PROGRAMUL COMUNITATE INCLUZIVĂ – MOLDOVA

Raport trimestrial de activitate

1 Aprilie – 30 Iunie, 2012

Prezentat către:

Mental Health Initiative

Prezentat de:

Charles J. Hooker, III, CEO

Ludmila Malcoci, Director Executiv

LISTA ABREVIERILOR

AEE – Proiectul Acces Egal la Educaţie (parte a C4A-MD)

PRFB – Programul de Reintegrare în Familie Biologică

C4A-MD – Programul Comunitate Incluzivă – Moldova (vers.en – Community for All – Moldova)

DE – Director Executiv

Departamentul SSF – Departamentul Servicii de Suport pentru Familii KHSIMA

Departamentul DCL – Departamentul Dezvoltării Cadrului Legal KHSIMA

Departamentul DSC – Departamentul Dezvoltării Serviciilor Comunitare KHSIMA

GACSM – Grupul de Acţiune Comună în Strategii Media

HMI / OSF – Health Media Initiative / Open Society Foundations

KHS SUA – Keystone Human Services Statele Unite ale Americii

KHSIMA – Keystone Human Services International Moldova Association

ME – Ministerul Educaţiei

MF – Ministerul Finanţelor

MMPSF – Ministerul Muncii, al Protecţiei Sociale şi Familiei

MS – Ministerul Sănătăţii

MI – Memorandum de Înţelegere

OSI/ECP – Open Society Institute/ Programul Early Childhood

CRMPP – Consultaţia Republicană Medico-psiho-pedagogică

PID – Plan Individual de Dezvoltare

PDI – Program de Dezinstituţionalizare

PIA – Plan Individual de Asistenţă

PEI – Plan Educaţional Individualizat

PP – Program de Prevenire

CC – Casă Comunitară

EM – Echipă Mobilă

SIB-R – Scala revizuită de evaluare a abilităţilor individuale

SAPD – Serviciul de Asistenţă a Persoanelor cu Dizabilităţi

TR – Termeni de Referinţă

COMUNITATE INCLUZIVĂ – MOLDOVA

Raport trimestrial de activitate

(1 Aprilie – 30 Iunie, 2012)

Prezentare generală: Harta serviciilor dezvoltate în cadrul Programului C4A-MD

Programul Comunitate Incluzivă – Moldova activează în 28 din 35 raioane ale Republicii Moldova.

Puncte de reper: 1. În perioada de raportare, următoarele acte normative elaborate cu sprijinul C4A-MD au fost

aprobate de către Guvern: Regulamentul Cadru şi Standardele Minime de Calitate pentru Serviciul de Asistenţă Personală (decizia guvernamentală nr. 314 din 23.05.2012), Regulamentul Cadru şi Standardele Minime de Calitate pentru serviciul Respiro (d.g. nr. 413 din 14.06.2012) şi Regulamentul privind redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale (d.g. nr. 351 din 29.05.2012).

2. Pînă în prezent, cu suportul KHSIMA, au fost elaborate şi aprobate următoarele acte normative: Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi; Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi; Regulamentul Cadru şi Standardele minime de calitate pentru serviciile Casă Comunitară, Locuinţă Protejată, Echipă Mobilă, Asistenţă Personală şi Respiro; Regulamentul privind realocarea fondurilor în cadrul reformei sistemului rezidențial şi Metodologia implementării educaţiei incluzive în şcoli.

3. În baza Schemei financiare de realocare a mijloacelor elaborată de C4A-MD pentru susţinerea plasării persoanelor dezinstituţionalizate din Casa-internat din Orhei în servicii comunitare, începând cu 2012 din bugetul de stat sunt alocate 932,1 mii lei pentru opt servicii noi (2 – Serviciul Locuinţă Protejată, 3 – Serviciul Casă Comunitară, 3 – Asistenţă Parentală Profesionistă) dezvoltate în cadrul Programului C4A-MD în parteneriat cu APL din patru raioane (Ialoveni, Orhei, Soroca şi Călăraşi) pentru 25 de copii şi adulţi cu dizabilităţi, dezinstituţionalizaţi din Casa-internat din Orhei.

4. Pînă în prezent, C4A-MD a prestat servicii pentru 2206 persoane, inclusiv 1114 copii şi adulţi cu dizabilităţi şi 1092 părinţi ai acestora. Comparativ cu trimestrul anterior, numărul beneficiarilor deserviţi a crescut cu 406, inclusiv 87 de copii care au început să beneficieze de suport în incluziune școlară în 10 şcoli pilot. Serviciul Sala de Lutoderapie a înregistrat o creştere de 120 de beneficiari şi Echipa Mobilă a deservit cu 25 beneficiari mai mulţi decât în trimestrul precedent.

Beneficiarii C4A-MD, Ianuarie 2009 - Iunie 2012

Program Persoane cu dizabilităţi Părinţi

Reintegrare în familia biologică 42 42

Program de dezinstituţionalizare 50 50

Program de prevenire 43 43

Asistenţă parentală profesionistă 3 3

Plasament familial specializat 1 1

Casă comunitară 14

Locuinţă protejată 8

Echipă mobilă 263 263

Centrul de resurse în educaţia incluzivă 1691 169

Ludoterapie 4342 434

Asistenţă în educaţia incluzivă 873 87

TOTAL 1114 1092

                                                            1 Acest număr include şi cei 38 de copii care au beneficiat de educaţie incluzivă în primele 5 şcoli pilot  

2 Copiii beneficiază de asistenţă pentru o perioadă de maxim 10 zile. Lunar, acest serviciu oferă asistenţă unui număr de aproximativ 40 de copii. 

3 Acest număr include şi beneficiarii din cele 10 şcoli pilot suplimentare. 

5. 68 de copii şi adulţi au fost dezinstituţionalizaţi din instituţia din Orhei, cu 10 mai mult decât în trimestrul trecut. Din numărul total de copii dezinstituţionalizaţi 42 au fost reintegraţi în familii biologice (cu patru mai mult), 14 – plasaţi în Serviciul Casă Comunitară (cu 6 mai mult), 8 – în Serviciul Locuinţă Protejată, trei persoane au fost transferate în Asistenţă Parentală Profesionistă şi un adult în Plasament Familial Specializat.

6. 40 din 43 persoane (cu unu mai mult decât în perioada anterioară) referite Programului de către MMPSF şi Consultaţia republicană medico-psiho-pedagogică (CRMPP) au fost prevenite de instituţionalizare şi continuă să locuiască în familiile lor (cu excepţia unui beneficiar care a decedat în acest an).

7. Pentru toate persoanele integrate în familiile lor după dezinstituţionalizare cu ajutorul C4A-MD -au fost elaborate Planuri Individualizate de Asistență şi li s-a aplicat Scala revizuită de evaluare a abilităţilor individuale.

8. 100% din persoanele care se află în asistenţa directă a programului C4A-MD mai mult de 3 luni au beneficiat de Planuri Individuale de Asistență şi SIB-R.

9. 90% dintre beneficiarii programului care au primit asistenţă timp de un an şi-au îmbunătăţit semnificativ abilităţile motorii, de interacţiune socială şi comunicare, precum şi deprinderile de viaţă independentă şi în comunitate.

10. Toţi beneficiarii care au avut probleme comportamentale și-au îmbunătăţit semnificativ comportamentul după 12 luni de intervenţii.

11. Toate persoanele care s-au mutat în comunităţi/au evitat instituţionalizarea sunt integrate cel puţin într-un serviciu comunitar.

12. C4A-MD a creat 63 de servicii de suport familial (cu 15 mai multe decât în trimestrul precedent) şi 22 de servicii comunitare pentru susţinerea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi.

Servicii dezvoltate în cadrul C4A-MD

Denumirea serviciului Unităţi (până în

Martie 2012) Unităţi (până în

Iunie 2012)

Servicii bazate pe

familie

Asistenţă parentală profesionistă 3 3

Plasament familial specializat 1 1

Cadru didactic pentru beneficiarii serviciilor bazate pe familie

8 8

Cadru didactic în şcoli pilot 5 16

Psihopedagog 17 18

Asistenţă personală 14 17

Subtotal 48 63

Servicii bazate pe comunitate

Serviciul Respiro (2 servicii, 4 furnizori de servicii) 2 2

Casă comunitară 3 3

Locuinţă protejată 2 2

Echipa mobilă 9 9

Centru de resurse în educaţia incluzivă 5 5

Serviciul de Ludoterapie 1 1

Subtotal 22 22

Total 70 85

13. KHSIMA pilotează educaţia incluzivă în 15 şcoli din 12 raioane. Implementarea Metodologiei de incluziune educaţională a fost extinsă în şapte comunităţi suplimentare.

