BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Programul de lucru al Comisiei pentru 2019

Comisia Europeană și-a prezentat programul de lucru pentru anul 2019, care stabilește trei priorități principale: ajungerea la un acord rapid cu privire la propunerile legislative deja prezentate, în vederea îndeplinirii celor 10 priorități politice ale sale, adoptarea unui număr limitat de inițiative noi pentru abordarea provocărilor nesoluționate și prezentarea mai multor inițiative în perspectiva unei UE formată din 27 de state membre, pentru consolidarea fundațiilor unei Europe puternice, unite și suverane.

Programul are în vedere faptul că Europa va avea, peste 7 luni, cea mai importantă întâlnire cu alegătorii din această generație.

Ori, pe cetățeni îi interesează, înainte de toate, legile în vigoare, care le conferă drepturi. Astfel că, din perspectiva viitoarelor alegeri europene nu există mesaj mai bun decât faptul că

Uniunea produce rezultate concrete și tangibile pentru ei. Cum această Comisie s-a concentrat constant asupra provocărilor care pot fi abordate prin

acțiuni colective la nivel european, prezentul program nu conține surprize, fiind vorba de propunerile necesare, care trebuie să facă obiectul unor acorduri, iar beneficiile lor să fie puse în practică.

De asemenea, sunt necesare și inițiative care să asigure faptul că Uniunea de mâine are o viziune optimistă pentru un viitor echitabil și durabil pentru toți europenii.

Programul de lucru pentru 2019 se concentrează doar asupra a 15 noi inițiative și a altor 10 evaluări REFIT noi, în vederea revizuirii legislației existente și a asigurării faptului că aceasta este încă adecvată scopului.

Pentru a se asigura concentrarea asupra punerii în aplicare, programul de lucru enumeră și cele 45 de propuneri prioritare aflate pe agenda de dezbatere a colegiuitorilor, care fac obiectul Declarației comune privind prioritățile legislative și care trebuie adoptate de către Parlament și Consiliu înainte de alegerile europene.

De asemenea, Comisia sugerează retragerea sau abrogarea a 17 propuneri sau legi de pe agenda de dezbatere.

Comisia a prezentat deja toate propunerile legislative necesare pentru îndeplinirea celor zece priorități ale Comisiei și, împreună cu Parlamentul și Consiliul, s-a ajuns la un acord cu privire la circa ½ din propuneri, alte 20% dintre acestea fiind într-un stadiu avansat al procesului legislativ.

Comisia va prezenta, de asemenea, un număr limitat de noi inițiative, care se remarcă prin faptul că oferă europenilor o perspectivă puternică asupra viitorului.

Astfel, se va analiza Planul de investiții pentru Europa și prezenta un document de reflecție privind modul de asigurare a unei Europe durabile pentru generațiile viitoare.

Se va prezenta și un plan coordonat privind dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa, un plan de acțiune privind dezinformarea și se va face o recomandare privind instituirea unui registru electronic european de dosare medicale.

De asemenea, se vor evalua obstacolele rămase în calea pieței unice, se vor prezenta idei pentru a le aborda și se va prezenta o strategie privind perturbatorii endocrini.

Pentru a contribui la finalizarea uniunii energetice și la combaterea schimbărilor climatice, se va prezenta o strategie pentru reducerea pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și rapoarte privind starea uniunii energetice și privind Planul de acțiune privind bateriile.

De asemenea, Comisia va pleda pentru utilizarea în mai mare măsură a votului cu majoritate calificată în domeniile energiei și climei, fiscalității și politicii sociale.

Se va consolida și cadrul privind statul de drept și rolul internațional al monedei euro, se vor prezenta rapoarte referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește reciprocitatea în materie de vize și se vor prezenta idei pentru „Comunicarea privind Europa”.

BULETIN

DE AFACERI

EUROPENE

INSTITUȚIA

PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 10 (82)

OCTOMBRIE 2018

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

În fine, vor fi necesare măsuri de adaptare a acquis-ului în contextul Brexitului. Comisia Europeană își va adapta obiectivele în materie de eficiență energetică la UE formată

din 27 de state membre, va face propunerile necesare privind statutul vizelor pentru cetățenii Regatului Unit după Brexit și va prezenta, înainte de sfârșitul anului 2018, un număr de acte delegate și de punere în aplicare necesare.

Reamintim faptul că, în fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care stabilește lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an.

Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative, de a retrage propuneri deja înaintate colegiuitorilor și de a revizui legislația existentă a UE.

Pentru pregătirea programului de lucru pentru anul 2019, Comisia a beneficiat de consultările desfășurate cu Parlamentul European și Consiliul în contextul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare și al Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie, pornind de la scrisoarea de intenție a președintelui și prim-vicepreședintelui, după discursul privind starea Uniunii.

De menționat și faptul că vechea Comisie a fost aleasă de Parlamentul European pe baza unor orientări politice clare.

Ori, cele 10 priorități reprezintă cadrul pentru planificarea anuală a Comisiei. De asemenea, să remarcăm și faptul că, de la începutul mandatului, programele anuale de lucru

ale Comisiei s-au axat pe un număr limitat de inițiative-cheie, în care valoarea adăugată a UE a fost clară, ele fiind necesare pentru a pune în aplicare prioritățile convenite.

Programele anuale de lucru ale Comisiei au inclus nu mai mult de 26 de inițiative prioritare pe an, comparativ cu 100, din ultimul an înainte de preluarea mandatului.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Curtea de Conturi Europeană validează conturile UE

Curtea de Conturi Europeană a emis, pentru cel de al 11-lea an consecutiv, un aviz favorabil în privința conturilor anuale ale UE, constatând că acestea sunt corecte și fidele.

Ceea ce este esențial căci, chiar dacă bugetul UE este mic, el aduce schimbări semnificative pentru milioane de europeni.

Practic el reprezintă un instrument unic care protejează cetățenii, le oferă mijloacele de acțiune necesare și îi apără, într-o lume aflată în schimbare rapidă, în care aspectele cele mai presante depășesc granițele unei singure țări.

Acesta este și motivul pentru care Comisia Europeană face eforturi pentru a se asigura că el se axează pe crearea de valoare adăugată reală, cât și pentru adoptarea la timp a următorului buget pe termen lung.

Obiectivul Comisiei în calitatea sa de administrator al bugetului UE este acela de a garanta că, odată ce un program este încheiat și toate controalele sunt efectuate, nivelul erorilor rămâne sub 2% – nivelul considerat de Curte ca fiind semnificativ.

Acest lucru a fost realizat în 2017 (rata de eroare ajungând la un minim istoric), dar Comisia estimează că rata de eroare pentru cheltuielile pe 2017 – obținută după aplicarea corecțiilor și a recuperărilor – va fi de sub 1%.

Cooperarea continuă cu statele membre

Statele membre gestionează aproximativ 75% din cheltuielile UE, iar Comisia colaborează îndeaproape cu acestea pentru a se asigura că banii sunt cheltuiți în mod eficace și eficient.

Comisia a luat o serie de măsuri pentru a sprijini statele membre să programeze fondurile aflate în gestiune partajată cât mai devreme posibil în cadrul perioadei de programare, să finalizeze la timp proiectele și să prezinte facturile pentru rambursare.

Obiectivul este acela de a preveni

producerea de erori, oferindu-le statelor membre posibilitatea de a detecta, de a raporta și de a remedia din timp orice nereguli, astfel încât să nu piardă fonduri la care aveau dreptul.

Regulamentul financiar actualizat prevede o cooperare chiar mai intensă între Comisia Europeană și autoritățile naționale, care ar trebui să ducă la cheltuieli și mai eficace și la controale îmbunătățite.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

Norme mai simple pentru a spori eficacitatea finanțării UE

Simplificarea normelor duce la scăderea erorilor si la creșterea valorii adăugate pentru cetățenii UE.

Accesul la fondurile UE în cadrul actualului buget pe termen lung pentru perioada 2014-2020 este deja mai simplu decât în trecut.

În 2018, Comisia, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unui nou set de norme financiare – Regulamentul financiar – ce reduc și mai mult birocrația.

Chestiunea simplificării se află în centrul propunerii Comisiei și pentru următorul buget pe termen lung al UE.

În prezent, Comisia lucrează împreună cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a ajunge la un acord de principiu înainte de alegerile europene din 2019, cu scopul de a permite noilor programe, de la Erasmus și până la finanțarea cercetării sau la sprijinirea regiunilor noastre, să demareze la timp.

Se pune accentul pe valoarea

adăugată a cheltuielilor UE Obiectivul de a genera valoare adăugată

din fiecare euro cheltuit a fost unul major pentru Comisie în ultimii ani.

Deja în 2015, Comisia a prezentat o serie de acțiuni, reunite în patru domenii prioritare, care vizau maximizarea într-o și mai mare măsură a valorii adăugate a cheltuielilor UE.

Accentul pus pe valoarea adăugată europeană se află și în centrul propunerii Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Acesta urmărește stabilirea de obiective mai clare și acordarea unei mai mari importanțe performanțelor, scopul fiind acela de a facilita monitorizarea și măsurarea rezultatelor, precum și efectuarea de modificări când este necesar.

Se preconizează că acest lucru va îmbunătăți și mai mult modul în care este cheltuit bugetul UE.

Recuperarea fondurilor UE cheltuite în mod incorect

Comisia monitorizează execuția bugetului UE pe teren iar în cazul în care se constată că statele membre sau beneficiarii finali cheltuiesc fondurile UE în mod incorect, Comisia ia măsuri de recuperare.

În 2017, Comisia a recuperat 2,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă 2,1% din plățile către bugetul UE.

Ca urmare, suma efectiv expusă riscurilor ar urma să se situeze sub pragul de 2% odată ce corecțiile și recuperările vor fi validate.

Opinie cu rezerve privind plățile din 2017

Curtea a formulat, însă, pentru al doilea an la rând, o opinie cu rezerve privind plățile din 2017 – cu doar o treaptă mai jos față de opinia fără rezerve.

Raportul prezintă astfel îmbunătățirile suplimentare legate de conformitate și performanță și confirmă faptul că Comisia se află pe calea cea bună.

În timp ce o opinie fără rezerve înseamnă că cifrele sunt corecte și echitabile, o opinie cu rezerve afirmă că există doar probleme minore, care mai trebuie remediate.

Facem precizarea că publicarea Raportului anual al Curții de Conturi Europene dă startul „procedurii anuale de descărcare de gestiune” a bugetului UE.

Pentru a pregăti terenul pentru acest proces, Comisia a adoptat, în iunie 2018, raportul său anual privind gestionarea și performanța referitoare la execuția bugetului UE pentru exercițiul 2017.

Acest raport confirmă faptul că, în 2017, bugetul UE a contribuit la realizarea priorităților politice ale Uniunii Europene, a creat valoare adăugată pentru cetățenii UE și a fost cheltuit în conformitate cu normele UE.

Nivelul de eroare estimat nu constituie un indiciu al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci reprezintă o estimare a sumelor de bani care au fost deja plătite din bugetul UE, în pofida nerespectării anumitor norme.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene,

Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

O Europă care protejează

Comisia Europeană a prezentat un raport cu privire la progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală, invitând Parlamentul European și Consiliul să își finalizeze de urgență activitățile privind inițiativele prioritare din domeniul securității.

Pentru a menține dinamica pozitivă stabilită de liderii UE la reuniunea informală din Salzburg, raportul prezintă inițiativele în materie de securitate care vor fi decisive pentru finalizarea uniunii securității înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European din 2019.

Securitatea cetățenilor este trebuie să rămână o prioritate pentru UE în fiecare zi, iar pentru consolidarea frontierelor externe, îmbunătățirea schimbului de informații și realizarea interoperabilității tuturor sistemelor de date, cât și pentru protejarea atât online, cât și pe teren - nu e timp de pierdut.

Fie că este vorba de utilizarea armelor

chimice pe străzi ori de atacuri cibernetice (sponsorizate uneori chiar de stat), Europa se confruntă cu un pericol mai mare ca niciodată, iar europenii așteaptă acțiune hotărâtă și intensificarea eforturilor pentru a finaliza activitățile privind uniunea securității.

În ceea ce privește terorismul, amenințările cibernetice și amenințările facilitate de tehnologiile informatice, în care spațiul online și lumea reală intră în coliziune, precum și în ceea ce privește combaterea criminalității organizate, puterea rezidă și din acțiunea comună.

În ultimii 3 ani, Comisia a luat măsuri decisive pentru a înăspri normele în domeniul securității în interiorul UE și la frontierele sale.

Cu toate acestea, tentativele de atacuri teroriste, utilizarea armelor chimice pe străzile unui stat membru și, mai recent, atacul cibernetic contracarat asupra sediului unei organizații internaționale pun în evidență faptul că acum, mai mult decât oricând,

Europa rămâne o țintă și demonstrează importanța din ce în ce mai mare a consolidării securității și rezilienței comune.

În acest sens, raportul reprezintă o contribuție la discuțiile din cadrul Consiliului European din 18-19 octombrie cu privire la securitatea internă.

