PROIECT CLASA a X-a A grupul scolar Octavian Goga Jibou
description
Transcript of PROIECT CLASA a X-a A grupul scolar Octavian Goga Jibou
PROIECT CLASA a X-a APROIECT CLASA a X-a A grupul scolar grupul scolar
Octavian Goga JibouOctavian Goga Jibou
Motivatia si satisfactia munciiMotivatia si satisfactia muncii
1. Motivatia muncii – definire si caracterizare generalaEste normal sa ne intrebam adesea „De ce muncesc oamenii?” Pentru
a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa precizam faptul ca aici este vorba, de fapt, de 3 intrebari/ aspecte:
De ce oamenii se hotarasc sa munceasca in general? – motivatia muncii in genere
De ce muncesc atat cat muncesc? (unii mai mult, altii mai putin) – aici vorbim despre motivatia performantei sub aspect cantitativ
De ce oamenii muncesc diferit? (unii mai bine, altii mai neglijent) – motivatia muncii sub aspect calitativ
Pentru fiecare caz in parte, motivatia este diferita.Sinonimele motivatiei sunt : mobiluri, argumente, ratiuni, justificari.Sillany defineste motivatia ca ansamblul factorilor dinamici care
determina conduita unui individ.Vlasceanu M. defineste motivatia mai complet ca fiind ansamblu
de factori (imbolduri)care declanseaza, energizeaza, mentin sau intrerup si directioneaza actiunile sau comportamentul unei persoane.
Complexul motivationalComplexul motivational variaza nu numai de la o variaza nu numai de la o situatie de munca la situatie de munca la alta, ci si de la un alta, ci si de la un individ la altul, pentru individ la altul, pentru ca fiecare om are un ca fiecare om are un profil motivational profil motivational care reprezinta care reprezinta combinarea unor combinarea unor motivatii diferite si motivatii diferite si intensitati diferite intensitati diferite pentru fiecare individ.pentru fiecare individ.
1.1. Clasificarea motivatiilorClasificarea motivatiilor Exista urmatoarele tipuri de motivatie:Exista urmatoarele tipuri de motivatie:
a. Motivatie extrinseca si motivatie intrinsecaMotivatie extrinseca reprezinta acele stimulente, ratiuni de a munci care se
gasesc in afara muncii propriu zise : ex: salariu si alte beneficii economice, dorinta de apreciere, de promovare, teama de blam, critica etc. Motivatia extrinseca poate fi:Motivatia extrinseca pozitiva: acele aspecte utile omului care pot fi obtinute prin
munca si pentru obtinerea carora omul considera ca trebuie sa munceasca: ex: salariu si alte beneficii economice, dorinta de apreciere, de promovare etc
Motivatia extrinseca negativa: acele aspecte neplacute pe care omul cauta sa le evita prin munca si care sunt asociate in general cu performantele scazute: ex: , teama
de blam, critica, concediere etc.Pentru oamenii motivati extrinsec, munca este un mijloc de a obtine ceva,
un beneficiu si de aceea se spune ca sunt de orientare instrumentalista.Ei sunt pragmatici, egoisti.
Motivatie intrinsecaMotivatie intrinseca reprezinta acele stimulente de a reprezinta acele stimulente de a munci care se gasesc in insasi activitatea de munca.Pot fi:munci care se gasesc in insasi activitatea de munca.Pot fi:
Motivatie intrinseca provenita din munca propriu zisaMotivatie intrinseca provenita din munca propriu zisa Motivatie intrinseca provenita din nevoia organica a omului de Motivatie intrinseca provenita din nevoia organica a omului de
a munci.Omul, ca fiinta sociala poseda anumite insusiri fizice/ a munci.Omul, ca fiinta sociala poseda anumite insusiri fizice/ intelectuale pe care simte nevoia sa le exprime prin munca intelectuale pe care simte nevoia sa le exprime prin munca
Motivatie intrinseca provenita din placerea de a munci : ex: Motivatie intrinseca provenita din placerea de a munci : ex: creatia artistica, cercetarea stiintifica, masss media creatia artistica, cercetarea stiintifica, masss media
Motivatie intrinseca provenita din finalitatea muncii: ex: Motivatie intrinseca provenita din finalitatea muncii: ex: sentimentul datoriei fata de comunitate, sentimentul sentimentul datoriei fata de comunitate, sentimentul sacrificiului: ex: savantiisacrificiului: ex: savantii
Oamenii motivatin intrinsec vad in munca posibilitatea Oamenii motivatin intrinsec vad in munca posibilitatea de a se exprima fiind de orientare expresiva, altruista, omul de a se exprima fiind de orientare expresiva, altruista, omul muncind din propria constiinta, fara a urmari cu orice pret un muncind din propria constiinta, fara a urmari cu orice pret un avantaj.avantaj.