14. KHSIMA a încheiat cu APL: 22 acorduri de parteneriat în vederea creării şi implementării serviciilor comunitare, 4 acorduri de parteneriat pentru crearea serviciilor de Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat şi 19 acorduri de parteneriat pentru implementarea educaţiei incluzive, inclusiv 12 cu autorităţile raionale şi 7 pentru pilotarea educaţiei incluzive în alte şapte şcoli suplimentare. Aceste acorduri contribuie la asigurarea durabilităţii serviciilor create.

15. C4A-MD a contribuit la crearea a 159 locuri de muncă (acest număr include atât funcțiile vacante, cât și funcțiile de suport specializat pe termen scurt).

Locuri de muncă create

Tipul serviciilor Nr. de unităţi

Finele lunii martie 2012 Finele lunii iunie 2012Specialişti de suport (asistenţi personali, profesori, psiho-pedagogi)

39 43

Prestator Asistenţă parentală profesionistă

3 3

Prestator Plasament familial specializat

1 1

Prestator Serviciul Respiro 4 4 Personalul Casei Comunitare 18 18 Personalul Locuinţei Protejate 8 8 Personalul Echipei Mobile 60 60 Coordonator al Centrului de Resurse în Educație Incluzivă

5 5

Coordonatorul Sălii de ludoterapie

1 1

Cadru didactic de sprijin în şcoli pilot

5 16

Total 144 159

16. C4A-MD a dezvoltat capacităţile prestatorilor de servicii, actorilor comunitari, părinţilor şi echipei

programului. Până la moment, au fost desfăşurate 7648 persoane/zile de instruire, inclusiv 788 persoane/zile de instruire pe parcursul perioadei de raportare.

17. 100% din comunităţile partenere (52) ale Programului au elaborat Planuri de prevenire a instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi.

Dificultăţi/obstacole: 1. Lipsa serviciilor comunitare şi a serviciilor specializate pentru persoanele cu dizabilităţi creează

obstacole în procesul de implementare a C4A-MD şi dificultăţi în sprijinul beneficiarilor la nivelul comunităţilor.

2. Fluctuaţia cadrelor în serviciile nou create din cauza salariilor mici. 3. Rezistenţa administraţiei instituţiei din Orhei faţă de procesul de dezinstituţionalizare. 4. Dificultăţi în promovarea şi implementarea serviciilor comunitare pentru persoanele cu

dizabilităţi mintale (serviciile Casă Comunitară, Locuinţă Protejată, Plasament Familial Specializat şi Asistenţă Parentală Profesionistă) la nivel raional din cauza nivelului scăzut de

responsabilitate a administraţiei publice locale privitor la procesul de dezinstituţionalizare şi la calitatea serviciilor care urmează a fi prestate persoanelor cu dizabilităţi mintale, precum şi din cauza resurselor financiare limitate, bugetate de către stat pentru aceste servicii (salarii şi costuri operaţionale mici).

*Necesităţi pentru dezvoltare (training, suport tehnic):

* Evenimente următoare (mese rotunde, participare la conferinţe internaţionale, etc.): * Informaţii relevante privind reformele în sistemul sănătăţii, educaţiei şi/sau politica bunăstării sociale care vor avea un impact asupra dizabilităţii mintale:

Balanţa venit-cheltuieli (procentul bugetului cheltuit până la moment): A se vedea rapoartele financiare.

                                                             * Secţiunea care va fi completată la necesitate, conform regulilor de raportare ale OSMHI. 

RAPORT DE ACTIVITATE DETALIAT:

Scopul proiectului: de a contribui la reformarea sistemului de îngrijire şi protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi în vederea incluziunii sociale a acestora prin: a) dezvoltarea serviciilor comunitare axate pe necesităţile persoanelor cu dizabilităţi şi ale familiilor/ îngrijitorilor acestora, b) dezvoltarea cadrului normativ legislativ pentru reglementarea serviciilor comunitare nou create, şi c) dezvoltarea mediului comunitar prietenos prin schimbarea atitudinilor şi comportamentelor populaţiei faţă de persoanele cu dizabilităţi.

Obiectivul 1: Dezvoltarea serviciilor comunitare axate pe necesităţile persoanelor cu dizabilităţi şi ale familiilor / îngrijitorilor acestora În vederea realizării acestui obiectiv Programul C4A-MD a fost axat pe implementarea următoarelor patru sub-obiective:

1. Suport familiilor pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi mintale în familia biologică, extinsă sau în Asistenţă Parentală Profesionistă.

2. Asistenţă comunităţilor şi prestatorilor de servicii în dezvoltarea serviciilor comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi mintale.

3. Asistenţă comunităţilor în incluziunea şcolară a copiilor cu necesităţi educaţionale speciale. 4. Dezvoltarea capacităţilor reprezentanţilor comunităţilor, prestatorilor de servicii şi

personalului C4A-MD în domeniul serviciilor comunitare de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi.

Sub-obiectivul 1. Suport familiilor pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi mintale în familia biologică, extinsă sau în Asistenţă Parentală Profesionistă4 Până în prezent, Programul C4A-MD a oferit servicii de suport familial pentru 139 beneficiari – cu 6 beneficiari mai mult decât în trimestrul precedent. Din numărul total de persoane care au beneficiat de servicii de suport familial: 46 sunt din Programul de Reintegrare în Familie (inclusiv trei din Asistenţă Parentală Profesionistă şi unul din Plasament Familial Specializat), 50 din Programul de Dezinstituţionalizare (inclusiv 24 de familii care beneficiază de asistenţă intensă în procesul de dezinstituţionalizare) şi 44 din Programul de Prevenire (Figura 1). În ultimul trimestru, 4 copii au fost reintegraţi în familiile lor biologice, iar un copil a fost prevenit de instituţionalizare. Din 139 persoane care au beneficiat de servicii de suport familial, 18 au ieşit deja din asistență, inclusiv două persoane care au decedat din cauza problemelor grave de sănătate.

                                                            4 Activităţile implementate în cadrul acestui sub-obiectiv au fost finanţate de OSF/MHI şi Fundaţia Soros Moldova / Fondul

de Urgenţă. OSF/MHI acoperă cheltuielile operaţionale şi activităţile de capacitare ale Programului. Fundaţia Soros Moldova / Fondul de Urgenţă, începând cu 1 octombrie 2010, a susţinut financiar următoarele activităţi: suport material pentru familii în vederea creşterii bunăstării copiilor, suport pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă şi pentru incluziunea şcolară, suport specializat.

Figura 1

În perioada de raportare, 15 persoane au fost dezinstituționalizate din Casa-internat Orhei şi alte două persoane au intrat în instituție. Din cele 15 persoane, 10 au fost dezinstituţionalizate cu sprijinul KHSIMA (șase au fost transferate în Casa Comunitară Hansca, iar patru au fost reintegrate în familia biologică). Celelalte cinci persoane au fost transferate la o altă instituţie cu profil psiho-neurologic, în baza unei decizii luate de Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Doi copii cu dizabilităţi mintale severe au fost transferaţi din Centrul de Plasament şi Reabilitare pentru Copii de Vârstă Fragedă din Chişinău în Casa-internat din Orhei. În ultimele două trimestre, patru copii au fost plasaţi în Casa-internat din Orhei. La moment, în instituţia din Orhei rămîn internate 256 de persoane cu dizabilităţi. Până în prezent, echipa C4A-MD a creat cu succes patru servicii de suport familial (trei Servicii de Asistenţă Parentală Profesionistă şi unul de Plasament Familial Specializat) şi 43 de servicii de de suport specializat (cadre didactice de suport, psiho-pedagogi şi asistenţi personali). În total, 47 de locuri noi de muncă au fost create în cadrul serviciilor de suport familial dezvoltate de KHSIMA, cu 4 mai mult decât în trimestrul precedent – Tabelul 1.

Tabelul 1 Servicii de suport familial şi locurile noi de muncă create

Denumirea serviciului Unităţi Locuri noi de muncă Asistenţă parentală profesionistă 3 3 Plasament familial specializat 1 1 Cadru didactic de suport 8 8 Psiho-pedagog 18 18 Asistent personal 17 17

Total 47 47

În ultimul trimestru, echipa C4A-MD a prestat 921 intervenţii de asistenţă pentru persoanele cu dizabilităţi şi familiile lor în procesul de incluziune socială. În total, programul C4A-MD a prestat

76855 de intervenţii de asistenţă pentru beneficiarii serviciilor de suport familial (Figura 2). Mai mult de jumătate dintre activităţi (60%) au fost realizate în teren (comunitate, casă/familie sau instituţii publice), inclusiv 125 de activităţi (14%) desfăşurate în Casa-internat din Orhei.