Accelerarea lucrărilor privind dosarele prioritare din domeniul securității

Chiar dacă a fost aprobată o serie de propuneri legislative elaborate de Comisie, există în continuare multe dosare importante care trebuie să fie definitivate de urgență, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019.

Prin urmare, Comisia solicită să se accelereze această activitate și să se adopte cu celeritate dosarele rămase, în special dosarele identificate în Declarația comună, precum și noile măsuri propuse în discursul din 2018 privind starea Uniunii:

Protejarea cetățenilor europeni în mediul online: un set amplu de măsuri menite să mărească reziliența cibernetică a UE și să sporească capacitățile sale de securitate cibernetică a fost prezentat în septembrie 2017 și a fost urmat luna trecută de o serie de propuneri destinate în mod specific să protejeze securitatea alegerilor noastre.

Având în vedere operațiunile cibernetice ostile care au avut loc recent, este imperativ ca toate propunerile legislative să fie definitivate cu prioritate. În plus, pentru a se asigura faptul că platformele internet nu sunt utilizate în mod nociv pentru difuzarea în spațiul online a unor conținuturi cu caracter terorist, noile norme propuse, în special obligația de a se elimina conținutul cu caracter terorist în termen de o oră, ar trebui să fie aprobate de Parlamentul European și de Consiliu înainte de alegerile din mai 2019.

Interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE: asigurarea unei cooperări mai inteligente și mai eficiente a sistemelor de informații ale UE în materie de securitate, migrație și gestionare a frontierelor reprezintă un element esențial al eforturilor Comisiei de a elimina lacunele în securitatea informațiilor.

Propunerea privind interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE, din 2017, ar trebui să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu înainte de alegerile din 2019.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

În mod similar, ar trebui să se finalizeze rapid procesul de modernizare a diferitelor sisteme de informații ale UE, cum ar fi Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), Eurodac și Sistemul de informații privind vizele (VIS).

Combaterea criminalității transfrontaliere: pentru a ajuta poliția și autoritățile judiciare să urmărească piste online și la nivel transfrontalier, ar trebui ca propunerile Comisiei privind dovezile electronice să fie aprobate înainte de alegerile din mai 2019.

De asemenea, Comisia invită Consiliul, în cooperare cu Parlamentul, să extindă aria de competență a Parchetului European (EPPO) pentru a include investigarea infracțiunilor de terorism transfrontaliere.

Consolidarea frontierelor UE: securitatea internă a UE depinde de modul în care se gestionează frontierele externe și, prin urmare, propunerile de consolidare a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a normelor UE în materie de returnare și a Agenției Uniunii Europene pentru Azil vor oferi, împreună, instrumentele necesare pentru o gestionare mai eficientă a acestora.

Pentru a sprijini eforturile statelor

membre de a spori securitatea în cadrul UE, Comisia a alocat, pentru perioada 2018-2019, suma de 70 de milioane Euro în cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI), destinată finanțării măsurilor specifice în materie de securitate, inclusiv pentru: combaterea radicalizării (5 milioane Euro), combaterea amenințărilor CBRN, restricționarea accesului la explozivii artizanali și protejarea spațiilor publice și a infrastructurii critice (9,5 milioane Euro), sprijinirea punerii în aplicare a normelor existente, cum ar fi registrul UE cu numele pasagerilor UE (1,5 milioane Euro).

Această sumă se adaugă celor 100 de milioane Euro puse la dispoziție în cadrul

Acțiunilor Urbane Inovatoare, inclusiv pentru protecția spațiilor publice.

Securitatea a reprezentat o prioritate politică încă de la începutul mandatului Comisiei actuale – de la Orientările politice din iulie 2014 ale președintelui, până la cel mai recent discurs privind starea Uniunii, susținut la 12 septembrie 2018.

La 14 decembrie 2017, președinții Parlamentului European, președinției prin rotație a Consiliului și Comisiei Europene au semnat o Declarație comună privind prioritățile legislative ale UE pentru perioada 2018-2019, în care au subliniat importanța deosebită a unei protecții mai bune a securității cetățenilor prin plasarea acestei teme în centrul activității legislative a Uniunii.

S-a acordat prioritate inițiativelor menite

să asigure faptul că autoritățile statelor membre știu cine traversează frontierele externe comune ale UE, să instituie sisteme de informații interoperabile la nivelul UE pentru securitate și gestionarea frontierelor și a migrației și să consolideze instrumentele de luptă împotriva terorismului și de combatere a spălării banilor.

Activitatea Comisiei în acest domeniu se bazează pe Agenda europeană privind securitatea, care stabilește principalele acțiuni necesare pentru a se asigura un răspuns eficace al UE la terorism și la amenințările la adresa securității, inclusiv contracararea radicalizării, consolidarea securității cibernetice și suprimarea accesului la finanțare al teroriștilor, precum și îmbunătățirea schimbului de informații.

De la adoptarea agendei au avut loc progrese considerabile în ceea ce privește punerea sa în aplicare, ceea ce deschide calea către o uniune a securității efective și reale.

Progresele înregistrate sunt prezentate în rapoartele Comisiei, publicate periodic.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

Tabloul de bord al piețelor de consum 2018

Comisia a publicat Tabloul de bord al

piețelor de consum din 2018, care monitorizează modul în care consumatorii din UE evaluează performanța a 40 de sectoare de bunuri și servicii.

Conform indicatorului de calitate, în România, printre cele mai performante sectoare se numără: electrocasnicele, produsele de grădinărit, IT, dar și piața auto de mașini noi.

La polul opus se află piața mașinilor rulate sau transportul feroviar.

Cele mai recente date ale Tabloului de bord indică o scădere a scorului înregistrat de România la nivelul piețelor bunurilor de larg consum, capitol la care ocupă locul 22 în UE, cu 80,6 puncte (-1,4, 2017 față de 2015). Pe acest sector, cel mai bine comparativ cu media UE (+3,3 pct.) stă piața mașinilor noi (83,8 pct.).

În schimb, piața băuturilor alcoolice se află cu nu mai puțin de 7,7 pct. sub media UE, cu un scor de doar 76,9 pct.

Pe sectorul serviciilor, România ocupă locul 17 în UE, cu 77,5 pct., în scădere cu 0,6 pct. față de 2015.

Comparativ cu media UE, cel mai bine stau serviciile de telefonie fixă (+6,7 pct.), telefonie mobilă (+4,6 pct.) și internet (+3,8 pct.).

La polul opus se află transportul feroviar (-13,4 pct. față de media UE), cu un total de 63,4 puncte ocupând al doilea scor slab din Uniune.

Încrederea consumatorilor este în creștere,

însă există în continuare cazuri în care aceștia au experiențe neplăcute în legătură cu anumite piețe - de exemplu atunci când cumpără un bun imobiliar sau un autovehicul de ocazie.

De aceea, în aprilie 2018, Comisia a prezentat „Noile avantaje pentru consumatori”, pentru a consolida respectarea drepturilor consumatorilor și a le oferi acestora noi modalități de a-și apăra drepturile.

Posibilitatea de a introduce o acțiune colectivă ar trebui să le ofere consumatorilor mai multă încredere că pot să-și apere drepturile, precum și să determine o mai bună respectare a normelor de către întreprinderi.

La nivel european, deși, începând din 2010, încrederea generală în sectorul serviciilor înregistrează o tendință pozitivă, doar 53% din

consumatori cred că le sunt respectate drepturile privind protecția consumatorilor, deși pentru bunuri de larg consum, cifra mai ridicată, și anume 59%.

Principalele concluzii ale Tabloului de bord, privind piețele la nivelul UE:

Progresele față de anul 2016 sunt modeste, deși tendința pozitivă înregistrată începând cu 2010 continuă.

Deși piețele din Europa de Vest continuă să funcționeze mai bine pentru consumatori, în medie, cele mai semnificative îmbunătățiri ale performanțelor s-au înregistrat și anul acesta în Europa de Est.

Serviciile de internet și telefonie mobilă sunt cele mai problematice pentru consumatori.

Serviciile financiare sunt sectorul în care consumatorii suferă cele mai mari prejudicii (pierderi financiare sau pierdere de timp) în caz de probleme.

Sectorul imobiliar și cel al autovehiculelor de ocazie sunt sectoarele în care încrederea este cea mai scăzută.

Tablourile de bord ale consumatorilor (publicate începând cu 2008) oferă o privire de ansamblu asupra modului în care funcționează piața unică pentru consumatorii din UE, având scopul de a asigura o mai bună monitorizare a rezultatelor pentru consumatori și de a oferi date utile pentru elaborarea de politici.

Există două tipuri de tablouri de bord, care se publică o dată la doi ani, unul într-un an și altul în următorul, și care au la bază anchete desfășurate în întreaga UE:

Tabloul de bord al piețelor de consum urmărește calitatea funcționării a peste 40 de piețe de consum pe baza unor indicatori-cheie, cum ar fi încrederea că vânzătorii respectă normele de protecție a consumatorilor, comparabilitatea ofertelor, posibilitățile de alegere între comercianți / furnizori, măsura în care sunt împlinite așteptările consumatorilor și daunele cauzate de problemele întâlnite de consumatori. Sunt monitorizați și alți indicatori, cum ar fi schimbarea furnizorului și prețurile.

Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori monitorizează condițiile de la nivel național pentru consumatori în trei domenii: (1) cunoștințele și încrederea, (2) respectarea și controlul aplicării normelor și (3) plângerile și soluționarea litigiilor. Acesta examinează, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea pieței cu amănuntul a UE (Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori 2017).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

Concluziile Consiliului European

Consiliul European a adoptat concluziile privind migrația, securitatea internă și relațiile externe, după ce liderii europeni nu au reușit să facă progrese în finalizarea acordului Brexit.

1. Migrație: Trebuie accelerată lupta împotriva

rețelelor de introducere ilegală de persoane: ar trebui intensificată colaborarea cu țările terțe în ceea ce privește investigarea, reținerea și urmărirea penală a persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de persoane, cu scopul de a împiedica oamenii să pornească în călătorii periculoase.

Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți și ar trebui să se facă mai mult pentru a facilita returnările efective.

Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE.

2. Securitate internă: UE va continua să își consolideze

mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, precum și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

Consiliul European solicită măsuri pentru combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice.

Totodată, liderii europeni cer protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

E necesară consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea drepturilor fundamentale.

Trebuie consolidată capacitatea UE de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.

3. Relații externe: Relațiile UE-Africa sunt de o importanță

capitală și ar trebui să se treacă la un nou nivel de cooperare, asigurând resursele necesare în acest sens, inclusiv prin intermediul Planului

european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa.

UE și statele membre își mențin angajamentul față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și de punerea ei în aplicare.

În vederea COP24 care va avea loc în Polonia din 2 decembrie 2018, Consiliul European aprobă concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și asigură Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24.

Poziția României Președintele României a evidențiat

importanța dialogului intensificat cu țările de origine și de tranzit ale migranţilor, cu scopul prevenirii fenomenului migrației ilegale la sursă și combaterii traficului de persoane.

El a subliniat importanța pe care Bucureștiul o acordă măsurilor de eficientizare a returnării persoanelor aflate în situație de ședere ilegală pe teritoriul statelor membre, exprimând susținerea pentru adoptarea propunerii legislative aflate în negociere.

În ceea ce privește securitatea internă, s-a subliniat că prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre și a reafirmat sprijinul României pentru demersurile și eforturile în plan european pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața amenințărilor hibride și atacurilor cibernetice.

În acest context, s-a susținut avansarea discuțiilor privind propunerile recente ale Comisiei vizând eliminarea conținutului terorist online, precum și pentru promovarea unui set de măsuri de răspuns la atacurile cibernetice.

Președintele a apreciat că procesul de consolidare a Uniunii Economice și Monetare este de interes pentru toate statele membre UE, generând un impact considerabil atât asupra statelor membre ale Zonei Euro, cât și asupra celor care nu au aderat încă.

România sprijină acest proces de consolidare și urmărește îndeaproape dezvoltările și inițiativele legate de Zona Euro, având în vedere obiectivul ei de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.

(Sursa. www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Acord comercial și de investiții UE-Vietnam

Acordul va elimina practic toate taxele

vamale aplicabile mărfurilor comercializate între cele două părți și va include un angajament ferm, cu caracter juridic obligatoriu, privind dezvoltarea durabilă, inclusiv respectarea drepturilor omului.

Acordul comercial va elimina peste 99% din taxele vamale aplicabile mărfurilor care fac obiectul schimburilor comerciale între Uniunea Europeană și Vietnam.

La intrarea în vigoare a acordului, Vietnamul va elimina 65% din taxele la import aplicate exporturilor UE.

Restul taxelor vor fi eliminate treptat pe parcursul unei perioade de 10 ani, pentru a ține cont de faptul că Vietnamul este o țară în curs de dezvoltare.

