Proiect Baia Mare

8/17/2019 Proiect Baia Mare

1/23

UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Program de licen ăț

Specializarea

Planiicare !eri!oriala

PLAN INTEGRAT DE DE"VOLTARE

TERITORIALA A #UNICIPIULUI $AIA%#ARE

A&!or'

Pop Romario

Timi(oara

#ar!ie )*+,

1


2/23

CUPRINS

1.1 Date generale

1.1.1 Limite si unitati administrativ-teritoriale componente

1.1.2 Reteaua de localitati si populatia

1.1.3 Scurt istoric, structura asociativa

1.1.4 Date geografce

1.1.5 Poitionare spatiala !ata de principalele coridoare, a"e europene precum si !ata

de principalii poli europeni

1.2 #nalia potentialului de devoltare teritoriala

1.2.1 Demografe

• Structura populatiei pe varsta si se"e

• Sporul natural si migratoriu

• #specte si pro$leme sociale

1.2.2 %ompetitivitate econ&mica si resurse umane

• #ctivitati con!orm %#'(

• Sector )**

• %ercetare

• +orta de munca populatie activa, ocupata, rata somaului

• )nvestitii

1.2.3 )n!rastructura te/nica si transporturi

• %ai de comunicatii• 0ransport pu$lic

• 'c/ipare te/nico-edilitara

• Spatii pu$lice, ur$ane, spatii plantate

1.2.4 )n!rastructura sociala si locuintele

• )n!rastructuri pentru sanatate, educatie, asistenta sociala, cultura

• +ondul de locuinte si calitatea locuirii

1.2.5 Patrimoniul cultural si natural

1.2. 0ursimul

1.2. %alitatea mediului1.4 #nalia S0

1.5 #nalia diagnostic

1. *isiune, o$iective, masuri

2


3/23

1.1 DATE GENERALE1.1.1 LIMITE SI UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE COMPONENTE

La nord se nvecinea6 cu *un7ii )gni8 8i 9ut:i, la sud cu localit67ile Recea 8i

9ro8i, la est cu ora8ul ;aia Sprie 8i la vest cu ora8ul 06u7ii *6g/er6u8.

;aia *are este mp6r7it6 n mai multe cartiere, dispuse circular, n urul centrului<

§ Cartierul Republicii

§ Cartierul Orasul Vechi

§ Cartierul Vasile Alecsandri

§ Cartierul Progresul

§ Cartierul Traian

§ Cartierul Bogdan Voda

§ Cartierul Garii§ Cartierul Depozitelor

§ Cartierul Decebal

§ Cartierul Sasar

§ Cartierul Valea Rosie

§ Cartierul Griitei

§ Cartierul Valea Borcutului

§ Cartierul !erneziu

§ Cartierul !iriza

1.1.2 RETEAUA DE LOCALITATI SI POPULATIA

Structura acestui municipiu este alcatuita din localitatile ;lidari, +iria, =alea

(eagra, =alea ;orcutului, nsum:nd ast!el o supra!ata de 23.41 /a. %on!orm

recens6m:ntului e!ectuat n 2>11, popula7ia municipiului ;aia *are se ridic6 la

123.3? de locuitori, n sc6dere !a76 de recens6m:ntul anterior din 2>>2, c:nd se

nregistraser6 13.@21 de locuitori.A2B *aoritatea locuitorilor sunt rom:ni ,C.

Principalele minorit67i sunt cele demag/iari 1>,3C 8i romi 2,51C.

1.1.3 SCURT ISTORIC, STRUCTURA ASOCIATIVA

Cadrul fzico-geografc si bogatele resurse naturale existente în zona Baia

Mare au oerit din cele mai vechi timpuri conditii prielnice pentru comunitatile

umane. S-au gasit dovezi ca acest teritoriu a ost locuit de oameni primitivi înca din

paleoliticul superior.

3


4/23

În epoca bronzului este semnalata prezenta tracilor din care s-au desprins

mai trziu geto-dacii. Bazinul baimarean a acut parte din marele stat dac

centralizat si independent creat de Burebista. !astul material etnografc" olcloric si

lingvistic" precum si dovezile arheologice si istorice ne confrma etnogeneza"

vechimea si continuitatea statornica a romnilor pe aceste meleaguri.#rimele inormatii scrise cu privire la Baia Mare ne înatiseaza un centru

minier dezvoltat" cu aspect de oras medieval" cu orme proprii de organizare si

conducere caracteristica localitatilor libere din acea vreme" find supus numai

autoritatii centrale a statului.

%ele mai vec/i a8e6ri n on6 datea6 din perioada paleoliticului superior.

De regul6, plasarea istoric6 a ora8ului Baia Mare este accentuat6 ca apar7in:nd

Epocii Bro!"#"i, doveile find ni8te depoite de o$iecte !a$ricate din aur 8i $ron.Localitatea este atestat6 documentar pentru prima oar6 n 132@, ca 8i $ul

%oamnelor , Rivulus Dominarum ntr-un act al cancelariei regelui %arol Ro$ert. %a

8i recompens6 pentru lupta dus6 de )oan de unedoara mpotriva turcilor, regiunea

;6ii *ari a trecut n anul 144 n proprietatea lui. 'l va dispune ridicarea %atedralei

S!:ntul Ete!an, din care n preent se mai p6strea6 doar 0urnul Ete!an.

La 2$ %ep&e'(rie 13)* a !ost acordat6 de regele Ludovic ) 1342-13?2 o

diploma privigeliala orasului. Prin acest privilegiu se sta$ilesc /otarele oraFului Fi se

acord6 locuitorilor numeroase drepturi< libertatea de a-&i alege 'udele" 'ura(ii &i

parohul" dreptul de a 'udeca în interiorul ora&ului )toate pricinile ce se ivesc între ei"

deopotriv* cele mari ca &i cele mici+" asigurarea libert*(ilor individuale" libertatea

v*mii.