Figura 2

                                                            5  În ultimul  trimestru  au  fost  realizate  cu 125 de  intervenţii mai mult decât  în  trimestrul precedent. Acest  lucru  se 

datorează îmbunătăţirii calităţii procesului pentru perioada la care ne raportăm. Toate şedinţele Planificării Centrate pe 

Persoană şi SIB‐R pentru perioada  Ianuarie 2009 – Mai 2012 au fost revăzute şi  îmbunătăţite. Numărul activităţilor nu

include intervenţiile legate de SEM, SCC, SLP etc. 

 

Din Figura 2 se poate observa că, deşi numărul total de beneficiari este în creştere, numărul total de intervenţii realizate în perioada de raportare a scăzut în comparaţie cu trimestrul trecut. Această situaţie poate fi explicată prin prisma câtorva factori:

Echipa programului transferă personalului din serviciile de suport specializat şi părinţilor copiilor din ce în ce mai multe responsabilităţi de asistenţă a beneficiarilor. În perioada de raportare, au fost angajaţi încă patru specialişti de suport. Aceştia, împreună cu părinţii, sunt implicaţi în dezvoltarea deprinderilor de auto-deservire și oferă suport în procesul de incluziune școlară şi îmbunătăţirea comportamentelor problemă ale copiilor. În aceste cazuri, rolul angajaților Departamentului Servicii de Suport Familial se schimbă de la prestatori direcți de suport la actori care monitorizează procesul de asistență, iar asistenţa oferită de personalul din serviciile de suport specializat nu este introdusă în Total:Record, fapt care influențează asupra cifrelor finale.

În acest trimestru, echipa SSF a fost implicată în desfăşurarea a patru seminare de promovare a Asistenţei Parentale Profesioniste şi a Plasamentului Familial Specializat, precum şi în formarea şi capacitarea echipelor multidisciplinare în cadrul a şapte şcoli pilot.

O altă activitate importantă şi care necesită timp, desfășurată în perioada de raportare, a fost tabăra de vară pentru părinţi şi copii cu dizabilităţi. Echipa SSF a fost responsabilă de planificarea activităţilor, invitarea părinţilor, pregătirea actelor necesare care să permită participarea copiilor încă plasați în instituţia din Orhei, precum şi de instruirea grupurilor de voluntari, organizarea logistică a evenimentului şi participarea la activităţile taberei timp de patru zile.

La fel, pe parcursul acestei perioade, au fost patru zile naționale de sărbătoare, timp în care echipa KHSIMA nu s-a aflat în birou (în comparaţie cu o singură zi de sărbătoare din perioada precedentă). În plus, cinci dintre membrii SSF au fost în vacanţă pe un număr total de 48 de zile (cu 7 zile mai mult decât în trimestrul precedent).

Analizând Figura 2 în funcţie de tipul asistenţei, observăm că numărul activităţilor de evaluare a necesităţilor beneficiarilor a crescut de la 54 la 94 (numărul sesiunilor de Planificare Centrată pe Persoană a crescut de la 13 la 23, iar numărul sesiunilor de administrare a SIB-R - de la 5 la 14). În acelaşi timp, din cauza vacanţelor copiilor din aprilie (o săptămână) şi iunie (toată luna), suportul pentru incluziune școlară s-a redus de două ori. Totodată, așa cum în această perioadă echipa s-a concentrat pe oferirea de suport familiilor care au reintegrat / sunt în proces de reintegrare a copiilor lor, numărul activităţilor de asistenţă socială a ajuns de la 20% din trimestrul precedent la 31% în prezent. Evaluarea necesităţilor beneficiarilor şi ale familiilor lor. O etapă importantă în procesul de asistenţă a familiilor este Planificarea Centrată pe Persoană. În cadrul acestei activități, echipa SSF şi grupurile de suport evaluează progresul atins de beneficiari şi identifică noile necesităţi ale acestora. În perioada de raportare au fost desfășurate 23 sesiuni de Planificare Centrată pe Persoană, inclusiv 3 sesiuni iniţiale (pentru doi beneficiari reintegraţi în familiile lor şi un beneficiar aflat încă în programul de dezinstituţionalizare). În total, pînă în prezent, au fost realizate 240 de sesiuni iniţiale şi actualizate de Planificare Centrate pe Persoană și 21 sesiuni de Planificare Centrată pe Persoană - Steaua Polară (Figura 3).

Figura 3

Programul C4A-MD pune un mare accent pe implicarea activă a membrilor comunităţii în acordarea de asistenţă familiilor. Pentru toţi beneficiarii aflați în asistenţa C4A-MD au fost create grupuri comunitare de suport în componența cărora intră: diverși specialişti locali, membri ai comunităţii, prieteni şi persoane care pot să ofere ajutor în diferite situaţii. La fiecare şedinţă de Planificare Centrată pe Persoană, membrii grupului de suport se implică activ şi contribuie cu diferite resurse în vederea integrării beneficiarilor în comunitate. La moment, în componenţa grupurilor de suport sunt în total 600 de persoane. În perioada de raportare, instrumentul SIB-R a fost aplicat la 14 persoane, şase dintre care au fost evaluate pentru prima dată. În total, acest instrument a fost aplicat la 99 de beneficiari pe parcursul a 201 şedinţe (iniţiale şi actualizate). Suport comportamental. Pe parcursul perioadei de raportare, 12 persoane au continuat să beneficieze de suport comportamental în baza evaluărilor comportamentale şi a planurilor de suport comportamental (Anexa 1: Date referitoare la numărul comportamentelor problematice pentru perioada ianuarie - iunie 2012). De asemenea, în această perioadă, alți doi copii au fost evaluați comportamental (un copil recent dezinstituţionalizat şi unul prevenit de instituţionalizare); la moment, echipa este în proces de elaborare a planurilor de suport comportamental pentru aceşti doi beneficiari. Numărul intervenţiilor de suport comportamental a scăzut de la 51 în trimestrul precedent la 27 în trimestrul de raportare. Acest lucru se datorează faptului că membrii echipei SSF transferă responsabilitatea de implementare a planurilor către serviciile de suport specializat (asistenţi personali, cadre didactice de suport etc.) şi părinţi (în raportul final sunt incluse numai serviciile oferite nemijlocit de membrii echipei SSF). Astfel, zece din 12 persoane au beneficiat de asistenţa serviciilor de suport specializat în baza Planurilor de Suport Comportamental. Dintre aceştia, şase au fost asistaţi de psiho-pedagogi, trei – de asistenţi personali şi unul - de cadru didactic de suport.

Analiza detaliată a statisticilor referitoare la dinamica comportamentului problematic indică o tendinţă a diminuării comportamentului problematic în timp (Figura 4).

Figura 4

Conform datelor din Figura 4, majoritatea beneficiarilor (67%) care au primit asistenţă comportamentală în baza planurilor de suport comportamental și-au redus numărul comportamentelor problematice în cel puţin un tip de comportament ţintă, 42% - în cel puţin două tipuri şi 33% - în toate tipurile de comportament ţintă. Patru beneficiari (Beneficiarii 1, 5, 7, 8) și-au redus semnificativ rata comportamentului problematic datorită strategiilor comportamentale eficiente şi a implicării active a asistenţilor personali şi a membrilor familiilor în implementarea recomandărilor.