Acordul conține, de asemenea, dispoziții specifice vizând să elimine barierele netarifare din sectorul autovehiculelor și va oferi protecție pentru 169 de produse alimentare și băuturi tradiționale europene în Vietnam, cunoscute sub numele de indicații geografice, precum vinul Rioja sau brânza Roquefort.

Acordul comercial și acordul de investiții cu Vietnamul sunt exemplare pentru politica comercială a Europei.

Aceste acorduri aduc avantaje și beneficii fără precedent pentru întreprinderile, lucrătorii și consumatorii din Europa și din Vietnam.

„Acordurile promovează o politică comercială bazată pe norme și pe valori, însoțită de angajamente solide și clare privind dezvoltarea durabilă și drepturile omului.

Prin adoptarea lor, Comisia își demonstrează angajamentul față de deschiderea schimburilor comerciale și relațiilor cu Asia.

Acordul privind protejarea investițiilor include norme moderne privind protejarea investițiilor a căror respectare poate fi asigurată prin intermediul noului sistem jurisdicțional în materie de investiții și garantează menținerea dreptului guvernelor din ambele părți de a legifera în interesul cetățenilor lor.

Acest acord va înlocui acordurile bilaterale de investiții actualmente în vigoare între 21 de state membre ale UE și Vietnam.

În paralel cu acordul încheiat recent cu Singapore, prezentul acord va face în continuare progrese în direcția stabilirii unor standarde și norme ridicate în regiunea ASEAN, contribuind la pregătirea terenului pentru un viitor acord interregional comercial și de investiții, menționează Comisia Europeană.

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE ca mărime din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, înregistrând un comerț cu mărfuri în valoare de 47,6 miliarde de euro pe an și cu servicii de 3,6 miliarde de euro.

În timp ce stocul de investiții al UE în Vietnam rămâne modest, ridicându-se la 8,3 miliarde de euro în 2016, un număr tot mai mare de întreprinderi europene se stabilesc în Vietnam pentru a institui un centru care să deservească regiunea Mekong.

Printre principalele importuri ale UE din Vietnam se numără echipamentele de telecomunicații, îmbrăcămintea și produsele alimentare. UE exportă în principal în Vietnam mărfuri precum utilaje și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole.

Comisia va prezenta Consiliului

propunerile de semnare și de încheiere a ambelor acorduri, și, după ce Consiliul le va aproba, acordurile vor fi semnate și vor fi prezentate Parlamentului spre aprobare.

În urma aprobării de către Parlamentul European, acordul comercial poate fi încheiat de către Consiliu și poate intra în vigoare.

Ulterior, acordul privind protejarea investițiilor, încheiat cu Vietnamul, va fi ratificat de statele membre în conformitate cu procedurile interne corespunzătoare ale acestora.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Președinția Strategiei UE – SUERD pentru Regiunea Dunării

La cea de-a șaptea ediție a Forumului Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării a avut loc ceremonia de preluare a Preşedinţiei SUERD de către România.

România își propune să promoveze 4 tematici prioritare și direcții de acțiune pe durata mandatului:

îmbunătățirea conectivității și mobilității în regiunea Dunării prin promovarea transporturilor, turismului, digitalizării și a contactelor între oameni;

revigorarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării prin crearea de sinergii între toți actorii implicați și Comisia, precum şi a operaţionalizării Secretariatului Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării;

schimburi de experiență pe ariile prioritare ale macro-strategiei,

dezvoltarea transnațională a clusterelor prin schimbul de bune practici între entitățile participante la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Președinția română a SUERD se va desfășura sub genericul "Întărim coeziunea pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării", prin intermediul căruia s-a dorit o sinergie cu motto-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor, "Coeziunea, o valoare comună europeană".

Calendarul Președinției române a SUERD conține peste 50 de reuniuni și evenimente tematice, care vizează abordarea din perspectiva politică, dar și la nivel tehnic, a temelor prioritare subsumate procesului de cooperare în cadrul strategiei, conferind României oportunitatea de a-și întări rolul și de a-și promova propriile obiective la nivel regional și european.

Obiectivul major pe care România și-l propune pe durata exercitării mandatului îl reprezintă relansarea acestui mecanism de cooperare, o inițiativă de succes a țării noastre la nivel european.

Președinția României la SUERD va reprezenta, totodată, o șansă pentru promovarea valorii adăugate a strategiilor macroregionale, având în vedere că patru state membre ale Strategiei au exercitat sau vor exercita, până în 2020, și Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

În acest sens, se lucrează deja activ, împreună cu reprezentanții Comisiei și cu cei ai statelor riverane, pentru a crea premisele unei platforme de cooperare consolidate, care să contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a statelor din regiune.

SUERD este una din cele patru strategii macroregionale ale UE, inițiată și promovată cu succes de către România și Austria și andosată de Consiliul European în anul 2011.

Ea reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020" pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale UE.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina).

Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Apartenența României la UE este un lucru bun ?

2/3 din populație crede că România a beneficiat de pe urma statului de membru UE, arată rezultatele unui Eurobarometru realizat de Parlamentul European.

Doar 49% dintre români cred că apartenența țării la UE este un lucru bun, o scădere puternică de la un procent de 59% în aprilie, potrivit celui mai recent Parlametru, ale cărui rezultate au fost publicate miercuri.

În alte state membre, apartenența la Uniunea Europeană este văzută mult mai favorabil, cu 62% din populație apreciind că statutul țării lor de membru UE este un lucru bun, în creștere de la 60% în aprilie, și doar 11% îl apreciază drept un lucru rău.

În România, 21% dintre cetățeni cred că apartenența la UE este un lucru negativ, față de un procent de 14% în primăvară.

Totuși, în cazul în care ar avea loc un referendum pe această temă, 65% ar vota pentru rămânerea în Uniune.

În general, la nivel european, sprijinul faţă

de UE a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, fapt ce sugerează atât îngrijorarea crescândă a europenilor în legătură cu impactul Brexit-ului, cât şi o creştere a nivelului de conştientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorită negocierilor dificile pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

Dintre români, 64% cred că țara a beneficiat de pe urma statului de membru UE, din nou o scădere importantă față de aprilie, când 71% din populație vedea beneficii.

Media UE este ceva mai ridicată, la 68%, în urcare față de rezultatul din primăvară.

Printre beneficiile aduse de apartenența la UE, românii rețin în special noile oportunități de muncă, contribuția UE la creșterea economică și la îmbunătățirea nivelului de trai și

mai puțin lupta împotriva schimbărilor climatice sau a terorismului.

Românii nu sunt mulțumiți de cum funcționează democrația în țara noastră (64%), față de aprecierea privind funcționarea democrației în UE - de care doar 37% dintre români se declară total nemulțimiți, în timp ce 51% sunt „total mulțumiți”.

Este oarecum explicabil, dat fiind că 75% din populație tinde să nu aibă încredere în partidele politice.

O proporţie de 32% dintre europeni (43% în România) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, 21% (17% în România) au o imagine negativă, în timp ce 43% dintre europeni (36% în România) au o imagine neutră. 48% dintre europeni (63% în România) ar dori ca Parlamentul European să aibă un rol mai important.

Gradul de informare şi interesul faţă de alegerile europene din 2019 sunt în creştere: 41% dintre europeni, comparativ cu 32% în aprilie 2018 (53% dintre români, comparativ cu 43% în aprilie 2018) au identificat corect luna în care vor avea loc alegerile, în timp ce 51% dintre europeni, comparativ cu 50% în aprilie 2018 (57% dintre români, comparativ cu 55% în aprilie 2018) se declară interesaţi de alegeri.

În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, europenii au identificat următoarele priorităţi: imigraţie (menţionată de 50% dintre respondenţi), economie (47%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (47%), combaterea terorismului (44%) şi protecţia mediului (40%).

Temele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%).

Studiul a fost realizat de către Kantar Public în perioada 8-26 septembrie, prin metoda interviu faţă în faţă, pe un eşantion de 27.474 de persoane la nivel european (1.007 au fost intervievate în România).

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

Cooperarea interregională dă roade!

La începutul anului 2018, Interreg Europa

a decis să analizeze schimbările de politică și efectele pe care le produc proiectele de cooperare interregională, elaborându-se un raport care aduce dovezi ample ale beneficiilor.

Colaborarea cu partenerii este benefică – mai ales când aceștia fac schimburi de posibile soluții și bune practici.

Soluțiile testate într-o parte a Europei pot deveni acceleratori ai schimbării în alte regiuni implicate în proiecte de cooperare interregională.

Interreg Europa este un program paneuropean de cooperare interregională, cofinanțat de Fondul european de dezvoltare regională, în proiectele în cauză organizațiile nonprofit publice și private din Europa putând colabora la politici de dezvoltare regională.

Cooperarea lor este „la nivel de idei”, organizațiile făcând schimb de experiență și de bune practici cu partenerii de proiect și cu părți interesate relevante pentru politică, pentru a găsi împreună soluții la provocările regionale.

Partajarea bunelor practici și a succesului

În România, clusterele folosesc un nou sistem de sprijin pentru a-și îmbunătăți managementul, pe baza bunelor practici învățate de la parteneri din Franța, Austria și Ungaria (CLUSTERIX).

În Austria, orașul Linz are un nou spațiu de colaborare pentru industriile culturale și creative, inspirat de bune practici din Finlanda (CREA.RE).

În Regatul Unit, Oakenshaw a sprijinit construcția unei structuri eoliene care îi aduce comunității venituri pentru alte proiecte eficiente din punct de vedere energetic, grație experienței învățate de la partenerul danez (RENERGY).

În Suedia, Linköping a dezvoltat o abordare de grădinărit urban și de învățare în aer liber pentru a spori coeziunea socială în comunitatea locală, cu ajutorul unui partener italian (Hybrid Parks).

Dat fiind timpul necesar pentru materializarea rezultatelor, dovezile au fost culese de la predecesorul programului, INTERREG IVC, care a cofinanțat proiecte de cooperare interregională între 2008-2014.

Un studiu desfășurat în rândul partenerilor și interviuri realizate cu un grup selectat au permis identificarea unor exemple de cooperare la nivel de idei care a dus la o schimbare reală.

Douăzeci de relatări din reportaj arată cum inspirația partajată între proiecte poate produce schimbări și îmbunătățiri.

Exemple de cooperare benefică Proiectul PROSESC a ajutat un incubator

din comitatul Norfolk din Regatul Unit să își dezvolte viziunea privind inovarea, să transfere bune practici germane privind sprijinirea inovării în lanțul de aprovizionare și să devină centrul inovării la nivelul comitatului.

În FIN-EN, instituția financiară a regiunii italiene Lombardia a elaborat un set nou de instrumente financiare și un sistem informatic pentru aplicarea acestora, pentru raportare și monitorizare, mulțumită bunelor practici transferate din Regatul Unit.

Prin proiectul MOG, Agenția Centrală de Inovare Regională Transdanubiană din Ungaria a dezvoltat un sistem de mobilitate care conectează persoanele, bunurile și serviciile din zonele rurale cu orașele din jurul acestora.

Aceste bune practici transferate din

Germania au contribuit la reducerea depopulării rurale a regiunii și a poluării mediului.

În VITOUR LANDSCAPE, bunele practici din Italia și din Austria au ajutat Asociația pentru Patrimoniul Universal din Valea Rinului Mijlociu Superior din Germania să dezvolte activități și inițiative pentru o mai bună protejare și conservare a patrimoniului natural.

(Sursă: http://ec.europa.eu)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Un sfert de miliard de € pentru mediu și politici climatice

Comisia Europeană a aprobat un pachet

de investiții de 243 de milioane euro pentru 142 proiecte, prin programului LIFE, la șapte dintre proiectele finanțatefiind parte și România.

LIFE sprijină natura, mediul și calitatea vieții pentru un viitor mai sustenabil și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Europa.

Acesta ajută mulți europeni talentați să găsească soluții pentru unele dintre cele mai grave probleme de mediu cu care ne confruntăm– poluarea aerului, deficitul de apă, deșeurile de plastic, declinul biodiversității și pierderile de resurse, menținând în același timp un bun raport costuri-beneficii.

România este parteneră în proiectele:

Asigurarea respectării legislației pentru prevenirea comercializării ilegale a deșeurilor – LIFE SWEAP promovează combaterea infracțiunilor în materie de deșeuri în toate cele 36 de țări membre ale IMPEL, Rețeaua UE pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului.

Acordarea cartonașului roșu pentru deșeurile generate de meciurile de fotbal LIFE TACKLE implică trei asociații naționale de fotbal, inclusiv din România și va include campanii de comunicare pentru prevenirea generării deșeurilor și reciclarea lor.

Un proces circular pentru încălțămintea fabricată din componente vegane, organice și reciclate – LIFE REWEART - peste 70% din articolele de încălțăminte produse în UE provin din Spania, Italia și România, astfel că în aceste trei țări se va derula un proiect prin care această industrie să devină mai sustenabilă, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai transparentă din punctul de vedere al mediului.

Siguranță rutieră pentru carnivorele mari – LIFE SAFE CROSSING - proiect care propune sisteme de prevenire a coliziunilor dintre vehicule și animale în Grecia, Italia, România și Spania.