Din sistemul de !ortifcaGii ale oraFului, ast6i poate f v6ut Fi viitat T"r"#

M+ce#ari#or, ridicat n urul anului 15>>, cunoscut Fi su$ numele de ;astionul de

*uniGii, deoarece n nc6perea $oltit6 aHat6 la primul nivel s-a depoitat, ntr-o

anumit6 perioad6, muniGia necesar6 pentru ap6rare.

#ccesul n interiorul oraFului se realia prin mai multe porGi de intrare, cele

mai importante find< Poarta *ag/iar6 Poarta de Sud, construit6 dup6 anul 15>>,

n ona PieGei )voarelor de ai, respectiv Poarta Podului Poarta de (ord, localiat6

la cap6tul str6ii Podul =iilor. #cestora li se ad6ugau o poart6 situat6 n est, pe

actuala strad6 =asile Lucaciu, Fi una nspre vest, n ona actualului %olegiu (aGional

I9/eorg/e JincaiK

4


5/23

%ele mai importante centre miniere ale ude7ului *aramure8 sunt localiate

n teritoriile ce nconoar6 ora8ul ;aia *are. Regiunea este cunoscut6 nu doar

pentru $og67iile su$terane, ci 8i pentru mpreurimile care con!er6 o !rumuse7e

aparte locului.

1.1.) DATE GEOGRAICE

*unicipiul ;aia *are este situat n partea vestic6 a ude7ului Mara'"re, n

depresiunea cu acela8i nume, pe cursul milociu al r:ului S6sar, la o altitudine medie

de 22? m !a76 de nivelul m6rii, find cuprins de coordonatele geografce 43@M -

44?M latitudine nordica si 231>M - 233>M longitudine estic6.

Supra!ata teritoriului administrativ nsumeaa 23.53 /a din care 3.1> /a

sunt terenuri agricole, 1?.5@@ /a - terenuri silvice, cu preponderenta p6duri, si

1.?>4 /a - constructii si alte destinatii.

Plasat n milocul cursului r:ului S6sar, ntr-o arie a unei depresiuni la

n6l7imea medie de 1@4 metri deasupra nivelului m6rii, ora8ul ;aia *are permite

accesul c6tre ni8te rute montane precum )gni8ul 13> m, *ogo8a 124 m, 9ut:i

1443 m, %reasta %oco8ului 142? m, etc. Pe l:ng6 importan7a lor minier6, unele

locuri precum, )voare 8i *ogo8a sunt cunoscute pentru poten7ialul lor turistic, at:t

vara c:t 8i iarna.

1.1. PO/ITIONARE SPATIALA ATA DE PRINCIPALELE

CORIDOARE, A0E EUROPENE PRECUM SI ATA DE PRINCIPALII POLI

EUROPENI.

;aia *are se aHa in partea vestica a Romaniei, insa situata spre partea de

'st a 'uropei. Se invecineaa cu un stat mem$ru al Nniunii 'uropene, ungaria.

1.2 ANALI/A POTENTIALULUI DE DE/VOLTARE TERITORIALA1.2.1 DEMOGRAIE

Structura imaparte o populatie in numeroase su$colectivitati dupa di!erite

caracteristici< pe se"e si pe grupe de varsta, dupa mediul de reidenta, dupa nivelul

de instruire si statutul ocupational, etc.

5


6/23

Demografa isi poate dovedi utilitatea sociala si valoarea cognitiva in

masura in care, reuseste sa caracteriee cat mai complet prin metode proprii atat

starea, cat si miscarea populatiei, sa cuantifce si sa defneasca !actorii cauali care

determina evolutia demografca, ca si inHuenta acesteia asupra devoltarii social-

economice.Prin e!ectiv sau numar al populatiei se intelege totalitatea persoanelor in

viata la un momento dat, care locuiesc pe un anumit teritoriu, delimitat dupa

diverse criterio de o$icei administrative. )n general, numarul populatiei se re!era la

categorOa de populatie sta$ila.

(umarul total de locuitori al municiupului ;aia *are este de 123.3?.

Densitatea medie este de 41 locuitoriQmp.

#v:nd n vedere conGinutul caracteristicilor n !uncGie de care se analiea6

structura populaGiei, deose$im<a structura demografc6

$ structura socio-economic6 Fi teritorial6

c structura socio-cultural6

Structura demografc6 se $aea6 pe gruparea populaGiei n !uncGie de

caracteristicile demografce !undamentale< se"ul, v:rsta Fi starea civil6.

%unoaFterea structurii demografce se realiea6, n principal, cu autorul

in!ormaGiilor recens6m:ntului populaGiei, al c6rui program de o$servare include,

o$ligatoriu, caracteristicile amintite anterior. ;enefciind de evidenGa curent6 a

evenimentelor miFc6rii naturale Fi migratorii, structura demografc6 poate via Fi

alte momente n interiorul perioadelor intercensitare. De o$icei, structura

demografc6 se reactualiea6 n fecare an calendaristic, pentru 1 ianuarie sau 1

iulie, o dat6 cu estimarea e!ectivelor de populaGie.

%&r"c&"ra pop"#a&iei pe ar%&a %i %ee

(ecesitatea cunoaFterii structurii populaGiei dup6 v:rst6 Fi se" esteuFor de intuit, dat6 find importanGa acestor caracteristici 5n defnirea rolului Fi

locului fec6rei persoane 5n procesul reproducerii populaGiei, al activit6Gii

economice Fi, 5n general, al organi6rii sociale.

TOTAL 123.738 locuitori


7/23

Densitate "edie #$% locuitori & '"p

Se( "asculin )*+,-$

Se( .e"inin )#+)-%

Populatie urbana /*0- 1

Populatie rurala $)0) 1

;aia *are este structurata aproape egal in ceea ce priveste impartirea intre

$ar$ati si !emei. #st!el, se"ul !eminin repreinta 51C din populatie, ceea ce

inseamna .31 de !emei. Se"ul masculin repreinta celalat 4@C, respectiv 2.@34

de $ar$ati.