Figura 5

Figura 6

Figura 7

Figura 8

Alţi patru beneficiari (nr. 2, 3, 4 şi 12) au înregistrat progrese la unele tipuri de comportament şi regrese la alte tipuri. Această situaţie a fost influenţată de schimbarea mediului: un copil a participat la Tabăra de Vară şi a trebuit să se adapteze la mediu, oameni şi stimuli noi; un alt tânăr (beneficiarul 2) a fost integrat într-un Centru Comunitar; alţi doi copii (nr. 3 şi 4) au terminat anul academic la sfârșitul lunii mai şi acum își petrec majoritatea timpului acasă. Situaţia privind comportamentul problematic a rămas neschimbată în cazul a trei beneficiari (beneficiarul 9, 10, 11). Consiliere psihologică. În perioada de raportare, numărul de intervenții psihologice a rămas la acelaşi nivel ca şi în trimestrul precedent, în total au fost efectuate 33 de şedinţe de consiliere. În cea mai mare parte, părinții din programele de Prevenire şi Dezinstituţionalizare au beneficiat de consiliere psihologică. Problemele cu care se confruntă aceştia se referă la dificultatea de a comunica şi de a relaţiona cu propriii copii, precum şi la dificultatea copiilor lor de a se adapta şi integra în comunitate. Unele familii se confruntă cu acte de violenţă (în sânul familiei sau în afara ei). Echipa SSF, împreună cu specialiştii locali (lucrători sociali, poliţia sau reprezentanţi ai organelor de prevenire a abuzului), identifică problemele şi oferă consiliere, suport şi recomandări pentru depăşirea acestora. Asistenţă medicală. În perioada de raportare, numărul activităţilor de asistenţă medicală a crescut (de la 83 la 105). Numărul de beneficiari ai acestui tip de asistență a sporit de la 30 la 46, dintre care 16 din Programul de Reintegrare în Familia Biologică, trei din Serviciul de Asistenţă Parentală Profesionistă, unul din Plasament Familial Specializat, 17 din Programul de Prevenire şi nouă din Programul de Dezinstituţionalizare. 51% din numărul total de intervenţii au fost efectuate în teren (acasă, în instituţii medicale sau comunitate, în timpul Taberei de Vară) și 49% - în oficiu. Paisprezece persoane au beneficiat de tratament din donaţii (Fundaţia Mara din Olanda) şi, în rezultat, şi-au îmbunătăţit abilităţile intelectuale şi psihologice. Doi copii şi-au ameliorat deprinderile

motrice în urma activităţilor de reabilitare şi sporire a autonomiei personale. Medicul Programului este întotdeauna disponibil în situaţii critice şi referă copiii şi tinerii către serviciile de sănătate din comunitate, raion sau de nivel naţional. În perioada dată, au fost efectuate șapte consultaţii, patru investigaţii şi 17 contacte cu instituţiile medicale. De asemenea, medicul echipei monitorizează situaţia a 18 copii şi tineri care suferă de epilepsie sau convulsii şi oferă asistenţă şi recomandări cu privire la ameliorarea stării de sănătate a acestora. Grație intervențiilor și suportului medical, din numărul total de copii cu sindrom epileptic, șase nu mai au convulsii, dar continuă să fie monitorizați, cinci au nevoie în continuare de tratament intensiv din cauza regresiei (activitate epileptică ridicată), un copil înregistrează progrese, iar alţii cinci sunt stabili. Suport pentru incluziunea şcolară şi sporirea autonomiei personale. În perioada de raportare, numărul intervenţiilor realizate nemijlocit de echipa SSF pentru incluziunea şcolară şi sporirea autonomiei personale a beneficiarilor s-a redus de două ori (Figura 2). Acest lucru se explică prin vacanţele copiilor din această perioadă (în lunile aprilie şi iunie), precum şi prin implicarea suportului specializat în oferirea acestor tipuri de servicii, ceea ce a dus la schimbarea rolului specialiștilor SSF de la prestatori direcţi de suport la responsabili de monitorizarea procesului de suport. În perioada respectivă, încă trei beneficiari ai SSF au început să beneficieze de suport specializat, doi dintre care au beneficiat de suportul asistentului personal, iar unul - de suport psiho-pedagogic. Prin urmare, a crescut numărul specialiştilor angajaţi de KHSIMA pentru oferirea suportului pentru incluziunea şcolară şi sporirea autonomiei personale pentru beneficiarii SSF. În total, până în prezent, echipa C4A-MD a angajat 43 de persoane (opt cadre didactice de suport, 18 psiho-pedagogi şi 17 asistenţi personali), care au oferit asistenţă specializată pentru 40 de beneficiari SSF (21 din Programul de Integrare în Familia Biologică, 16 din Programul de Prevenire, doi din Serviciul de Asistenţă Parentală Profesionistă şi unul din Serviciul de Plasament Familial Specializat). În total, pe parcursul perioadei de raportare, pedagogii și specialiștii de suport angajaţi de KHSIMA au oferit 7958 ore de suport pentru incluziunea şcolară şi dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarilor (88,4 ore pe lună per beneficiar). 60% dintre beneficiarii care au primit asistenţă în procesul de instruire şi în dezvoltarea deprinderilor au fost dezinstituţionalizaţi din internatul din Orhei. Numărul copiilor incluși în școală a crescut cu doi, un copil fiind inclus în şcoala primară, iar altul - în grădiniță. În total, pînă în prezent 29 de copii au fost incluși în școală, dintre care 27 sunt în şcoli comunitare (trei la grădiniţă) şi doi copii cu dizabilități mintale grave merg la şcoli speciale. La finele acestui an academic (în mai 2012), în urma evaluărilor școlare, toţi cei 29 de copii au fost promovați să treacă în următoarea clasă, inclusiv trei copii care vor trece din şcoala primară în gimnaziu şi un copil care a absolvit grădiniţa şi din septembrie va merge în clasa I. Dezvoltarea abilităților de autonomie personală a fiecărui beneficiar reprezintă unul din elementele cheie în susținerea incluziunii sociale a tuturor beneficiarilor Programului. Evaluarea prin intermediul SIB-R oferă o imagine de ansamblu asupra gradului de autonomie personală a beneficiarului de la începutul asistenței până în momentul de faţă. În perioada de raportare, 14 persoane cu dizabilități au fost evaluate cu ajutorul instrumentului SIB-R, dintre care șase au fost evaluați pentru prima

dată, iar ceilalți opt - repetat. Instrumentul SIB-R indică scorurile standard în domeniile de bază ale dezvoltării personalităţii (motricitate, interacţiune socială, autonomie persoanlă și trai în comunitate), care, fiind convertite la aceeaşi scară numerică, permit compararea rezultatelor unui individ atinse în diferite perioade de timp, precum şi compararea performanţelor persoanelor din diferite categorii de vârstă. Figurile 9-12 prezintă rezultatele a 13 copii / adulţi cu dizabilităţi dezinstituţionalizaţi din Casa-internat din Orhei şi reintegraţi în familiile lor biologice, înregistrate pe parcursul ultimilor 3 ani (au fost selectaţi numai beneficiarii programului RFB la care au putut fi calculate scorurile standard).

Figura 9

Din Figura 9 se observă că în perioada dintre administrarea inițială a SIB-R și actualizarea lui prima dată (la fiecare 12 luni), 92% dintre copii au înregistrat progrese în traiul în comunitate şi că acest indice a scăzut la 77% în perioada dintre a doua şi a treia administrare. Totuşi, dacă comparăm cu datele obținute în rezultatul aplicării ultimului SIB-R, observăm că toţi beneficiarii evaluaţi prezintă îmbunătăţirea deprinderilor de trai în comunitate.

Figura 10

Din Figura 10 putem observa că pentru îmbunătăţirea motricității este nevoie de mai mult timp, din cauza necesităţii intervenţiilor specializate (masaj, intervenţii chirurgicale, tratamente medicale etc.). Totuşi, cu sprijinul KHSIMA – 85% dintre beneficiarii evaluaţi au înregistrat îmbunătăţiri la acest domeniu.

Figura 11

Conform Figurii 11, 85% dintre beneficiari şi-au îmbunătăţit autonomia personală pe parcursul ultimilor 3 ani, fapt care se datorează asistenţei cumulative oferită de echipa C4A-MD, suportul specializat şi părinţii copiilor. Prin îmbunătăţirea deprinderilor de auto-deservire şi de igienă, beneficiarii au devenit mai independenţi.