Menținerea integrității populațiilor de păstrăv de apă dulce – LIFE Nat.Sal.Mo - proiect ce prevede măsuri pentru recuperarea integrității genetice a păstrăvului de apă dulce.

Un substitut pentru agenții frigorifici dăunători – C4R - Cele șase proiecte-pilot ale programului LIFE C4R din Italia, Spania și România sunt concepute pentru a demonstra că agenții frigorifici dăunători pot fi înlocuiți cu dioxid de carbon la orice temperatură la scară industrială; tehnologia propusă nu numai că reduce emisiile de gaze

cu efect de seră, ci este cu cel puțin 10% mai eficientă din punct de vedere energetic.

Sprijinirea țărilor UE în îndeplinirea angajamentelor asumate de acestea în materie de schimbări climatice – LIFE 360 -: România se numără printre țările care au nevoie de sprijin în îndeplinirea acestor ținte pentru 2030.

La nivel european, finanțarea UE în cadrul programului LIFE pentru mediu și politici climatice va mobiliza investiții suplimentare, ajungând la 430,7 milioane euro.

Prin finanțarea a numeroase proiecte transnaționale, LIFE va avea un impact în fiecare stat membru al UE.

În total sunt finanțate 142 de proiecte: 55 de proiecte LIFE în domeniul

mediului și al utilizării eficiente a resurselor (163,5 milioane euro mobilizate, din care UE va furniza 82,4 milioane euro);

40 de proiecte LIFE Natură și biodiversitate (buget total de 153 de milioane euro, din care 97,5 milioane euro vor reprezenta contribuția UE);

15 proiecte LIFE pentru guvernanță și informare în domeniul mediului (27,2 milioane euro, din care 16,2 milioane euro vor reprezenta contribuția UE);

11 proiecte LIFE în domeniul atenuării schimbărilor climatice (33,7 milioane euro, din care UE va furniza 18,6 milioane euro);

17 proiecte LIFE în domeniul adaptării la schimbările climatice (44,2 milioane euro, din care 22,9 milioane euro de la UE);

4 proiecte LIFE pentru guvernanță și informare în domeniul climei (9,1 milioane euro, din care 5,2 milioane euro vor reprezenta contribuția UE).

Programul LIFE este instrumentul de finanțare al UE pentru mediu și politicile climatice, fiind lansat în 1992.

De atunci a cofinanțat peste 4 600 de proiecte în întreaga UE și în țări terțe, mobilizând aproape 10 miliarde Euro și contribuind cu peste 4,2 miliarde Euro la protecția mediului și a climei.

În orice moment, sunt în curs de desfășurare aproximativ 1 100 de proiecte.

Bugetul pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde EUR în prețuri curente și cuprinde un subprogram pentru mediu și un subprogram pentru politicile climatice.

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune majorarea finanțării pentru programul LIFE cu aproape 60 %.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

Fond de investiții de 100 milioane € pentru energie

nepoluantă

Comisia și Coaliția Breakthrough Energy (care-l cuprinde și pe Bill Gates) au semnat un memorandum de înțelegere pentru a institui „Breakthrough Energy Europe” (BEE) – un fond comun de investiții care va ajuta companiile europene inovatoare să se dezvolte și să introducă pe piață tehnologii energetice nepoluante revoluționare.

Prin inițiativă, Comisia continuă rolul de lider în combaterea schimbărilor climatice atât pe teritoriul său, cât și la nivel mondial, cu eforturi pentru modernizarea economiei și industriei europene pentru a atinge obiectivele asumate în protejarea planetei.

Reunirea investițiilor publice și private în cadrul unor noi tehnologii energetice nepoluante inovatoare facilitează soluțiile pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dacă Europa dorește să aibă un viitor care să garanteze bunăstarea tuturor cetățenilor ei, acesta va trebui să fie unul favorabil climei și sustenabil.”

Ori, pentru a atinge obiectivele privind clima este nevoie, date fiind dimensiunea și rapiditatea despre care este vorba, de o reflecție inovatoare și de măsuri îndrăznețe.

Fondul este un nou vehicul al investițiilor public-private și va servi drept exemplu al forțelor reunite pentru a accelera inovațiile revoluționare în Europa, cele 100 de milioane de Euro urmând a viza inovatorii și întreprinderile din UE care au potențialul de a realiza reduceri semnificative și durabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

În fapt, e nevoie de noi tehnologii pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice și, implicit, de investiții impresionante în cercetare și dezvoltare, căci oamenii de știință și antreprenorii - care dezvoltă inovații în domeniul combaterii schimbărilor climatice – trebuie să aibă acces la capital pentru a crea întreprinderi capabile să pună în aplicare respectivele inovații pe piața mondială.

Ori menirea Fondului Breakthrough Energy Europe este furnizarea acestui capital, care face legătura dintre finanțarea publică și capitalul de risc pe termen lung, cercetarea și inovarea în domeniul energiilor nepoluante putând fi introduse pe piață rapid și eficient.

Având o capitalizare de 100 de milioane Euro, fondul se va concentra asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a promovării eficienței energetice în domenii precum electricitatea, transportul, agricultura, producția de bunuri și clădirile.

El este un proiect pilot care poate servi drept model pentru inițiative similare în alte

domenii tematice și se preconizează a fi operațional în 2019.

Jumătate din capital va proveni din Breakthrough Energy, iar cealaltă din InnovFin - instrumente financiare de partajare a riscurilor finanțate prin Orizont 2020, programul actual de cercetare și inovare al UE.

În acest context, reamintim faptul că planeta se confruntă tot mai mult cu consecințele imprevizibile ale schimbărilor climatice și ale epuizării resurselor, motiv pentru care sunt necesare măsuri urgente în vederea adaptării la un model mai sustenabil.

UE, care a jucat un rol decisiv în crearea coaliției ambițioase care a făcut posibilă adoptarea Acordului de la Paris în decembrie 2015, este un lider mondial în acțiunile în domeniul climei astfel încât Comisia a prezentat deja toate propunerile legislative care permit respectarea angajamentului UE de a reduce emisiile cu cel puțin 40% până în 2030.

Dincolo de actualizarea și consolidarea legislației sale în domeniul energiei și al climei, UE elaborează și măsuri de sprijin care vor stimula investițiile, vor duce la crearea de locuri de muncă, vor responsabiliza și vor moderniza sectoarele industriale.

Comisia lucrează în prezent la o strategie pe termen lung pentru reducerea gazelor cu efect de seră, care va fi publicată în 2018, înainte de COP24 de la Katowice, Polonia.

În contextul conferinței privind schimbările climatice COP21 de la Paris, liderii mondiali au lansat deja inițiativa Mission Innovation, un parteneriat internațional pentru a accelera inovarea în domeniul energiilor nepoluante și a oferi un răspuns global pe termen lung la problema schimbărilor climatice.

Prin aderarea la Mission Innovation, 23 de țări și Comisia (în numele UE) s-au angajat să dubleze finanțarea cercetării și inovării în domeniul energiilor nepoluante până la 30 de miliarde USD pe an până în 2021.

Și un grup de investitori din 10 țări aau avut intenția de a redirecționa inovarea dinspre laboratoare spre piață, prin capital investit pe termen lung în fazele inițiale ale dezvoltării tehnologice, la un nivel fără precedent în țările participante la Mission Innovation, formând Coaliția Breakthrough Energy.

În 2017, cu ocazia summitului One Planet (Paris), Coaliția Breakthrough Energy a anunțat parteneriate public-privat pilot cu 5 membri ai Mission Innovation, inclusiv Comisia.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

Modex România - exercițiu al Mecanismului UE de protecție civilă

În prezența comisarului european pentru

ajutor umanitar și gestionarea crizelor, în România a avut loc exercițiul Modex România 2018 o bună ocazie de a evalua funcționarea mecanismului de protecție civilă și a răspunsului european comun la dezastre.

Mecanismul și-a dovedit valoarea în nenumărate situații, cum ar fi incendiile de pădure devastatoare din sudul și nordul Europei din această vară.

Însă există întotdeauna loc pentru îmbunătățirea coordonării și a capacităților în vederea salvării de vieți în Europa și în întreaga lume și tocmai de accea Modex este atât de folositor și important.

Modex România 2018 reprezintă cel mai amplu exercițiu medical realizat în cadrul Mecanismului UE de protecție civilă, mobilizând peste 1.000 de persoane, echipe medicale din Austria, Germania, Italia, România, Slovacia, Suedia, Norvegia și Israel, precum și experți din alte state care participă în cadrul Mecanismului.

Exercițiul de simulare El a avut în vedere situația în care un

cutremur de magnitudine 7.5 pe scara Richter ar afecta Bucureștiul, producând distrugeri importante ale infrastructurii și un număr mare de răniți.

Cum capacitățile naționale nu erau suficiente, România a activat Mecanismul UE de protecție civilă, prin care asistența din partea țărilor participante este mobilizată.

Echipe de căutare și salvare în mediul urban, precum și echipe medicale au trebuit să se instaleze și activeze la fața locului, iar avioane de evacuare au transportat răniții către zone în care se vor afla în siguranță, din România și din alte state membre UE.

Având loc în condiții concrete de campanie, exercițiul de simulare a avut ca scop evaluarea capacității echipelor medicale și a experților de a coordona din punct de vedere operațional echipe din diferite țări.

Exercițiile UE de simulare sunt menite să îmbunătățească coordonarea operațională a asistenței din domeniul protecției civile.

Elaborarea de planuri de contingență, procedurile de luare a deciziilor, modul de comunicare către publicul larg și mass-media în situații de urgență majoră au putut fi testate în cadrul acestora și au ajutat la identificarea nevoilor ulterioare de formare și a sincopelor operaționale.

Acest exercițiu este al cincilea și ultimul din perioada 2017-2018, reprezentând un răspuns internațional în timp real la exercițiul național "Seism 2018".

Exercițiile precedente au avut loc în Marea Britanie, Danemarca, Bulgaria și Austria, exercițiile la nivelul UE fiind organizate de țările participante în cadrul Mecanismului, cu o contribuție financiară din partea Comisiei.

Mecanismul de protecție civilă facilitează cooperarea în cadrul răspunsului în situații de urgență între 34 de state (UE28, Islanda, Muntenegru, Norvegia, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia).

Țările participante își mobilizează resursele disponibile pentru a ajuta țări din întreaga lume.

Când este activat, Mecanismul coordonează furnizarea asistenței în interiorul și în afara UE.

Comisia Europeană gestionează

Mecanismul prin intermediul Centrului de coordonare a răspunsului în situații de urgență (Emergency Response Coordination Centre - ERCC).

Mecanismul a fost activat în cazul unora dintre cele mai devastatoare dezastre din perioada recentă, cum ar fi cutremurul din Haiti (2010), tsunami-ul din Japonia (2011), taifunul Haiyan ce a afectat Filipinele (2013), epidemia de Ebola (2014), conflictul din Ucraina (2014), cutremurul din Nepal (2015) și numeroase inundații și incendii de pădure din Europa.

România a cerut asistență în cadrul Mecanismului de 6 ori (începând cu anul 2003), în cazul inundațiilor din 2005, 2006, 2008 și 2010, precum și în ceea ce privește criza imunoglobulinei din 2018.

Ea a oferit asistență în cadrul mecanismului de 5 ori, și anume: în cazul inundațiilor din Sebia și Bosnia-Herțegovina din 2014, a epidemiei de Ebola tot în 2014, a crizei refugiaților din Serbia în 2015 și a incendiilor de pădure din Grecia din 2018.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

Consolidarea subsidiarității și proporționalității în elaborarea

politicilor UE

Odată cu apropierea alegerilor europene și în contextul viitorului dezbaterii privind Europa, Comisia Europeană a prezentat modificările pe care intenționează să le introducă în procesul de elaborare a politicilor UE pentru a-și concentra resursele limitate asupra unui număr mai restrâns de activități și pentru a-și îndeplini într-un mod mai eficient prioritățile politice.

Comunicarea privind modalitățile de consolidare a proporționalității și a subsidiarității în procesul decizional al UE urmărește să dea curs recomandărilor formulate de Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”.

Ori, deși concluzia grupului de lucru este că UE adaugă valoare în toate domeniile în care acționează, va veni un moment în care va trebui acceptată ideea că nu se va mai putea continua - cu resursele disponibile în prezent - să se facă eforturi tot mai mari pentru a răspunde provocărilor în creștere.

Motiv ca, în viitor, Comisia să își stabilească și mai clar prioritățile în ceea ce privește activitățile și resursele.

Desigur, s-a progresat mult în direcția unui sistem de nivel mondial privind mai buna legiferare, dar este încă loc de ameliorări.

Deja, Grupul de lucru a inițiat schimbări importante în cadrul Comisiei și este în curs procesul de integrare a acestora în ADN-ul instituționa al UE.

Cu toate acestea, Comisia nu este singurul actor implicat în procesul de elaborare a politicilor și se dorește ca toate părțile implicate să își asume propriile responsabilități, începând cu conferința organizată de președinția austriacă a UE la Bregenz.