#v:nd 5n vedere e"istenGa celor dou6 componente ale 5ntregului, se

poate trage concluia c6 ec/ili$rul structurii pe se"e este cu at:t mai precar cu

c:t nivelul energiei in!ormaGionale este mai ridicat.

Prin proce% 4e 5'(+&r6ire 4e'o7ra8c+9 se nGelege modifcarea

structurii populaGiei pe v:rste, n !avoarea grupelor de v:rst6 naintat6, ca tendinG6

!erm6 Fi de lung6 durat6.

Pentru studierea procesului de m$6tr:nire demografc6, populaGia se

mparte n trei grupe principale2<

populaGia t:n6r6 T cuprin:nd e!ectivul populaGiei la limitele de v:rst6

>

T 1@ ani > T 14 ani

populaGia adult6 T populaGia n v:rst6 de 2> T 4 ani 15 T 5@ ani

populaGia v:rstnic6 T populaGia n v:rst6 de 5 ani Fi peste > ani Fi

peste.

TOTAL 123.738 locuitori

Densitate "edie #$% locuitori & '"p

Se( "asculin )*+,-$

Se( .e"inin )#+)-%

Populatie urbana /*0- 1Populatie rurala $)0) 1

)n municipiul ;aia *are convietuiesc persoane cu nationalitatii di!erite.

Principala minoritate este cea de mag/iari cu un procent de ?>,2 C.


8/23

Nationalitatea Nr. %

Ro"2ni %%,+)%3 340*

5aghiari */+,$$ %)0$

Rro"i %+,#, %0-Ger"ani %+443 40)

6crainieni -$4 40*

Alte nationalitati #3# 40*

1.2.2 COMPETITIVITATE ECON:MICA SI RESURSE UMANE• #ctivitati con!orm %#'(

;aia *are a !ost capitala mineritului Fi a industriei metalurgice din Rom:nia,

dar Fi-a sc/im$at n ultimii 1> ani proflul economic, datorit6 nc/iderii tuturor

minelor. Un preent *unicipiul ;aia *are are un profl secundar-terGiar, n care

predomin6 activit6Gile industriale, de construcGii Fi serviciile. Un ultimii ani se

remarc6 creFterea su$stanGial6 a sectorului serviciilor, ceea ce permite defnirea

economiei ;aia *are ca Fi una post-industrial6.

%oduri %#'(. Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala a Romaniei

85 Învăţământ şi cercetare

41 Construcţiile

10 Industria alimentară

13 Fabricarea produselor textile

31 Fabricarea de mobila

16 Prelucrarea lemnului

25 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii

64 Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale fondurilor de pensii619 Alte activitati de telecomunicatii

49 Transporturi terestre si transporturi prin conducte

• Sector )**

?


9/23

+undatia VCentrul pentru Dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii V

*aramures +undatia %D)** *aramures a !ost infintata in anul 1@@4 la initiativa

unui grup local !ormat din repreentanti ai institutiilor pu$lice, autoritati pu$lice

locale, $anci locale si frme private. +undatia a !ost infintata cu spriinul Programului

P#R' al Nniunii 'uropene, ca parte a Programului P#R' R@2>, primul programeuropean care a viat direct sectorul intreprinderilor mici si milocii )**-urile din

Romania. +undatia %D)** *aramures a !ost creata ca organiatie non-proft, non-

guvernamentala si apolitica.

+undatia %D)** *aramures, de la infintare in anul 1@@4, a initiat si

administrat sau a participat ca si partener la peste 1>> proiecte. Preentam mai os

o parte din aceste proiecte<

Promovarea oportunitatilor de investitii si cooperarea intre )**-

uriO(iec&i< Devoltarea socio - economica in Regiunea %arpatica prin

promovarea cooperarii intre )**-uri sansa pentru cei din mediul ruralO(iec&i< Promovarea sustena$ilitatii pe termen lung a onelor rurale

in ceea ce priveste devoltarea resurselor umane si ocuparea !ortei de munca

si a unor masuri active de ocupare 9rup de lucru pentru intreprinderi mici si milociiO(iec&i< Promovarea antreprenoriatului si crearea unui mediu

!avora$il devoltarii a!acerilor or&a 4e '"ca ;pop"#a&ie ac&ia, oc"pa&a, ra&a

%o'a15

la .1 de persoane, adica un 3,43C. Din totalul Fomerilor, aproape 2.>>>

$enefcia6 de indemniaGie pentru Foma, n timp ce restul, puGin peste 5.>>>,

r6m:n neindemniaGi. 0eritorial vor$ind, situaGia celor !6r6 loc de munc6 se preint6

ast!el< ;aia *are 3.433 Sig/etu *armaGiei 1.>@? ;orFa ?4? =iFeu de Sus 1.>21 0:rgu L6puF .

Din punct de vedere al v:rstei, cea mai mare pondere o au cei su$ 25 de

ani, urmaGi ndeaproape de Fomerii cu v:rste cuprinse ntre 4> Fi 4@ de ani.

%umulativ, cei peste 5> de ani nsumea6 1.@ de indivii, iar cel mai mic num6r

@


10/23

de persoane !6r6 loc de munc6 !ace parte din categoria tinerilor de peste 25 Fi p:n6

n 3> de ani 25 Fomeri.