Figura 12

Figura 12 indică faptul că, în primul an de trai în comunitate, 92% dintre beneficiari și-au îmbunătăţit semnificativ deprinderile sociale şi de comunicare. Pe parcursul perioadei de asistenţă, în ultimii 3

92%

61%

46%

100%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Inițial ‐actualizarea 1

Actualizararea 1 ‐Actualizarea 2

La fiecareactualizare

Inițial - situația curentă

Ponderea beneficiarilor care au înregistrat progrese la domeniul "Interacțiune socială"

ani, 100% dintre copiii evaluaţi au obţinut rezultate mai bune în acest domeniu. Viaţa în comunitate îi oferă copilului posibilitatea de a fi în diferite situaţii (de exemplu: merge la şcoală, la cumpărături, participă în diferite evenimente din comunitate etc.), fapt care contribuie la lărgirea cercului său de relaţii, la acceptarea lui de comunitate şi, în consecință - să devină parte componentă a acesteia. În concluzie, toţi cei 13 beneficiari reintegraţi în familiile lor biologice şi care au primit asistenţă pe parcursul a trei ani au înregistrat progrese în toate cele patru domenii de dezvoltare. Cea mai semnificativă creştere a fost semnalată pe parcursul primului an de asistenţă (cu excepţia motricității). Acest lucru demonstrează impactul uriaş pe care îl are tranziţia de la viaţa într-o instituţie rezidențială la viaţa în comunitate asupra persoanelor cu dizabilităţi. Doar prin simpla schimbare a mediului, copiii încep să aibă noi roluri sociale şi mai multe posibilităţi de a deveni independenţi. Asistenţă socială şi suport pentru îmbunătăţirea bunăstării copiilor / adulţilor (amenajarea spaţiului personal, procurarea îmbrăcămintei, mobilierului, echipamentului etc.) și incluziunea lor socială. Pe parcursul perioadei de raportare, Comitetul Executiv al KHSIMA a aprobat 12 bugete pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi facilitarea incluziunii sociale a copiilor şi tinerilor dezinstituţionalizaţi din instituția din Orhei sau preveniţi de instituţionalizare. În total, din iunie 2009 până în iunie 2012, Programul C4A-MD a oferit suport de acest tip pentru 72 familii (cu două familii mai mult decât în trimestrul precedent), dintre care 44 din RFB şi DI şi 28 din PP. În ultimele trei luni, au fost realizate 36 de activităţi pentru ameliorarea bunăstării copiilor. Suma totală a suportului acordat familiilor biologice în perioada iunie 2009 - iunie 2012 constituie 249,504.93$ SUA, dintre care 17,382.85$ SUA constituie suma pentru perioada curentă de raportare. Suma medie a asistenţei unui beneficiar este de 3,465.35 $ SUA. Suportul oferit beneficiarilor în cadrul Programul C4A-MD este focusat pe patru domenii: dezvoltarea deprinderilor de viaţă şi suport pentru incluziunea şcolară, îmbunătățirea condițiilor de trai şi creșterea bunăstării economice a familiei, îmbunătățirea stării de sănătate şi alte tipuri de suport (în special, transportarea bunurilor procurate la familii). Analiza suportului arată că în perioada de raportare - cea mai mare parte a fost axată pe dezvoltarea autonomiei personale şi a incluziunii şcolare (60%), urmată de cheltuielile pentru îmbunătățirea condițiilor de trai şi bunăstarea economică a familiei (30%), îmbunătăţirea stării de sănătate (7%) şi alte tipuri de suport (3%). Asistenţă juridică. În perioada de raportare, opt beneficiari (cinci din RFB şi trei din PP) au primit asistenţă juridică din partea Programului C4A-MD (64 de activităţi). Asistenţa juridică acordată a fost focusată pe următoarele categorii de necesități: obținerea diferitor acte de identitate (de ex: buletin de identitate sau pașaport), obţinerea documentelor oficiale de proprietate (teren, casă), prezentarea cazului în sala de judecată, combaterea şi prevenirea violenţei domestice, obţinerea unor mijloace băneşti sau partajarea averii în caz de divorţ. Este important de menționat că, în perioada de raportare, cu ajutorul juristului C4A-MD, 25 de beneficiari au fost referiți către serviciile para-juriştilor din comunitate, pentru a fi ajutaţi să-şi rezolve problemele legale la nivel local.

Activităţi de monitorizare. În total au fost realizate 133 de activităţi de monitorizare. Familiile care au deja o situaţie stabilă şi au depăşit perioada de adaptare, ai căror copii sunt deja integraţi în comunitate şi beneficiază de servicii comunitare, sunt monitorizate de asistentul social comunitar şi de un manager de caz al Programului C4A-MD. În unele situații, în funcţie de necesităţi, aceste familii mai pot primi asistenţă din partea C4A-MD. Pregătirea copiilor şi adulţilor pentru transferarea lor din instituţia din Orhei în familiile lor sau în servicii comunitare. În perioada de raportare a fost desfășurată Tabăra de Vară pentru 21 copii şi 30 de îngrijitori (părinţi, fraţi, prestatori de servicii), inclusiv 16 copii din instituţia din Orhei şi 19 îngrijitori, pe cale să îşi reintegreze copiii – care reprezintă grupul țintă cu care lucrează echipa FSS în vederea reintegrării copiilor în familia lor biologică. Promovarea serviciilor de Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat. Echipa SSF continuie să promoveze şi să dezvolte serviciile de Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat. În perioada de raportare, au fost semnate două acorduri de parteneriat privind dezoltarea serviciilor de Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat în două raioane. Până acum, KHSIMA a semnat şapte acorduri de acest gen, inclusiv cinci privind dezvoltarea serviciului Asistenţa Parentală Profesionistă şi două - Plasamentul Familial Specializat. De asemenea, în ultimul trimestru, au fost desfășurate patru seminare de promovare a serviciilor în patru comunităţi: satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă; satul Cosăuţi, raionul Soroca, satul Moscovei, raionul Cahul; satul Sineşti, raionul Ungheni. În ultimele şase luni, conform noii strategii a KHSIMA de promovare şi dezvoltare a Serviciilor de Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat - au fost organizate 13 seminare de promovare. În rezultatul acestor seminare de promovare, opt familii au manifestat interes în prestarea acestor tipuri de servicii, trei dintre care - în perioada de raportare. Aceste familii au fost evaluate iniţial de către reprezentanţii Programului. Din potenţialele familiile identificate, numai două au depus cerere oficială de a deveni prestatori de servicii (una pentru Asistenţă Familială Profesionistă şi alta pentru Plasament Familial Specializat). Aceşti prestatori de servicii vor fi aprobați în trimestrul următor la nivel local şi raional. Celelalte şase familii nu sunt eligibile conform rezultatelor evaluării sau au refuzat să mai presteze astfel de servicii, chiar dacă iniţial şi-au dat acordul. Este important de menționat că în perioadă de raportare, C4A-MD a început să participe la şedinţele Direcţiei Municipale pentru Protecţia Copilului unde au loc discuţii şi activităţi de informare pentru potențialii prestatori de servicii de Asistenţă Parentală Profesionistă din mun. Chișinău. În plus, doi dintre specialiştii KHSIMA au participat la Conferinţa Internaţională privind Serviciul Asistenţă Parentală Profesionistă, unde a fost împărtăşită experienţa altor state cu privire la acest serviciu. Alte activităţi relevante pentru acest obiectiv. În perioada de raportare echipa SSF a beneficiat de suportul experților KHSI, Dr. Michael DeWulf şi Andrea Layton, în elaborarea strategiilor de suport comportamental pentru beneficiarii cu probleme comportamentale. Tot în această perioadă, echipa SSF a participat la seminarul MANDT unde au fost prezentate informaţii şi dezvoltate abilități de bază în procesul de asistenţă a beneficiarilor (mai multe detalii vor fi oferite ulterior, intr-o altă secţiune a raportului). O altă activitate relevantă pentru acest obiectiv se referă la cooperarea cu Crossroads Hong Kong care va oferi diverse materiale pentru familiile nevoiaşe din Program. În

acest sens, în perioada de raportare echipa SSF a facilitat o serie de vizite în teren ale reprezentatului acestei organizații. La fel, echipa SSF a facilitat o vizită a unui grup de experți din Ucraina în Republica Moldova. În cadrul acestei vizite, echipa FSS a împărtășit grupului din Ucraina din experiența și rezultatele atinse în ultimii ani. Tot în perioada de raportare, echipa SSF a început să lucreze asupa unei direcţii noi, care vizează dezvoltarea proiectelor de antreprenoriat şi consolidarea capacităților de antreprenoriat a familiilor cu venituri reduse. Sub-obiectivul 2. Asistenţă comunităţilor şi prestatorilor de servicii în crearea serviciilor comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi mintale.6 Până în prezent, echipa Programului C4A-MD a dezvoltat cu succes 22 de servicii comunitare (trei Case Comunitare, două Locuinţe Protejate, nouă Echipe Mobile, două servicii Respiro, cinci Centre de resurse pentru educaţie incluzivă şi un serviciu de ludoterapie în cadrul Secţiei de neuropsihiatrie pediatrică din cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului). 772 de beneficiari au beneficiat de serviciile sus menţionate (cu 31 mai mult decât în trimestrul precedent), după cum este arătat în Tabelul 2.