Comisia a stabilit modul în care principiile subsidiarității și proporționalității vor orienta activitatea viitoare și modul în care se poate consolida, în continuare, rolul acestora în procesul de elaborare a politicilor UE.

Ea dorește să integreze, de exemplu, „grila privind subsidiaritatea” propusă de grupul de lucru în toate evaluările impactului și expunerile de motive pe care le elaborează.

Grila reprezintă un instrument care să orienteze într-un mod structurat analiza subsidiarității și a proporționalității.

Se va ușura, de asemenea, respectarea de către parlamente a termenelor pentru transmiterea avizelor lor cu privire la proiectele

de propuneri și se vor examina modalitățile de îmbunătățire a colectării și a raportării opiniilor autorităților locale și regionale în cadrul consultărilor publice.

Platforma REFIT, care evaluează sarcina de reglementare a legislației existente a UE, ar trebui să fie, la rândul ei, remodelată pentru a spori prezența autorităților locale și regionale și ar trebui să își extindă raza de acțiune pentru a examina subsidiaritatea și proporționalitatea, în plus față de accentul pus în prezent pe sarcina de reglementare.

În particular, Comisia se va asigura că actele delegate și de punere în aplicare relevante vor face obiectul unei abordări sistematice în cadrul evaluărilor sale.

Conferința de la Bregenz, ce va fi organizată de președinția austriacă, va fi ocazia în care celelalte instituții vor putea să își ia propriile angajamente de punere în aplicare a recomandărilor grupului de lucru.

Propunerile formulate de Comisia Europeană în vederea conferinței de la Bregenz includ următoarele elemente:

toate instituțiile relevante ar trebui să precizeze în mod clar dacă vor utiliza „grila privind subsidiaritatea”;

Parlamentul European și Consiliul ar trebui să convină în privința examinării efectelor propunerilor Comisiei asupra subsidiarității și proporționalității;

în urma unor solicitări repetate formulate de parlamentele naționale, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să convină excluderea vacanței de Crăciun și de Anul Nou a parlamentelor naționale din perioada de 8 săptămâni dedicată transmiterii avizelor privind proiectele legislative ale UE;

Parlamentul European și Consiliul ar trebui să amelioreze transparența propriilor proceduri (de exemplu a trilogurilor), pentru a face să crească implicarea autorităților locale și regionale și ar trebui să implice aceste autorități în procedura legislativă;

Comitetul Regiunilor ar trebui să sporească gradul de sensibilizare a membrilor săi în ceea ce privește oportunitățile de a contribui la procesul de elaborare a politicilor UE și ar trebui să creeze un centru pentru a canaliza aceste contribuții într-un mod mai eficient în cadrul procesului instituțional;

autoritățile naționale ar trebui să examineze modalitățile de implicare mai eficientă a autorităților locale și regionale pe parcursul procedurii legislative.

Esența subsidiarității este identificarea celui mai bun nivel la care să fie formulate și aplicare politicile.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

UE ar trebui să acționeze numai atunci când este necesar și în situațiile în care oferă beneficii clare față de măsurile luate la nivel național, regional sau local.

Proporționalitatea se axează pe impactul financiar și administrativ al legislației propuse, care ar trebui redus la minim și să fie proporțional cu obiectivele de politică; ori, pentru Comisie, aceasta înseamnă realizarea politicilor mai simplu și mai puțin costisitor, evitând birocrația inutilă.

Reamintim faptul că actuala Comisie a plasat elaborarea politicilor pe baza unor elemente concrete și mai buna legiferare în centrul preocupărilor sale.

S-au propus programe de lucru anuale simplificate și s-au definit zece priorități politice, iar în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei - lansate de Cartea albă a președintelui Juncker (din martie 2017), s-a analizat îndeaproape problema subsidiarității și a proporționalității.

Președintele Juncker a creat un grup de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, destinat să examineze cu un ochi critic toate domeniile de politică pentru a se asigura că UE acționează numai în cazurile în care generează o valoare adăugată.

Grupul de lucru a inclus membri ai Comitetului Regiunilor și ai parlamentelor naționale și a examinat rolul subsidiarității și al proporționalității în activitatea instituțiilor UE, rolul autorităților locale și regionale în cadrul procesului de elaborare a politicilor din UE și măsura în care responsabilitatea pentru anumite domenii de politică sau diverse competențe ar putea să le revină statelor UE.

În numai șase luni, grupul de lucru a elaborat, sub conducerea prim-vicepresedintelui Comisiei, un răspuns cuprinzător și bine țintit la întrebări, beneficiind de contribuțiile multor părți interesate.

Comisia a aprobat analiza prezentată de grupul de lucru referitoare la necesitatea de a consolida aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în cadrul larg al agendei pentru o bună legiferare.

Ghișeul unic online

Portalul online "Europa ta" va deveni, în următorii 2 ani, un spațiu virtual în care cetățenii și companiile vor putea să găsească, într-un singur loc, toate informațiile relevante cu privire la drepturile lor pe piața unică.

Acesta va integra mai multe servicii și rețele, naționale sau europene, astfel că, potrivit noilor reglementări, peste 20 dintre cele mai importante operațiuni administrative vor putea fi efectuate online.

Deocadată, însă, cetățenii și companiile care doresc să se mute, să lucreze sau să facă afaceri în alte state europene, întâmpină un lanț de proceduri confuze și documente nesfârșite, ceea ce costă mult timp și bani.

Pentru a răspunde angajamentelor asumate în strategia privind piața unică digitală, ghișeul unic digital va simplifica, îmbunătăți și grăbi procedurile administrative."

Începând cu 2020, cetățenii și companiile din UE vor avea acces, prin intermediul portalului Europa ta, la informații utile privind legislația europeană sau națională pentru piața muncii, educație, sănătate, înființarea unei afaceri, taxe, angajări și nu numai.

Cei care vor avea nevoie de asistență, vor fi direcționați către cel mai potrivit serviciu.

O parte din informații sunt deja disponibile, însă volumul acestora va crește treptat în perioada următoare.

Conform noilor norme, în cinci ani de zile, tot prin intermediul ghișeului unic vor putea fi efectuate online operațiuni ca înregistrarea unei mașini, solicitarea certificatului de naștere sau depunerea declarațiilor fiscale.

Principiul unicității va reduce birocrația, de îndată ce companiile și cetățenii vor putea transmite o singură dată documentele sau informațiile necesare pentru o anumită operațiune, iar acestea vor putea fi utilizate între autorități.

Noul regulament urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE, după care va intra în vigoare în termen de 20 de zile.

Reamintim faptul că actuala Comisie Europeană a propus crearea ghișeului unic la data de 2 mai 2017, inițiativa răspunzând solicitărilor cetățenilor și companiilor de asigurare a unui acces mai ușor la informații, proceduri și servicii de asistență și de soluționare a problemelor.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

SELFIE pentru predarea și învățarea digitală

Comisia Europeană a prezentat un nou instrument care vine în sprijinul tuturor școlilor din UE, precum și din Rusia, Georgia și Serbia.

Acesta poate fi folosit la evaluarea modului în care tehnologiile digitale sunt utilizate în procesele de predare și învățare. În UE, SELFIE (Self-reflection on Effective Learning by Fostering the use of Innovative Educational Technologies) va fi pus, pe bază de voluntariat, la dispoziția a 76,7 milioane de elevi și cadre didactice din 250.000 de școli.

Instrumentul digital este lansat în 24 de limbi UE și ulterior și în alte versiuni lingvistice.

Orice școală interesată (din învățământul primar, secundar și profesional) poate să se înscrie pe platforma SELFIE și să utilizeze instrumentul în cadrul școlii.

Obiectivul Comisiei este de a implica 1 milion de elevi, cadre didactice și directori de școli până la sfârșitul anului 2019.

SELFIE poate ajuta școlile să integreze tehnologiile în procesul de predare și învățare, într-o manieră avizată și cuprinzătoare.

Reunind opiniile directorilor de școli, ale cadrelor didactice și ale elevilor, acesta poate juca un rol important pentru ca învățământul din Europa să devină adaptat erei digitale.

SELFIE va ajuta la consolidarea competențelor digitale ale europenilor, fiind esențial dacă se dorește să se ofere tuturor posibilitatea de a profita de oportunitățile unor economii globalizate, bazate pe cunoaștere.

El este indispensabil pentru a construi societăți în care cetățenii sunt utilizatori încrezători și critici ai noilor tehnologii, mai degrabă decât consumatori pasivi ai acestora.

SELFIE constituie una din cele 11 inițiative ale Planului de acțiune pentru educația digitală din 2018.

Planul de acțiune vizează stimularea competențelor digitale în Europa și promovarea utilizării inovatoare a tehnologiilor digitale în procesele de predare și învățare.

Cum funcționează SELFIE Odată ce o unitate de învățământ decide să

utilizeze SELFIE, elevii, directorii școlii și cadrele didactice reflectă asupra unei serii de afirmații scurte pentru a evalua dacă tehnologiile sunt utilizate în procesele de predare și învățare.

Instrumentul este modular, iar școlile pot alege dintr-o serie de afirmații opționale și adăuga până la opt întrebări individualizate pentru a se adapta necesităților și priorităților lor respective.

Afirmațiile necesită între 20 și 30 de minute pentru a fi completate.

În continuare, școala primește un raport individualizat conținând rezultatele.

Raportul școlar SELFIE poate fi apoi utilizat

pentru un dialog cu comunitatea școlară, în vederea definirii măsurilor de ameliorare a utilizării tehnologiilor digitale pentru ameliorarea procesului de învățare.

Acesta ar putea include, de exemplu, formarea specifică a cadrelor didactice sau acordarea de sprijin pentru elevi în chestiuni precum siguranța online.

Toate răspunsurile la SELFIE sunt anonime și nu se colectează date personale.

Datele nu sunt utilizate pentru clasificarea școlilor sau a sistemelor de învățământ.

Instrumentul SELFIE este deja disponibil în școlile din Serbia și, de la începutul anului viitor, el va fi pus la dispoziție în toate țările din regiunea Balcanilor de Vest.

Prima conferință privind SELFIE va fi organizată la Madrid la 4-5 aprilie 2019 în parteneriat cu Ministerul Educației din Spania.

Evenimentul va reuni școli care utilizează instrumentul din toată Europa, ale căror experiențe și feedback vor fi utilizate pentru a continua îmbunătățirea acestuia.

Comisia va elabora, de asemenea, materiale ajutătoare pentru școli pentru a le ajuta să ia măsurile necesare în vederea sporirii utilizării de către acestea a tehnologiilor digitale, după ce acestea au completat SELFIE.

Comisia explorează, de asemenea, sinergiile potențiale cu rețelele existente de cadre didactice și de școli, în special eTwinning, o platformă online susținută de programul Erasmus+, care a devenit cea mai vastă rețea mondială de cadre didactice.

Comisia a contribuit la elaborarea instrumentului SELFIE în parteneriat cu ministerele de învățământ și cu o comunitate de experți în domeniul educației digitale din întreaga Europă.

Instituțiile partenere includ Fundația Europeană de Formare, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) și Institutul pentru tehnologiile informațiilor în domeniul educației al UNESCO.

O primă versiune a instrumentului a fost testată anul trecut în 650 de școli din 14 țări, iar acest instrument pilot a generat 67 000 de observații referitoare la modul în care instrumentul poate fi simplificat ș îmbunătățit în continuare - feedback integrat în versiunea lansată recent.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

România, restanțieră la educație și formare

România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți în Monitorul educației și formării, ediția 2018, publicată recent de Comisie, fiind una dintre puținele țări care nu au atins încă nici una dintre principalele ținte pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educație, cu toate că sunt în creștere, ele continuă să fie cu mult sub media UE.

România a făcut progrese notabile în ce privește rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu studii, însă echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate.

România a înregistrat următoarele evoluții, privind cele șase ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:

a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;

pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;

educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;

tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;

rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;

cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020);

În 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor cu educația (+18,4%), mare parte fiind reprezentată de

cheltuielile cu creșterile salariale sau plățile retroactive pentru 2008-2011.

Cu toate acestea alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB).

La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea țintelor pentru 2020, dar că persistă unele discrepanțele între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.

Cu toate acestea se poate aprecia că statele membre depun eforturi susținute pentru a-și îndeplini obiectivele stabilite pentru 2020 în domeniul educației și pentru a permite tinerilor să devină membri implicați în comunități.

Ori, Recomandarea adoptată în 2018 de către statele membre, a dat un impuls proaspăt acestui obiectiv, respectiv promovarea valorilor comune, a educației incluzive și a dimensiunii europene a predării în învățământ.

De menționat că în 2016, în Uniunea

Europeană, finanțarea publică pentru educație a crescut cu 0,5% în termeni reali față de 2015.

Cu toate acestea, multe state membre continuă să investească mai puțin în educație decât au făcut-o înainte, iar treisprezece state membre au cheltuit efectiv mai puțin.