Ie%&i&ii. Proiecte de investitii<o %olegiul (aGional 9/eorg/e Jincai Fi %olegiul (aGional (icolae 0itulescu T

Rea$ilitare, *oderniare, '"tindereo *oderniarea Fi e"tinderea %entrului Social pentru Persoanele cu Dia$ilit6Gi-

P/oeni"o %reFterea efcienGei energetice a $locurilor de locuinGeo Rea$ilitare $locuri de locuinGe socialeo Rea$ilitare-moderniare servicii de ap6 Fi canaliareo Devoltarea 'co-reGelei ur$ane Fi a in!rastructurii de agrement ur$an n

cartierul =. #lecsandrio Um$un6t6Girea transportului pu$lic ur$an prin e"tinderea reGelei de trolei$u Fi

a in!rastructurii a!erente n cartierul =. #lecsandrio Rea$ilitarea Fi promovarea identit6Gii culturale Fi istorice a PieGei %et6Gii T

0urnul Jte!ano %reFterea calit6Gii vieGii ur$ane prin amenaarea Parcului %entralo Rea$ilitare PiaGa RevoluGiei, %:mpul 0ineretului, Parc *arao Restaurare %olonia Pictorilor, %asa )ancu de unedoarao Rea$ilitare imo$il P/oeni"o Reamenaare PiaGa $oro '"tindere, moderniare Pavilion #dministrativ Parc Regina *ariao *anagementul integrat al reervaGiei de castan comesti$ilo UnfinGarea reGelei de drumuri !orestiere ale municipiului ;aia *are

o Um$un6t6Girea valorii economice a p6durii municipiului ;aia *areo Rea$ilitare pod peste r:ul S6sar str. Podul =iiloro #c/iiGionarea de auto$ue Fi trolei$ueo %reFterea accesi$ilit6Gii ur$ane prin moderniarea str. 9r6nicerilor, str.

$orului, str. 'lectrolieio Rea$ilitare str. 'uropa Fi str. Dum$ravei pe traseul drumului de centur6o Piste pentru $icicliFtio Sistem de control parc6ri pu$liceo Parc6ri suprateraneo SQateparQo raFul ;aia *are ni se dev6luie ast6i ca find unul n plin6 ascensiune n

plan economico-social, care doreFte s6-Fi consolidee poiGia dev6luind lumii

ntregi c6 tradiGia Fi modernismul se pot mani!esta ntr-o sim$io6 per!ect6.

1.2.3 INRASTRUCTURA TE>NICA SI TRANSPORTURI• %ai de comunicatiiAALA

1>


11/23

7"braca"inte

stradala

8ungi"e

9'":

8ati"e "edie

9":

Supra.ata

9"p:

As.alt %3*0-)/ # %+4,$+*$3

Beton -#0)*) # **4+-/)

Paa; %/0$44 # ,*+$4*

5acada" $%0#33 # */4+%*3

TOTA8 *)#0%,4 %+#/)+%-)

• 0ransport pu$lic

Tip &ra%por& N"'ar

0rolei$ue 1

#uto$ue 34

#lte ve/icule 5

• Spatii pu$lice, ur$ane, spatii plantate

Pietele e"istente n municipiul ;aia *are sunt<

o Piata )voareo Piata 9/eorg/e ;ilascuo Piata #l$ina

o Piata 9ariio Piata )uliu *aniuo Piata =asile #lecsandrio Piata +erneiu

%ele mai importante parcuri din ;aia *are sunt<

o Parcul *unicipalo Parcul *arao Parcul %:mpul 0ineretuluio Parcul Dacia

TOTAL Teren ara!il "asuni si fanete

#u$rafata aricola -+*-) ha /%* ha *+*/) ha

11


12/23

1.2.) INRASTRUCTURA SOCIALA SI LOCUINTELE• )n!rastructuri pentru sanatate, educatie, asistenta sociala,

cultura

#ector $u!lic #ector $rivat

Spitale - <

Policlinici - <

Policlinici sto"atologice * <

Dispensare "edicale -# <

Cabinete "edicale < -#

Cabinete sto"atologice < -#

!ar"acii - **

Reteaua institutiilor de cultura si arta cuprinde<

o 1 ;i$lioteca cu 3 flialeo %inematogra!eo *ueeo 0eatreo 2 %ase de culturao %lu$uri

#ctivitatea de nvatam:nt n municipiul ;aia *are se realieaa n

urmatoarele unitati<

o 23 scolio 34 gradiniteo 1? liceeo unitati de nvatam:nto 1 casa de copii scolario 1 casa de copii prescolario 1 clu$ al copiilor si elevilor Palatul copiilor

Un municipiul ;aia *are mass-media este repreentata de<

o posturi de radio

o posturi 0=o cotidiene localeo 2 pu$licatii saptam:naleo 2 reviste de culturao 1 pu$licatie peri&dicao

• +ondul de locuinte si calitatea locuirii1.2. PATRIMONIUL CULTURAL SI NATURAL

12


13/23

*(N*'(0' D' #R)0'%0NR# *'D)'=#L#

X ;iserica de lemn

%onstructie maramuresana, monument de arta populara ridicat n anul 13>

n satul %/ec/is n anul 1@3@, acest monument a !ost adus n ;aia *are,

constituindu-se n o$iect de mueu, !orm:nd mpreuna cu alte gospodariitraditionale *ueul etnografc n aer li$er.

X ;iserica VS!:nta 0reimeV

# !ost construita n perioada 11-12> este o constructie n stil $aroc,

av:nd doua turle identice cu acoperisul n !orma de $ul$ n preent !olosita ca lacas

de cult pentru credinciosii romano-catolici, aceasta $iserica este nestrata cu

picturi murale, vitralii si sculpturi, precum si cu un mo$ilier masiv de lemn.

X %asa V)ancu de unedoaraV

#cest edifciu repreinta o parte a !ostului castel medieval ridicat de voievodpentru sotia sa, 'lisa$eta cladirea a !ost terminata de *atei %orvin n anul 14?.

#ceasta cladire este una repreentativa pentru %entrul =ec/i al municipiului $aia

*are. Un spatiul generos al acesteia se organieaa diverse e"poitii n preent find

n administrarea *ueului Wudetean *aramures.

X 0urnul VSte!anV

'ste monumentul de ar/itectura medievala cel mai repreentativ al

municipiului ;aia *are ridicat de catre )ancu de unedoara, aceasta este construit

n stil gotic si are o naltime de peste 4> m. 0urnul a !ost utiliat pentru

supraveg/erea strategica a orasului si pentru paa mpotriva incendiilor.

X Localul *onetariei

%onstruit n perioada 134-13, aceasta se constituie ntr-un o$iectiv

important al orasului actualmente este sediul *ueului Wudetean *aramures.