Tabelul 2 Beneficiari ai serviciilor bazate pe comunitate şi locurile de muncă create, număr

Denumirea serviciului Unităţi Beneficiari, total Locuri noi de muncă

create, total

Casă Comunitară 3 14 18

Locuinţă protejată 2 8 8

Echipă Mobilă 9 263 60

Serviciul Respiro 2 4 4 Centru de resurse în educaţie incluzivă

5 169 5

Ludoterapie 1 314 1

Total 22 772 987

În cadrul serviciilor dezvoltate au fost create 98 de locuri noi de muncă, inclusiv doi psiho-pedagogi: unul care oferă asistenţă specializată pentru un beneficiar plasat în Casa Comunitară Voloave şi altul care îi ajută pe cei patru beneficiari plasaţi în Locuinţa Protejată din Călăraşi. Dezvoltarea serviciilor comunitare noi Echipa C4A-MD susţine în continuare autorităţile publice locale în dezvoltarea şi implementarea serviciilor bazate pe comunitate. În perioada de raportare, administraţiile publice locale din zece raioane în care au fost dezvoltate noile servicii au beneficiat de asistență tehnică în elaborarea proiectelor de buget pentru anul 2013 pentru serviciile Casă Comunitară, Locuinţă Protejată, Asistenţă Personală, Echipa Mobilă şi serviciul Respiro. KHSIMA a subcontractat un consultant

                                                            6 Activităţile desfăşurate în cadrul acestui sub-obiectiv au fost susţinute financiar de către OSF/MHI şi Soros Moldova/

Emergency Fund. OSF/MHI a susţinut costurile operaţionale şi componenta de dezvoltare a capacităţilor. Soros Moldova/ Emergency Fund a oferit suport pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor. 7 Aici sunt incluşi şi doi psiho-pedagogi angajaţi de KHSIMA să ofere asistenţă specializată pentru doi beneficiari plasaţi în servicii bazate pe comunitate.

financiar care a oferit suport echipei C4A-MD în proiectarea bugetului pentru fiecare serviciu în parte în conformitate cu cerinţele de bugetare. De asemenea, echipa programului C4A-MD a oferit asistenţă continuă personalului din serviciile comunitare atât în probleme ce ţin de management, cât şi în elaborarea, revizuirea şi implementarea Planurilor Individuale de Asistenţă ale beneficiarilor. În acest context, personalul din toate serviciile comunitare a participat timp de două zile la un atelier de lucru în terapie comportamentală şi la un atelier de lucru în sistemul Mandt, care au avut drept scop dezvoltarea capacităţilor şi însuşirea tehnicilor de lucru în oferirea de suport beneficiarilor cu probleme de comportament. Echipa C4A-MD, în colaborare cu Dr. Michael DeWulf şi Andrea Layton, reprezentanţi ai KHSI SUA, au vizitat Casele Comunitare din Mitoc şi Voloave, pentru a evalua progresele şi necesităţile beneficiarilor. Dr. DeWulf a oferit o serie de recomandări personalului Casei Comunitare din Hansca privind activitățile lor cu beneficiarii. Pentru a îmbunătăţi managementul, eficienţa şi transparenţa serviciului Casă Comunitară, echipa C4A-MD a organizat trei ateliere de planificare (câte unul lunar) cu coordonatorii serviciilor comunitare. Atelierele au avut drept scop raportarea activităţilor realizate în ultima lună de activitate, evidenţierea rezultatelor şi a dificultăţilor întâlnite, precum şi planificarea sarcinilor pentru luna următoare. În mai 2012, echipa C4A-MD a pregătit pentru organizaţia Crossroads un raport despre serviciile comunitare şi beneficiarii serviciilor Casă Comunitară şi Locuinţă Protejată şi a actualizat lista necesităţilor serviciilor existente şi a celor care urmează a fi create. În plus, echipa Departamentului Dezvoltare Servicii Comunitare a distribuit Caselor Comunitare din Hansca, Voloave şi Mitoc şi serviciilor Locuinţă Protejată din or. Călăraşi şi Orhei ajutorul umanitar acordat de Helping Hand Moldova. Pentru transmiterea bunurilor au fost semnate procese-verbale de predare - primire. Dezvoltarea serviciului Casă Comunitară. Programul C4A-MD a întreprins un șir de măsuri în vederea conectării caselor comunitare la diferite utilităţi publice (aprovizionare cu gaz, apă, electricitate, telefon, etc.). În ultimul trimestru, KHSIMA a avut o întâlnire cu reprezentanţii organizaţiei SKIP din Edinburgh şi a organizat două vizite la casele comunitare din Voloave şi Hansca. Echipa a coordonat prin email posibilitatea implicării ulterioare a voluntarilor de la SKIP în activitatea caselor comunitare. Casa Comunitară din Hansca. Asistenţă tehnică în gestionarea serviciului Casă Comunitară. În perioada de raportare, şase copii cu dizabilităţi din instituţia din Orhei au fost transferaţi în Casa Comunitară Hansca. Echipa C4A-MD a oferit asistenţă Consiliului raional Ialoveni în pregătirea dosarelor beneficiarilor şi în obţinerea avizului de dezinstituţionalizare al MMSPF. În plus, personalul serviciului a fost asistat în procesul de pregătire pentru plasarea băieţilor (procurarea şi instalarea echipamentului, achiziţionarea produselor alimentare, de igienă şi gospodărie, etc.), precum şi la diferite activităţi gospodăreşti. În luna iunie, echipa C4A-MD a oferit suport coordonatorului Casei Comunitare Hasca în identificarea unui asistent medical pentru beneficiarii serviciului, dată fiind necesitatea unei asistenţe medicale sporite.

Documentele de recepţie finală a lucrărilor de construcţie a CC Hansca au fost aprobate de către o comisie specială, delegată de către Consiliul raional Ialoveni. Procesul-verbal al comisiei a fost aprobat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii. În perioada de raportare, din cauza unor probleme de conectare la reţeaua electrică survenite încă în trimestrul precedent, KHSIMA a semnat un nou contract cu compania de livrare a energiei electrice. Ca rezultat, Casa comunitară Hansca a fost conectată la electricitate. Acordarea suportului personalului Casei Comunitare din Hansca în acordarea serviciilor pentru şase beneficiari. Echipa C4A-MD a oferit suport personalului serviciului Casa Comunitară Hansca în îngrijirea şi asistarea beneficiarilor în perioada de adaptare. Deşi este prematur să menţionăm progresele beneficiarilor, dată fiind perioada redusă de plasare a beneficiarilor în serviciu (6 iunie, 2012), echipa a putut observa unele schimbări pozitive în comportamentul lor, cum ar fi: mâncatul într-un ritm mai lent (beneficiarul 6), băutul din cană (beneficiarul 3), spălatul vaselor (beneficiarul 1). Totodată, echipa a constatat și unele comportamente negative şi problematice ale băieților, precum: masturbarea în locuri publice (beneficiarii 4 şi 6), fuga şi comportament isteric (beneficiarul 1), refuzul de a dormi noaptea (beneficiarul 6) etc. Echipa C4A-MD continuă să acorde asistenţă Casei Comunitare Hansca în gestionarea comportamentelor problematice specifice perioadei de adaptare. În acest sens în baza observaţiilor zilnice au fost elaborate recomandări pentru fiecare beneficiar.  

Casa Comunitară din Mitoc Asistenţă tehnică în gestionarea serviciului Casă Comunitară. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a continuat să ofere suport atât autorităţilor publice locale din r. Orhei, cât şi coordonatorului Casei Comunitare din Mitoc în managementului serviciului. Astfel, echipa a oferit suport în coordonarea detaliilor administrative (colectarea facturilor, procurarea bunurilor, achitarea utilităţilor, monitorizarea personalului, etc.) şi în transferarea tuturor facturilor pe numele proprietarului serviciului. În acest trimestru, Casa Comunitară Mitoc a fost vizitată de către Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, însoţită de către jurnalişti şi alte persoane interesate. Cu această ocazie, echipa C4A-MD a făcut o succintă prezentare a serviciului şi a progreselor înregistrate de către beneficiari. La nivel local, membrii Departamentului Dezvoltare Servicii Comunitare au avut o sesiune de lucru cu reprezentanţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei în vederea îmbunătăţirii regulamentului cadru şi standardelor minime de calitate pentru serviciul Casă Comunitară, precum şi în vederea elaborării proiectului de buget pentru anul 2013. De Paştele Blajinilor echipa C4A-MD a însoţit unul dintre beneficiari la mormântul mamei lui. Acordarea suportului personalului Casei Comunitare din Mitoc în acordarea serviciilor pentru patru beneficiari. Echipa C4A-MD continuă să asiste personalul Casei Comunitare din Mitoc în procesul de prestare a serviciilor pentru patru beneficiari plasaţi în serviciu în August 2011. În perioada de raportare, au fost realizate 50 de intervenţii de asistenţă, cu una mai puţin în raport cu trimestrul precedent (Figura 13).

