zona neinundabila.

Constructia statiei de clorinare are doua compartimente - unul in care se afla buteliile de

Cl 2 si aparatul de dozare, iar celalalt in care se afla pompa pentru ejectorul de clor, instalatia de

de contorizare si instalatiile anexe.

Consumul de clor este de 362 kg clor pe an, fapt care presupune procurarea unui numar

de 7 butelii anual.

Containerul se amplaseaza pe o fundatie de beton care tine seama de sistematizarea


Instalatia este prevazuta cu dispozitive si instalatii de protectie a personalului de

exploatare, precum detectoare ale scaparilor de clor, ventilatii mecanice, masti de gaze etc.

144

Deasemenea, in imediata vecinatate s-a prevazut un camin de beton umplut cu lapte de

var pentru neutralizarea scaparilor de clor din buteliile defecte.

Conducta de aductiune este de - 5m.

Sistemul de alimentare cu apa include un rezervor cu volumul de 800 me, amplasat in

incinta gospodariei de apa din satul Gioseni, la cota de teren 137,00 m si are rolul de compensare

a variatiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu si de aspiratie

pentru pompele din statia de pompare cu grup de pompe booster (care asigura presiunea in

reteaua de distributie ).

Volumul rezervorului a rezultat de 800 me prin rotunjirea superioara a sumei volumului

de compensare (488,74 me) cu rezerva intangibila (304,98 me).

Volumul de incendiu de 108 me, reprezinta cantitatea de apa necesara pentru folosirea

unui hidrant pe timp de 3 ore cu un debit de 10 Vs, deoarece in conformitate cu ,,Criteriile

uniforme de proiectare'', numarul de locuitori este mai mare de 5.000 locuitori.

Refacerea rezervei de incendiu se face in 24 h.

Rezervorul este realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de



beton armat cu grosimea de 3 0 cm.

Rezervorul este izolat termic la exterior cu aj utorul unor placi din poliuretan protejate la




golirea ocazionala a acestuia, se descarca prin intermediul unei conducte unice in viroaga din

aprop1ere.

Accesul la rezervor si vana de incendiu, este amplasat intr-un camin, in incinta, si se face

pe o platforma special amenajata, carosabila, racordata la drumul satesc din apropiere.

Pentru reducerea costurilor necesare proiectarii si executiei racordurilor energetice, care

pnn contract intra in sarcina administratiei locale, rezervorul nu este alimentat cu energie

electica. In aceasta situatie, vana prevazuta pentru utilizarea rezervei intangibile de incendiu este

cu actionare manuala.

145

Dupa extinderea sistemului de alimentare cu apa a comunei Tamasi, reteaua de distributie

a apei este in sistem ramificat si este prevazuta din tuburi PEID, PN6 si s-a dimensionat la un

debit Q = 24,63 l/s ~ q sp = 80 l/orn/zi.

Componenta retelei de distributie, pe diametre si pe lungimi de conducte este urmatoarea:

Retea de distributie - Sistem Tamasi

Diametru Material Lungime (km)

(mm)

Dn63 PEID Pn6 3,754

Dn 75 PEID Pn6 2,465

Dn90 PEID Pn6 3,092

Dn 110 PEID Pn6 0,639

Dn 125 PEID Pn6 1,216

Dn 160 PEID Pn6 3,098

Dn 180 PEID Pn6 1,816

Lungimea totala a retelei de distributie este de 16,080 km.

2.23.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Tamasi

Sistemul de canalizare a comunei Tamasi este de tip separativ cu preluarea numai a

apelor menajere in colectoare, inchise in localitatile: Fumicari, Chetris si Tamasi.

S-a adoptat acest tip de sistem intrucat conduce la economii impo1tante la retele de

canalizare si la statia de epurare.

Colectoarele principale din Fumicari, Chetris si Tamasi sunt amplasate pe strazi care sa

asigure:

- Curgerea gravitationala;

- Panta de curgere gravitationala;

- Asigurarea posibilitatilor de racordare ulterioara a altor retele stradale;

- Amplasarea pe terenuri apartinand domeniului public;

- Posibilitati de acces la executia si intretinerea lucrarilor.

Pe traseul colectoarelor s-au prevazut caminele de vizitare:

- La racordarea abonatilor;

- In punctele de descarcari a altor colectoare;

146

- La scimbarea pantelor si directiilor;

- La schimbarea dimensiunilor.

Epurarea apelor de restitutie, menajere, se face intr-o statie compacta monobloc formata

din (1 +IR) module RESETILOUS 675 fiecare.

Capacitatea de epurare a statiei este de:

Q,, max/zi = 177,46 mc/zi = 2,05 l/s

Q /1 orar max = 12,36 mc/h.

Colectoarele principale din localitatile Fumicari, Chetris si Tamasi preiau apele menajere

atat de la cei racordati cat si de la cei care se vor racorda in viitor si le conduc la statia de

epurare.

Fluxul tehnologic al statiei de epurare este compus din:

- Carnine cu vana. Pentru cazurile de avarie si pentru alte necesitati s-a prevazut un

camin cu vana. Prin inchiderea vanei, apa este dirijata pe by - pass spre emisar.

- Gratar rar + des. Dupa caminul cu vana pe traseul normal al statiei urmeaza gratarul

rar sides. Gratarele in sine sunt realizate din inox cu interspatii de 3 si respectiv 1,5 mm (eel rar

mai intai si eel des dupa).

- Desnisipator. Acesta este destinat retinerii particulelor de nisip, intrucat acestea sunt

abrazive, mai ales pentru pompe.

- Statie de pompare echipata cu pompe cu disc de maruntire;

- Gratar cu sita automatizata Audritz - Grunard;

- Bazin de uniformizare si omogenizare debite. Bazinul de uniformizare si omogenizare

are U ui;J = 18 me si un vol um total V r = 20 me, fiind echipat tot cu I + 1 R pompe submersibile

cu disc de maruntire, cu caracteristicile de mai jos:

• Cl = 8 - 12 mc/h

• H = 8 - 10mCA

• P = l ,SkW

• u = 380 v. - Hol biologic Pesetilovs - 2 buc;

- Hala industriala;

- Bazin colectare si pompe namol;

147

- Platforma saci reziduri;

- Imprejmuire;

- Drum de acces;

- Alimentare cu apa;

- Canalizare aferenta statiei de epurare;

- Alimentare cu energie electrica;

- Perdea forestiera;

- Telefonie fixa;

- Sistematizare verticala.

Modulul biologic. Statia de epurare este compusa din (1 + IR) module biologice complet

echipate cu functionare independenta, bloc de comanda, o capacitate de 675 cl si un debit de cca

105 mc/zi pentru fiecare.

Modulul este campus din:

- Compartiment sedimentare primara;

- Compartiment de nitrificare - denitrificare multifazic ce cuprinde la randul sau:

• Compartiment de coagulare;

• Compartiment de denitrificare hetero - trofica;

• Compartiment de nitrificare hetero - autotrofica;

• Compartiment de nitrificare autotrofica.

- Bloc de comanda si set truse (2 hue) pentru analiza principalilor parametrii;

- Unitate de dezinfectie cu UV pentru fiecare modul;

- Aerarea se face cu compresoare submersibile pentru fiecare modul.

Functiile blocului de comanda sunt urmatoarele:

- Alimentarea cu energie electrica a echipamentelor;

- Pomire - oprire pompe apa uzata, functie de senzorii de nivel minim si maxim;

- Pornirea - oprirea compresor submersibil cu reglarea turatiei a debitului la aer, functie

de concentratia de 0 2 dizolvat;

- Pornire - oprire mixer static si ejector;

- Pomire - oprire ciclul programat.

Functiunile grupei de masurare in principal:

- Materiile in suspensie;

148

- Consumul biochimic de oxigen (CBO 5 );

- Oxigenul dizolvat;

- pH-ul;

- Azotul total;

- Fosfatul total.

Prin procesarea apelor uzate cu modulul Resetilov care au fost degrosisate si sisate nu

rezulta namol in exces.

Fata de sistemul cu clorinare, dezinfectia cu ultraviolete merge la un grad de dezinfectie

pana la 99 - 99,5%. In plus in apele epurate nu apar acele reziduuri care sunt toxice pentru fauna

si flora din emisari.


canalizare a Comunei Tamasi

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Tamasi este prezentat



pt.6 !uni



sau (rd 5-10) -1,000.00 -20,000.00 -5,000.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) -1,000.00 -2,000.00 6,000.00 Rezultat din activitatea de

3 canalizare (rd. 7-19) 0.00 -18,000.00 -11,000.00




7 canalizare



149

(rd. 10 Costuri activitatea de aoa 11+12 .. +18) 136,000.00 141,000.00 44,000.00

11 Apa bruta 94,000.00 96,000.00 40,000.00

12 Materiale

13 Energie

14 Personal

15 Amortizare

16 Jntretinere si reparatii 38,000.00 32,000.00 2,000.00


18 Alte cheltuieli operationale 4,000.00 13,000.00 2,000.00

(rd. 19 Costuri activitatea de canalizare 20+21..+26) 0.00 18,000.00 11,000.00

20 Materiale

21 Energie

22 Personal

23 Amortizare

24 lntretinere si reparatii 18,000.00 11 ,000.00



27 Costuri lee:ate de alte activitati

Comuna Tamasi prezinta deficit in toti anii analizati.

lntrucat serviciul de canalizare a fost dat in exploatare incepand cu anul 2013, nu putem

face o comparatie obiectiva asupra costurilor provenite din activitatea de canalizare.

Costurile totale mai mari decat veniturile totale (in fiecare din anii analizati) si faptul ca

comuna nu inregistreaza venituri din activitatea de canalizare au ca rezultat deficitul operational.


Comuna Livezi

Comuna Livezi detine sistem de alimentare cu apa realizat prin proiectul cu fi.nantare OG

7, care deserveste toate localitatile unitatii administrativ teritoriale: Livezi, Balaneasa, Orasa,

Poiana, Prajoaia, Scariga.

150

2.24.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Livezi

Comuna Livezi detine sistem de alimentare cu apa realizat prin proiectul cu finantare OG

7 /2006. Sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei Livezi alimenteaza gravitational

toate localitatile unitatii administrativ teritoriale: Livezi, Balaneasa, Orasa, Poiana, Prajoaia,

Scariga.

Sursa de apa este din panza freatica, captarea fiind realizata prin tuburi de drenuri Dn 300

mm in lungime de 400 m montate la 3,5 m adancime si amplasate in albia majora a raului

Tazlau. De-a lungul drenului din 50 in 50 m sunt prevazute camine de inspectie (6 buc) iar apa

captata ajunge intr- o camera colectoare echipata cu doua pompe submersibile (activa si rezerva)

cu urmatorii parametrii:

Q = 33 mc/h; H = 140 mCA; P = 18,5 kW.

Caminele de inspectie sunt cu radier din beton prefabricat, camera de lucru din PF ASIN

cu Dn 800 mm si H = 6 m si cu piesa suport prefabricat cu rama si capac metalic.

Caminul colector este cu radier din beton prefabricat, camera de lucru din PF ASIN cu Dn

2.000 mm si H = 9 m si cu piesa suport prefabricat cu rama si capac metalic.

Deasupra can1erei colectoare s-a realizat o cabina din beton armat in care s-au montat

instalatiile hidraulice si electrice aferente. Pe conducta de refulare a pompelor s-a prevazut un

contor Dn = 50 mm, pentru masurarea debitului de captat.

Pentru suplimentarea debitului de apa s-a folosit captarea existenta din satul Livezi, s-au

inlocuit pompele existente cu pompe noi cu parametrii: Q = 6 mc/h, H = 110 mCA, P = 7,5 kW.

Putul colector si traseul drenului sunt imprejmuite cu gard din plasa de sarma ce

reprezinta zona de protectie sanitara severa si are o suprafata de S = 450 x 70 m = 31.500 mp.

Tratarea apei capatate se face prin intermediul instalatiilor cu lampi UV.

Dezinfectia apei se face cu instalatii cu raze ultraviolete astfel:

• Instalatia dn cadrul gospodariei de apa Q = 34 mc/h

• Instalatia din imediata vecinatate a captarii = 6 mc/h.

Dezinfectia cu UV asigura parametrii din punct de vedere bacteoriologic in conformitate

cu STAS 1342/91.

Legatura intre camerele colectoare si rezervorul de inmagazinare se realizeaza pnn

intermediul conductei de aductiune inchise, conducta realizata din polipropilena.

151

Lungimea conductei de aductiune este de L = 1.100 ml din PE-HD Dn 110 mm Pn 10 bar

- si L = 500 ml din PE-HD Dn 110 mm Pn 6 bar - de la camera colectoare la rezervor.

Subtraversarea drumului national DN 11 cu conducta de aductiune Dn 110 mm s-a facut

prin foraj orizontal in protectie cu teava de otel Dn 168 mm cu camine de sectionare de o parte si

celalta a drumului.

Conducta de aductiune merge paralel cu Dnin afara partii carosabile dupa rigolele de

preluare a apelor pluviale existente pe o lungime de 180 m in aceeasi sapatura cu conducta de

distributie.

Rezervoarele sunt amplasate in extravilan la cota (330,00 m), pe malul stang al raului

Tazlau. Inmagazinarea este realizata in rezervoare de tip inchis din beton armat monolit si semi

ingropat avand capacitatea de 2 x 200 me.

Camera vanelor este comuna ambelor rezervoare si este echipata cu instalatii hidraulice

de alimentare, distributie, preaplinuri si golire apa, instalatii electrice de iluminat si forta si

racord instalatie de dezinfectie lampi cu ultraviolete prin care se asigura conditiile de potabilitate

din punct de vedere bacteriologic.

La plecarea din rezervoarele de inmagazinare este montat un dispozitiv de masurare a

debitului in scopul cunoasterii volumului de apa distribuit catre consumatori.

Pentru accesul la rezervor s-a facut un drum pietruit pe o lungime de 200 m, iar in jurul

rezervoarelor s-a constituit zona de protectie sanitara severa prin imprejmuirea terenului m

suprafata de S = 60 x 40 m = 2.400 mp cu un gard din plasa montat pe stalpi de otel.

Reteaua de distributie a apei este realizata din tuburi PE-HD de tip inchise cu diametre

cuprinse DN 63; 90; 110; 125; 140 mm - Pn 6 si Dn 140; 180 mm - Pn 10. Reteaua de

distributie este realizata in sistem ramificat si inelar, in functie de caracteristicile terenului.

Lungimea totala a conductei de distributie este de L = 29,41 km din care:

- L = 15,62 km pentru sistemul ce alimenteaza satele Balaneasca, Livezi si Orasa;

- L = 13,79 km pentru sistemul ce alimenteaza satele Poiana, Scariga si Prajoaia.

2.24.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Livezi

Comuna Livezi nu dispune de infrastructura de apa uzata.

152


canalizare a Comunei Livezi

Comuna Livezi nu realizeaza venituri dupa activitatea de furnizare a apei potabile si din

activitatea de canalizare intrucat nus-a facut receptia finala a lucrarilor.


Comuna Luizi Calugara

Sistemul de alimentare cu apa Luizi Calugara deserveste localitatile Luizi Calugara si

Osebiti.

2.25.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Luizi

Calugara

Pentru alimentarea cu apa a comunei Luizi Calugara, ce cuprinde satele Luizi Calugara si

Osebiti, precum si pentru Catunul Talpa, care face parte din satul Sarata, comuna Sarata, a fost

proiectata o solutie unica deaoarece Catunul Talpa, se invecineaza cu satul Luizi Calugara, fiind

situat la aproximativ aceleasi cote. Mai mult, Catunul Talpa este total separat de restul localitatii

Sarata datorita vaii paraului Sarata iar distanta relativ redusa ( ~ 700 m) intre localitatea Luizi

Calugara si Catunul Talpa este un argument important in alegerea solutiei alimentarii cu apa a

zonei Talpa din sistemul comunei Luizi Calugara.

Conform schemei tehnologice generale, principalele obiective proiectate sunt:

Sursa constand dintr-un front de captare constituit din 6 puturi forate, ce au o

adancime de H = 120 m, la echidistanta dintre puturi a = 350,00 si 400,00 m, echipate cu pompe

submersibile cu urmatoarele caracteristici:

• 2 pompe cu: Q pompa = 2,50 l/s = 15,00 mc/h, H = 66,30 m, P = 3,00 kW;

• 4 pompe cu: Qpompa = 2,50 l/s = 15,00 mc/h, H = 84,10 m, P = 4,00 kW;

Frontul de captare este dimensionat pentru a asigura debitul necesar alimentarii cu apa a

satelor Luizi Calugara, Osebiti si a Catunului Talpa.