X 0urnul *acelarilor

#cest edifciu a !ost naltat n secolul al Y=-lea legenda spune ca din acest

turn s-ar f tras glontul care l-a ucis pe Pintea =iteaul.

X =ec/iul an al orasului

#ici se des!asurau n trecut t:rgurile $aimarene. Din anul 1?>, acesta a

servit ca sediu al primariei orasului n preent, n aceasta cladire !unctioneaa

Wudecatoria locala, (otariatul si %olegiul de #vocati.

13


14/23

1.2.? TURSIMUL

Ce&r"# I%&oric

Un acest spaGiu sunt concentrate 44 monumente, o parte din ele find

preentate anterior. ReGeaua stradal6 este tipic medieval6, organiat6 n sistem

moriFc6 n interiorul sistemului de !ortifcaGie al oraFului menGinut n cea mai mare

parte. %ele 3 pieGe principale, P-Ga Li$ert6Gii, P-Ga %et6Gii Fi P-Ga P6cii la care se

adaug6 Fi P-Ga )voarele sunt spaGii ur$ane de mare valoare care mpreun6 cu

cl6dirile care le delimitea6 se constituie n ansam$luri ce defnesc caracterul

specifc al oraFului istoric ;aia *are. %l6dirile cu valoare istoric6, ar/itectural6 sau

am$iental6 sunt numeroase, n procent de ?>C cu !ront continuu la strad6, element

ce con!er6 valoare ansam$lului.

*uee

M"!e"# >> piese Fi documente, care

acoper6 toate perioadele din evoluGia istoric6 a poporului rom:n. *aterialele sunt

grupate Fi alc6tuiesc o serie de colecGii< colecGia de piese ar/eologice, colecGia de

o$iecte de te/nic6 minier6, colecGia numismatic6, colecGia de stampe, colecGia de

sigilii Fi peceGi, colecGia de ceasuri, colecGia de arme etc.

M"!e"# "4e@ea 4e E&o7ra8e i Ar&+ Pop"#ar+ deGine un patrimoniu

remarca$il de civiliaGie Fi cultur6 popular6, concentrat n reervaGia de ar/itectur6

popular6 de pe Dealul +lorilor, repreent:nd case Fi acareturi, ac/iiGionate cu

decenii n urm6 din onele tradiGionale ale udeGului, dar Fi o mare diversitate de

piese< ceramic6, icoane, te"tile, port, etalate n e"poiGia pavilional6 din locaGia

!ostului 0eatru de var6.

#Hat n apropierea Stadionului, la poalele Dealului +lorilor, acesta are dou6

componente<

14


15/23

1. ReervaGia etnografc6 interonal6 n aer li$er - e"tins6 pe o supra!aG6 de

apro"imativ 12 /a, cuprinde gospod6rii G6r6neFti tradiGionale din diverse one ale

udeGului

2. '"poiGia pavilionar6 T cuprinde colecGii de o$iecte rustice autentice,

legate de ocupaGiile G6ranilor< colecGia de ceramic6, colecGia de Ftergare populare,colecGia de icoane pe sticl6 Fi lemn.

M"!e"# "4e@ea 4e Ar&+ Ce&r"# Ar&i%&ic Baia Mare. *iFcarea

plastic6 ;6im6rean6 se poate l6uda cu numeroase iniGiative Fi proiecte de

anvergur6< ta$ere de pictur6 Fi sculptur6 0a$6ra de sculptur6 %6r$unar, saloane

de toamn6 sau prim6var6 Salonul )nternaGional de gravur6 mic6- *ueul +lorian,

e"poiGii personale, medalioane plastice etc.

Situat pe str. 1 *ai, mueul are n patrimoniu peste 2.>> de lucr6ri de

pictur6, sculptur6, grafc6 Fi art6 decorativ6.M"!e"# 4e Miera#o7ie este un mueu unic nu doar pentru ;aia *are ci Fi

n Gar6, printre puGinele n 'uropa Fi n lume de acest gen, cu un patrimoniu

e"cepGional de roci Fi Hori de min6.

'ste unul dintre cele mai importante o$iective de acest gen din 'uropa, a

c6rui estre este alc6tuit6 dintr-un num6r de peste 15.>>> eFantioane mineralogice.

#rii proteate e"istente la nivelul *unicipiului ;aia *are Fi a onelor limitro!e

Un ona *unicipiului ;aia *are e"ist6 urm6toarele arii naturale proteate<

ReervaGia !osili!er6 %/iu$aia, cu o supra!aG6 de 5>/a, de tipul

paleontologic6.

Lac"# a#(a%&r" - Baia Sprie

#mplasat ntr-o mic6 depresiune !ormat6 n urma surp6rii lucr6rilor miniere

de e"ploatare de pe flonul DomniFoara n anii 1@1@-1@2>, Lacul #l$astru are origine

antropic6. %a urmare a conGinutului de sul!uri din vec/ile e"cavaGii miniere, apa

acumulat6 n lac are o culoare verde intens. Prin c/imismul apelor sale, Lacul

#l$astru este unic n Rom:nia.

Pe&era V+#eii o'c"&ei

PeFtera =6lenii Jomcutei !ost descoperit6 n anul 1@ Fi se aH6 la altitudine

de 3> m, av:nd devoltarea de 1 m, o singur6 intrare Fi are supra!aGa de 5.>> /a.

PeFtera este un sit ar/eologic din epoca $ronului loc ritual cu resturi ceramice

acestea find motivele care au dus la ocrotirea ei.

15


16/23

T+"# #"i D"'i&r"

#Hat pe teritoriul administrativ al municipiului ;aia *are, n localitatea

;lidari, are supra!aGa de 3,>> /a. 0ur$6ria 06ul lui Dumitru este amplasat6 pe

platoul constituit din andeite piro"enice, situat pe culmea dintre =alea Sturului Fi

=alea ;railor. Un milocul tur$6riei se aH6 un oc/i de ap6, av:nd dimensiuni de 15 "2> m, cu deversare spre vest =alea Sturului, dar este drenat6 Fi spre est spre

=alea ;railor.