Figura 13

Asistenţa oferită beneficiarilor a fost focusată, în special, pe sporirea autonomiei personale. Unul dintre beneficiari continuă să beneficieze de consiliere psihologică, din cauza problemelor de depresie ale acestuia. Doi beneficiari beneficiază de suport comportamental. Toţi beneficiarii au beneficiat de ajutor material din partea organizaţiei Helping Hand Moldova. În această perioadă, cu suportul echipei C4A-MD au fost desfășurate sesiuni actualizate de Planificare Centrată pe Persoană şi au fost revizuite Planurile Individuale de Asistenţă pentru toţi beneficiarii Casei Comunitare Mitoc. Sesiunile de Planificare Centrată pe Persoană au evidenţiat următoarele progrese ale beneficiarilor:

- Beneficiarul 1 reacţionează mai adecvat la interdicţii şi nu îi mai este frică de străini; - Beneficiarul 2 şi-a îmbunătăţit manierele de comportare la masă, a încetat să strige, a

învăţat să utilizeze lingura şi, cel mai important, a început să mănânce mâncare solidă fără a face zgomot;

- Beneficiarul 3 a devenit mai activ şi mai încrezut în forţele proprii, şi-a vizitat rudele şi a început să utilizeze reţelele de socializare;

- Beneficiarul 4 a început să meargă independent, reuşind să facă câţiva paşi fără nici un fel de suport. Un alt progres important este că a fost vizitat de către mama sa, asta în condiţiile în care aceasta nu l-a vizitat niciodată în perioada în care beneficiarul s-a aflat în instituţia din Orhei.

Casa comunitară din Voloave Asistenţă tehnică în gestionarea serviciului Casei Comunitare. Echipa C4A-MD a continuat să ofere suport personalului Casei Comunitare din Voloave în soluţionarea problemelor manageriale (colectarea facturilor, procurarea bunurilor, achitarea utilităţilor, monitorizarea personalului etc.) şi să monitorizeze procesul de prestare a serviciilor (activitatea personalului şi relaţiile cu beneficiarii, precum şi acordarea suportului pentru sporirea autonomiei personale a beneficiarilor). Una dintre cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă acest serviciu este fluctuaţia sporită a cadrelor. În această perioadă, un angajat a demisionat şi alţi doi au depus cereri de eliberare din funcţie însă echipa C4A-MD a intervenit reuşind să-i convingă să-şi continue activitatea. În vederea mitigării acestui risc, echipa C4A-MD a organizat două şedinţe cu personalul serviciului pentru a

5 5 5 5

1 2222

3 211

2

1

Beneficiar 1 Beneficiar 2 Benefciar 3 Beneficiar 4

Sevicii de suport pentru beneficiariiCC Mitoc, aprilie-iunie 2012

Suport material

Suport pentru sporireaautonomiei personale

Consiliere psihologică

Suport comportamental

Monitorizare

identifica problemele şi soluţiile potrivite pentru prestarea adecvată a serviciilor. Recomandările identificate în cadrul şedinţei au fost prezentate Consiliului Administrativ al Casei Comunitare Voloave. De asemenea, echipa a oferit asistenţă tehnică managerului serviciului în planificarea bugetului şi motivarea personalului din serviciu. Acordarea suportului personalului Casei Comunitare din Voloave în prestarea serviciilor pentru patru beneficiari. Personalul din serviciul Casa Comunitară Voloave continuă să ofere suport pentru patru beneficiari plasaţi în serviciu în septembrie 2011. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a realizat 53 de intervenţii de suport pentru beneficiarii Casei Comunitare din Voloave (Figura 14).

Figura 14

În rezultat, toţi copiii din serviciu au beneficiat de suport comportamental, asistenţă pentru sporirea autonomiei personale şi monitorizare. În cadrul sesiunilor de monitorizare, au fost analizate dificultăţile cu care s-a confruntat personalul şi progresul beneficiarilor și au fost elaborate recomandări pentru fiecare beneficiar în parte. Cu ajutorul echipei C4A-MD, ajutorul umanitar (îmbrăcăminte şi articole pentru casă) oferit de organizaţia Helping Hand Moldova a fost distribuit beneficiarilor serviciului. Planurile Centrate pe Persoană şi Planurile Individuale de Asistenţă pentru beneficiarii Casei Comunitare Voloave au fost actualizate. Următoarele progrese au fost înregistrate de beneficiarii acestui seviciu:

- Beneficiarul 1 a înregistrat progrese în comunicare non-verbală, fiind capabil să arate, utilizând limbajul semnelor, că are nevoie să meargă la baie;

- Beneficiarul 2 a început să verbalizeze silabe simple, anunţă când are nevoie să meargă la baie și a început să iniţieze contacte sociale;

- Beneficiarul 3 face progrese la capitolul contact vizual; - Beneficiarul 4 a învățat să pregătească mâncare simplă şi a început să ajute la bucătărie.

Dezvoltarea serviciului Locuinţă Protejată Echipa C4A-MD a vizitat în acest trimestru satul Oxentea, pentru a discuta cu primarul şi asistentul social comunitar despre posibilitatea creării unui serviciu de Locuinţă Protejată în casa unui beneficiar al programului C4A-MD, dezinstituționalizat din Casa-internat din Orhei. În acest sens, au fost elaborate documentele necesare dezvoltării serviciului și au fost organizate două şedinţe de

6 6 6 6

2 2 31

1

5

2 1

3

3

2 2

1

1

Beneficiar 1 Beneficiar 2 Benefciar 3 Beneficiar 4

Servicii de suport pentru beneficiarii CC Voloave, aprilie-iunie 2012

Dezvoltarea abilităţilor

Suport pentru sporireaautonomiei personale

Asistenţă medicală

Suport comportamental

Monitorizare

lucru la nivel raional. În rezultat, Consiliul Raional Dubăsari a aprobat decizia de creare a serviciului Locuinţă Protejată și a semnat acordul de parteneriat cu KHSIMA în vederea dezvoltării şi implementării acestui serviciu în s. Oxentea, r. Dubăsari. În aceeaşi perioadă, au fost organizate mai multe activităţi de socializare pentru beneficiarii serviciului Locuinţă Protejată. Echipa C4A-MD a facilitat şi a însoţit beneficiarii Locuințelor Protejate din Călăraşi şi Orhei la un meci de fotbal culminat cu un spectacol de focuri de artificii, organizat în oraşul Chişinău. Beneficiarii au rămas foarte impresionaţi, mai ales că unii din ei nu au participat niciodată la un asemenea eveniment. KHSIMA a organizat o activitate de schimb de experienţă cu durata de trei zile pentru beneficiarii şi personalul Locuințelor Protejate din Călăraşi şi Orhei, unde, aceștia din urmă au avut posibilitatea să interacţioneze şi să discute problemele lor comune. Activitatea a avut drept scop identificarea progresului atins de beneficiari. La seminar au fost organizate, de asemenea, două ateliere de lucru. La primul atelier au participat beneficiarii serviciului Locuință Protejată, iar la cel de-al doilea – personalul din servicii. Pe parcursul serilor, atât beneficiarii cât şi membrii personalului au fost implicaţi în activităţi de socializare. În timpul acestor ateliere, a fost observată o îmbunătăţire a deprinderilor de comunicare, auto-deservire şi cooperare, precum şi a proceselor cognitive ale beneficiarilor, cum ar fi atenţia, memoria vizuală şi gândirea creativă. Personalul din serviciul Locuință Protejată a accentuat importanţa unor asemenea activităţi care permit evidenţierea anumitor trăsături de personalitate ale beneficiarilor și care în condiţii obişnuite rămân neobservate. Totodată, a fost înaintată propunerea ca aceste activităţi să fie organizate şi pentru beneficiarii şi personalul din serviciul Casă Comunitară. La solicitarea beneficiarilor serviciului Locuință Protejată, echipa C4A-MD a facilitat desfăşurarea unei vizite la instituţia din Orhei pentru a-şi revedea prietenii rămaşi în instituţie. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a fost implicată şi în elaborarea manualului operaţional al serviciului Locuință Protejată, participând împreună cu coordonatorii Locuințelor Protejate Orhei şi Călăraşi la mai multe sesiuni unde au avut loc discuţii la acest subiect. În plus, echipa C4A-MD a elaborat un curriculum cu subiecte de trening pentru personalul serviciului Locuință Protejată. Locuinţa Protejată din Orhei Asistenţă tehnică în gestionarea serviciului. Pe parcursul ultimului trimestru, echipa KHSIMA a continuat să ofere suport personalului Locunței Protejate din Orhei în soluţionarea problemelor manageriale (colectarea facturilor, procurarea bunurilor, achitarea utilităţilor etc.) și să monitorizeze procesul de prestare a serviciilor (activitatea personalului şi relaţiile cu beneficiarii, precum şi acordarea suportului pentru sporirea autonomiei personale a beneficiarilor). În această perioadă, datorită implicării active a echipei C4A-MD şi a coordonatorului serviciului, doi beneficiari au primit paşapoarte internaţionale. În perioada de raportare, un grup de voluntari al proiectului „Dance for Life” interesaţi de programul C4A-MD au organizat o activitate de promovare a modului sănătos de viață pentru beneficiarii Locuinței Protejate din Orhei. Acordarea suportului personalului Locuinţei Protejate din Orhei în prestarea serviciilor pentru beneficiari. Personalul serviciului continuă să acorde suport celor patru beneficiari plasaţi în Locuinţa Protejată în octombrie 2011. Pe parcursul perioadei de raportare, echipa C4A-MD a