153

Gospodaria de apa, amplasata langa sursa, la cota 239,00 m s1 care cuprinde

urmatoarele obiective:

• Rezervor tampon de 15 me si statie de pompare cu grup de pompe booster, cu

caracteristicile: Q = 54,00 mc/h, H = 167 m, P = 22,00 kW/pompa;

• Statie de clorinare, Q ,ran:u = 15,00 l/s.

Gospodaria de apa este dimensionata pentru a asigura functionarea sistemului de

alimentare cu apa a satelor Luizi Calugara, Osebiti si a Catunului Talpa.

Conducta de aductiune, realizata din PEID, in lungime totala L = 5.182 m.

Rezervor de inrnagazinare cu capacitatea de 500 me, incluzand si rezerva de incendiu

de 54 me, amplasat pe cota 384,00 m, ce deserveste satul Luizi Calugara si Catunul Talpa;

Rezervor de inrnagazinare cu capacitatea de 350 me, incluzand si rezerva de incendiu

de 54 me, amplasat pe cota 358,00 m, ce deserveste satul Osebiti;

Retea de distributie gravitational prevazuta din PEID, PN6, cu diameter cuprinse

intre 63 - 160 mm, in lungime totala de 15.542 m, lungime aferenta satelor Luizi Calugara si

Osebiti.

Sursa - front captare

Solutia pentru asigurarea debitului necesar in regim continuu la sursa Q nee = 15,00 l/s, in

scopul proiectarii unui sistem centralizat de alimentare cu apa pentru localitatile Luizi Calugara,

Osebiti, comuna Luizi Calugata si Catunul Talpa, comuna Sarata, consta din adoptarea unei

captari subterane prin puturi forate.

Puturile forate exploateaza acviferul de medie adancime.

Captarea de apa subterana este alcatuita din 6 puturi forate, de adancime medie 120 m si

diametru de exploatare D ex = 225 mm, P 1 , P 2 , P 3 , P 4 , P 5 , P 6 , situate la echidistanta dintre ele

a = 400 m (intre puturile P 1 - P 3 ) si respectiv a = 350 m (intre puturile P 3 - P 6 ), iar lungimea

captarii fiind L = 1.850 m.

Rezervorul tampon si statia de pompare

154

Statia de pompare este amplasata la cota de teren amenajat 239 m, in incinta comuna cu

rezervorul de 15 me si statia de clorinare.

In vederea alimentarii rezervoarelor de inmagazinare a apei cu capacitatea de 500 me,

respectiv 350 me, a fost prevazuta o statie de pompare, situata in incinta cu gospodaria de apa, la

cota medie a terenului de 239 m, echipata cu (2+ 1) pompe ce au pentru intreaga statie urmatorii

parametrii: - Q = 15,00 l/s; H = 167 mCA; P = 22,00 x 2 kW.

Statia de pompare s-a prevazut preuzinata, intreaga instalatie cuprinzand electropompe,

conducte, piese special, armature si instalatii electrice de forta si automatizare.

Toate acestea se gasesc amplasate intr-un container metalic, izolat termic si anticoroziv,

prevazut cu instalatii mecanice de ventilatie si incalzire.

Sistemul de automatizare permite functionarea sistemului fara personal permanent, m

baza unui program prestabilit.

Rezervor 5 00 me

Rezervorul este amplasat in extravilanul satului Luizi Calugara, la cota terenului 384 m si

are rolul de a compensa variatiile orare ale consumului si de stocare a rezervei intangibile pentru

incendiu, pentru satul Luizi Calugara si Catunul Talpa.

Volumul rezervorului este de 500 me, si inmagazineaza volumul de compensare (348, 1 O

me) si volumul rezervei intangibile (173,09 me) deoarece volumul de avarie (139,24 me) este

mai mic decat volumul intangibil.

Rezervorul, suprateran, este realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu


suprteran, asezat pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

Rezervorul este izolat termic la exterior cu ajutorul unor placi din poliuretan, protejate la




golirea ocazionala a acestuia, se face prin realizarea unui sant de garda pereat cu dale din beton

simplu de 10 cm grosime, asezate pe strat drenant din balast de 15 cm grosime, cu rol de

interceptie si evacuare a apelor in exteriolul zonei de protectie.

155

Accesul la rezervor si vana de incendiu (amplasata intr-un camin, in incinta), se face pe o

platform special amenajata, carosabila, racordata la drumul satesc de acces la rezervor.

Rezervorul este amplasat intr-o incinta imprejmuita, cu o suprafata S = 1660mp,

suprafata care constituie zona de protectie sanitara severa.

Rezervor 350mc

Rezervorul este amplasat in extravilanul satului Osebiti, la cota terenului 358m si are

rolul de compensare a variatiilor orare ale consumului si de stocare a rezervei intangibile pentru

incendiu pentru satul Osebiti.

Volumul rezervorului este de 350mc si inmagazineaza volumul de conpensare (

220,88mc )si volumul rezervei intangibile (137,60mc) deoarece volumul de avarie (88,35mc)

este mai mic decat volumul intangibil.

Rezervorul,suprateran, este realizat din elemente prefabricate (panouri metal ice) cu


suprteran, asezat pe un sistem de grinzi transeversale cu inaltimea de 60cm ce sunt asezate pe un

radier general din beton armat cu grosimea de 30cm.

Rezervorul este izolat termic la exterior cu ajutorul unor placi din poliuretan, protejate la




golirea ocazionala a acestuia, se face prin realizarea unui sant de garda pereat cu dale din beton

simplu de 10 cm grosime, asezate pe strat drenant din balast de 15 cm grosime, cu rol de

interceptie si evacuare a apelor in exteriolul zonei de protectie.

Accesul la rezervor si vana de incendiu (amplasata intr-un camin, in incinta), se face pe o

platform special amenajata, carosabila, racordata la drumul satesc de acces la rezervor.

Rezervorul este amplasat intr-o incinta imprejmuita, cu o suprafata S = 1.590 mp,

suprafata care constituie zona de protectie sanitara severa.

Statia de clorinare

Statia de clorinare este amplasata langa frontal de captare, la cota terenului 239 m.

Aceasta este dimensionata pentm un debit de transit de 15,00 l/s.

156

Dezinfectarea apei se face cu clor gazos si are o capacitate de 200g/h precum si aparatura

pentru verificarea clorului rezidual. Introducerea clorului in apa se face cu aparate automate, care

functioneaza in regim de vacuum si realizeaza prepararea unei solutii concentrate de apa. Timpul

de contact intre clor si apa se realizeaza in conducta de aductiune si rezervoarele de

inmagazinare de 500 me si 350 me.

Consumul total de este 0,001 kg/me x 332704,8 me/an = 333 kg clor pe an, din care 293

kg doar pentru localitatile Luizi Calugara si Osebiti (6 butelii pentru Luizi Calugara si 1 butelie

pentru Osebiti).

Statia de clorinare este o constructie metalica tip container termo si hidroizolata si are

dimensiunile de 2,50 x 2,51 x 6, 10 m. Aceasta este prevazuta cu doua incaperi incalzite electric:

- 0 incapere in care se afla buteliile de clor si aparatul de dozare;

- 0 incapere care cuprinde pompa pentru ridicarea presiunii si ejectorul, instalatia de

contorizare si instalatiile anexe.

Instalatia este prevazuta cu dispositive si instalatii de protective a personalului de

exploatare, precum si decantoare ale scaparilor de clor, ventilatii mecanice, masti de gaze etc.

Langa statia de clorinare s-a amplasat un camin de beton, mentinut permanent plin cu

lapte de var, in scopul de a imersa buteliile cu posibile scapari de clor, pentru neutralizare.

Statia de clorinare este amplasata impreuna cu putul P 1 intr-o incinta imprejmuita, cu o

suprafata S = 2.015 mp, a carei suprafata constituie zona sanitara severa.

Aductiune

Aductiunea reprezinta conducta de legatura dintre gospodaria de apa si rezervoarele de

inmagazinare de 500 me, respective 350 me.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a facut pentru un debit Q ad = 15,00 l/s pana in

punctual A, de unde debitul este distribuit astfel: 9,06 l/s spre rezervorul de 500 me si 5,91 l/s

spre rezervorul de 350 me. Aceste debite sunt reglate cu ajutorul unui camin cu vana de reglare

debit.

Aductiunea este executata din tuburi PEID si are lungimea totala L = 5.182 m, astfel:

Dn 200 mm, L = 581 m, PN16;

Dn 160 mm, L = 1.684 m, PN16;

Dn 160 mm, L = 672 m, PNlO;

157

Dn 160 mm, L = 319 m, PN6;

Dn 125 mm, L = 620 m, PN16;

Dn 125 mm, L = 397 m, PNlO si

Dn 125 mm, L = 909 m, PN6.

Reteaua de distributie

a) Satul Luizi Calugara

Debitul de dimensionare al retelei de distributie, pentru localitatea Luizi Calugara este

Q S or max = 15,04 l/s, COfeSpunzatOf pentfU q Sp = 80 l/om/zi.

Lungimea totala a retelei de distributie din satul Luizi Calugara este de L = 7.932 m.

b) Satul Osebiti

Debitul de dimensionare al retelei de distributie, pentru localitatea Osebiti este Q,

= 10,34 l/s, corespunzator pentru q sp = 80 l/om/zi.

or max

Lungimea totala a retelei de distributie din satul Osebiti este de L = 7 .610 m.

2.25.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Luizi Calugara

Comuna Luizi Calugara nu dispune de infrastructura de apa uzata.


canalizare a Comunei Luizi Calugara

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Luizi Calugara este

prezentat in tabelul de mai jos pentru perioada analizata 2012 - 2014 (primele 4 luni):


pt.4 luni


1 Rezultat din exploatare (rd. 2+3+4) -100,944.00 -90,754.00 -47,806.00

158

sau (rd 5-10)

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) -100,944.00 -90,754.00 -47,806.00


3 canalizare (rd . 7-19)





7 canalizare


(rd.


(rd.


11 Apa bruta 791.00 2,316.00 736.00

12 Materiale

13 Energie 113,776.00 106,732.00 54,895.00

14 Personal 20,235.00 48,195.00 20,156.00

15 Amortizare

16 lntretinere si reparatii 59,659.00 55,839.00 16,297.00

17 Tax.a de concesiune



19 canalizare 20+21..+26)

20 Materiale

21 Energie

22 Personal

159

23 Amortizare

24 Intretinere si reparatii




In comuna Luizi Calugara s-a inregistrat un deficit operational din activitatea de apa

(neexistand activitate de canalizare) in toti anii analizati.

Cu toate ca in anul 2013 costurile totale au crescut cu 9,5% fata de anul 2012, rezultatul

operational in anul 2013 a crescut cu 10% fata de 2012 acest lucru datorandu-se cresterilor

veniturilor in 2013 cu 31 %.


Comuna Orbeni

Sistemul Comunei Orbeni deserveste localitatile Orbeni si Scurta.

2.26.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Orbeni

Sistemul Comunei Orbeni deserveste localitatile Orbeni si Scurta.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa include 2 subsisteme:

• eel din localitatea Orbeni (eel vechi)

• si sistemul nou din localitatea Scurta ce deserveste partial localitatea Orbeni

impreuna cu sistemul 1 si integral localitatea Scurta din subsistemul 2.

Sursa de captare pentru localitatea Orbeni - sursa existenta consta dintr-un foraj H = 140

m, cu un debit exploatabil Q = 3,9 l/s = 14 mc/h.

Cabina putului forat este o constructie acoperita semiingropata din beton armat, radier din

beton armat, planseu din beton armat, avand 2 x 2 x 2,4 m in care sunt instalatiile hidraulice si

electrice de forta si automatizare.

160

Sursa de captare pentru Scurta - consta dintr-un foraj H = 100 m, cu un debit estimat

conform studiului hidrogeologic Q = 5 l/s = 18 mc/h.

Foraj Debit Pompe

Subsistem 1 H= 140 m Q = 3,9 l/s = 14 mc/h Q = 2x 14mc/h H = 140mCAP = 11 kW

Subsistem 2 H = 100 m Q = 3,9 l/s = 14 mc/h Q = 2 x 18 mc/h H = 135 mCA P = 11 kW

Zona de protectie de regim sever pentru cele 2 surse a fost realizata conform HG

930/2005, si are L = 80 ml (20 x 20) m, S = 400 mp/buc, si sunt imprejmuite cu gard din plasa de

sarma pe stalpi din otel 0 2".

Tratarea apei capatate se face prin intermediul instalatiilor cu lampi UV.

Dezinfectia apei se face cu raze ultraviolete conform recomandarilor din ,,Ghidul de

proiectare pentru constructii si instalatii de dezinfectare a apei" indicativ GP 071 - 02, aprobat de

MLPTL cu ordinul 1411126.09.2002 astfel:

• Subsistem 1 UV-uri Qv1 = 14 mc/h

• Subsistem 2 UV-uri Qv2 = 18 mc/h.

Dezinfectia cu UV asigura parametrii din punct de vedere bacteoriologic in conformitate

cu STAS 1342/91.

Conductele de legatura intre foraj si rezervorul de acumulare se vor executa din PE-HD.

PE - HD Dn 110 Pn PE - HD Dn 110 Pn PE - HD Dn 110 Pn

6 bar 10 bar 16 bar

Subsistemul 1 1=243 ml l = 225 ml 1= 832 ml

Subsistemul 2 1= 1.635 ml 1= 1.374 ml 1= 671 ml

Conductele sunt montate in pat de nisip sub limita de inghet conforn STAS 6054.

Pe conductele de aductiune de la cele doua surse s-au montat dispozitive de masurarea

debitelor - apometre de Dn 32 mm pentru localitatea Orbeni, respectiv apometre Dn 50 mm

pentru localitatea Scurta.

Rezervoarele de inmagazinare asigura 2 sisteme de presiune:

Cel din Orbeni cu V = 100 me este amplasat la cota 270,00 C.T.N., iar eel din Scurta, V =

200 me este amplasat la cota 343,50 C.T.N.

Rezervoarele 100 me + 200 me sunt realizate din beton armat mono lit, semiingropat, cu

camera vanelor echipata cu instalatii hidraulice, electrice de forta si automatizare.

161

In camera vanelor rezervoarelor V = 100 me Orbeni si V = 200 me din Scurta sunt

instalate unitati de dezinfectie cu lampi cu UV-uri de Q vi = 14 mc/h, respectiv Q v2 = 18 mc/h.

In zona celor doua rezervoare s-a instituit zona de protectie sanitara de regim sever avand

L 1 = L 2 = 200 m reprezenatand S 1 = S 2 = 2.500 mp.

Pe plecarile de la rezervoare s-au montat dispozitive de masurarea debitelor avand:

Dn 50 mm pe plecarea V = 100 me Orbeni

2 x Dn 50 mm pe plecarile din V = 200 mm spre Scurta si Orbeni.

Reteaua de transport si distributie s-a proiectat ramificat si partial inelar functie de

caracteristicile terenului.

Conductele sunt tip PE - HD PE 80 SDR 17 PN6 amplasate in domeniul public, cu

urmatoarele dimensiuni si lungimi:

PE - HD Dn 90 Dn 110 Dn 125

Subsistemul 1 1= 2,443 ml 1= 6,819 ml -Subsistemul 2 1= 2,682 ml 1=4,5 16 ml 1= 3,516 ml

Pe reteaua de transport si distributie la intersectii si in aliniament s-au prevazut camine de

vane din P AFSIN 0 1,5 m de: sectionare, golire, aerisire si pentru reductoare de presiune unde

este cazul. Deasemeni pe trasee s-au prevazut cismele stradale in zonele dens locuite din 300 in

300 m si jgheaburi din beton annat prefabricat pentru adaparea anirnalelor. Retelele de distributie

au fost echipate cu hidranti de incendiu din 500 in 500 m.

CV Cismele Hidranti

Subsistemul 1 13 22 5

Subsistemul 2 20 21 5

In localitatea Scurta, pentru locuitorii aflati la cota peste + 240 m s-a prevazut un grup

hidrofor montat intr-un camin CVn4 cu rezervor de 120 1. Pozarea conductelor se va face

conform ST AS6054 sub limita de inghet in pat de nisip.

Conductele de apa subtrverseaza DJ in conducta de protectie OL Dn 250 mm.

Pe traseul conductelor de distributie var fi subtraversari si supratraversari de torente sau

parauri. In zona subtraversarilor si in zona supratraversarilor conducta PE-HD va fi preizolata si

protejata in conducta din OL. La supratraversarile de apa conducta este montata in tub de

protectie din OL si se sprijina pe masive de ancoraj din beton 0,8 x 0,8 x 1 m.