Re!era@ia Crea%&a Coco"#"i

ReervaGia este amplasata n *unGii 9ut:i, n udeGul *aramureF, la o

distant6 de apro"imativ 35 Qm de oraFul ;aia *are. Un cadrul reervaGiei se

evidenGia6 V%reasta %ocoFuluiV, care d6 numele reervaGiei, repreent:nd o colin6

ascuGit6, crenelat6, de circa 2>> m lungime, aHat6 la o altitudine medie de 12>> m,

cu o orientare spaGial6 aproape vertical6, dup6 direcGia (= - S'. La sud de creastaprincipalZ se aHZ centrele miniere ;aia *are, ;aia Sprie Fi %avnic, centrul turistic

*ogoFa Fi %omple"ul Juior, iar la nord, peisaul idilic cuprinde t6urile de munte

%/endroaiei Fi *or6renilor.

Cei#e T+&ar"#"i

#ria natural6 proteat6 %/eile 06tarului este situat6 n comuna DeseFti, satul

*ara, n supra!aG6 de 15,>> /a Fi lungimea de >, Qm. Depresiunea vulcanic6

06taru, care are o reGea /idrografc6 important6, a !ost drenat6 prin %/eile

06tarului, apele sculpt:nd un defleu n roci vulcanice dure.

Co#oae#e 4e #a Li'pe4ea

ReervaGia %oloanele de la Limpedea se aH6 n localitatea ;aia *are,

cartierul +erneiu, av:nd supra!aGa de 3.>> /a.

Re!era@ia Ar(ore&e#or 4e ca%&ai co'e%&i(i#i

ReervaGia se aH6 n nordul localit6Gilor 06uGii *6g/er6uF, =alea ;orcutului,

;aia *are Fi 06uGii de Sus n versantul sudic a munGilor )gniF Fi are supra!aGa de 5>>

/a. Scopul administr6rii reervaGiei este cel de conservare a /a$itatelor naturale, a

Horei Fi !aunei s6l$atice, a diversit6Gii $iologice, precum Fi devoltarea dura$il6 a

onei.

1.2.* CALITATEA MEDIULUI

%lima

1


17/23

[ona municipiului ;aia *are are unele caracteristici specifce, mai aparte,

datorita e"istentei lantului carpatic ce ndeplineste rolul $enefc de paravan,

mpiedic:nd intemperiile reci dinspre nord-est. #Hata la adapost, depresiunea are

un climat de nuanta mediteraneana, cu ierni $l:nde, !ara mari viscole, cu veri

racoroase, prelungite si un ec/ili$ru atmos!eric !avora$il. 0emperatura aeruluiatinge cota medie, multianuala de @,%. *edia lunii ianuarie se ridica la -2.4%, iar

a lunii iunie la 1@,@%. Precipitatiile atmos!erice sunt n general constante,

totali:nd o medie anuala de @ mm.

=:nturile nu preinta caracteristici deose$ite. Datorita imo$iliarii maselor

de aer n depresiune, se nregistreaa perioade lungi de calm atmos!eric, !apt ce

inHueteaa negativ starea de poluare a orasului.

Reteaua /idrografca este repreentata, n principal, de r:ul Sasar, lung de

31, Qm, care stra$ate orasul de la est la vest colect:nd apele r:urilor %/iu$aia si+iria, a p:raielor S!. )on, Rosu si ;orcut. Pe r:ul +iria, la 5 Qm distanta de centrul

orasului, s-a construit ;araul de la Str:mtori 52 m naltime prin care s-a creat un

lac de acumulare n supra!ata de 11> /a ce asigura reerva de apa pota$ila a

centrului ur$an. La aceasta se adauga VLacul ;odiV de la +erneiu si lacul de la

*ogosa, create prin $arae artifciale. 'le constituie ndragite locuri de agrement.

0re$uie amintita aici e"istenta unor ivoare de apa minerala pe =alea ;orcutului, la

Nsturoi si +iria.

Un ona e"ista reervatii naturale cu caracter geologic< %reasta %ocosului,

%/eile 0atarului, reervatia !osiliera de la %/iu$aia, Lacul al$astru din ;aia Sprie,

pestera =alenii Somcutei cu specifc speologic.

De asemenea sunt ocrotiti< ar$orii de castani comesti$ili, ar$oretele de

gorun, padurea de stear de la ;avna.

)n ceea ce priveste curatenia orasului, Primaria *unicipiului ;aia *are are

contracte inc/eiate pentru salu$ritate stradala. )n ona central6 a municipiului, find

o densitate mai mare de di!erite activit67i comerciale, se acord6 o importan76

deosi$it6 din punct de vedere al intre7inerii acestor arii.

Periodic, n prima s:m$6t6 din lunile )anuarie, #prilie, )ulie, ctom$rie, la

comand6 se ridic6 de la persoanele fice de pe raa municipiul ;aia *are aparate

electrocasnice 8i electronice televioare, !rigidere, caseto!oane, imprimante, P%,

etc.

1


18/23

0otodat6 e"ist6 in permanen76 la rampa de depoitare a de8eurilor situat6 la

iesirea din ora8 c6tre Satu (ou de Wos, n apropiere de drumul de centur6, un

container dedicate acesti scop.

%olectare selectiv6< aplic:nd regula celor 3 R Recuperare, Reciclare,

Regenerare se colecteaa de8euri din carton, pet, plastic, metal reultate dinactivit67i de produc7ie sau casnice.