Facem precizarea că Ediția din 2018 a Monitorului educației și formării este a VII-a ediție a acestui raport anual, ce prezintă modul de evoluție a sistemelor de educație și formare.

El măsoară progresele înregistrate în UE în direcția îndeplinirii celor 6 obiective pentru 2020 în materie de educație și formare.

Analiza provocărilor și tendințelor în domeniu înregistrate în Monitor contribuie la acumularea de informații privind modul de abordare a aspectele legate de educație în procesul anual al semestrului european.

În plus, ea contribuie la identificarea domeniilor din sectoarele educației, formării și competențelor pe care UE ar trebui să le finanțeze din viitorul buget pe termen lung.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

Erasmus+ 2019 - buget de 3 miliarde €

Comisia a publicat cererea de propuneri

de proiecte Erasmus+ pentru anul 2019. Dintr-un buget preconizat să ajungă, în

2019, la 3 miliarde euro, cu 10% mai mare față de 2018, 30 de milioane euro au fost rezervate pentru universitățile europene.

Această nouă inițiativă a liderilor UE se înscrie în eforturile comune de instituire a Spațiului european al educației până în 2025.

Astfel, după un an, Comisia își respectă promisiunea făcută statelor membre de a începe să construiască un spațiu european al educației până în 2025, făcând eforturi pentru ca învățarea, studiile și cercetarea să nu mai fie blocate de granițe și să nu mai existe ziduri care să împiedice realizarea excelenței, a inovării și a incluziunii.

Căci universitățile europene au un adevărat potențial de a transforma peisajul învățământului superior în Europa primind un impuls puternic prin programul Erasmus+.

Cererea de propuneri pentru 2019 din cadrul programului Erasmus+

În cadrul cererii de propuneri pentru 2019 pentru programul Erasmus+ poate solicita finanțare orice organism public sau privat care își desfășoară activitatea în domeniul educației, în cel al formării profesionale, în cel al tineretului și în cel al sportului.

În plus, pot solicita finanțare grupurile de tineri care desfășoară activități specifice, dar care nu constituie o organizație de tineret.

Împreună cu cererea de propuneri, Comisia a publicat, în toate limbile oficiale ale UE, Ghidul programului, care le oferă solicitanților detalii în legătură cu toate oportunitățile disponibile în cadrul Erasmus+ în 2019 pentru studenți, angajați, stagiari, cadre didactice și alții.

30 de milioane euro pentru universitățile europene

Ca parte a spațiului european al educației, Comisia a propus înființarea, până în 2025, de universități europene în UE.

De aceea, ca și o componentă a cererii de propuneri pentru 2019, Comisia va lansa un program-pilot care va sprijini șase alianțe universitare europene, fiecare dintre acestea fiind formată din minimum 3 instituții de învățământ superior din 3 țări, pentru a promova o identitate europeană consolidată, stimulând totodată excelența și contribuind la sporirea competitivității instituțiilor europene de învățământ superior.

Pentru alianțele care urmează să fie lansate în perioada 1 septembrie-1 decembrie 2019, solicitanții trebuie să își depună cererile de grant la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, până la data de 28 februarie a aceluiași an.

Anul viitor ar trebui să urmeze o a doua

cerere de propuneri-pilot, în contextul punerii în aplicare pe deplin a inițiativei avute în vedere în cadrul următorului buget pe termen lung al UE, începând din 2021.

Obiectivul este construirea a aproximativ 20 de universități europene până în 2024.

Facem precizarea că la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017, liderii UE au prezentat o viziune pentru Europa bazată pe valorificarea întregului potențial al educației și al culturii de a crea o forță de muncă rezilientă, echitate socială, o cetățenie activă și experiența identității europene în toată diversitatea ei.

Sprijinirea creării universităților europene va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv prin reunirea unei noi generații de europeni, care poate coopera și munci în cadrul unor culturi europene și mondiale diferite, în limbi diferite și traversând frontierele, sectoarele și disciplinele academice.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

Bioeconomia - teren fertil pentru investiții

Comisia Europeană a lansat un plan de acțiune pentru dezvoltarea unei bioeconomii durabile și circulare în Europa.

Acesta acoperă sectoare cu o cifră de afaceri de 2.000 de miliarde euro și în care lucrează aproximativ 18 milioane de europeni.

Cu aceeasi ocazie, au fost prezentate proiecte din mai multe state-membre UE, inclusiv România, care se înscriu în cele 3 priorități ale Comisiei privind bioeconomia.

Într-o lume a resurselor biologice și a ecosistemelor finite, este necesar un efort de inovare pentru a hrăni oamenii și pentru a le furniza apă și energie curate.

Bioeconomia poate transforma algele în combustibil, poate recicla plasticul, poate transforma deșeurile în mobilier sau îmbrăcăminte noi sau subprodusele industriale în îngrășăminte ecologice, având un potențial de a genera 1 milion de noi locuri de muncă ecologice până în 2030.

Planul de acțiune prezentat de Comisie se bazează pe 3 priorități:

1. Extinderea și consolidarea biosectoarelor

va crea o platformă de investiții tematice pentru bioeconomia circulară, în valoare de 100 de milioane euro pentru a aduce inovațiile ecologice mai aproape de piață și pentru a reduce riscurile investițiilor private în soluții durabile;

va facilita dezvoltarea unor noi biorafinării durabile în întreaga Europă;

2. Dezvoltarea rapidă de bioeconomii în întreaga Europă

va elabora o agendă strategică de implementare a dezvoltării durabile a produselor alimentare și agricole, a silviculturii și a produselor ecologice;

va institui, în cadrul programului Orizont 2020, un mecanism de sprijinire a politicii în domeniul bioeconomiei al UE pentru țările UE, cu scopul de a elabora agende naționale și regionale privind bioeconomia;

va lansa acțiuni pilot pentru dezvoltarea de bioeconomii în zonele rurale, de coastă și urbane, de exemplu în ceea ce privește gestionarea deșeurilor sau stocarea carbonului în sol;

3. Protejarea ecosistemului și înțelegerea limitărilor ecologice ale bioeconomiei

va pune în aplicare un sistem de monitorizare la nivelul UE pentru a urmări progresele către o bioeconomie durabilă și circulară;

va consolida baza de cunoștințe și înțelegerea domeniilor specifice ale bioeconomie, prin colectarea de date și asigurarea unui acces

mai bun la acestea prin intermediul Centrului de cunoaștere pentru bioeconomie;

va furniza orientări și va promova bunele practici cu privire la modul de funcționare a bioeconomiei în limite ecologice sigure.

Mai multe proiecte care se înscriu în această direcție sunt prezentate în broșura care însoțește cele 3 priorități pentru bioeconomie, România fiind implicată în 4 dintre proiecte:

"Biovioces", coordonat de Agenzia per la Promozione della Ricerca Europea (Italia), este desfășurat între ianuarie 2018 – decembrie 2020 în 10 state-membre și propune o platformă care abordează provocările legate de bioeconomie și care adună laolaltă politicieni, cercetători, comunitatea de afaceri și societatea civilă cu scopul de a lansa un dialog deschis care să impulsioneze schimbul de cunoștințe, precum și implicarea directă a cetățenilor.

"Libbio", coordonat de Innovation Center (Islanda), desfășurat între octombrie 2016 – septembrie 2020, implică 8 țări și vizează lupinul peruvian, care este o plantă cultivată și în Europa și care oferă noi oportunități pentru fermieri, la nivel local, fiind utilizată în diferite sectoare, precum industria alimentară sau comsmetice.

"Ceres", coordonat de Universitatea din Hamburg (Germania), cuprinde 15 state și se desfășoară între martie 2016 – februarie 2020 ajutând la înțelegerea efectelor schimbărilor climatice asupra acvaculturii speciilor marine.

"Smartbees", coordonat de Institutul pentru Cercetare Apicolă din Hohen Neuendorf (Germania), a fost implementat între noiembrie 2014 – octombrie 2018 în 11 țări și își propune să protejeze efectivul natural de albine prin descoperirile la nivelul fondului genetic.

Prin dezvoltarea bioeconomiei – segmentul de energie din surse regenerabile al economiei circulare – se pot găsi modalități noi și inovatoare de a furniza alimente, produse și energie, fără epuizarea resurselor biologice limitate ale planetei.

Mai mult, regândirea economiei și modernizarea modelelor de producție nu se referă doar la mediu și la climă, ci există și un mare potențial pentru noi locuri de muncă ecologice, în zonele rurale și de coastă. UE își propune să fie în prima linie a transformării deșeurilor, a reziduurilor și a deșeurilor aruncate înapoi în mare în produse cu valoare ridicată, produse chimice, furaje și textile ecologice.

Cercetarea și inovarea joacă un rol esențial în accelerarea tranziției ecologice a economiei europene și în îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.”

Comisia a organizat la Bruxelles o conferință pentru a discuta planul de acțiune cu părțile interesate și pentru a evidenția produsele ecologice tangibile.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

De asemenea, în scrisoarea de intenție către președințiile Consiliului European și ale Parlamentului, executivul Comisiei a anunțat că această comunicare se înscrie în prioritatea Comisiei de stimulare a creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor în UE, fiind o actualizare a Strategiei din 2012 privind bioeconomia.

În fond, bioeconomia acoperă toate sectoarele și sistemele care se bazează pe resurse biologice, fiind unul dintre cele mai mari și mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia și bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 2 miliarde de euro și în care muncesc aproximativ 18 milioane de

persoane, fiind un domeniu esențial pentru stimularea creșterii în zonele rurale și de coastă.

Reamintim și faptul că UE finanțează deja cercetarea, demonstrarea și punerea în aplicare a unor soluții durabile, bazate pe incluziune și circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde Euro alocate în cadrul actualului program de finanțare al UE, Orizont 2020 și că, pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde Euro în cadrul programului Orizont Europa pentru alimente și resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie.

(Sursa. http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Eurodeputații interzic articolele de plastic de unică folosință

UE vrea să reducă poluarea cu plastic și va

interzice comercializarea unor obiecte precum paiele pentru băuturi, tacâmurile și farfuriile sau bețișoarele de urechi din plastic.

Ea va interzice începând cu 2020 sau 2021 punerea pe piaţă a mai multor tipuri de produse, iar statele membre trebuie să adopte planuri naţionale pentru reducerea plasticului din ambalajele alimentare, astfel încât, pană în 2025, să retragă 95% din plasticul de unică folosinţă de pe piaţă.

La rândul lor, producătorii vor trebui să plătească pentru colectarea ambalajelor de plastic şi vor primi ajutor pentru a dezvolta modalităţi alternative de ambalare.

Comisia a propus la sfârşitul lunii mai interzicerea a circa zece categorii de produse de uz cotidian, care reprezintă numai ele 70% din deşeurile ajunse în oceane sau pe plaje.

Printre aceste produse, tacâmuri, farfurii, paie de plastic, beţişoare pentru urechi sau beţişoare pentru amestecat băuturile sau beţele de plastic pentru baloane, care vor trebui să fie confecţionate din materiale mai durabile.

Într-un text adoptat cu o largă majoritate - 571 de voturi pentru, 53 împotrivă şi 34 de abţineri - Parlamentul European reunit la Strasbourg a propus adăugarea pe această listă a unor produse precum ambalajele de fast-food din polistiren sau a produselor „oxoplastice”, presupuse biodegradabile, dar care se

descompun în realitate în microparticule de plastic.

Consumul altor câteva articole, pentru care încă nu există alternativă, va trebui redus de statele membre cu cel puțin 25% până în 2025, în această categorie intrând cutii de burger de unică folosință, cutii de sandvişuri sau recipiente pentru fructe, legume, deserturi sau înghețate.

Potrivit deciziei Parlamentului, statele membre vor elabora planuri naționale pentru a încuraja utilizarea multiplă a produselor adecvate, reutilizarea și reciclarea lor.

Alte articole din plastic, cum ar fi sticlele de băutură, vor fi colectate separat și reciclate în proporție de 90% până în 2025.

Este esențial pentru a proteja mediul marin și pentru a reduce, până în 2030, costurile pagubelor de mediu, atribuite poluării prin plastic în Europa și estimate la 22 de miliarde de euro.

Conform Comisiei, mai bine de 80% din totalul deșeurilor marine este reprezentat de plastic, iar produsele sub incidența acestor interdicții sunt 70% din totalul deșeurilor marine.

Din cauza ratei scăzute de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din UE și din lume.

Plasticul este un material la îndemână, adaptabil, util și valoros din punct de vedere economic, dar obiectele din acest material ar trebui folosite mai util, refolosite și reciclate, consideră legiuitorii europeni căci, ca deșeu, impactul economic al plasticului însumează nu doar valoarea economică pierdută a materialului, ci și costul de curățire și pierderile pentru turism, pescuit și transport.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

Strategii de specializare inteligentă pentru o economie mai durabilă

Statele membre şi regiunile din Uniunea Europeană (UE) au elaborat, pentru perioada 2014 - 2020, peste 120 de strategii de specializare inteligentă pentru trecerea la o economie mai durabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, potrivit publicaţiei "UE investeşte în protejarea planetei: 10 iniţiative pentru o economie modernă şi curată", întocmită de forul european.