162

Pentru subtraversari s-a adoptat solutia prin sapatura deschisa la 1 m sub cota albiei,

conducta PE-HD 0 90, 0 110 fiind montata in tub de protectie din conducta OL 0 219. Lestarea

conductei se face prin inglobarea in masive de ancoraj din beton 0,8 x 0,8 x 1 m. Impotriva

afluirii conductei s-au prevazut bolovani de rau 5 m deoparte si de alta a conductei, 50 cm

deasupra si 20 cm dedesubt. Inainte si dupa subtraversari se amplaseaza camine cu vane de

sectionare.

2.26.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Orbeni

Comuna Orbeni nu dispune de infrastructura de apa uzata.


canalizare a Comunei Orbeni

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Orbeni este prezentat

in tabelul de maijos pentru perioada analizata 2012 -2014 (primele 4 luni):


pt.4 !uni



sau (rd 5-10) 7,174.80 -9,269.85 -5,275.51

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) 7,174.80 -9,269.85 -5,275.51


3 canalizare (rd. 7-19)




163


7 canalizare


(rd.


(rd.

10 Costuri activitatea de apa t 1+12 .. +18) 33,179.20 67,008.85 29,129.51

11 Apa bruta

12 Materiale 9,407.63 50,155.46 11,727.32

13 Energie 23 ,771.57 16,853.39 17,402.19

14 Personal

15 Amortizare




(rd.

19 Costuri activitatea de canalizare 20+21..+26)

20 Materiale

21 Energie

22 Personal

23 Amortizare





164

Comuna Orbeni a inregistrat surplus operational doar in anul 2012, anii 2013 si 2014

prezentand un deficit operational datorat de cresterea costurilor totale in 2013 cu 102% fata de

2012 si se estimeaza o crestere de 4% a acestora pentru anul 2014.

Chiar daca veniturile totale au inregistrat in 2013 o crestere de 43% fata de 2012, faptul

ca cresterea costurilor a fost atat de mare, deficitul operational nu poate fi influentat pozitiv.

Se estimeaza o crestere a veniturilor in 2014 de 24% fata de 2013.


Comuna Racaciuni

Sistemul de alimentare Racaciuni deserveste localitatile Racaciuni, Gasteni SI Fundu

Racaciuni.

2.27.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Racaciuni

Sistemul de alimentare Racaciuni deserveste localitatile Racaciuni, Gasteni SI Fundu

Racaciuni.

Sursa de apa este din panza freatica de mare adancime iar captarea se realizeaza prin doua

puturi forate, amplasate in terasa superioara a raului Siret.

Localitatea Racaciuni detine doua foraje executate la o adancime de 200 m si o distanta

intre ele 250 - 300 m (pentru a nu se influenta intre ele). Deasemenea, in intravilanul localitatii

pe malul paraului Racaciuni, mai exista un foraj cu adancimea de 200 m ce poate fumiza un

debit de peste 10 l/s ce apartine SC AGRONOV A SRL.

Cele doua foraje sunt echipate cu cate o pompa submersibila cu Q = 17 mc/h, H = 110

mCA, P = 11 kW.

Cota terenului in zona forajelor este de 135,00 - 136,00 mdNMN.

Zona de protectie sanitara severa are o suprafata S = 30 x 30 = 900 mp, imprejmuita

conform HG. 930/2005 pentru fiecare foraj in parte.

165

Deasupra forajelor a fost realizata o cabina din beton armat in cares-au montat instalatiile

hidraulice si electrice aferente.

Pe conducta de refulare a fost montat un cantor de apa Dn 40 mm la fiecare foraj, in

vederea masurarii debitelor de apa captate.

Satul Fundul Racaciuni nu este alimentat cu apa din aceasi sursa ca si satul Racaciuni,

respectiv Gasteni, pentru acesta zona de captare se afla in extravilanul comunei Racaciuni, pe

malul drept al Vaii Caprian.

Captarea apei se realizeaza cu o conducta PVC de drenare Dn 300, perforata (cu fante de

1,0 - 1,5 mm) pe 45 % din circumferinta in lungime de 60 ml pozata la o adancime de 3,0 ml. Pe

conducta de drenare se realizeaza un filtru invers din agregate sortate pe granulometrii, 30 - 15,

7 - 15, 3 - 7 mm, cu grosime minima de 15 cm fiecare. Panta de montaj este de 1,2 % spre

camera de captare - linistire.

Camera de captare - linistire este o constructie din elemente prefabricate inelare Dn 2.000

mm si h = 1 ml si cu o inaltime H = 6 ml (din care 2 ml suprateran din cauza zapezii). Aceasta

camera este prevazuta cu spatiu de linistire, decantare, conducta de preaplin, conducta de

legatura cu statia de pompe.

Statia de pompe submersibile (IA + lR) are o parte de constructie subterana, H = 6 ml,

din elemente prefabricate Dn 2.000 mm, h = 1 ml, pentru camera pompelor si o parte

supraterana, h = 1 ml (CTN) cu suprafata de 16 mp ( 4 x 4 ml), h = 2,5 ml, pentru camera troliu si

camera tabloului electric si exploatare, fiind o constructie de zidarie portanta si tamplarie de

lemn. Termoizolatia cabinei este din zidarie de bca cu g = 20 cm.

Tratarea apei in sistemul de alimentare al comunei Racaciuni (pentru satele Racaciuni si

Gasteni) se face cu raze ultraviolete in vederea asigurarii conditiilor de potabilitate din punct de

vedere bacteoriologic conform Legii 458/2002.

Pentru sistemul de alimentare cu apa din satul Fundul Racaciuni s-a prevazut o statie de

clorinare.

Statia de clorinare este o constructie de tip parter cu o suprafata de 16 mp ( 4 x 4 ml), din

zidarie portanta pe fundatii continui de beton.

Constructia are o camera de clorinare cu clor gazos si o incapere pentru depozitarea

tuburilor de clor sub presiune.

166

Actionarea regulatorului de clor se face cu ajutorul pompelor booster (Q = 0,5 l/s, H = 15

mCA).

Ventilatia de avarie se realizeaza cu doua ventilatoare comandate de un detector de clor,

iar incalzirea spatiilor se face cu radiatoare de aluminiu cu semiconductoare comandate de un

termostat astfel incat temperatura sa fie intre 15 - 20 °C.

Legatura intre foraj si rezervorul de inmagazinare se realizeaza prm intermediul

conductei de aductiune inchise, realizata din polietilena de inalta densitate.

Lungimea conductei de aductiune este de L = 1.900 ml, din PE - HD 160 Pn I 0 bar, si L

= 1.000, din PE-HD 160 Pn 6 bar.

Pe conducta de aductiune nu este permisa realizarea de bransamente la consumatori

pentru a nu perturba buna functionare a sistemului, inclusiv pentru faptul ca in aceasta conducta

va ft transportata apa bruta netratata.

Pentru satul Fundul Racaciuni conducta de aductiune are o lungime L = 1.600 ml si este

din PE - HD, PElOO, Dn 75 mm, si subtraverseaza albia majora a Paraului Caprian, pe o distanta

de ~ 52 ml.

Adancimea de montare este de 1,3 ml in camp si de 1,8 ml la subtraversare parau.

Conducta de aductiune este protejata in tub de protectie metalic, Dn 200, pe portiunea

subtraversarii paraului.

In comuna Racaciuni a fost amplasat un rezervor cu un volum V = 2 x 200 me la cota

201,00 mdNMN astfel incat sa poata fi asigurata gravitational presiunea la majoritatea

consumatorilor.

Rezervorul este de tip inchis, din beton armat monolit si semiingropat.

Pentru satul Fundu Racaciuni inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor

suprateran cu un vol um V = 100 me, din beton armat, unde se stocheaza volumul de apa pentru

compensarea consumului, de avarie si rezerva intangibila de incendiu.

In camera vanelor s-a montat o lampa cu ultraviolete pentru sterilizarea apei la

consumator (Q = 4 l/s). In aceeasi cameras-au montat si pompele de incendiu (IA+ IR) cu Q =

5 l/s. H = 20 mCA.

Incalzirea camerei de vane se face cu radiatoare de aluminiu cu semiconductoare de uz

industrial cu P = 500 w.

Conductele de transport si distributie sunt realizate din tuburi di PE-HD tip inchise.

167

Amplasarea rezervorului de inmagazinare la o cota dominanta 201,0 mdMNM asigura un

sistem de transport si distributie gravitational al apei potabile spre consumatori, asigurand

debitele si presiunile necesare.

Reteaua de distributie s-a dezvoltat ramificat s1 inelar in functie de caracteristicile

terenului cuprinzand urmatoarele Jungimi:

Diametru Material Lungime (ml)

(mm)

Dn 75 PEHD 2.500

Dn90 PEHD 9.850

Dn 110 PEHD 8.600

Dn 125 PEHD 1.750

Dn 180 PEHD 1.500

TOTAL 24.200

Pe reteaua de transport si distributie la intersectii, in aliniament, s-au prevazut camine de

vane de: sectionare, golire sau aerisire, echipate cu vane de sectionare, golire sau dispozitive de

aensire.

Pentru satul Fundul Racaciuni conducta de distributie a apei este din PEHD, PE 80, SDR

17,6 cu On 75 mm, L = 1.315 ml si Dn 110 mm, L = 1.140 ml.

Pe traseul conductei sunt montate ciusmele stradale cu autodescarcare din 300 in 300 ml,

si hidranti de incendiu Dn 65 mm subterani in intersectii. Deasemenea sunt montate sase camine

de vane

Traseul retelei de distributie urmeaza trama stradala si este montata la 1,3 ml adancime.

2.27.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Racaciuni

Satul Racaciuni detine sistem de canalizare realizat in sistem separativ (preluarea numai a

apelor uzate menajere in colectoare inchise de la consumatorii din localitate).

Datorita conditiilor de relief, canalizarea pentru localitatea Racaciuni este formata din trei

zone de canalizare distincte (zona I, zona II si zona Ill).

168

Colectoarele principale au o capacitate de transport minima la gradul de umplere a= 0,7

si panta piezometrica i = 4 %0 - 1 % de Q ef - 20 l/s fiecare la Dn 200 si Q ef - 40 l/s pentru Dn

300 mm reprezentand debitul evacuat de la - 20.000 Iocuitori.

Colectoarele principale si retele stradale sunt realizate din tuburi inchise din PVC

multistrat, cu diametre Dn 200 - 250 - 300 mm lungimi L = 6 - 12 m/tub rezistenta SN 8M

(rezistenta la incarcaturi de pana la 30 t/osie).

Pe traseul colectorului sunt prevazute camine de vizitare:

La racordarea abonatilor (in aliniament maxim din 50 in 50 m);

La schimbarea dimensiunilor;

La schimbarea pantelor si directiei;

In punctele de descarcare a altor colectoare.

Caminele de vizitare sunt realizate din PVC multistrat cu 2, 3 racorduri etanse cu mufe:

Camera de lucru cu Dn 1000 mm din PVC multistrat si inaltimea H a caminelor,

conform profil longitudinal H = 1,5 : 2,0: 3,0 m;

Caminele se prevad cu capace carosabile din fonta;

Racordurile laterale la radierul caminului de vizitare sau in camera de lucru sunt

facute din tuburi de PVC cu mufe etanse.

Satul Fundul Racaciuni nu este conectat la sistemul de canalizare.

Epurarea apelor uzate menajere din zona I se face intr-o statie compacta monobloc

formata dintr-un modul tip Resetilov - 500 LES.

Statia de epurare realizeaza epurarea mecanica si biologica a apelor uzate menajere,

nitrificarea, denitrificarea sedimentarea si evacuarea apelor epurate si a namolului in exces.

Capacitatea de epurare a statiei:

- Zona I

Q u: max zi = 33,0 mc/zi - 0,40 l/s

Quz orar max = 3,86mc/h - 1,07l/s

Evacuarea apelor uzate menajere din zona II se face intr-o statie de pompare prevazuta cu

pompe ape uzate submersibile.

- Zona II

Q u: max :i = 74,40 mc/zi - 0,86 l/s

169

Q uz orar max = 7,75 mc/h ~ 2, 15 l/s

Zona III a fost cuprinsa in totalitate in etapa I.

Zona I este compusa din:

Colectoarele principale ce traverseaza localitatea Racaciuni (diametre cuprinse intre Dn

250 - 300 mm), ce cad gravitational spre statia de epurare treapta mecanica si biologica.

Statia de epurare este amplasata pe malul drept al contracanalului lacului Racaciuni unde

este teren neproductiv ce apartine Primariei Racaciuni.

Statia de epurare este prevazuta cu constructie pentru montarea a doua module de epurare

2 x 100 mc/zi.

Zona II este compusa din:

Colectoare principale cu diametrul Dn 250 mm, traverseaza localitatea Racaciuni, se

intersecteaza cu un colector Dn 300 mm si curge gravitational spre statia de pompare.

Fluxul tehnologic al epurarii apelor uzate cuprinde:

a) Instalatia de sitare automata (inclusiv piesa pentru materialul retinut din otel inox cu

ochi de 3 mm montata in interiorul rezervorului de acumulare si omogenizare ).

Apa uzata din colector tranziteaza suprafata gratarului cu ochiuri de 3 mm, rezultand o

separare optima a materialului plutitor si in suspensie cu dimensiuni mai mari de 3 mm.

La capatul transportorului presa are loc evacuarea materialului retinut, deshidratat s1

compactat, intr-un sac fixat etans pe gura de evacuare.

b) Bazinul de acumulare si omogenizare. Apa sitata se scurge gravitational in bazinul

de acumulare si omogenizare cu rol:

Asigurarea omogenizarii si uniformizarii incarcarilor apelor uzate;

Asigurarea unei autonomii in functionare in caz de avarii de scurta durata.

Bazinul de acumulare - omogenizare este prevazut cu pompe ape uzate si senzorii de

nivel care asigura alimentarea modulului biologic cu un debit constant de alimentare.

Bazinul de retentie este echipat cu doua pompe submersibile cu tocator (IA + IR) cu

caracteristicile: Q = 3 - IO mc/h, H = 8 - 10 mCA, P = 1,7 kW.

Pomirea si oprirea pompelor se face de catre senzorii de nivel maxim si minim amplasati

in bazin.

0 parte din fluidul pompat este recirculat avand rolul de m1scare s1 barbotare a

continutului bazinului de acumulare omogenizare pentru a preveni sedimentarea.

170

Pompa de rezerva intra in functiune in caz de avarie a pompei principale prin schimbarea

rolului in functionare din tabloul electric (pompa activa devine de rezerva si invers).

Pompa de rezerva va intra automat in functiune cand pompa activa nu face fata iar nivelul

maxim ramane nemodificat, apa fiind pompata pe by - pass pentru a nu inunda statia de epurare.

c) Modulele biologice. Statia de epurare este compusa dintr-un modul complet echipat

cu functionare independenta la fiecare statie de epurare avand o capacitate totala echivalenta de

500 persoane si un debit de ~ 75 mc/zi.

Statia de epurare modulara este compusa din:

- Tanc de sedimentare primara;

- Tanc de hidroliza;

- Tanc heterotrific de nitrificare si denitrificare cu aerare cu bule fine cu dispozitive

amovibile si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm;

- Tanc autotrofic de nit1ificare;

- Statie de dezinfectie cu ultraviolete - UV;

- Depozit de coagulant si unitatea de dezinfectie.

Contine modul de comanda si automatizare propriu.

Dimensiuni modul biologic inclusiv instalatia de UV L x 1= 4.125 x 2.950 mm.

Bazinele si conductele de distributie sunt din otel inox AISI 304.

Apa intra printr-un dispozitiv de distributie in selectorul biologic, de unde intra m

reactorul principal, unde are loc nitrificarea - denitrificarea si sedimentarea.

In selectorul biologic si reactorul principal sunt dispuse panourile de aerare, alimentate

din suflante.Procesul are loc aici dupa principiul SBR cu alimentare continua, care prezinta

avantajul reducerii dimensiunilor obiectelor.

In selectorul biologic are loc o aerare continua si o reducere a CBO 5 dizolvat.

In reactorul secvential epurarea se desfasoara in 6 cicluri de cate 4 ore functie de

caracteristicile efluentului.

Un ciclul consta din:

- Nitrificare;

- Denitrificare;



171

Aerarea se realizeaza cu sisteme de aerare cu bule fine, mixarea cu mixer vertical.

In perioada aerarii in reactorul principal, bacteriile aerobe realizeaza nitrificarea,

descompunand compusii azotului in azotiti si azotati. Dupa intreruperea aerarii, folosind

substanta organica din apa uzata care intra continuu, incepe procesul de denitrificare. In procesul

de denitrificare bacteriile denitrificate descompun azotatii si azotitii consumand 0 2 si eliberand

azotul, care se elimina in atmosfera.

Ciclurile de nitrificare - denitrificare sunt altemante. In momentul in care s-a terminat

nitrificarea - denitrificarea incepe sedimentarea.