%olectare de8euri menaere< activitatea de $a6 a societ67ii care const6 in

ridicarea transportul 8i depoitarea di!eritelor de8eurii menaere. #ceasta se

de8!68oar6 ilnic cu un num6r insemnat de angaa7i, 8i implic6 o $a6 material6

care const6 n utilae specifc activit67ii

1.3 #nalia S0

S-PN(%0' 0#R)

)nitiativa de progres si devoltare

)mportante resurse naturale in ona

?>>> persoane angaate n industrii creative

me8te8uguri tradi7ionale

-companii locale importante #ramis, )talso!a-(atui, \uicQ*o$ile

8coli pro!esionale -universit67i

o$iective de patrimoniu valoros, reper %olonia Pictorilor, %inema *inerul,turnul %upromP/oeni", %asa PoQol, %asa )ancu de un

edoara,;astionul *6celarilor, Reervorul de #p6 - patrimoniu natural $ogat

Reerva7ia (atural6 %astanetele %omesti$il,Lacuri, +iria, +erneiu, ;lidari

- !ond !orestier, relie!, clim6

-PN(%0' SL#;'

-comunicare 8i promovare turistic6 sla$ devoltat6

leg6tur6 economic6 insufcient speculat6 ;aia *are*aramure8

industrii creative cu cea mai mare pondere ?>C n produc7ia de mo$ilier

produc7ie de mas6

valoare ad6ugat6 mic6

inova7ie a$sent6 sau pu7in integrat6 n economie

!or76 de munc6 sla$ califcat6

1?


19/23

o!erta educa7ional6 este pu7in corelat6 cu pia7a muncii 8i nu !ormea6

personal de nalt6 califcare

-PR0N()0#0)




produc7ie de mas6



!or76 de munc6 sla$ califcat6

o!erta educa7ional6 este pu7in corelat6 cu pia7a muncii 8i nu !ormea6


0-#*'()(0#R)




produc7ie de mas6



!or76 de munc6 sla$ califcat6 o!erta educa7ional6 este pu7in corelat6 cu pia7a muncii 8i nu !ormea6


1.) ANALI/A DIAGNOSTIC

Un preent, ;aia *are este de7in6toarea unei mo8teniri eterogene, cu

avantae 8i deavantae n ceea ce prive8te economia, societatea 8i cultura. Poi7ia

mai cur:nd iolat6, at:t geografc, c:t 8i istoric, a pus-o la !rontiera principalului

sistem cultural 8i ur$an din Rom:nia. 0otu8i, acest lucru i-a o!erit o ocaie e"celent6

de a conserva mo8tenirea ar/aic6 8i !olcloric6 a regiunii, c:t 8i de a devolta o

mentalitate a determin6rii 8i a reisten7ei. De8i ;aia *are a reu8it s6 se adaptee la

colapsul epocii mineritului industrial, o parte din structura fic6, social6 8i

economic6 a ora8ului continu6 s6 preinte limit6ri cone"e< e"ist6 spa7ii ur$ane care

1@


20/23

sunt contaminate, e"ist6 oameni care se con!runt6 cu s6r6cia 8i e"cluiunea social6

8i al7ii care aleg s6 lucree n str6in6tate sistemul de educa7ie nu este nc6

competitiv 8i inovator, iar capacitatea de a cl6di valoare ad6ugat6 semnifcativ6 8i

de a !ace !a76 unei competi7ii europene reale este nc6 defcitar6.

;aia *are are un patrimoniu cultural consistent, de e"emplu renumita%olonie a Pictorilor, a c6rei mo8tenire se constituie ast6i n cea mai mare

organia7ie de arti8ti plastici pro!esioni8ti din Rom:nia. Un municipiu, 8i are sediul

una dintre cele mai active $i$lioteci pu$lice din 7ar6, cu cea mai mare rat6 de cititori

din nord-vestul 76rii 8i 12 fliale desc/ise n lume. (u e"ist6 nicio alt6 on6 din 7ar6

care s6 ai$6 o cultur6 muical6 !olcloric6 8i ar/aic6 at:t de puternic6, nici care s6

g6duiasc6 un centru de me8te8uguri tradi7ionale at:t de coagulat. 0e/nicile 8i

practicile maramure8ene de sculptur6 8i ar/itectura n lemn sunt unice 8i au !ost

apreciate de organia7ia N('S% drept valori ale patrimoniului universal. Un plus,industriile creative locale sunt puternice 8i inHuen7ea6 semnifcativ produc7ia

na7ional6 de mo$ilier. Dimensiunea 8i num6rul ini7iativelor antreprenoriale sunt

semnifcative, n special cele ale tinerilor, unele dintre acestea urc:nd n v:r!ul

clasamentului din domeniile lor de activitate.

1. MISIUNE, OBIECTIVE, MASURI

*isiunea strategiei culturale este aceea de a devolta toate tipurile de capital

cone"e culturii care e"ist6 ntr-un ora8< social, cultural, economic6, fic 8i sim$olic.

Prin urmare, ac7iunile strategiei sunt concentrate pe aceste scopuri generale 8i

opera7ionaliate cu autorul unor o$iective specifce, ac7ion:nd asupra situa7iilor 8i

pro$lemelor curente, ntr-un mod proactiv, proft:nd de oportunita7ile create 8i

trans!orm:ndu-le n pove8ti de succes.

Se propune modelarea 8i dimensionare de proiecte inovative, !olosind modelul Ilean

start-upK n industriile creative, c:t 8i n sectoarele pu$lice 8i educa7ionale,

m$un6t67ind viteele de trans!er de cuno8tin7e. Scopul strategie este acela de a

promova, testa, implementa 8i e"porta un nou model sustena$il de economie

$aat6 pe cultur6 8i creativitate, unul care s6 poat6 umple golul de credi$ilitate al

capacit67ii antreprenoriale 8i al practicilor din macroeconomie, generat de cria

anului 2>>?. Nna dintre direc7iile de ac7iune se constituie n devoltarea de

competen7e prin g6duirea unor e"per7i interna7ionali, prin cascadarea trans!erului

de cuno8tin7e n r:ndul comunit67ii locale, devolt:nd capacitatea antreprenorial6,

2>


21/23

empatia, g:ndirea lateral6, a$ilit67ile de comunicare 8i pe cele te/nice. Un plus,

misiunea este aceea de a 8terge grani7ele 8i $arierele prin !acilitarea cola$or6rilor,

ini7ierea de noi parteneriate 8i reiden7e multina7ionale, pentru a putea intensifca

sc/im$ul de produse 8i servicii culturale n spa7iul 'uropei %entrale 8i de 'st.