Eficienta munciiEficienta muncii In anumite conditii si intre anumite limite, orice motivatie poate fi In anumite conditii si intre anumite limite, orice motivatie poate fi
utilizata.Observatiile practice cotidiene si cercetarile sistematice au impus utilizata.Observatiile practice cotidiene si cercetarile sistematice au impus 2 concluzii, atunci cand celelalte conditii sunt egale:2 concluzii, atunci cand celelalte conditii sunt egale:
motivatia intrinseca este mai eficienta decat cea extrinseca (MI> ME)motivatia intrinseca este mai eficienta decat cea extrinseca (MI> ME) motivatia extrinseca pozitiva este mai eficienta decat motivatia extrinseca motivatia extrinseca pozitiva este mai eficienta decat motivatia extrinseca
negativa (MEP>MEN)negativa (MEP>MEN) In orice conditii, motivatia extrinseca comporta anumite In orice conditii, motivatia extrinseca comporta anumite
dezavantaje, precum:dezavantaje, precum: introduc efecte secundare negative, provocand comportamente defensive, introduc efecte secundare negative, provocand comportamente defensive,
contraproductive:ex: mimarea performantei, lipsa initiativei, chiulcontraproductive:ex: mimarea performantei, lipsa initiativei, chiul actioneaza numai daca sunt continuu prezenti:ex: angajatul care munceste actioneaza numai daca sunt continuu prezenti:ex: angajatul care munceste
numai in prezenta sefuluinumai in prezenta sefului sufera o uzura in timp si de aceea trebuie sa fie continuu crescatoaresufera o uzura in timp si de aceea trebuie sa fie continuu crescatoare ingaduie performante in principal pe termen scurt si mai mult sub aspect ingaduie performante in principal pe termen scurt si mai mult sub aspect
cantitativcantitativ motivatia extrinseca negativa este slab productiva si de aceea trebuie motivatia extrinseca negativa este slab productiva si de aceea trebuie
evitate, apelandu-se la ea doar in cazuri extremeevitate, apelandu-se la ea doar in cazuri extreme
Functiile motivatieiFunctiile motivatiei Functia de activare interna si de semnalizare a unui Functia de activare interna si de semnalizare a unui
dezechilibru fizic si psihologic.Aceasta functie este dezechilibru fizic si psihologic.Aceasta functie este specifica trebuintelor care au o dinamica deosebit, specifica trebuintelor care au o dinamica deosebit, debutand cu o alerta interna, continua, cu o agitatie debutand cu o alerta interna, continua, cu o agitatie crescanda pentru a se finaliza prin satisfacerea lorcrescanda pentru a se finaliza prin satisfacerea lor
Functia de mobilizare (factorul declansator) a actiunii Functia de mobilizare (factorul declansator) a actiunii efectiveefective
Functia de autoreglare a conduitei prin care se Functia de autoreglare a conduitei prin care se imprima conduitei un caracter activ si selectivimprima conduitei un caracter activ si selectiv
Clasificarea motivatiilorClasificarea motivatiilor individuale si socialeindividuale si sociale inferioare si superioareinferioare si superioare minore si majoreminore si majore egoiste- altruisteegoiste- altruiste innascute- dobanditeinnascute- dobandite intrinseci- extrinseciintrinseci- extrinseci constiente- mai putin constientizate.constiente- mai putin constientizate.