Evacuarea apei decantate se face gravitational cu un extractor plutitor (decater).

Decanterul prezinta avantajul de a evacua apa in acelasi timp cu miscarea descendenta a

namolului in faza de sedimentare, astfel formadu-se o pelicula de namol care separa apa tratata,

care se evacueaza, de apa uzata care este alimentata continuu din selector.

Evacuarea namolului in exces se face in perioada sedimentarii, prin pompare direct in

instalatia de deshidratare.

Reactorul principal este prevazut cu o palnie pentru spuma si namol plutitor care sunt

evacuate in rezervorul de acumulare si omogenizare si cu o palnie de preaplin care evacueaza

apa in acelasi rezervor.

d) Statie de suflante. Aerul necesar procesului tehnologic de aerare este furnizat de un

turbo compresor amplasat intr-o incapere acustica separata.

e) Instalatia de deshidratare cu saci. Deshidratarea namolului se face intr-o instalatie

cu saci, cu alimentarea si evacuarea sacilor manual.

Timpul de stationare al namolului in instalatia de deshidratare este de minim 2 zile.

Namolul deshidratat este transportat impreuna cu sacii la locul de depozitare.

Optional sacii se pot spala dupa un numar de folosiri (functie de tipul namolului).

Apa de namol rezultata de la deshidratare se remite in bazinul de acumulare

omogemzare.

f) Modulul de comanda si deservire static de epurare. Functiile modulului de

comanda si deservire sunt:


- Pornire - oprire - curatare gratare functie de senzorii de nivel amonte aval sau de releu

de timp;

172

- Pornire - oprire pompe apa uzata, automat, functie de senzorii de nivel minim si

maxim;

- Porinrea - oprirea manuala a suflantei care alimenteaza selectorul biologic;

- Pornirea - oprirea in ciclul automat programat a suflantei care alimenteaza reactorul

principal si reglarea turatiei respective a debitului de aer, functie de concentratia de 0 2 dizolvat;

- Pornirea - oprirea in ciclul automat programat, vana electrica pentru evacuare apa

epurata;

- Pornirea oprirea m ciclul automat programat, pompa pentru evacuare namol

sedimentat.

g) Statie de masura automata. Statia de masura automata as1gura masurarea,

inregistrarea si transmiterea informatiei la modulul de comanda pentru urmatorii parametrii:

- Oxigen dizolvat;

- CB0 5 ;


Statia de dezinfectie. Tehnologia aplicata permite pastrarea unei biogeneze diversificate,

care asigura namol biologic si dezinfectie a efluentului pana la 98 %. In cazul unor standarde de

dezinfectie putemica, debitul se trateaza prin raze ultraviolete.


canalizare a Comunei Racaciuni

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Racaciuni este



pt.4 luni



sau (rd 5-10) -13,948.00 -16,685.00 -18,662.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) -1 ,206.00 -1 ,338.00 -9,708.00 Rezultat din activitatea de

3 canalizare (rd. 7-1 9) -12,742.00 -15,347.00 -8,954.00


173



7 canalizare 3,038.00 2,904.00 1,825.00




11 Apa bruta

12 Materiale 1,200.00 2,432.00

13 Energie 1,150.00 1,152.00 1,195.00

14 Personal 9,000.00 10,200.00 10,800.00

15 Amortizare

16 Intretinere si reparatii 900.00



(rd. 19 Costuri activitatea de canalizare 20+21..+26) 15,780.00 18,251.00 10,779.00

20 Materiale

21 Energie 990.00 1,011.00 510.00

22 Personal 14,790.00 17,240.00 10,269.00

23 Amortizare




27 Costuri leeate de alte activitati Comuna Racaciuni prezinta defict operational in fiecare an din cei analizati.

Costurile totale mai mari decat veniturile totale (in fiecare din anii analizati) au ca rezultat

deficitul operational.


Comuna Sarata

174

Sistemul de alimentare Sarata deserveste localitatea Sarata.

2.28.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Sarata

Sistemul de alimentare Sarata deserveste localitatea Sarata si localitatea Baltata.

Captarea apei brute este asigurata de un front de captare constituit din 2 puturi forate

avand adancimea H = 150,00 m. Forajele sunt dispuse la o distanta de 510 m unul de altul, pe

partea stanga a drumului judetean Bacau-Sarata.

Forajele au fost echipate cu pompe submersibile cu caracteristicile:

P 1 Q = 1,181 l/sec = 6,52 mc/h

H = 138,00 mcA

P = 5,5 Kw

P 2 Q = 1,1811/sec = 6,52 mc/h

H = 141 ,00 mcA

P= 5,5 Kw

Pompele au fost montate la adancimea 46 m.

Apa captata printr-o conducta colectoare Dn 75 mm din PE, in lungime de 0,51 km este

transportata printr-o conducta de aductiune de 2,37 km intr-un rezervor de 200 me.

Zona de protectie sanitara cu regim sever:

- F = 330 mp· I '

- F 2 = 225 mp.

Datorita depasirii cocentratiei admise pentru indicatorul de amoniu, precum si datorita

turbiditatii crescute, la gospodaria de apa din zona sanitara a putului Pi a fost montata o statie de

tratare a apei, in plus fata de statia de clorinare. Statia este containerizata , cu dimensiunule 12,20

x 2,44 x 2,57 m si este dimensionta pentru un debit de tranzit de 3,62 l/sec.

Reducerea excesului de amoniu se face prin introducerea clorului in apa bruta. Procesul

tehnologic de eliminare a amoniului se realizeza in doua containere care contin:

container I - rezervoarele de contact si filtrele sub presiune cu carbune activ granular;

container II - instalatie de clorare si compresorul pentru actionarea vanelor

pneumatice.

175

La intrarea in containerul I pe conducta de apa bruta este montat un hidrociclon pentru

retinerea nisipipului si reducerea turbiditatii.

Dupa filtrare apa este reclorinata si pompata catre rezervorul de inmagazinare de 200 me.

Consumul de clor este de 647 kg clor/an fiind necesare 13 butelii/an.

Zona de protectie sanitara a gospodariei de apa este de 1.100 mp.

Conducta de aductiune transporta apa de la frontul de captare la rezervorul de

inmagazinare de 200 me.

Lungimea totala a conductei de aductiune, cu coeficient de serpiuire, este de 2.370 m.

Conducta este compusa dintr-un tronson cu lungimea de 615 m din PEID 0 110 mm, PN

6 si un tronson cu lungimea de 1.755 m, din PEID 0 110 mm, PN 10.

Schema de alimentare cu apa include urmatoarele:

rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 200 me, incluzand si rezerva de incendiu

de 11 me, amplasat pe cota 258 mdMN in extravilanul localitatii;

statie de pompare cu grup de pompe booster, cu 1+1 pompe cu caracteristicile: Q iotal =

2,941/s; H = 44 m, P = 4 kW amplasata in aceeasi incinta cu rezervorul de inmagazinare.

Reteaua de distributie, prin care apa de la rezervorul de inmagazinare ajunge la

consumatori, este amplasata pe marginea strazilor si drumurilor locale, pe langa rigole, in spatiul

verde sau pe trotuare, fiind evitata spargerea frumurilor asfaltate sau modernizate.

Reteaua de distributie este formata din conducta PEID Pn6, cu diametre variind intre Dn

110 mm si Dn 63 mm si poate transporta un debit de ~ 7 ,65 l/s => q sp = 80 l/om/zi.


amplasare a rezervorului si prin pompare, prin statia de pompare Booster, care asigura presiunea

consumatorilor situati deasupra cotei de amplasare a rezervorului de 200 me.

Reteaua de distributie este realizata in sistem ramificat si are unnatoarele caracteristici:

Diametru (mm) Lungime (m)

PN6

63 5.254

75 1.097

90 2.823

110 32

176

jTOTAL 9.206

Lungimea totala a retelei de distributie, cu coeficient de serpuire (7 %), este de 9.206 m.

2.28.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Sarata

Sistemul de canalizare a comunei Sarata este de tip separativ.

Sistemul de canalizare este campus din:

Colectoare principale cu un diametru de Dn 200 mm;

Statie de epurare.

Colectoarele principale au o capacitate de transport minima la gradul de umplere a = 0, 7

si panta piezometrica i = 5 %0 de Q ef ~ 20 l/s fiecare la Dn 200 si Q ef ~ 40 l/s pentru Dn 300.

Colectoarele principale si retele stradale sunt realizate din tuburi inchise din PVC gofrat,

cu diametre Dn 200 - Dn 300 mm, lungimi L = 6 - 12 m/tub rezistenta SN8.

IllSlp.

Pe traseul colectorului sunt prevazute camine de vizitare:

La racordarea abonatilor (in aliniament maxim din 50 in 50 m);

La schimbarea dimensiunilor;

La schimbarea pantelor si directiei ;

In punctele de descarcare a altor colectoare.

Caminele de vizitare sunt realizate din polietilena de inalta densitate montate pe un pat de

Colectoarele principale de canalizare si retelele stradale din localitatea Sarata sunt

pozitionate de-a lungul tramei stradale cu urmataorele dimensiuni:

Nr. Denumire Lungime Numar

crt (km) bu ca ti

1 Colector PVC Dn 200 mm 7,130

2 Colector PVC Dn 300 mm 1,455

3 Carnine vizitare - 173

177

I TOTAL 18,585

La reteaua de canalizare existenta este racordata - 20% din populatie.

Reteaua de canalizare insumeaza 10 km, realizata in PVC, Dn 200 mm.

Transportul apei uzate se realizeaza atat gravitational, cat si prin intermediul unei statii de

pompare.

In comuna Sarata epurarea apelor uzate menajere se face print-a statie compacta

monobloc formate din doua module tip Resetilov - 2 x 675 LES.

Statia de epurare realizeaza epurarea mecanica si biologica a apelor uzate menajere,

nitrificarea, denitrificarea, sedimentarea si evacuarea apelor epurate si a namolului in exces.

Capacitatea de epurare a statiei este de:

Q llZ max zi = 157, 69 mc/zi - 1,82 l/s

Q uz orar max = 16,82 mc/h - 4,67 l/s

Corespunzator unui numar de 2 x 650 LES (ceea ce reprezinta un numar de 1.350

locuitori).

Statia de epurare este amplasata in vecinatatea albiei paraului Bahna dupa confluenta cu

paraul Sarata care va fi emisarul pentru deversarea apelor epurate.

Statia de epurare pentru sistemul de canalizare este prevazuta cu constructii unde au fost

montate doua module de epurare 2 x 105 me /zi.

Fluxul tehnologic pentru epurarea apelor uzate se compune din urrnatoarele obiecte:

a) Instalatia de sitare automata inclusiv presa pentru materialul retinut.

Indepartarea reziduurilor din apa uzata are loc intr- o constructie ce adaposteste un gratar de

curatire mecanica actionat automat inclusiv presa pentru materialul retinut.

Gratarele sunt din otel inox cu interspatii de 3 mm, montate la intrarea in statia de

epurare.

Se folosesc substante Biopreparatoare speciale pentru prevenirea mirosului neplacut si

digestia in profunzime a sedimentelor. Substantele Biopreparatoare se pun in caminul cu gratar

odata la doua saptamani.

Sedimentele digerate prin substantele Biopreparatoare sunt inodore, bine mineralizate si

bune pentru deshidratare.

178

Apa uzata din colector tranziteaza suprafata gratarului cu ochiuri de 3 mm, rezultand o

separare optima a materialului plutitor in suspensie cu dimensiuni mai mari de 3 mm.

La capatul transportorului presa are loc evacuarea materialului retinut, deshidratat s1

compactat, intr-un sac fixat etans pe gura de evacuare.

b) Bazinul de acumulare si omogenizare. Apa sitata se scurge gravitational in bazinul

de acumulare si omogenizare cu rol:

- Asigurarea omogenizarii si uniformizarii incarcarilor apelor uzate;

- Asigurarea unei autonomii in functionare in caz de avarii de scurta durata (intreruperi

de curent, avarii instalatii electrice, automatizare, pompare) de cca. 12 ore.

c) Statia automata de pompare. Langa bazinul de acumulare omogenizare este

amplasata statia de pompare ape uzate si senzorii de nivel care asigura alimentarea celor doua

module biologice cu un debit constant de alimentare.

Statia de pompare este echipata cu doua pompe submersibile cu tocator (lA + lR) cu

caracteristicile: Q = 25 mc/h, H = 8 mCA, P = 1,5 kW.

Pornirea si oprirea pompelor se face de catre senzorii de nivel maxim si minim amplasati

in bazin.

0 parte din fluidul pompat este recirculat avand rolul de miscare s1 barbotare a

continutului bazinului de acumulare omogenizare pentru a preveni sedimentarea.

Pompa de rezerva intra in functiune in caz de avarie a pompei principale prin schimbarea

rolului in functionare din tabloul electric (pompa activa devine rezerva si invers).

Pompa de rezerva intra automat in functiune cand pompa activa nu face fata iar nivelul

maxim ramane nemodificat, apa fiind pompata prin by - pass pentru a nu se inunda statia de

epurare.

d) Module biologice. Statia de tratare este compusa dintr-un modul complet echipat cu

functionare independenta avand o capacitate totala echivalenta de 675 persoane si un debit de

cca. 105 mc/zi.

Fiecare modul este compus din:

- Decantor primar;

- Decanter lamelar;

- Patru bazine de aerare independente;

- Biofiltre;

179

- Sistem de aerare cu bule fine - difuzori porosi.

Apa intra printr-un dispozitiv de distributie in selectorul biologic, de unde intra m

reactorul principal, unde are loc nitrificarea - denitrificarea si sedimentarea.

In selectorul biologic si reactorul principal sunt dispuse panourile de aerare, alimentate de

suflante. Aici procesul are loc dupa principiul SBR cu alimentare continua, care prezinta

avantajul reducerii dimensiunilor obiectelor.

In selectorul biologic are loc o aerare continua si o reducere de CBO 5 dizolvat.

In reactorul secvential epurarea se desfasoara in 6 cicluri de cate 4 ore functie de

caracteristicile efluentului.

Un ciclu consta din:

- Nitrificare;

- Denitrificare;



Aerarea se realizeaza cu sisteme de aerare cu bule fine, mixarea cu mixer vertical.

In perioada aerarii in reactorul principal, bacteriile aerobe realizeaza nitrificarea,

descompunand compusii azotului in azotiti si azotati. Dupa intreruperea aerarii, folosind

substanta organica din apa uzata care intra continuu, incepe procesul de denitrificare. In procesul

de denitrificare, bacteriile denitrificate descomun azotatii si azotitii consumad 0 2 si eliberand

azotul, care se elimina in atmosfera.

Ciclurile de nitrificare - denitrificare sunt alternante. In momentul in care s-a terminat

nitrificarea - denitrificarea incepe sedimentarea.

Evacuarea apei decantate se face gravitational cu un extractor plutitor (decanter).

Decanterul prezinta avantajul de a evacua apa in acelasi timp cu miscarea descendenta a

namolului in faza de sedimentare, astfel formandu-se o pelicula de namol care separa apa tratata,

ce se evacueaza, de apa uzata care este alimentata continuu din selector.

Evacuarea namolului in exces se face in perioada sedimentarii, prin pompare direct in

instalatia de deshidratare.

Reactorul principal este prevazut cu o palnie pentru spuma si namol plutitor care sunt

evacuate in rezervorul de acumulare si omogenizare si cu o palnie de preaplin care evacueaza

apa in acelasi rezervor.

180

e) Statie de suflante. Aerul necesar procesului tehnologic de aerare este furnizat de un

turbo compresor amplasat intr- o incapere acustica separata.

f) Instalatia de deshidratare cu saci. Deshidratarea namolului se face intr-o instalatie

cu saci, cu alimentarea si evacuarea sacilor manual.

Timpul de stationare al namolului in instalatia de deshidratare este de minim doua zile.

Namolul deshidratat este transportat impreuna cu sacii la locul de depozitare.

Optional sacii se pot spala dupa un numar de folosiri (functie de tipul namolului).

Apa de namol rezultata de la deshidratare se remite in bazinul de acumulare omogenizare.

g) Modulul de comanda si deservire al statiei de epurare. Functiile modulului de

comanda si deservire sunt:


- Pomire - oprire - curatare gratare functie de senzorii de nivel amonte aval sau de releu

de timp;

Pomire - oprire pompe apa uzata, automat, functie de senzorii de nivel minim si

maxim;

- Porinrea - oprirea manuala a suflantei care alimenteaza selectorul biologic;

- Pomirea - oprirea in ciclul automat programat a suflantei care alimenteaza reactorul

principal si reglarea turatiei respective a debitului de aer, functie de concentratia de 0 2 dizolvat;

- Pornirea - oprirea in ciclul automat programat, vana electrica pentru evacuare apa

epurata;

Pomirea

sedimentat.

oprirea in ciclul automat programat, pompa pentru evacuare namol

h) Statie de masura automata. Statia de masura automata as1gura masurarea,

inregistrarea si transmiterea informatiei la modulul de comanda pentru urmatorii parametrii:

- Oxigen dizolvat;

- CB0 5 ;


Statia de dezinfectie. Tehnologia aplicata pennite pastrarea unei biogeneze diversificate,

care asigura namol biologic si dezinfectie a efluentului pana la 98 %. In cazul unor standarde de

dezinfectie putemica, debitul se trateaza prin raze ultraviolete.