Sc/im$area are la $a6 educa7ia, practicile culturale se !ormea6 n !amilie,structura de reisten76 a comunit67ii $6im6rene. 'duca7ia cultural6 este devoltat6

8i cultivat6 n interiorul teritoriului !ertil al !amiliilor noastre. #st!el, strategia a

identifcat !emeile 8i mamele ca find cei mai puternici agen7i ai sc/im$6rii sociale,

ntruc:t repreint6 universalitatea, tind s6 fe mai He"i$ile, mai intuitive 8i /ot6r:te

8i sunt primele care adopt6 8i promovea6 devoltarea personal6 n practicile

sociale.

Strategia de Devoltare %ultural6 a *unicipiului ;aia *are sta$ile8te @ o$iective

maore, corespun6toare celor tipologii de capital cartate< uman, cultural,economic, patrimonial, sim$olic 8i administrativ. #ceste o$iective sunt cele care

permit punerea n oper6 8i atingerea viiunii unui pol cultural sustena$il, prosper,

activ 8i atractiv.

CAPITAL UMAN: Comunitate coezivă, incluzivă, multiculturală, societate

descisă

%apitalul uman devine poten7at 8i ec/ili$rat prin consolidarea cu unei comunit67i

coeive, incluive, multiculturale, prin asigurarea unei societ67i desc/ise. Nnul

dintre rolurile asumate n misiune este acela de a asigura devoltare comunitar6

coeiv6 prin intermediul culturii. $iectivul este servit printr-o serie de direc7ii de

ac7iuni strategice, care se apleac6 asupra unor pro$lematici 8i necesit67i specifce.

CAPITAL CULTURAL Devoltarea capitalului cultural este servit6 de 4 o$iective

maore, care 7intesc toate componentele sectorului cultural< produs, o!ert6,

produc6tor, consumator. Produse culturale, artistice !i creative de "naltă

calitate

%re8terea calit67ii produselor culturale, artistice 8i creative necesit6 crearea unui

mediu concuren7ial, c:t 8i a unui mediu educa7ional care permit6 trans!erul de

cuno8tin7e ntre generatorii de con7inut cultural. Digitaliarea culturii, introducerea

inova7iei n actul cultural repreint6 un pas esen7ial n cre8terea randamentului 8i a

per!orman7ei produselor culturale. *ai mult, n acela8i mod, este de ncuraat

devoltarea de produse culturale sincretice, comple"e, care n7eleg nevoia

21


22/23

provoc6rii n procesul de evolu7ie 8i oportunitatea generat6 de miarea artelor 8i

utiliarea acestora ntr-un conte"t inedit.

CAPITAL #C$N$MIC #conomie competitivă prin capitalizarea economică a

resurselor culturale !i creative

Devoltarea industriilor creative 8i a turismului cultural constituie fecare,alternative de devoltare a capitalului economic asociat culturii 8i creativit67ii.

%apitaliarea economic6 a tradi7iilor, al6turi consolidarea ora8ului ca pol al

designului specialiat 8i de ncuraarea antreprenoriatului creativ pot repreenta

oportunit67i 8i p:rg/ii de devoltare economic6 a ntregii comunit67ii prin

modifcarea structurii mediului privat, la nivel de rela7ii, ponderi 8i productivitate.

Devoltarea inova7iei n economia creativ6, dar 8i integrarea te/nologiei n procesul

creativ au puterea de a consolida industriile creative 8i totodat6 statutul economic

regional al ora8ului.CAPITAL %IM&$LIC $ra! cu o ima'ine pozitivă, pol cultural european

Devoltarea capitalului sim$olic este construit6 8i constituit6 prin devoltarea

tuturor celorlalte tipuri de capital, dar 8i printr-o comunitate atent cali$rat6.

%re8terea prestigiului 8i imaginii ora8ului prin cultur6 poate repreenta o

oportunitate, at:t timp c:t utiliarea vectorilor de imagine 8i a evenimentelor cu

capacitate comunica7ional6 e"istent6 este !olosit6 coerent de c6tre ora8 pentru a

pune n aplicare o strategie de re$randing ur$an.

CAPITAL ADMINI%T(ATI) Administra*ia, sprijin pentru cultură !i dezvoltare

sustena+ilă %re8terea per!orman7ei n administra7ia pu$lic6 local6 n ceea ce

privesc tematicile 8i pro$lematicile culturale este necesar6, ca parte component6 a

sectorului cultural, prin leg6turile str:nse 8i coordonatoare pe care aceast6 le are n

raport cu devoltarea cultural6. 9enerarea de noi structuri administrative cu

competen7e n domeniul culturii poate constitui o solu7ie, utili:nd o politic6

specifc6 8i per!ormant6 de resurse umane, care s6 atrag6 talente pentru o

gestionare efcient6 8i inteligent6 a $ugetelor de cultur6, n raport cu o$iectivele

propuse de preenta strategie.

CAPITAL PAT(IM$NIAL, I-IC In.rastructură culturală +ine dezvoltată,

diversă, reprezentativă

22


23/23

BIBLIOGRAIE

ttp://0001+aiamare1ro/ro/Descopera2&aia2Mare/$rasul2&aia2Mare/Istoria2

orasului/Istoria2orasului/

ttp://0001'idulprimariilor1ro/list/cit34allDetails/MUNICIPIUL5&AIA5MA(#

/67896

ttp://0001primarie1multinet1ro/+aiamare/date5stat1tm

ttp://0001in.omm1ro/ro/detalii/somajul2in2scadere2.ata2de2octom+rie2

rata2somajului2la29289procent2in2luna2noiem+rie

23
http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.primarie.multinet.ro/baiamare/date_stat.htmhttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.primarie.multinet.ro/baiamare/date_stat.htmhttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/

Proiect Baia Mare

Documents

Transcript of Proiect Baia Mare