Aceasta varietate a motivelor exprima si enorma varietate a Aceasta varietate a motivelor exprima si enorma varietate a comportamentelor.De reula, motivul nu apre ca derivat al comportamentelor.De reula, motivul nu apre ca derivat al trebuintei singulare ci ca expresie a modului in care trebuintei singulare ci ca expresie a modului in care interactioneaza trebuintele in sisitemul motivational. interactioneaza trebuintele in sisitemul motivational.
TrebuinteleTrebuintele Trebuinta Trebuinta este o stare in care se afla un individ, caracterizata de lipsa este o stare in care se afla un individ, caracterizata de lipsa
unui obiect/ sentiment/ obligatoriu sau util fie pentru viata individuala, fie pewntru unui obiect/ sentiment/ obligatoriu sau util fie pentru viata individuala, fie pewntru cea sociala in raport cu alti indivizi.cea sociala in raport cu alti indivizi.Trebuinta este o structura motivationala bazala Trebuinta este o structura motivationala bazala si fundamantala a individului, reflecatand cel mai pregnant echilibrul bio-psiho-si fundamantala a individului, reflecatand cel mai pregnant echilibrul bio-psiho-social al omului in conditiiloe solicitarilor externesocial al omului in conditiiloe solicitarilor externe
Trebuintele sunt stari interne care se maifeste prin aparitia unui Trebuintele sunt stari interne care se maifeste prin aparitia unui dezechibru bio-psiho-social al omului, dezechilibru care se cere indeplinit.In dezechibru bio-psiho-social al omului, dezechilibru care se cere indeplinit.In functie de geneza si continutul lor, ele po fi:functie de geneza si continutul lor, ele po fi:
primareprimare: au urmatoarele caracteristici:: au urmatoarele caracteristici: innascuteinnascute comune omului comune omului sisi animalelor, dar modelate socio-cultural la om animalelor, dar modelate socio-cultural la om asigura integriatea fizica a organismului.asigura integriatea fizica a organismului. pot fi:- biologice(organice: ex: foame, sete, impuls sexual) si fiziologice (miscare, pot fi:- biologice(organice: ex: foame, sete, impuls sexual) si fiziologice (miscare,
relaxare)relaxare) secundare:secundare: au urmatoarele caracteristici: au urmatoarele caracteristici: formate in decursul vietiiformate in decursul vietii influentate de mediul socialinfluentate de mediul social asigura integritatea psiho-sociala a omuluiasigura integritatea psiho-sociala a omului pot fi:- materiale(locuinta, confort), spirituale (estietice), psiho-afective pot fi:- materiale(locuinta, confort), spirituale (estietice), psiho-afective
(comunicare, cooperare)(comunicare, cooperare)
Orientarea profesionala trebuie sa se desfasoare Orientarea profesionala trebuie sa se desfasoare dupa anumite dupa anumite conditiiconditii::
sa se faca dupa interese psihologice(aptitudini, sa se faca dupa interese psihologice(aptitudini, interese) nu dupa gusturiinterese) nu dupa gusturi
sa vizeze un trunchi de profesii, o cariera sa vizeze un trunchi de profesii, o cariera profesionala, nu o singura profesieprofesionala, nu o singura profesie
la orientare sa participe toti factorii la orientare sa participe toti factorii educationali(familie, scoala, organizatii, mass media)educationali(familie, scoala, organizatii, mass media)
creearea posibilitatii de autocunoastere si creearea posibilitatii de autocunoastere si autoorientare pentru subiectautoorientare pentru subiect
este o activitate de lunga durataeste o activitate de lunga durata este o activitate continua si nu in salturieste o activitate continua si nu in salturi trebuie sa fie o prezentare continua a profesiei(sa nu trebuie sa fie o prezentare continua a profesiei(sa nu
fie prezentate aspectele negative)fie prezentate aspectele negative)
bibliografiebibliografie