181


canalizare a Comunei Sarata

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Sarata este prezentat in

tabelul de mai jos pentru perioada analizata 2012 - 2013:


pt.4 luni



sau (rd 5-10) 691.51 48,752.34 0.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) 691.51 48,752.34 0.00


3 canalizare (rd. 7-19)


5 Total Venituri din exploatare (rd. 6+7+8) 57,964.29 70,264.17 0.00

6 Venituri din activitatea de apa 55,914.29 66,214.17


7 canalizare 2,050.00 4,050.00


(rd.

9 Total costuri din exploatare 10+19+27) 57,272.78 21,711.83 0.00

(rd.

10 Costuri activitatea de apa t 1+12 .. +18) 55,222.78 17,461.83 0.00

11 Apa bruta

12 Materiale 642.69

182

13 Energie 38,378.06 5,889.14

14 Personal

15 Amortizare



18 Alte cheltuieli operationale 16,844.72 10,930.00


19 canalizare 20+21..+26) 2,050.00 4,250.00 0.00

20 Materiale

21 Energie 2,050.00 4,250.00

22 Personal

23 Amortizare





In anii analizati comuna Sarata a inregistrat surplus operational. In 2013 surplusul

operational a crescut in 2013 cu 6950% fata de anul 2012. Aceasta crestere este datorata scaderii

costurilor totale in 2013 cu 164%.


Comuna Saucesti

Sistemul Comunei Saucesti deserveste localitatile Saucesti, Bogdan Voda si Schineni si a

fost pus in fuctiune in anul 2012.

2.29.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Saucesti

183

Frontul de captare aferent comunei Saucesti se afla in satul Siretu si este format din 4

foraje de alimentare cu apa de mica adancime, executate la o distanta de 150 m unul de altul,

care exploateaza freaticul si care sunt caracterizate prin:

- Forajul F 1 :

• Adancimea h = 18,00 m;

• Nivelul hidrostatic: Nhs = 0,80 m;

• Nivelul hidrodinamic: Nhd = 2,40 m;

• Denivelare: S = 1,60 m;

• Debit: Q = 5,3 l/s;

• Echipat cu coloana de exploatare din PVC cu 0 200 mm;

• Filtre din PVC cu 0 200 mm pe intervalul 5,00 - 9,50 m;

• Decantor in intervalul 15,00 - 18,00 m;

• Coordonate STEREO 70: X = 575694,478; Y = 647059,284; Z = 158,84.

- Forajul F 2 :



• Nivelul hidrodinamic: Nhd = 1,90 m;


• Debit: Q = 5,3 l/s;





- Foraj F 3 :



• Nivelul hidrodinamic: Nhd = 2, 10 m;


• Debit: Q = 5,3 l/s;

184


• Filtre din PVC cu 0 200 mm pe intervalul 4,80 - 11 ,50 m;



- Foraj F 4 :


• Nivelul hidrostatic: Nhs = 1,00 rn;

• Nivelul hidrodinarnic: Nhd = 2, 10 rn;

• Denivelare: S = 1, 10 m;

• Debit: Q = 5,3 l/s;



• Decanter in intervalul 15,00 - 18,00 rn;


Necesarul total de apa asigurat de cele patru foraje de alimentare cu apa este de 21,20 l/s.

Fiecare foraj de alirnentare cu apa este protejat de cate o constructie supraterana care

adaposteste instalatia hidraulica si electrica cu care a fost echipat.

Instalatia hidraulica ce deserveste fiecare foraj de alimentare cu apa este reprezentata

printr-o pompa submersibila tip SUMER 4SR 15/24, care prezinta urmatoarele caracteristici:

- Q = 3751/min (6,251/s);

- Hmin = 36 m, Hmax = 150 m;

- Motor electric tip OPTl .000, P = 7,5 kW, U = 380/400 V, 9 = 50 Hz.

Suprafata totala aferenta zonelor de protectie sanitara in regirn sever este de 13.293 mp,

iar suprafata aferenta zonei de protectie sanitara in regirn de restrictie este de 17 .114 mp.

Pentru fiecare foraj de alimenrae cu apa, zonele de protectie sanitara in regirn sever si in

regim de restrictie corespund urmatoarele suprafete:

Forajul de Suprafata zonei de Suprafata zonei de

protectie sanitara in protectie sanitara in alimentare cu apa

regim sever - mp - regim de restrictie - mp -

Forajul F 1 Saucesti 8.855 22.923

185




In apropierea frontului de captare este executata statia de tratare a apei potabile.

Echipamentul statiei de tratare prezinta urmatoarele componente:

- Ventilator;

- Filtru L TS 3" (2buc );

- Clorinator REGAL 210 - este un clorinator cu vid, in care are loc prepararea solutiei

de clor; debitul de clor este ajustat manual, iar vidul este produs de catre un ejector hidraulic

cuplat la un difuzor cu solutie de clor;

- Pompa BOOSTER Mhil 206 incl., tablou electric;

- Pompa dozatoare SWM 210 + senzor; prezinta urmatoarelecaracteristici tehnice:

• Debit injectat maxim = 3 l/h la 7 bar;

• Afisaj digital si microprocesor;

• Intrare de impuls de la apometru;

• Sonda de nivel pentru oprire de siguranta la terminarea hipocloritului si posibilitatea

de mutiplicare a impulsului.

- Filtru carbon STF 38C ce include si mediul filtrant; filtrele cu pat de carbune activ

ACLM/T sunt utilizate pentru tratarea apei, iar filtrarea in acest mod permite indepartarea

materiilor organice si a clorului rezidual din apa; el indeparteaza si alte substante poluante: fier,

mangan si chiar urme de hidrogen sulfurat. Patul de carbune activ poate actiona si ca un filtru

mecanic, fapt care implica pierderi de presiune si realizarea spalarii inverse a patului filtrant;

- Tablou automatizare;

- Grila suprapresiune;

- Apometru Dn 100 include contract REED (este un contor de apa rece tip Woltmann,

cu Dn 100 mm);

- Butelii pentru cl or ( 4 buc) - capacitate 40 litri fiecare;

Fluxul tehnologic este urmatorul:

186

- Preclorinare cu cl or gazos intr-o instalatie formata din (1 + 1 R) aparate pentru q =

2.000 g Cl 2 /h;

- Filtrarea cu carbune activ intr- o instalatie formata din 2 recipienti verticali cu 0 1.625

si H = 3.000 m;

- Postclorinare in cadrul unei instalatii formate din (1 + IR) aparate pentru q = 500 g

Cl 2 /h.

Intregul ciclu este automatizat.

Spalarea si clatirea filtrelor se face odata la 90 de zile.

Apa tratata este pompata prin intermediul unei statii de pompare (1 + IR) printr-o

conducta de transport de 6,9 km in cele doua rezervoare (2 x 225 me) situate in satul Bogdan

Voda.

Capacitatea statiei de pompare:

- 2 pompe BOOSTER Q = 14,73 mc/h, H = 90 mCA, P = 13,5 kW (fiecare).

In cadrul cladirii administrative s-a prevazut si un mic laborator pentru analizele strict

necesare si de urgenta care se pot efectua la fata locului.

Conducta de aductiune cu 0 160 mm, PEHD si L = 6.900 ml, este realizata din

polietilena de inalta densitate (PE 100) iar ca traseu drumul existent din zona de captare pana la

rezervoare, ce urmareste strict proprietatea publica si proprietatea primariei.


(mm)

Dn 160 PEHD Pn16 5.408

Dn 160 PEHD PnlO 703

Dn 160 PEHDPn6 789

lnmagazinarea apei potabile se face in doua rezervoare supraterane (2 x 225 me), fiecare

realizate din beton armat izolat termic si hidrofug, prevazut cu o camera a vanelor, executata tot

din beton armat.

Rezervorul este amplasat la cota cea mai inalta (191 ,50) pentru conducerea apei potabile

pentru consum si incendiu, gravitational, in satele Saucesti si Schineni. Rezervorul vu V = 2 x

225 me are o singura casa a vanelor cu economie a 2 pereti, ceilalti 2 fiind alcatuiti din peretii

cuvelor rezervorului.

187

Pentru alimentarea cu apa de consum si incendiu a satului Bogdan Voda, situat la o cota

mai inalta, numai cu ~ 3,00 m fata de cota de teren rezervor, s-a instalat un grup de doua

hidrofoare in casa de vane a rezervorului mentionat (Q = 9 mc/h si H = 24 m fiecare hidrofor).

Folosirea rezervorului 2 x 225 me suprateran conduce la ridicarea presiunii cu 3,0 mCA

ceea ce asigura presiunea de 7 mCA pentru incendiul la cele mai indepartate din strazile satelor

Saucesti si Schineni.

Constructia rezervorului este din beton armat monolit, fiecare cuva avand o capacitate de

225 mx si fiind unite intre ele cu o camera a vanelor. Aceasta camera este conceputa intr-o

structura tot din beton armat monolit.

Constructiile sunt supraterane avand ca sistem de fundare un radier general. Placa de

radier a rezervoarelor are o grosime de 30 cm si este turnata pe un beton de egalizare de I 0 cm

cu peretii rezervorului de grosime 20 cm.

In vederea evitarii inghetului, constructia rezervorului este protej ata cu polistiren extrudat

de I 0 cm atat pentru pereti cat si pentru planseu, iar pentru robinetele cu 3 cai de oprire a

accesului apei in cele 2 cuve s-a prevazut o incalzire electrica submersibila.

Distributia in satele Saucesti si Schineni este realizata gravitational iar in satul Bogdan

Voda este cu statii de pompare.

Retelele de distributie cumuleaza o lungime L = 24.500 m, si sunt realizate din polietilena

de inalta densitate PE 80, PE 100, si au diametre de la 0 75 mm la 0 225 mm.

Retelele de distributie sunt echipate cu un numar de 50 de hidranti de incendiu subterani

de Dn 65 si 95.

Reteaua de distributie este prezentata pe sate dupa cum urmeaza:

Satul Diametrul Material Lungime- m

(mm) -

Dn 75 PEHDPn6 448

Schineni Dn90 PEHD Pn6 1.671

Dn225 PEHDPn6 2.443,10

Total Schineni 4.562,10

Dn 75 PEHDPn6 1.232

Sauces ti Dn 90 PEHD Pn6 3.822

Dn 110 PEHD Pn6 2.799,50

188

Dn 160 PEHDPn6 3.735

Dn225 PEHDPn6 2.504,90

Total Saucesti 14.093,40

Dn 75 PEHDPn6 234

Dn90 PEHDPn6 880 Bogdan Voda

Dn 110 PEHDPn6 4.349,50

Dn225 PEHD Pn6 381

Total Bogdan Voda 5.844,50

TOTAL 24.500

Reteaua de distributie este prevazuta cu un numar de 98 camine de vane, distribuite pe

sate astfel:

- Schineni 11 buc;

- Saucesti 61 buc;

- Bogdan Voda 26 buc.

2.29.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Saucesti

Reteaua de canalizare deserveste doar satele Schineni, Saucesti si Bogdan Voda si are o

lungime totala de 25 .240 m, realizata in PVC si PEHD, Dn 110 - 315 mm (23 .14 3 m din PVC si

PEHD cu Dn 250 + 315 mm si 2.097 m conducte de refulare din PEHD PN6 cu On 110 + 160

mm).

Panza de apa subterana este relativ ridicata si limiteaza adancimea retelelor de canalizare

pentru diminuarea volumului de epuismente.

Sistemul de canalizare este reprezentat pnn conductele de canalizare, caminele de

vizitare, subtraversari DN, statii de pompare, conducte pompare ape uzate si statie de epurare.

Localitatea Diametrul - mm - Materialul Lungimea - m -

Schineni Dn 110 (conducta de PEHD Pn 6 120

refulare)

Dn250 PVC SN4 4.654

Total Schineni 4.774

189

Saucesti Dn 110 ( conducta de PEHDPn6 106

refulare)

Dn 160 ( conducta de PEHDPn6 1.128

refulare)

Dn250 PVC SN4 10.744

Dn280 PEHD Pn 16 565

Dn315 PVC SN4 592

Total Saucesti 13.135

Bogdan Voda Dn 110 ( conducta de PEHDPn6 743

refulare)

Dn250 PVC SN4 6.588

Total Bogdan Voda 7.331

TOTAL 25.240

Pentru retelele de canalizare s-au prevazut un numar de 513 camine de vizitare, realizate

din beton prefabricat cu 0 1.000 mm si adancimea variabila distribuite pe sate astfel:

- Schineni 128 buc;

- Saucesti 257 buc;

- Bogdan Voda 128 buc.

Transportul apei uzate se realizeaza atat gravitational, cat si prin intermediul a 6 statii de

pompare in satele Saucesti si Schineni.

Deasemeni satul Bogdan Voda sunt 3 statii de pompare a apelor uzate, intrucat pe unele

tronsoane de strazi panta este inversa.

La statia de epurare este o singura statie de pompare ape menajere.

Sistemul de canalizare prezinta asadar 9 statii de pompare compacte (SP 1 + SP 9 )

compuse din cate doua bucati de electropompe submersibile tip GH09T1M1M - M65AAO, ce

prezinta urmatoarele caracteristici:

Q = 110 mc/h fiecare pompa;

H= 12,2mCA;

n = 1.450 rot/min;

P = 2,8 kWh.

190

In cadrul statiei de epurare executata semiingropat sunt realizate si montate urmatoarele

bazine si echipamente:

Camin de repompare cu cos de colectare a materialelor grosiere ce contine 2 pompe

submersibile de apa uzata cu tocator (Q = 54 mc/h, H = 7,6 mCA), amplasat la exteriorul statiei

de epurare;

Gratar cu snec (Q = 60 mc/h), finete de filtrare 2 mm;

Bazin de egalizare ce cotine doua pompe submersibile de apa uzata cu tocator (Q =

24 mc/h, H = 10,7 mCA);

Debitmetru electromagnetic DN80 PN16 (Q = 40 mc/h);

Modul de epurare cu 2 bazine bioreactoare ce contin 50 me suport bacterii

(biomediu), 1 bazin bioreactor anoxic ce contine 1 mixer submersibil (Q = 60 l/s) si 1 bazin

decantor cu 25 de placi decantoare (3 ,5 x 1,5 m) ce contine 1 pompa de namol cu tocator (Q = 15

mc/h, H = 20 mCA);

4 suflante (Q = 250 mc/h, /j, P = 350 mbar);

Hidrociclon (Q = 16,2 mc/h, H = 0,84 l/min), dimensiune maxima particule 9 mm;

Instalatie de deshidratare a namolului in saci cu 8 orificii de evacuare.

Capacitatea maxima a statiei de epurare este de 540 mc/zi.

Fluzul tehnologic:

a) Treapta de epurare mecanica primara. Treapta de epurare mecanica este etapa in

care are loc separarea materiilor solide prin decantare, precum si omogenizarea si egalizarea

debitului.

Pentru treapta de epurare mecanica primara s-a executat un gratar cu sita concava, cu

colectarea retinerilor cu sistem de transport snec, cu presare si deshidratare a acestora, amplasat

in camera tehnica si alimentat prin pompare din caminul K 1 •

Gratrul are debitul Q = 32 mc/h (Q c = Q II or max = 32 mc/h).

b) Treapta de epurare mecanica secundara. Aceasta treapta prezinta un separator de

grasimi cu un singur compartiment.

Separatorul are debitul util Q = 20 l/s (=Q c = Q 11

or max = 32 mc/h = 9 l/s).

c) Bazinul de egalizare. Bazinul de egalizare este suprateran si este construit din beton.

Volumul este de V = 150 me.

191

d) Modulul de epurare biologica. Pentru aceasta treapta a fost instalat un echipament

compact cu tehnologie de epurare bazata pe dezvoltarea microorganismelor pe un suport PEHD,

intens aerat.

Se urmareste tratarea constanta a unui debit de 26 mc/h.

In treapta de epurare biologica au loc procese complexe de degradare a materiei organice

cu ajutorul aerului insuflat din partea inferioara a modulului si in prezenta microorganismelor.

Debitul trebuie corelat cu incarcarile poluantilor continute de influenti si trebuie sa

asigure o calitate a efluentului tratat corespunzatoare pentru a permite deversarea in receptorul

natural.