În acest context, regiunilor respective le-au fost alocate, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), peste 65 de miliarde de euro, în care s-a luat în calcul şi cofinanţarea naţională.

Acordul de la Paris recunoaşte că nu toate ţările lumii sunt la fel de pregătite pentru tranziţia energetică.

La nivel european, Comisia acordă o atenţie specială impactului schimbărilor climatice şi măsurilor de combatere a acestora în diverse regiuni ale continentului.

UE trebuie să lupte împotriva schimbărilor climatice într-un mod care să garanteze că regiunile Europei vor câştiga.

Unele depind mai mult decât altele de

industrii mari consumatoare de dioxid de carbon sau de extracţia de cărbune, iar altele sunt mai bine conectate la infrastructurile energetice şi la reţelele de transport.

Obiectivul Comisiei Europene este acela de a se asigura că nicio regiune nu rămâne în urmă în cursul tranziţiei către un viitor durabil pentru industriile şi infrastructurile Europei.

Conform planurilor Comisiei privind sprijinul structural pentru regiunile miniere şi cu concentraţii mari de emisii de dioxid de carbon, o primă iniţiativă este destinată zonelor cu utilizarea intensă a cărbunelui.

Astfel, în prezent, trei regiuni miniere (Slask din Polonia, Trentin din Slovacia şi Dytiki din Macedonia) colaborează cu

Bruxelles-ul la un proiect-pilot ce vizează identificarea soluţiilor pe termen scurt şi mediu care pot ajuta aceste zone să treacă la un model comercial mai orientat spre viitor.

În acelaşi timp, Comisia oferă sprijin, prin intermediul celei de-a doua iniţiative, regiunilor aflate în tranziţie industrială, precum Piemonte (Italia), Hauts-de France (Franţa), Wallonie (Belgia), Norra Mellanssverige (Suedia) şi Sachsen (Germania).

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte tehnologiile industriale nepoluante, forul european aduce în discuţie sporirea investiţiilor publice în favoarea cercetării şi inovării, până la valoarea de 3,4 miliarde de euro pentru perioada 2018 - 2020 în cadrul programului strategic al UE pentru cercetare "Orizont 2020".

De asemenea, se au în vedere noi instrumente financiare specifice pentru scăderea riscului generat de investiţiile private.

Noul proiect prevede finanţare şi oportunităţi în valoare de 2,7 miliarde de euro pentru inovatori, start-up-uri şi întreprinderi cu idei şi inovaţii care sunt total diferite de produsele, serviciile sau modelele economice actuale, sunt foarte riscante şi pot fi introduse la nivel internaţional.

În acest sens, Comisia Europeană anunţă că va investi până la 400 de milioane de euro într-un fond de capital de risc gestionat independent, iar investiţiile UE vor reprezenta până la 25% din valoarea totală a fondului estimată la 1,6 miliarde de euro.

Totodată, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii va include două noi fonduri, respectiv Fondul pentru inovare şi Fondul pentru modernizare, şi care ar putea genera venituri de până la 18 miliarde de euro, în următorii zece ani.

(Sursa: www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole și promovarea

vinurilor

Sectorul vitivinicol din România ar putea beneficia de fonduri europene de 240 de milioane de euro, între 2019 - 2023, pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole, promovarea vinurilor şi asigurarea recoltei.

Beneficiarii sprijinului financiar sunt persoane fizice sau juridice care îşi desfăşoară activitatea în sectorul vitivinicol precum şi forme asociative ale acestora.

Cuantumul anual al sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru cele cinci măsuri prevăzute (restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole, promovarea vinurilor, asigurarea recoltei, investiţii, distilarea subproduselor) este de 47,7 milioane euro.

Potrivit notei de fundamentare, România a absorbit până în prezent 80% din alocarea financiară totală prevăzută pe perioada implementării celor două programe naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol, respectiv 2007-2013 şi 2014 - 2018.

Astfel, dacă pentru perioada 2009 - 2013 alocarea financiară acordată de Uniune a fost absorbită în totalitate, pentru perioada 2014 - 2018 au existat fluctuaţii ale gradului de absorbţie, din cauza modificărilor legislaţiei europene şi implicit, a implementării acestora în legislaţia naţională, modificări ce au vizat, în principal, sistemul autorizaţiilor de plantare, precum şi modalitatea accesării investiţiilor.

De asemenea, producătorii vitivinicoli deţinători de suprafeţe mari cultivate cu viţă-de-vie au finalizat programele de restructurare /reconversie, în ultima perioadă, măsura fiind accesată mai mult de producătorii cu suprafeţe mici şi mijlocii, cu putere logistică şi financiară mult diferită de a marilor producători vitivinicoli.

Documentul MADR arată că în urma consultărilor cu părţile interesate şi a unei analize a provocărilor şi nevoilor viitoare din sector au fost găsite soluţii de redresare, aplicate încă din 2017, care vizează, printre altele, flexibilizarea termenelor programului, creşterea suprafeţei pentru care se poate accesa restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole pentru fermierii mici, persoane fizice, aprobarea şi flexibilizarea metodei de calcul a sprijinului pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole şi pentru calculul contribuţiei în natură pentru lucrările efectuate în regie proprie de către producătorii mici, modalitatea de implementare a măsurii de investiţii cu impact asupra producătorilor vitivinicoli și introducerea, în

cadrul măsurii de investiţii, a noi operaţiuni eligibile preluate din PNDR, cu stabilirea demarcării celor două programe şi aprobarea de sesiuni deschise pentru măsurile aprobate.

Aplicarea măsurilor din noului Program Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol va conduce la o repoziţionare a vinurilor româneşti pe piaţa internă şi internaţională şi la un salt calitativ semnificativ în percepţia consumatorilor.

Măsura creează premise pentru realizarea unor obiective cu impact macroeconomic, precum punerea în valoare a potenţialului de producţie, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de cultură şi de vinificaţie pentru obţinerea unor vinuri cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică, creşterea suprafeţelor apte să producă struguri pentru vin cu denumire de origine controlată și promovarea, cu prioritate, în noile plantaţii a soiurilor româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european: Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Cadarcă, Frâncuşă şi Busuioacă de Bohotin".

De asemenea, România se va putea

promova mai bine pe pieţele terţe odată cu modernizarea tehnologiilor de producţie şi, implicit, prin obţinerea de vinuri calitativ superioare, dar şi prin continuarea implementării măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, în special pentru viticultorii deţinători de suprafeţe mici şi mijlocii, dar cu potenţial calitativ înalt, pretabil produselor 'de nişă'.

De asemenea, în vederea prefinanţării cheltuielilor aferente măsurilor accesate prin PNDR în 2019 - 2023, în bugetul MADR sunt cuprinse sumele destinate prefinanţării cheltuielilor aferente schemelor de plăţii care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

În România, viticultura constituie o activitate economică importantă, cu o piaţă de 450 de milioane de euro.

În Europa, România ocupă locul 5 ca suprafaţă viticolă şi locul 6 la producţia de struguri şi de vin.

(Sursa: www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

Proceduri de achiziție publică verificate cu sistemul Prevent

În perioada 20 iunie 2017 – 30 septembrie 2018, sistemul PREVENT a analizat, în vederea prevenirii conflictului de interese, un număr de 16.256 de proceduri de achiziție publică cu o valoare totală de 72 miliarde lei (aprox. 15,4 miliarde euro).

Procedura cu cea mai mare valoare analizată de PREVENT în primul an de funcționare a fost de 2,8 miliarde lei (aprox. 615 milioane euro), iar procedura cu cea mai scăzută valoare de 46,95 lei (aprox. 10 euro).

Totodată, sistemul a prevenit 68 de cazuri de conflicte de interese în achiziții publice, în valoare totală de 517,64 milioane lei (aprox. 111 milioane euro). În aceste cazuri, ANI a emis avertismente de integritate în vederea eliminării cauzelor care au dus la apariția posibilelor conflicte de interese.

Astfel, în 51 dintre cele 68 cazuri notificate de sistem, conducătorii autorităților contractante au înlăturat cauzele care generau conflictele de interese, în timp ce în două cazuri ANI a declanșat din oficiu procedura de evaluare a conflictului de interese întrucât aceste cauze nu au fost eliminate.

Potrivit art. 9 , Legea nr. 184/2016: „Neluarea de măsuri ca urmare a primirii unui avertisment de integritate sau necompletarea formularului de integritate potrivit art. 6 alin. (4) declanşează din oficiu procedura de evaluare a conflictului de interese, după finalizarea procedurii de atribuire, exclusiv cu privire la persoanele faţă de care sunt incidente prevederile Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare.“

În alte 15 cazuri pentru care s-au emis avertismente de integritate, Agenția Națională de Integritate va proceda la aplicarea art. 9 din Legea nr. 184/2016, în situațiile în care nu vor fi înlăturate cauzele conflictelor de interese.

În 38 de situații, ANI a notificat Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) pentru posibile nereguli în procedurile de achiziție, rezultate din analiza PREVENT.

Dintre cele 16.256 de proceduri analizate, 8,5% se referă la contracte finanțate din fonduri europene iar o treime dintre aceste proceduri conțin 79.950 contracte subsecvente (loturi).

În analiza PREVENT au fost luate în considerare date și informații cu privire la 2.208 de autorități contractante, 12.842 de operatori economici și 228.424 de persoane, reprezentanți instituții publice și ofertanți.

Rezultate în perioada iulie – septembrie

2018 În perioada iulie – septembrie 2018, ANI a

analizat prin intermediul sistemului informatic PREVENT, în vederea prevenirii conflictului de interese, un număr de 256 de proceduri de achiziție publică cu o valoare totală de 2 miliarde lei (aprox. 441,3 milioane euro).

Dintre aceste proceduri, aproximativ 16,8% se referă la contracte finanțate din fonduri europene.

Totodată, aproximativ 20% din totalul procedurilor conțin 855 de contracte subsecvente (loturi).

Mai mult decât atât, în aceeași perioadă au fost emise 14 de avertismente de integritate.

Clarificări acordate persoanelor interesate

Până în prezent, persoanele interesate au solicitat peste 680 de clarificări cu privire la cadrul legal incident.

Majoritatea solicitărilor se referă la completarea câmpurilor din cuprinsul Formularului de Integritate, obligativitatea completării Formularului de Integritate, lipsa ofertanților, etc.

Ce este și cum funcționează sistemul PREVENT

Sistemul PREVENT a fost lansat la sfârșitul lunii iunie 2017 cu scopul de preveni conflictele de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică prin instituirea unui mecanism de verificare ex-ante, din perspectiva situaţiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor iniţiate prin sistemul electronic de achiziţii publice, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri.

Concret, acest mecanism de prevenție presupune analizarea datelor și a informațiilor introduse în Formularul de integritate de către persoana responsabilă din cadrul autorității contractante prin interconectarea sistemului PREVENT cu baze de date relevante (Oficiul Național al Registrului Comerțului - ONRC, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date – DEPABD).

Elementul de noutate al sistemului PREVENT este dat de faptul că poate identifica automat prezumtivele relații ce pot exista între persoane din autoritatea contractantă și persoane din cadrul operatorilor economici ce au calitatea de ofertanți în cadrul procedurilor de achiziție inițiate de o autoritate contractantă.

În cazul depistării unui posibil conflict de interese, ANI emite un avertisment de integritate, iar autoritatea contractantă trebuie să ia toate măsurile de îndepărtare a posibilului conflict emis de sistemul PREVENT.

(Sursa: https://www.integritate.eu/Home.aspx)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

Zero birocrație prin POCA

Secretariatul general al Guvernului (SGG), în calitate de beneficiar, implementează pentru o perioadă de 26 de luni, începând din mai 2018, proiectul: „Zero birocrație – mecanism integrat de identificare și simplificare a sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni”– cod SIPOCA 399.

Proiectul dispune de un buget în valoare totală de 7,823,092.92 lei, din care valoarea eligibilă este de 7,823,092.92 lei, valoarea neeligibilă, inclusiv TVA fiind de 0 lei.

Contribuția de la Uniunea Europeană reprezintă 6.570.135,63 lei (83,9838629%), restul de 1.252.957,29 lei (16,01613715%) fiind contribuția beneficiarului.

Obiectivul proiectului este acela de reducere a birocrației și de simplificare a procedurilor pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni prin sintetizarea concluziilor analizelor elaborate până în prezent de către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și nu numai.

De asemenea, prin dezvoltarea de noi instrumente metodologice de măsurare și reducere a birocrației și pilotarea lor în cadrul a 5 instituții centrale selectate dintre MDRAP, MM, MFP, MADR, MMJS, MT, MS, se vor orienta mai bine serviciile publice furnizate către cetățean și mediul de afaceri și se va asigura digitalizarea lor prin intermediul unei interfețe tip ghișeu unic.