Namolul rezultat din proces trebuie sa fie in cantitati reduse si de buna calitate.

Tehnologia selectata foloseste un suport PEHD sub forma unor mici piese cilindrice care

formeaza un mediu sigur si stabil pentru fixarea microorganismelor (bacterii) care degradeaza

biologic apa uzata. Piesele care formeaza suportul artificial mobil (SAM) au dimensiuni mici (0

15 mm) pentru ca in cursul miscarii de revolutie microorganismele fixate sa nu fie distruse. SAM

are o densitate de aproximativ 0,97 - 0,98 kg/dmc, asigurandu-se astfel, dupa umectarea

corespunzatoare, o flotabilitate redusa, SAM gasindu-se intr-o conditie semi - imersata (intre

apa) ceea ce-i asigura un contact optim cu intreg volumul de apa uzata. Acest suport este

autocuratitor necolmatabil, eventualele depuneri de namol indepartandu-se de la sine in cursul

procesului de revolutie. Miscarea de revolutie este generata atat de curentul de apa uzata, cat si

de insuflarea de aer din partea inferioara a bazinelor/bioreactoarelor.

Acest procedeu este cunoscut sub denumirea de MBBR (Moving Bed BioReactor -

bioreactoare cu suport mobil). Procedeul difera de alte statii de epurare MBBR doar prin forma

specifica, prin dimensiuni, fiind denumite de catre productor SAM.

Insuflarea de aer care asigura oxigenul dizolvat necesar microorganismelor pentru

sintetizarea materiei organice este realizata printr-un sistem de aerare cu bule grosiere, distribuite

prin conducte din otel inoxidabil. Acest sistem este propriu reactoarelor cu SAM, avandu-se in

vedere ca acestea umplu bioreactorul oferind suficiente ,,obstacole" bulelor grosiere in traseul lor

ascendent, pentru a se realiza divizarea acestora in bule fine si pentru a duce la dizolvarea

oxigenului continut in apa uzata. Aerul comprimat este generat de o suflanta.

Bioreactoarele contin SAM in proportie de 50 - 60 % in functie de aplicatie, iar 1 me de

SAM ofera o suprafata de expunere (mediu de fixare pentru microorganisme) de pana la 850 me.

192

Incarcarea hidraulica specifica 1 h (me/mp ora) care este raportul dintre debitul de apa

uzata si suprafata sectiunii orizontale oferita de SAM este uzual 0,9 + 1,2 me/mp ora. Incarcari

hidraulice mai mari pot duce la antrenarea biomasei de curentul de lichid precum si la o expunere

ineficienta nerealizandu-se astfel sinteza materiei organice de catre microorganisme.

Pentru o eficienta sporita a epurarii biologice este prevazut un sistem cu trei

compartimente (bioreactoare) cu functionare si destinatii specifice.

Varianta de statie de epurare instalata pe sistemul de canalizare al comunei Saucesti este

statia de epurare compacta care contine o tehnologie de fixare a microorganismelor se suport

artificial din polietilena de inalta densitate numit generic statie de epurare compacta care contine

o tehnologie de fixare a microorganismelor pe suport artificial din polietilena de inalta densitate

numit generic ,,Suport artificial mobil" - SAM.

Etapele tehnologice caracteristice acestei statii de epurare sunt urmatoarele:

a) Tratarea primara a apei uzate. Debitul de apa uzata este colectat in caminul de

receptie si dirijat gravitational in caminul (canal) echipat cu gratar cu snec. Aici are loc

indepartarea solidelor din apa uzata bruta, colectarea, presarea si deshidratarea acestora cu

ajutorul echipamentului de tip gratar cu snec.

In urma separarii mecanice va rezulta o apa uzata bruta, fara corpuri mari sau in flotatie,

care va fi dirijata gravitational spre bazinul tampon de omogenizare. La intrarea in acest bazin

este construita prin reamenajare o sicana de tip separator de grasimi.

Apa uzata bruta traverseaza separatorul de grasimi inainte de a intra in bazinul tampon de

omogenizare. Cea mai mare parte a grasimilor si a uleiurilor sunt separate gravitational din apa

uzata in separator cu ajutorul aerului insuflat printr-un sistem de aerare cu bule fine, evitandu-se

astfel complicatiile in fuctionarea statiei.

Pentru o tratare optima a apei uzate, influentul trebuie sa fie nu numai uniform din punct

de vedere al debitului (incarcare hidraulica) dar trebuie sa aiba si celelalte caracteristici

uniforme. Completa uniformizare a incarcarilor, necesitand ambele aspecte legate de debit si de

concentratii, este o conditie ideala care poate fi atinsa in cadrul bazinului tampon de

omogenizare. Acest aranjament reduce variatiile de incarcari in stadiul biologic, ofera protectie

fata de socurile hidraulice, care pot influenta negativ performanta sistemului biologic.

Apa uzata curge din separatorul de grasimi in bazinul tampon de omogenizare unde se

afla aspiratia pompelor de alimentare cu apa uzata a modulului biologic. Pompele asigura

193

functionarea optima fiind actionate cu convertizor de frecventa, ceea ce asigura alimentarea

constanta si controlata a treptei biologice. Debitul constant este realizat prin introducerea in

circuitul de automatizare a unui debitmetru electromagnetic al carui semnal unificat este preluat

de convertizorul ce piloteaza pompele.

Un debit constant din apa uzata pre-tratata este descarcata m treapta biologica prin

pompare.

b) Treapta biologica. Apa pretratata din bazinul de tampon de omogenizare este

pompata in linia biologica.

SAM.

CB0 5 ;

Pentru tratarea biologica a apei uzate ste folosit procedeul cu Suport Artificial Mobil -

Treapta de tratare biologica este formata din o linie care contine tehnologia SAM.

Aceasta are urmatoarea succesiune de compartimente.

- Un bioreactor cu aerare intensiva cu tehnologie SAM pentru nitrificare si indepartare

- Al doilea bioreactor cu aerare intensiva cu tehnologie SAM pentru nitrificare avansata

si material organic remanentdupa primul reactor;

- Al treilea bioreactor anoxic cu tehnologie SAM cu m1xare cu mixer lent pentru

denitrificare avansata pentru nitrificare/denitrificare di indepartare CBO 5 ;

- Un bazin de decantare cu decantor lamelar;

- Un sistem de separare si deshidratare namol.

Bioreactoarele cu tehnologie SAM cu aerare intensiva. Apa care este pompata din bazinul

de tampon de omogenizare traverseaza bioreactoarele cu tehnologie SAM cu aerare intensiva au

deschideri in partea inferioara, respectiv superioara, care impun un traseu sinusoidal si care ajuta

la realizarea amestecului hidraulic in fiecare compartiment. Deschiderile sunt protejate cu plase

de inox cu perforatii de maxim 10 mm, care impiedica migrarea SAM dintr-un compartiment in

altul.

Fiecare compartiment este aerat si mixat prin intermediul aerului comprimat produs de o

suflanta. Aerul este injectat prin intermediul unui sistem de aerare cu bule grosiere realizat din

conducte de otel inoxidabil, care este instalat pe radierul fiecarui bioreactor cu tehnologie SAM

cu aerare intensiva.

194

In primul compartiment are loc indepartarea masiva a substantei orgaruce dizolvate

exprimate prin CBO 5 (70%) concomitent cu nitrificarea azotului amoniacal in proportie de 70%.

0 mica parte din nitrati rezultati din acest proces sunt folositi ca nutrienti in procesul de

metabolizare a substantei organice.

In al doilea compartiment, in conditiile unei concentratii mult mai scazute a substantei

organice si a unei aerari intensive ( oxigenul atinge pragul de saturatie ), transformarea amoniului

in nitriti si nitrati atinge cote mult mai ridicate , de peste 85% din totalul azotului amoniacal

ram as.

In acest compartiment se realizeaza o reducere a substantei organice cu aproximativ 70%.

Cel de-al treilea compartiment este destinat denitrificarii in conditii anoxice, unde

nutrientii sunt transformati de organismele heterotrofe in molecule simple (CO 2 , N 2 si apa),

folosind ca sursa de carbon substanta organica ramasa nedegradata. Moleculele simple (CO 2 si

N 2 ) fiind gaze sunt eliberate in atmosfera. In cadrul acestui proces cca. 70% din substanta

organica este indepartata.

Pentru o reducere a materiei organice cu 70% pentru fiecare compartiment (bioreactor),

exprimata prin CBO 5 , rezulta o eficienta a procesului de epurare de 97%.

Azotul amoniacal este indepartat in proportie de 97%.

Suflantele sunt de tipul cu turbina. Necesarul de aer este dirijat catre difuzori printr-un

sistem de distributie din conducte din inox dimensionate corespunzator.

Decanter. Dupa aerare si indepartarea substantelor organice si a nutrientilor in bazinul de

aerare, apa uzata trece in faza finala de decantare, unde namolul se depune la baza bazinului, iar

apa tratata se descarca prin intermediul unei conducte in emisar.

Un sistem de placi montate oblic - la 60° asigura o decantare eficienta pe toata lungimea

bazinului.

Sectiunea dreptunghiulara transversala a decantorului si constructia interioara asigura o

stabilitate a lichidului si retentia efectiva a namolului.

Namolul depus pe radieml decantorului si al fiecarui bioreactor este colectat printr-un

sistem de sorburi cu distribuitor si repompat prin ,,hidrociclon" cu ajutorul pompei de namol,

care este amplasata in camera tehnica. Namolul dens, mineralizat este descarcat periodic m

instalatia de deshidratare in saci de unde este indepartat manual dupa stabilizare.

195

c) Tratarea namolului. Instalatia de deshidratare namol. Surplusul de namol,

mineralizat, separat prin centrifugare este descarcat in unitatea de deshidratare namol.

Aceasta este formata din distribuitor cu robineti si cadru din otel inox, sistem de prindere

si saci realizati special pentru filtrarea si retinerea namolului. Namolul este retinut in saci si

partea filtrata este reintrodusa in bazinul de omogenizare pentru o alta tratare.

Dupa filtrare, sacii sunt inlaturati din statie si pot fi depozitati intr-o zona deschisa.

Materialul din care sunt executati sacii impiedica patrunderea din exterior a apelor

provenite din ploi.

Echipamentul de deshidratare namol in saci este unul foarte simplu, compus dintr-un

sistem de distributie a namolului cu 8 duze care descarca in saci de filtrare din material

biodegradabil.

Namolul se filtreaza natural, iar apa de namol (supernatant) este colectata in partea

inferioara a echipamentului de unde se evacueaza gravitational. Aceasta este dirijata printr-o

conducta inapoi in caminul K 1 •

Ultima treapta a epurarii apelor uzate care se realizeaza cu un sistem separat fata de

modulul de epurare o reprezinta dezinfectia efluentului cu un flux de lumina germicida

ultravioleta.

Apele epurate din cadrul statiei de epurare sunt deversate in paraul Hotaru printr-o

conducta din PEHD PNIO cu 0 160 mm, prin CVnls prevazuta vu clapet antiretur spre gura de

varsare pe al carei mal a fost amenajat un pereu din dale de beton prefabricate 50 x 50 x 20 cm

pe 10 m amonte si 10 m aval , prijinit pe o grinda din beton B200, de lungime L= 20 m, latime 1 =

0,6 m si adancime h = 0,6 m.

Apa necesara laboratorului din cadrul statiei de epurare este asigurata din reteaua de

alimentare cu apa a comunei Saucesti si este constituita din conducta PEHD PE 0 75 mm,

lungime cca. 120 m.


canalizare a Comunei Saucesti

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Saucesti este prezentat

in tabelul de maijos pentru perioada analizata 2013 - 2014 (primele 4 luni):

196

Rd Rezultatul operational (RON) 2013 2014

pt.4 luni

Anul analizat n-1 n

1 Rezultat din exploatare (rd. 2+3+4) sau

(rd 5-10) -119,696.00 -166,982.00

2 Rezultat din activitatea de apa {rd. 6-10) -66,396.00 -93,183.00

3 Rezultat din activitatea de canalizare (rd. 7-19) -53,300.00 -73,799.00

4 Alte activitati (rd. 8-27) 0.00 0.00

5 Total Venituri din exploatare (rd. 6+7+8) 56,401.00 17,841.00

6 Venituri din activitatea de apa 32,712.00 10,348.00

7 Venituri din activitatea de canalizare 23,689.00 7,493.00


9 Total costuri din exploatare (rd. 10+19+27) 176,097.00 184,823.00

(rd.

10 Costuri activitatea de apa 11+12 .. +18) 99,108.00 103,531.00

11 Apa bruta

12 Materiale

13 Energie 22,808.00 54,188.00

14 Personal

15 Amortizare

16 Intretinere si reparatii 76,300.00 49,343.00



(rd.

19 Costuri activitatea de canalizare 20+21..+26) 76,989.00 81,292.00

20 Materiale

197

21 Energie 16,517.00 39,241.00

22 Personal

23 Amortizare





Comuna Saucesti prezinta un deficit operational pentru toti anii analizati pentru

activitatea de apa si canalizare.

Veniturile din activitatea de apa, in anul 2013, au avut o contributie de 58% asupra

veniturilor operationale totale, in timp ce veniturile din activitatea de canalizare au avut o

contributie de 42%.

Cheltuielile cu intretinerea si reparatiile, in anul 2013, au avut cea mai mare pondere 78%

in totalul cheltuielilor operationale ale comunei.


Comuna Valea Seaca

Sistemul Valea Seaca deserveste localitatile Valea Seaca si Cucova.

2.30.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Valea Seaca

Sursa de apa este captata din straturile acvifere de mare adancime, captarea relizandu-se

printr-un put forat, cu 0 = 225 mm, H = 210 m, echipat cu instalatii hidraulice, o pompa

submersibila Rovatti tip 4EX 31/26 - 47F cu Q = 50 + 360 l/min, H = 137 + 33 mCA, motor

electric Franklin P = 5,5 kW si automatizare in functie de nivelul apei din rezervorul de

inmagazinare de 324 me. Pompa este montata la adancimea H = 89,00 m fata de cota solului.

Debitul putului forat este de 3,14 l/s. Apa captata este pompata la rezervorul de innmagazinare,

198

unde are lac si tratarea acesteia (cu echipament tip DC de tratare a apei cu clor gazos), apoi este

trimisa gravitational la consumatori - locuitorii lac. Valea Seaca si Cucova, com. Valea Seaca.

Zona de protectie sanitare a captarii, s-a realizat prin imprejmuirea unei suprafete S =

2.100 mp.

Deasupra forajului s-a realizat o cabina put in care s-au montat instalatiile hidraulice si

electrice aferente. Pe conducta de refulare s-a prevazut un cantor Dn 100 mm de apa, pentru

masurarea debitelor captate.

Coloana de exploatare a forajului este compusa din decantor, filter (strat filtrant de pietris

margaritar) si coloana de prelungire din PVC.

Forajul este definitivat cu coloana PVC tip Valrom plina si filtrata 0 225 mm, H = 210

m, prevazuta cu piesa de fund.

Inainte de intrarea in rezervorul de inmagazinare apa este tratata cu ajutorul statiei de

clorinare, montata in incinta rezervorului de inmagazinare. Prin realizarea tratarii apei se asigura

conditiile de potabilitate din punct de vedere bacteorologic.

Echipamentul tip DC de tratare a apei cu clor gazos, are ca componente principale

urmatoarele:

• Regulator de vacuum tip HM VR 02,

• Ejector de tipul HMI,

• Rotametru de tipul HMR 02,

• Comutator automat,

• Conducta colectoare.

De asemenea este prevazut un analizator de clor rezidual si ventilatoare axiale de perete

(Q = 200 mc/h, P = 0,55 kW) aferente cladirii statiei de tratare.

Racordul instalatiei de clorinare la sistemul de alimentare cu apa se face la conducta de

aductiune, imediat inainte de rezervor.

Statia de clorinare este complet automatizata, fiind necesare doar activitati de

supraveghere.

Legatura intre foraj ( cabina putului) si rezervorul de inmagazinare s-a realizat prm

intermediul unei conducte de aductiune din PEHD, PEIOO 0 90 cu Pn6, si o lungime L = 135 m.

199

Rezervorul de inmagazinare este o constructie dreptunghiulara din otel, semiingropat cu

dimensiunile L x 1 x h = 11,75 x 5,70 x 4,55 m si capacitatea V = 324 me, ce include si rezerva

de incendiu.

Rezervorul de apa indeplineste urmatoarele functii:

Compensarea variatiilor orare de debit de consum, in decurs de 24 ore;

Rezerva de apa pentru stingerea incendiilor, conform STAS 1465/88 (rezerva

intangibila de apa, pentru stingerea incendiilor este de 54 me)

Din punct de vedere hidraulic, rezervorul indeplineste urmatoarele roluri:

Rezervor tampon pentru atenuarea undelor de presiune;

Mentinerea unui nivel aproximativ constant al presiunii apei de aspiratie.

Camera vanelor rezervorului este echipata cu urmatoarele instalatii:

Conducte de alimentare rezervor;

Conducte de distributie;

Conducte de golire rezervor si conducta de preaplin;

Conducta PSI, Dn 100 mm.

In spatiul de amplasare a rezervorului s-a construit si statia de tratare a apei - statie de

clorinare automata. In jurul rezervorului si a statiei de tratare ( clorinare) s-a realizat o zona de

protectie sanitara prin imprejmuirea unui teren in suprafata de 2.500 mp.

De la rezervorul de inmagazinare pleaca doua conducte de distributie: una spre Valea

Seaca si una spre Cucova. Pe cele doua conducte s-a montat cate un contor apa Dn 100 mm (pe

conducta de alimentare a localitatii Cucova), respectiv Dn 150 mm (pe conducta de alimentare a

localitatii Valea Seaca), in scopul cuantificarii volumului de apa distribuita spre consumatori .

Rezervorul este prevazut cu hidrant de incendiu, pentru racordarea masinilor pompierilor.

Reteaua de distributie, in lungime totala de 16.425 m, s-a realizat din PEHD, PE I 00,

PN6, cu urmatoarele lungimi pe diametre:


(mm)

Dn 75 PEHD 5.480

Dn 110 PEHD 10.300

Dn 160 PEHD 645

200

Pe reteaua de transport si distributie, la intersectii si in aliniament, s-au prevazut camine

de vane de sectionare, golire s-au aerisire, respectiv reductori de presiune.

Pe traseul conductei s-au prevazut cismele stradale (70% din total) si cismele amplasate

in curti (30% din total), pentru alimentarea cu apa a localitatilor, respectiv hidranti de incendiu.

2.30.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Valea Seaca

Sistemul de canalizare adoptat de comuna Valea Seaca este de tip separativ, pentru apele

uzate menajere.

Apele pluviale, sunt preluate la santurile drumurilor si sunt dirijate si evacuate la paraiele

din zona.

In functie de configuratia terenului, colectarea si transportul apelor uzate se face

gravitational, sau prin pompare acolo unde cotele terenului nu permit.

Acolo unde terenul nu permite, sau rezulta adancimi foarte mari de ingropare a conductei,

pentrn transportul apelor uzate menajere s-au prevazut statii de pompare a apei la cote

supenoare.

Pentru canalizarea apelor uzate menajere de pe teritoriul comunei spre statia de epurare,

au fost necesare un numar de trei statii de pompare a apei uzate SPl - SP3. Acestea preiau

efluentul uzat din zonele joase si il pompeaza prin intermediul conductelor de refulare in camine

situate la o cota superioara.

Statiile de pompare sunt constructii din beton, subterane, echipate cu 1 + 1 electropompe

submersibile capabile sa asigure transpotul apelor uzate menajere la nivelul primei etape.

Acestea sunt complet automatizate, functie de aportul debitului ce urmeaza a fi transportat.

Caracteristicile statiilor de pompare sunt:

SPl - Q P = 7,00 mc/h, H P = 10 m, iar conducta de refulare are o lungime de L = 180

m, din PE 100 Dn = 110 x 6,3 mm; Pn6;

SP2 - Q P = 1,70 mc/h, H P = 15 m, iar conducta de refulare are o lungime de L = 325

m, din PE 100 Dn = 110 x 6,3 mm; Pn6;

SP3 - Q P = 12,60 mc/h, H P = 10 m, iar conducta de refulare are o lungime de L = 84

m, din PE 100 Dn = 110 x 6,3 mm; Pn6.

201

Lungimea colectoarelor de canalizare este de L = 11.695 m executate din tuburi din PVC

SN4, Dn 250 x 6,1 mm.

Pentru epurarea apelor uzate menajere provenite de la consumatorii de apa din localitatea

din localitate s-a realizat o statie de epurare dimensionata la etapa actuala cu un debit de Q = 200

mc/zi cu o structura monobloc, containerizata.

Statia de epurare cuprinde circuitul apei, circuitul namolului, statia de pompare apa

epurata SP4, conducta de refulare si gura de varsare a apelor epurate in emisar, constructii si

instalatii auxiliare.

Amplasamentul a fost ales astfel incat sa fie facilitata colectarea pe cat posibil

gravitational in statie, a efluentului uzat provenit din retelele de canalizare a localitatii.

Pentru evacuarea apei epurate in emisar s-a propus o statie de pompare SP4 care va

pompa apa epurata de la statia de epurare, va subtraversa calea ferata si va deversa in

contracanalul lacului Beresti.

Caracteristicile statiei de pompare:

SP4 - Q P = 19,20 mc/h, HP = 30 m, iar conducta de refulare are o lungime de L =

2.170 m, din PE 100 Dn = 125 x 9,3 mm; Pn6.

Apa uzata parcurge urmatoarele etape de tratare:

a) Epurare mecano - chimica etapa in care are loc indepartarea materiilor solide prin

sitare, indepartarea grasimilor, nisipului si suspensiilor prin decantare.

b) Epurare biologica - etapa in care au loc procese de nitrificare cu stabilizarea

nan1olului, decantare secundara, evacuare apa tratata.

c) Tratarea namolului primar si namolului in exces impreuna cu grasimile, nisipul si

sedimentul ramase in bazinul de stocare namol sunt deshidratate intr-o instalatie prevazuta cu

filtru cu melc si sita speciala.

Echipamentul de epurare face parte dintr-o statie de epurare monobloc, containerizata,

care are in componenta urmatoarele:

Statie de pompare montata in bazinul de omogenizare (L = 2,5 m, 1 = 1,5 m, h = 4 m);

Masurarea debitului;

Sitare fina mecanica pana la 4 mm la bazinul denitrificare;

Bazinul prefabricat de denitrificare (L = 7 m, 1= 2,5 m, h = 3,65 m);

Bazinul prefabricat de aerare/oxidare biologica (L = 7 m, 1 == 7 m, h = 3,65 m);

202

Bazinul prefabricat de decantare/sedimentare finala (L = 4 m, 1= 2,5 m, h = 2,5 m) -

2 bucati;

m);

Bazinul prefabricat de filtrare finala (L = 2,5 m, 1= 2 m, h = 2,5 m);

Retele tehnologice de incinta;

Bazinul prefabricat de acumulare si stabilizare namol (L = 4,00 m, I = 2,5 m, h = 2,5

Recirculare namol;

Container de echipamente ce contine instalatie de deshidratere namol, suflante,

instalatiile de automatizare a statiei de epurare (L = 10 m, 1= 3,50 m, h = 3,00 m).


canalizare a Comunei Valea Seaca

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Valea Seaca este



pt.4 luni



sau {rd 5-10) 37,000.00 -61,000.00 53,000.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) 45,000.00 25,000.00 -4,000.00


3 canalizare (rd. 7-1 9) 0.00 -77,000.00 4,000.00

4 Alte activitati (rd. 8-27) -8,000.00 -9,000.00 53,000.00




7 canalizare 18,000.00 5,000.00

8 Venituri din alte activitati 24,000.00 5,000.00 67,000.00

203

(rd.


(rd.


11 Apa bruta

12 Materiale

13 Energie 38,000.00 7,000.00

14 Personal 20,000.00 31,000.00 17,000.00

15 Amortizare



18 Alte cheltuieli operationale 5,000.00 1,000.00


19 canalizare 20+21..+26) 0.00 95,000.00 1,000.00

20 Materiale

21 Energie 49,000.00

22 Personal

23 Amortizare




27 Costuri legate de alte activitati 32,000.00 14,000.00 14,000.00

Comuna Valea Seaca prezinta un deficit operational doar in anul 2013, deficit datorat

costurilor din activitatea de canalizare.

204

Intrucat sistemul de canalizare a fost dat in exploatare incepand cu anul 2013, nu putem

face o comparatie obiectiva asupra costurilor s-au veniturilor provenite din activitatea de

canalizare.

In ceea ce priveste costurile privind activitatea de apa acestea au scazut in anul 2013 cu

42% fata de 2012 iar pentru anul 2014 se estimeaza o crestere de 32% fata de 2013.

Veniturile din activitatea de apa prezinta in 2013 o scadere de 53% fata de 2012 si se

estimeaza o scadere de 21 % in anul 2014 fata de 2013.

Veniturile din alte activitati reprezinta in 2012 14,73% din veniturile totale, in 2013

4,39% iar in 2014 69,07%.


Comuna Zeroes

Sistemul de alimentare cu apa al Comunei Zemes deserveste localitatile Zemes si

Bolatau.

2.31.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Zemes

Captarea apei se face din barajul paraului Holmu (lungimea la coronament = 28,7 m,

latimea la coronament = 0,9 m, cota coronament = 980 mdM).

In afara de baraj mai exista doua surse de apa care sunt in conservare si anume: paraul

Scurtu (apa de suprafata) ai izvoarele de la Geamana (apa din subteran).

Sursa de apa este una de suprafata si este reprezentata de un baraj din beton armat pe

paraul Holmu. Acesta este amplasat mai sus de zona Geamana.

Apa colectata este transportata prin interrnediul unei conducte din otel 4" in camera de

vane din aval. Camera de vane este prevazuta cu un sistem by-pass.

In anotirnpul in care debitul de apa este unul consistent, apa colectata trece printr-un

decanter, iar apoi prin conducta de aductiune este trimisa gravitational catre statia de filtrare

Bolatau. De aici apa este trimisa tot gravitational catre rezervoarele de inmagazinare.

205

In anotimpul in care debitul de apa este la limita de asigurare a necesarului populatiei, apa

este dirijata in caminul de vane prin sistemul by-pass, direct catre statia de filtrare de la Bolatau.

Aval de baraj, pe malul drept al paraului Holmu, este amplasat decantorul nr.1.Acesta

este de tip longitudinal orizontal cu L = 22 m, I = 1 - 2,6 m, h = 2,8 m. Volumul aproximativ este

de 115 me.

Intrucat prevederile HG 930/2005, Cap IV, art. 17 cu privire la zona de protectie sanitara

cu regim sever nu pot fi respectate, pentru asigurarea zonei de protectie sanitara cu regim sever

s-au luat urmatoarele masuri:

Pentru zona de protectie sanitara cu reg1m sever s-a construit de jur imprejurul

captarii de apa si a decantorului nr.1 un gard din plasa de sarma pe stalpi metalici/lemn sau din

materiale locale (panouri de gard din scanduri de lemn).

Deoarece in dreptul drumului forestier nu poate fi asigurata distanta de 25 m de la

priza de apa, respectiv 20 m de la zidurile exterioare ale decantorului nr.1, s-a realizat

imprejmuirea din panouri pentru prevenirea eventualelor accidente si a poluarii cu particule fine

care pot afecta obiectele din zona captarii sau pot contamina sursa de apa.

Imprejmuirea s-a marcat cu placute avertizoare pe toate laturile.

Accesul pe drumul forestier a fost restrictionat prin montarea unei bariere metalice

aval de zona captarii. Accesul in zona se face numai cu acordul beneficiarului.

Sarcina instituirii si mentinerii elementelor propuse pentru asigurarea zone1 de

protectie sanitara ii revine beneficiarului.

Sistemul de tratare al apei captate este prevazut cu o instalatie de sterilizare cu raze UV,

instalatie ce este amplasata intr-un camin din beton armat semi-ingropat cu L x 1 x h = 3 x 2 x 2

m dar care nu este functionala si cu o instalatie de clorinare (cu clor gazos).

Instalatia de clorinare tip Chlormix este compusa din:

regulator cu vacuum cu rotametru prevazut cu ventil pentru reglarea debitului de clor;

ejector montat pe circuitul de apa;

sursa de clor (butelie);

manometru;

cantar pentru butelia de clor.

Instalatia este montata intr-o cladire din incinta amplasamentului rezervoarelor. Camera

in care este amplasata instalatia, este utilizata numai in acest scop.

206

Conform buletinului de analiza nr. 296 din 06.02.2013 emis de DSPJ Baeau pentru apa

din Rezervoare si statie clorinare, valorile unora dintre parametrii analizati, atat pentru analiza

baeteorologica cat si pentru cea fizico-ehimica, depasesc valorile admise.

Concluzia exprimata de DSPJ Bacau prin adresa nr. 208 din 13.02.2013, este ca apa nu

indeplineste criteriile de potabilitate si nu este adecvata consumului uman.

In jurul rezervoarelor este o zona de protectie sanitara de cca. S=2500 mp. Zona de

protectie este formata din gard din plasa metalica de aprox 1.7-1.8 m inaltime. Accesul in incinta

se face prin intermediul a doua porti metaliee prevazute cu sistem de inchidere cu lacat (una auto

si una pietonala).

Aductiunea este constituita dintr-o conducta din otel cu diametrul de 4" (de la barajul

Holmu pana la intersectia cu Brigada a 5-a (stalp electric nr. 64-65). Din aeest punct pana la

statia de filtrare, conducta este din otel 8".

Aductiunea apei se face gravitational.

Statia de filtrare apa potabila Bolatau este formata dintr-un filtru mecanic tip decantor

longitudinal orizontal (nr.2) pentru retinerea materiilor grosiere si o statie de filtre lente cu patru

compartimente. Apa captata intra in statia de filtrare printr-un eamin de vane cu by-pass. In

perioada cu debite mici, apa trece printr-un filtru Y de 4'', iar apoi direct catre rezervoarele de

inmagazinare. In perioada cu debite mari, apa este dirijata catre decantorul orizontal.

Decantorul orizontal are acceasi capacitate si forma ca decantorul numarul 1 de la barajul

Holmu. Acest decantor este de acoperit.

Incinta statiei de filtrare este imprejmuita. Exista personal permanent care deserveste

statia.

Statia cu filtre lente este o constructie din beton cu patru compartimente. Materialul

filtrant este nisipul cuartos.

Dimensiunile unui compartiment sunt L x 1 x h = 9,5 x 7,5 x 1,5 m. Volumul unui

compartiment este de 107 me, iar a tuturor compartimentelor de 428 me.

Apa din decantor este dirijata prin intermediul conductelor din incinta in statia de filtre

lente. Filtrele sunt folosite intermitent, cate doua.

Inmagazinarea apei se realizeaza in trei rezervoare metalice supraterane, m de 1000 me si

doua cu volum de 500 me fiecare.

207

Rezervoarele sunt amplasate la CTN = 578,5 (R 1 - V = 500 me), CTN= 578,7 (R 2 - V

= 500 me), respectiv CTN= 576.1 (R 3 - V = l.OOOmc).

Instalatiile hidraulice sunt compuse din:

conducta de alimentare;

by-pass intre rezervoare si conducta de distributie;

conducta de golire;

conducta de preaplin;

conducta pentru racord PSI;

conducta de distributie.

Apa intra in rezervoare prin intermediul unui camin de vane. In acest camin este montat

un apometru, un filtru Y 6" si un sistem de sterilizare cu raze UV. La intrarea in camin este

montat un manometru.

Reteaua de distributie a apei are lungimea totala de 25 km, fiind realizata din conducte de

PEHD cu diametre cuprinse in intervalul Dn 50 mm - Dn 140 mm.

2.31.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Zemes

Sistemul de canalizare adoptat de comuna Zemes este unul de tip separativ pentru ape

uzate menajere. Apele pluviale sunt preluate prin santuri si rigole laterale drumului, fiind dirijate

si evacuate in paraiele din zona.

Reteaua de canalizare, formata din conducte colectoare, in lungime de aproximativ 2 km

si camine de vizitare din beton, colecteaza apele uzate menajere de la blocuri, cladire Petrom,

camin de copii, club, hotel. Configurarea terenului permite colectarea si transportul gravitational

pana la statia de epurare.

a) Reteaua "Modarzau"

Sistemul de canalizare adoptat este unul de tip separativ, pentru ape uzate menajere.

Apele pluviale sunt preluate prin santuri si rigole laterale drumului, fiind dirijate si evacuate in

paraiele din zona.

Reteaua de canalizare, formata din conducte colectoare in lungime de aproximativ 1 km

si camine de vizitare din beton, colecteaza apele uzate menajere de la blocuri.

208

Configuratia terenului permite colectarea si transportul gravitational pana in statia de

epurare.

a) Statie de epurare Zeroes

Statia de epurare este prevazuta cu treapta de epurare mecanico-biologica si chimica.

Debitul de apa uzata epurata este de 3,5 mc/h.