Prin identificarea și soluționarea elementelor birocratice din cadrul proceselor aferente serviciilor publice analizate, activitățile proiectului vor contribui la optimizarea proceselor decizionale adresate cetățenilor și mediului de afaceri.

Fondurile proiectului, alocate prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, Obiectivul specific – 1.1. Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP, urmează să fie investite în direcția atingerii următoarelor rezultate:

Un document de analiză a serviciilor publice cu impact birocratic semnificativ asupra mediului de afaceri, altele decât cele arondate evenimentelor de viață, selectate din domeniile reglementate de ministerele selectate;

o Un pachet de instrumente metodologice noi de măsurare și reducere a birocrației: Burden hunting; Ghilotina reglementărilor și Metodologia de măsurare și reducere a „costurilor de conformare”;

Un mecanism integrat de simplificare a sarcinilor administrative pentru aproximativ 5 servicii publice selectate din domeniile reglementate de ministerele în cauză, identificate a avea cel mai mare impact birocratic, cu accent pe soluții cu referire la procesele de înregistrare-schimb de date-instrumentare dosare-plăți;

o Un mecanism definit în vederea operaționalizării noilor servicii publice selectate din domeniile reglementate de ministerele citate, digitalizate prin intermediul unei interfețe unice („ghișeu unic”), respectiv Operaționalizarea prin intermediul unei interfețe unice a noilor servicii publice digitalizate și integrarea acestor servicii cu alte instrumente similare (serviciile aferente evenimentelor de viață, cloud guvernamental etc);

o Document de analiză a serviciilor publice cu impact birocratic semnificativ asupra cetățenilor, altele decât cele arondate evenimentelor de viață, selectate din domeniile reglementate de ministerele citate. Prin acest rezultat se urmărește: Realizarea analizei serviciilor publice cu impact birocratic semnificativ pentru cetățeni și Selectarea unui număr de aproximativ 5 servicii publice din domeniile reglementate de ministerele țintă, nearondate evenimentelor de viață;

Mecanism integrat de simplificare a sarcinilor administrative pentru aproximativ 5 servicii publice selectate din domeniile reglementate de ministerele în cauză, identificate a avea cel mai mare impact birocratic, cu accent pe soluții cu referire la procesele de înregistrarea-schimb de date-instrumentare dosare-plăți;

Mecanism definit în vederea operaționalizării noilor servicii publice selectate din domeniile reglementate de ministerele țintă, digitalizate prin intermediul unei interfețe unice („ghișeu unic”);

Trei proiecte pilot de operaționalizare a instrumentelor metodologice de măsurare și reducere a birocrației, inclusiv bazele de date și rezultatele cantitative, obținute cu rol de suport decizional pentru simplificare și de benchmarking;

Câte un act normativ sistematizat și adoptat, pentru fiecare dintre cele trei proiecte pilot de operaționalizare a instrumentelor metodologice de măsurare și reducere a birocrației pentru serviciile publice selectate din domeniile reglementate de MDRAP, MM, MFP, MADR, MMJS, MT, MS;

Activități de diseminare a instrumentelor și metodologiilor rezultate din proiect.

(Sursă: https://sgg.gov.ro/new/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Creșterea economică, migrația, viitorul UE și alegerile

România se laudă cu cea mai mare creștere economică din UE, dar românii continuă să plece masiv din țară.

Dar, de regulă, nu pleacă doar sărmanii, persoanele fără venituri și fără locuri de muncă, ci și persoanele educate, cu calificări înalte.

Sunt alegerile europarlamentare de anul viitor o șansă de a schimba tendința, sau, dimpotrivă, o vor accentua?

România, ca și alte state din estul Europei, a fost o destinație atractivă pentru investitorii străini, după aderarea la UE.

Perioada 2006-2008 a reprezentat vârful în privința atragerii de investiții străine directe, dar criza financiară a afectat puternic economia locală și interesul investitorilor pentru România.

Astfel, de la fluxuri de circa 8 miliarde de euro anual înainte de criză, investițiile au coborât spre 2-3 miliarde în 2009-2013 și în 2017 abia au ajuns la 4,7 miliarde de euro, circa jumătate din nivelul înregistrat în 2008.

Creșterea treptată a investițiilor străine a mers în paralel cu expansiunea economică.

În ultimii ani, economia a crescut accelerat, pe fondul consumului privat stimulat de reduceri de taxe și creșteri salariale, care au fost de altfel criticate atât de analiști, cât și de organismele europene.

În 2017, economia României a crescut cu

aproape 7 procente, cel mai mare avans al PIB din UE, dar această creștere alimentată de consum nu este de durată.

În acest an, creșterea a frânat spre 4 procente, o valoare încă robustă, dar mult sub așteptările Guvernului.

Creștere economică mare, dar și sărăcie extinsă

Se pare că expansiunea economică nu a adus o creștere proporțională a bunăstării.

Nivelul veniturilor rămâne modest în comparație cu media europeană, cu toate creșterile salariale din ultima vreme, iar o mare parte din populație este sub pragul de sărăcie.

Astfel, România este una dintre cele trei țări membre UE (alături de Bulgaria și Grecia) în care peste 1/3 din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, cu 35,7% din locuitori aflați în această situație.

Dar, pe lângă sărăcie și situația economică nefavorabilă din timpul crizei financiare, sunt și alte considerente care stau la baza migrației, precum dezamăgirea față de evoluția societății sau lipsa perspectivelor de dezvoltare, apreciază sociologii.

Cu alte cuvinte, dacă ar trăi bine în România, nu ar pleca de aici.

Momentul Revoluției din 1989 a fost depășit cu mari speranțe, oamenii având mari așteptări și speranțe, crezând că o să le meargă din ce în ce mai bine.

Apoi, dezamăgiți, au început exodul masiv către Occident, iar intrarea în Uniunea Europeană a accentuat acest fenomen.

Mulți dintre cei plecați s-au obișnuit cu viața din Occident și nu-și mai propun să revină, cum se gândeau după plecare.

Ba chiar, atunci când condițiile se înrăutățesc, cum a fost acum câțiva ani în Spania sau mai recent în Italia, preferă să se mute într-o altă economie dezvoltată, precum țările nordice sau Germania.

De altfel, potrivit Oficiului Federal de Statistică, anul trecut au emigrat în Germania mai mulți români decât sirieni.

Românii au fost în 2017, dintre cetățenii statelor UE, cei mai numeroși imigranți în Germania, 73.000 oameni, peste polonezi (34.000), croați (33.000) sau bulgari (30.000).

De fapt, un raport al Organizației Națiunilor Unite menționa România ca fiind a doua țară din lume în topul celor care au pierdut din cauza migrației cei mai mulți locuitori.

Potrivit ONU, 3,4 milioane de români au ales, între 2005-2015, să trăiască în alte țări.

Conform ultimului Eurobametru, din martie 2018, inegalitățile sociale, migrația și șomajul sunt în topul preocupărilor europenilor.

În România, inegalitățile sunt abia pe locul trei, după subiectele privind creșterea economică și migrația”.

Guvernul speră, însă, că va putea atrage înapoi în țară măcar o parte dintre cei plecați, dar analiștii sunt sceptici, spunând că doar relansarea economică nu poate opri migrația.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

De altfel, numai în 2017, an cu o creștere economică de 6,9% și extrem de benefic pentru portofelele românilor (datorită creșterilor de salarii, de pensii, și reducerilor de taxe), peste 220.000 de cetățeni români au emigrat.

Cât pierde economia din „fuga creierelor”

Astfel că, în ciuda faptului că România rămâne o destinaţie atractivă pentru multe companii, pe fondul unei fiscalități atractive și costurilor mai mici, investitorii sunt alungați, uneori, de lipsa de forță de muncă calificată, pe fondul brain drain.

Un raport al PwC arată că, în mod special, companiile private nu pot găsi personal calificat, din cauza fugii creierelor, iar consecințele economice ale acestui fenomen echivalează numai în România cu 6% din PIB.

În acest context, alegerile europene se anunță un bun prilej pentru discuții privind migrația, chiar dacă în campania electorală se vor discuta mult mai mult subiecte interne decât teme internaționale.

Pe de altă parte, declarațiile de independență față de UE ale unor politicieni par să fi trezit euroscepticismul în populație căci, potrivit celui mai recent sondaj al Parlamentului European, publicat în luna octombrie, doar 49% dintre români mai cred că apartenența țării la UE este un lucru bun, față de un procent de 59% în aprilie.

Totuși, 43% dintre români au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, și 63% și-ar dori ca legislativul european să aibă un rol mai important, în condițiile în care gradul de informare şi interesul faţă de alegerile europene din 2019 sunt în creştere.

Paradoxal, teme economice sunt pe primele locuri în interesul românilor, deși politicienii nu cred că economia va fi atât de prezentă în campanie cât justiția.

În schimb, Parlametrul arată că temele prioritare pe care le doresc discutate în campania electorală cetățenii români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%).

Probabilitatea ca agenda internă să domine campania pentru alegerile europene este ridicată, pentru că subiectele de politică internă sunt mai apropiate de interesul alegătorilor și al jurnaliștilor.

Doar că, de data aceasta, alegerile europene au o importanța crucială pentru însăși supraviețuirea Uniunii, și, deci, a locului și rolului țării noastre în cadrul Uniunii.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Peste 1/3 din români riscă sărăcia și excluziunea socială

Anul trecut, peste 35% dintre români era

expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, potrivit datele Eurostat.

La nivelul Uniunii Europene, 112,9 milioane de persoane (22,5% din populația UE) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială, adică se încadrau cel puțin într-una din următoarele categorii: persoane aflate în risc de sărăcie, persoane ce se confruntă cu privaţiuni materiale grave şi persoane ce trăiesc în familii cu o intensitate a muncii foarte scăzută (în care adulţii au utilizat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă anul anterior).

Tendința este de descreștere a ponderii populației supuse riscului, atât în România cât și în Uniunea Europeană.

Totuși, peste 1/3 din populație era, în 2017, expusă riscului de sărăcie și excluziune socială în trei state membre UE: Bulgaria (38,9%), România (35,7%) și Grecia (34,8%).

La polul opus, cele mai mici ponderi ale populației expusă riscului erau în Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%) și Slovacia (16,3%).

Potrivit datelor statistice, 1 din 6 europeni risca sărăcia în 2017, adică venitul disponibil era mai redus decât pragul național al riscului de sărăcie.

Circa 23,6% dintre români au un venit disponibil (după plata transferurilor sociale) mai mic de 7.388 lei/an, în cazul unui adult singur, sau 15.516 lei/an (o familie formată din doi adulți și doi copii cu vârsta sub 14 ani).

Aproape 20% dintre locuitorii României se confruntă cu privațiuni materiale grave, adică nu-și pot plăti facturile, nu-și pot încălzi adecvat locuința sau nu își permit o să plece pentru o săptămână în vacanță.

Procentul este triplu comparativ cu media europeană de 6,9%, și doar în Bulgaria (30%) și Grecia (21,1%) sunt mai mulți cetățeni în stare de deprivare materială severă.

În schimb, la capitolul intensitatea muncii, România stă mai bine decât media UE.

Astfel, doar 6,9% dintre românii în vârstă de până la 60 de ani locuiesc în gospodări cu intensitate redusă a muncii, în timp ce ponderea medie europeană este de 9,3%.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

SUMAR

Programul de lucru al Comisiei pentru 2019 – pg.1

Curtea de Conturi Europeană validează conturile UE – pg.2

O Europă care protejează – pg.4

Tabloul de bord al piețelor de consum 2018 – pg.6

Concluziile Consiliului European – pg.7

Acord comercial și de investiții UE-Vietnam – pg.8

Președinția Strategiei UE – SUERD pentru Regiunea Dunării – pg.9

Apartenența României la UE este un lucru bun ? – pg.10

Cooperarea interregională dă roade! – pg.11

Un sfert de miliard de € pentru mediu și politici climatice – pg.12

Fond de investiții de 100 milioane € pentru energie nepoluantă – pg.13

Modex România - exercițiu al Mecanismului UE de protecție civilă – pg.14

Consolidarea subsidiarității și proporționalității în elaborarea politicilor UE – pg.15

Ghișeul unic online – pg.16

SELFIE pentru predarea și învățarea digitală – pg.17

România, restanțieră la educație și formare – pg.18

Erasmus+ 2019 - buget de 3 miliarde € - pg.19

Bioeconomia - teren fertil pentru investiții – pg.20

Eurodeputații interzic articolele de plastic de unică folosință – pg.21

Strategii de specializare inteligentă pentru o economie mai durabilă – pg.22

Restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole și promovarea vinurilor – pg.23

Proceduri de achiziție publică verificate cu sistemul Prevent pg.24

Zero birocrație prin POCA – pg.25

Creșterea economică, migrația, viitorul UE și alegerile – pg.26

Peste 1/3 din români riscă sărăcia și excluziunea socială – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/ www.euractiv.ro www.agerpres.ro https://www.integritate.eu/Home.aspx https://sgg.gov.ro/new/)