Apa intra in statie prin intermediul unui camin de intrare, trece prin alt camin, iar apoi

intra intr-un decantor Imhoff. Diametrul decantorului este de 5,6 m , iar adancimea este de

aproximativ 6 m. Aici apa trece cu viteza redusa, depunand particulele in suspensie. Jgheaburile

lucreaza pe principiul decantoarelor orizontale.

Suspensiile ce se separa cad prin deschideri de aproximativ 0, 15 m latime, situate la baza

jgheabului-decantor, in partea inferioara a bazinului.

Evacuarea depunerilor din decantor se face prin autocisteme vidanjoare. In acest sens s-a

incheiat intre Comuna Zemes si SC Apa Serv Trotus SRL din Comanesti.

Din decantor apa trece printr-un camin de atac clor ape reziduale.

Instalatia de clorinare tip Chlormix este compusa din:

regulator cu vacuum cu rotametru prevazut cu ventil pentru reglarea debitului de clor;

ejector montat pe circuitul de apa;

sursa de clor (butelie);

manometru;

cantar pentru butelia de clor.

Instalatia este montata intr-o cladire din incinta amplasamentului statiei de epurare.

Camera in care este amplasata instalatia, este utilizata numai in acest scop.

Din caminul in care se realizeaza clorinarea, apa este trimisa gravitational catre un camin

decantor, iar de aici direct printr-o conducta din otel spre gura de varsare in emisar (paraul

Tazlaul Sarat). In zona de evacuare malurile sunt protejate cu zid de sprijin din beton.

Pentru cazuri de avarie, statia este prevazuta cu al doilea decantor Imhoff. Acesta are

aceleasi dimensiuni ca si decantorul nr.1.

Apa uzata din primul camin de intrare in statia de epurare este directionata direct catre

decantorul nr.2, de aici trece prin caminul decantor si apoi este evacuata in emisar.

Statia de epurare nu este prevazuta cu un aparat de masurare a debitelor de apa evacuate.

b) Static de epurare "Modarzau"

209

Debitul de apa uzata epurata, specificat de beneficiar prin adresa nr. 1486 din 08.03.2013,

este de I mc/h.

Statia de epurare este prevazuta cu treapta de epurare mecanico-biologica.

Treapta mecanica cuprinde:

- gratar rar;

- desnisipator;

- statie pompare ape uzate;

- decantor primar tip Imhoff.

Treapta biologica cuprinde:

- biofiltru de mica incarcare;

- statie pompare ape epurate biologic;

- conducte si canale de legatura;

- gura de varsare.

Tratarea namolului:

- statie pompare namol primar si secundar;

- platfom1e de uscare a namolului.

In perioada dupa trecerea statiei in proprietatea Comunei Zemes, datorita neasigurarii

pazei eficiente a obiectivului, statia a fost vandalizata in mai multe randuri.

A mai ramas functionala numai treapta de epurare mecanica, cu dirijarea apei uzate

printr-un sistem de camine de vizitare direct in emisar (paraul Tazlaul Sarat).

Statia de epurare nu are un aparat de masurare a debitelor de apa evacuate.

Fluxul tehnologic al apei uzate este urmatorul:

Apa uzata intra in statia de epurare nr. 2 (Modarzau) m desnisipator. Acesta este o

constructie ingropata din beton armat cu L = 9 m si 1 = 1,5 m.

Din desnisipator apa este evacuata gravitational printr-un sistem de camine de vizitare din

incinta catre gura de varsare. Aceste camine au preluat rolul de decantare a apei uzate pana la

evacuare.

Din ultimul camin de vizitare, apa este evacuata prin gura de varsare in emisar, paraul

Tazlaul Sarat.

210


canalizare a Comunei Zemes

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Zemes este prezentat



pt.4 luni



sau (rd 5-10) 201.00 22,372.00 11,464.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) 201.00 22,372.00 11,464.00


3 canalizare (rd. 7-19) 0.00 0.00 0.00





7 canalizare


(rd.


(rd.


11 Apa bruta 40,324.00 4,416.00

12 Materiale 2,201.00 1,581.00

13 Energie

14 Personal 121 ,511.00 137,862.00 68,213.00

15 Amortizare

211





19 canalizare 20+21..+26) 0.00 0.00 0.00

20 Materiale

21 Energie

22 Personal

23 Amortizare





Comuna a inregistrat surplus operational in toti anii analizati pentru activitatea de apa si

cea de canalizare.

Un caz aparte in prezentarea situatiei financiare din tabelul de mai sus, o reprezinta faptul

ca veniturile din cele doua activitati (apa si canalizare) sunt evidentiate separat, insa, defalcarea

cheltuielilor pe activitati nu este realizata. Astfel, cheltuielile aferente celor doua activitati (apa si

canalizare) sunt evidentiate in sectiunea corespunzatoare activitatii de apa.

Costurile totale au crescut cu 57% in 2013 comparativ cu 2012, iar pentru anul 2014

ritmul de crestere al cheltuielilor este de 7% fata de 2013 . In acelasi timp veniturile au crescut cu

75% in 2013 si se estimeaza o scadere cu aproximativ 3% pentru 20014 comparativ cu anii

precedenti.


Comuna Targu Trotus

Sistemul de alimentare cu apa al comunei Targu Trotus deserveste localitatile:

212

Targu Trotus;

Viisoara;

Tu ta.

2.32.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Targu

Trotus

Sursa de apa folosita pentru alimentarea cu apa a comunei Targu Trotus (localitatile

Targu Trotus, Viisoara, Tuta) este conducta Magistrala Dn 800 mm (Darmanesti - Onesti).

Sistemul de alimentare cu apa din comuna Targu Trotus, este prevazuta cu o statie de

clorinare amplasata in gospodaria de apa, langa rezervorul de inmagazinare de 250 me.

Apa pentru prepararea solutiei de clor, se ia din rezervor prin intermediul unui grup de

pompe Booster, montat in camera vanelor de la rezervor. Grupul de pompe este alcatuit din 1 + 1

electropompe si o pompa de incendiu.

Caracteristicile statiei de clorinare:

Q tran:it = 5 l/s, consum de clor = 70 kg/an.

Sistemul de alimentare cu apa din satul Tut nu are statie de tratare, deoarece apa vine

tratata de la statia de tratare Caraboaia.

Conducta de aductiune face legatura intre statia de clorinare si reteaua de distributie.

Aceasta subtraverseaza drumul national DNl 1 A si raul Trotus.

Conducta este realizata din PEID cu Dn 160 mm, Pn 6 in lungime de L = 603 m si este

echipata cu 2 camine de vane si golire.

Pentru satul Viisoara, conducta de aductiune este realizata din PE-HD, Dn 140 mm, Pn

10 si are o lungime L = 3 .200 ml.

Aceasta este bransata la conducta Magistrala Dn 800 mm.

Rezervorul de inmagazinare a apei potabile este suprateran si are un volum de 250 me.

Rezerva intangibila este de 211 me. Rezervorul este amplsat in localitatea Targu Trotus.

In localitatea Viisoara rezervorul de inmagazinare a apei potabile este suprateran cu un

volum de 700 me. Rezerva intangibila este de 70 me.

Reteaua de distributie a satului Targu Trotus are o lungime de L = 11.423 m realizata din

conducta PEID cu diametre cuprinse in intervalul Dn 63 - Dn 110.

213

Diametru Material Lungime (m) Pn

(mm)

Dn63 PEID 5.881 6

Dn90 PEID 2.113 6

Dn 110 PEID 3.429 6

Reteaua de distributie a satului Tuta are o lungime de 6.894 m si este racordata direct la

magistrala de alimentare cu apa potabila printr-un camin de racord si un camin pentru apometru.

La principalele ramificatii sunt executate camine de vane.

2.32.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Targu Trotus

Comuna Targu Trotus nu dispune de sistern de canalizare, insa Primaria are in derulare

un proiect in derulare cu privire la aceasta.


canalizare a Comunei Targu Trotus

Rezultatul operational al serviciului public ce opereaza in comuna Targu Trostus este


Rd Rezultatul operational <RON) 2012 2013 2014

pt.4 luni



sau (rd 5-10) 0.00 -203,000.00 0.00

2 Rezultat din activitatea de apa (rd. 6-10) 0.00 -203,000.00 0.00 Rezultat din activitatea de

3 canalizare (rd. 7-19) 0.00 0.00 0.00




7 canalizare


214



11 Apa bruta 175,859.00 213,323.00 170,977.00

12 Materiale 397.00

13 Energie 6,805.00 5,925.00

14 Personal

15 Amortizare

16 Intretinere si reparatii 11 ,501.00


18 Alte cheltuieli operationale 4,442.00 5,865.00 2,670.00

(rd. 19 Costuri activitatea de canalizare 20+21..+26) 0.00 0.00 0.00

20 Materiale

21 Energie

22 Personal

23 Amortizare




27 Costuri legate de alte activitati Un caz aparte in prezentarea situatiei financiare din tabelul de mai sus, o reprezinta

comuna Targu Trotus, unde, veniturile totale sunt egale cu cheltuielile totale. Astfel comuna nu

prezinta profit sau surplus in anii analizati.

111.0RGANIZAREA SERVICIILOR DE APA SI APA UZATA LA

NIVEL JUDETEAN

3.1 Necesitatea infiintarii unui operator la nivel judetean

In urma unei asistente tehnice de care beneficiaza Ministrerul Mediului si Gospodaririi

Apelor dar si autoritati locale din judetul Bacau, s-a intocmit un Plan de lnvestitii General

215

(Master Plan) pentru judetul Bacau, care cuprinde masurile necesare in vederea atingerii

standardelor UE, conform calendarului stabilit. De asemenea, din studiile efectuate la nivelul

fiecarei Autoritati Locale, rezulta cu claritate ca, pentru buna functionare a serviciilor de apa si

canalizare sunt necesare investitii financiare importante in sistemele publice de alimentare cu apa

si de canalizare, care depasesc in mod considerabil capacitatile financiare ale Autoritatilor Locale

si ale operatorilor de servicii de apa si apa uzata.

Pentru a acoperi o parte din masurile necesare conformarii cu standardele UE, Romania

beneficiaza de fonduri de la Uniunea Europeana, respectiv fonduri de coeziune. Programarea

acestor fonduri se face prin intermediul Program Operational Sectorial (POS) pentru sectorul de

mediu, care va fi detaliat ulterior printr-un program complement.

In cadrul POS I si 2. s-a precizat ca fondurile UE destinate conformarii in domeniul apei

s1 apei uzate vor fi acordate numai unor operatori regionali, creand astfel premizele unei

eficientizari a serviciilor cu precadere la nivel de judet.

Astfel, s-a creat un operator la nivel judetean si accesarea de fonduri de la UE pare sa fie

singura fezabila pentru atingerea obiectivelor propuse, in completarea resurselor financiare

alocate la nivel local sau national.

Operatorului regional a fost creat ca rezultat al analizei golului de finantare, analiza ce a

condus la urmatoarele concluzii:

• Zona rurala nu poate sa asigure atat o crestere sustinuta pe termen lung cat si sa

intruneasca conditiile de conformitate impuse de Directiva UE in acelasi timp. Acest fapt

intareste nevoia de a opera sistemele de apa la nivel regional si de a asigura implementarea

principiului solidaritatii.

• Orasele mari ar trebui sa primeasca un nivel ridicat de grant pentru investitii, dar

pe termen lung acestea vor trebui sa acopere o parte din costurile de operare ale sistemelor de

apa din zonele rurale si comuntatile mai mici prin intermediul veniturilor generate de sistemele

de apa si canalizare ce opereaza in zona lor.

Crearea operatorului la nivel judetean a vizat urmatoarele obiective:

- Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, lucrari de extindere si modemizare in

erase mici si mijlocii;

- Imbunatatirea calitatii serviciilor de alimentare cu apa in aceste orase;

216

- Restrncturarea operarii si administrarii serviciilor de alimentare cu apa si stimularea

cooperarii intre autoritatile locale in rezolvarea nevoilor prioritare in sectorul serviciilor publice;

- Identiificarea masurilor de imbunatatire a solvabilitatii utilitatilor, creand astfel

posibilitatea de acces Ia scheme de creditare;

- Dezvoltarea din punct de vedere institutional si organizatoric pentru implementarea

Directivei Europene Cadru a Apei cu privire la managementul integrat al apei.

Pentru atingerea obiectivelor propuse, s-au avut in vedere urmatoarele activitati:

- Intarirea capacitatii institutionale si manageriale;

- lmbunatarirea sistemului de colectare a veniturilor;

- Obtinerea unui personal calificat;

- Cresterea numarului de consumatori;

- Dezvoltatrea unui mediu de afaceri prosper;

- Diminuarea pierderilor din retea si diminuarea numarului de avarii;

- Diminuarea pierderilor de apa in sol;

- Reducerea costurilor de producere si de intretinere;

Cresterea eficientei statiilor de pompare ( cresterea randamentului pompelor s1

reducerea consumului energetic);

- Utilizarea rationala a apei;

- Livrarea apei in regim continuu si la presiune optima;

- Cresterea calitatii apei;

- Siguranta in exploatare;

- Monitorizarea sistemului (presiune, avarii).

Dar pentru ca Operator judetean sa fie capabil sa atinga obiectivele scontate, o foarte

mare importanta o are dezvoltarea institutionala, care a stat la baza intregului proces de infiintare

a acestuia.

3.2 Crearea operatorului de apa si apa uzata la nivel judetean

In conformitate cu prevederile legale in vigoare, mai multe solutii institutionale au fost luate

in considerare pentru crearea operatorului de apa si apa uzata la nivel judetean:

217

a) Crearea Operatorului nou cu participarea consiliilor locale membre ale asociatiei de

dezvoltare intercomunitara si delegarea serviciului de apa si canalizare catre acesta de fiecare

consiliu local in parte;

b) Dobandirea de catre asociatia de dezvoltare intercomunitara a statutului de Operator unic;

c) Crearea Operatorului de catre asociatia de dezvoltare intercomunitara.

Toate altemativele au condus la doi pasi institutionali si administrativi:

- Crearea operatorului judetean urmat de delegarea serviciului de apa si canalizare catre

acesta de fiecare consiliu local in parte;

- Incetarea/restrangerea activitatilor de apa-canal din cadrul societatilor/serviciilor publice,

in conformitate cu prevederile legale.

Dintre altemativele prezentate mai sus cea mai convenabila a fost cea de la litera (a) fiind cea

mai simpla si eficienta din punct de vedere al infiintarii si operarii. Astfel, varianta (b) ar fi presupus

transferul activelor necesare catre asociatia de dezvoltare intercomunitara, aceasta fiind persoana

juridica de drept privat, fara scop lucrativ; acest aspect ar fi putut crea disorsiuni financiare, limitand

activitatile ,,economice" ale operatorului judetean. Varianta de la puctul ( c) ar fi putut crea premisele

unei bune implemantari a activitatilor vizate, dar presupunea un sistem mai complicat de

monitorizare a activitatilor acesteia fiind implicate in mod direct atat asociatia de dezvoltare

intercomunitara cat si autoritatea locala in calitate de concedent.

Cat priveste incetarea/restrangerea activitatilor de apa-canal din cadrul

societatilor/serviciilor publice, s-a facut recomandarea ca majoritatea salariatilor acestora

implicati in furnizarea de servicii de apa si canalizare, sa fie transferati catre noul operator

judetean, pentru a asigura personal calificat noului operator judetean.

IV. CONCLUZII

A vand in vederea analiza efectuata in prezentul Studiu de Oportunitate asupra situatiei

actuale a sistemelor publice de apa si canalizare, precum si a obiectivelor strategiei de dezvoltare

a serviciilor publice de apa si apa uzata, este evident ca altemativa delegarii serviciilor respective

catre operatorul creat la nivelul Judetului Bacau reprezinta solutia optima pentru obtinerea celui

mai bun raport calitate/cost pentru serviciile de apa si apa uzata fumizate.

218

Rezultatele preconizate a fi atinse prin crearea unui operator judetean au vizat in principal

asigurarea fumizarii la eel mai scazut pret posibil, de servicii de calitate ( disponibilitate de apa

potabila 24 de ore din 24, la toti consumatorii; asigurarea apei potabile la standardele EU),

racordarea la sistemele de apa potabila si de canalizare a toturor persoanelor care nu sunt

deservite in prezent, precum si tratarea corespunzatoare a apei uzate.

Existenta Operatorului Regional la nivelul judetului are efecte benefice si din punct de

vedere al indeplinirii cerintelor de protectia mediului, in mod special asupra factorului uman,

apelor freatice si solului din arealul localitatilor propuse prin preluarea si capacitatea sporita de

indeplinire a obligatiilor aferente, obligatii ce presupun un efort investitional substantial, greu de

suportat separat de fiecare autoritate locala in parte.

219

PROIECT DE HOT...2 -Se aproba Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de...

Documents

Transcript of PROIECT DE HOT...2 -Se aproba Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de...