efectuat 62 de intervenţii de asistenţă pentru beneficiarii Locuinţei Protejate din Orhei, cu 27 mai puţin decât în trimestrul precedent (Figura 15).

Figura 15

Pe parcursul perioadei de raportare, beneficiarii au înregistrat progrese în mai multe domenii. Unul dintre beneficiari şi-a sărbătorit ziua de naştere în luna mai, la eveniment fiind invitată și echipa C4A-MD. Participarea echipei C4A-MD la asemenea evenimente este foarte importantă din considerentul că anume în asemenea împrejurări este mai ușor de a duce observații asupra beneficiarilor și de a identifica necesitățile lor. Cu privire la domeniul interacțiune socială - este important de menționat faptul că toți beneficiarii serviciului și-au lărgit cercul de relații. Doi beneficiari au stabilit contacte cu familiile lor biologice. Ei au descoperit că vin din familii numeroase și că au mulți frați și surori. Un alt beneficiar și-a consolidat relațiile cu sora sa. Sora, împreună cu fiica acesteea, au participat la celebrarea zilei de naștere a băiatului și i-au adus cadouri. De asemenea, beneficiarii Locuinței Protejate din Călărași și-au îmbunătățit relațiile cu vecinii și și-au facut prieteni noi. Cu privire la gradul de dezvoltare cognitivă a beneficiarilor, și în acest domeniu au fost identificate progrese. Nivelul de dezvoltare cognitivă este un indicator care se aplică individual fiecărui beneficiar și care se măsoară prin evaluarea progresului de la un interval de timp la altul. Beneficiarii cu un nivel mai înalt de dezvoltare au învăţat deja să scrie câteva litere, să le identifice şi să le citească (beneficiarii 2, 3). Îmbinarea literelor în silabe este o sarcină dificilă pentru acești beneficiari, fapt pentru care această sarcină urmează a fi exersată mai mult în lunile viitoare. Beneficiarii cu nevoie mai sporită de suport şi-au îmbunătăţit abilităţile de transcriere (beneficiarul

1), precum şi capacitatea de a se concentra mai mult pe activitate şi de a respecta distanţa dintre simboluri şi semne (beneficiarul 4). Nivelul de autonomie personală a crescut semnificativ în ultimul trimestru. Beneficiarii pot rămâne ore întregi singuri, fără supravegherea personalului și au nevoie de asistenţă mai redusă în îndeplinirea treburilor casnice. Rămîne, totuşi, importantă necesitatea de asistenţă în planificarea timpului şi a bugetului, precum şi în accesarea serviciilor publice. Locuinţa Protejată din Călăraşi. Asistenţă tehnică în gestionarea serviciului. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a continuat să ofere suport în managementul serviciului Locuință Protejată din Călărași (colectarea facturilor, procurarea bunurilor, achitarea utilităţilor etc.) și să monitorizeze procesul de prestare a serviciilor (activitatea personalului şi relaţiile cu beneficiarii, precum şi acordarea suportului pentru sporirea autonomiei personale a beneficiarilor). Tot în acest context, echipa C4A-MD a coordonat întreg procesul de conectare la energia electrică a Locuinței Protejate din Călărași în conformitate cu standardele de stat (întîlniri cu reprezentanții Union Fenosa, procurarea și instalarea contorului electric etc.). Acordarea suportului personalului Locuinţei Protejate din Călăraşi în prestarea serviciilor pentru beneficiari. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a continuat să asiste personalul serviciului în acordarea asistenţei corespunzătoare beneficiarilor Locuinței Protejate. Astfel, echipa C4A-MD a efectuat 67 de intervenţii de asistenţă, cu 27 mai puţin decât în trimestrul precedent (Figura 16).

Figura 16

În perioada de raportare, psiho-pedagogul angajat de KHSIMA pentru alfabetizarea celor patru beneficiari din Locuința Protejată Călărași a continuat să presteze suport beneficiarilor. Activitățile

de alfabetizare contribuie la dezboltarea capacităților de comunicare a beneficiarilor, la creşterea nivelului lor de cunoştinţe generale, la dezvoltarea abilităților de a-și structura gândurile şi sentimentele în propoziţii, la îmbunătăţirea distribuţiei şi concentrării atenţiei, precum şi la îmbunătăţirea comportamentului lor social. Tot în această perioadă echipa C4A-MD a reuşit să identifice rudele unuia dintre beneficiari (beneficiar 2) care, pînă în prezent, nu ştiau de existenţa lui. Echipa programului împreună cu personalul serviciului au organizat prima întâlnire dintre beneficiar și rudele acestuia. Întălnirea a fost emoţionantă şi a avut un impact pozitiv asupra beneficiarului. În urma întâlnirii, rudele au decis să păstreze şi să consolideze comunicarea cu băiatul. Ulterior, beneficiarul şi-a vizitat fratele de două ori şi a fost luat în vizită pe o perioadă scurtă de timp la domiciliul acestuia. În urma acestei experiențe, echipa C4A-MD a elaborat un model de cerere pentru cazurile când beneficiarii părăsesc serviciul pentru o anumită perioadă de timp. Una din necesitățile de bază ale adulților plasați în serviciul Locuință Protejată este de a dezvolta activităţi generatoare de venit pentru auto-susţinere financiară. În acest context, echipa C4A-MD a analizat posibilitatea de a dezvolta o micro-afacere pentru beneficiarii acestui serviciu. Ideile de afaceri identificate au fost analizate din punctul de vedere al cost-eficienței, resurselor existente şi a factorului uman (motivaţia şi interesul beneficiarilor pentru o anumită idee de afaceri, capacitatea atât a beneficiarilor cît şi a personalului de a implementa cu succes o anumită idee de afacere etc). Iniţial, echipa C4A-MD a prevăzut ideea de a crea o seră. Pentru aceasta, echipa a organizat o întrevedere cu primarul oraşului Călăraşi la care s-a discutat posibilitatea de a acorda o porţiune de pământ în folosință serviciului Locuință Protejată Călăraşi. La sugestia primarului, echipa a evaluat două terenuri aflate în proprietatea primăriei. Din păcate, pe niciunul dintre terenuri nu poate fi construită o seră, din cauza lipsei de apă în apropierea acestora. Ulterior, echipa C4A-MD a prevăzut ideea de angajare în cîmpul muncii a beneficiarilor Locuinței Protejate. Astfel, echipa C4A-MD a negociat cu şeful organizaţiei comunal locative din oraşul Călărașii termenii şi condiţiile pentru angajarea a doi beneficiari (3 şi 4) în cadrul acestei organizații. Lucrul constă în selectarea materialelor plastice şi pregătirea lor pentru reciclare. Pentru un alt beneficiar a fost identificată posibilitatea de angajare în calitate de asistent al unui cizmar. În prezent, beneficiarul merge pentru câteva ore la cizmar, pentru a practica această meserie sub supraveghere. Beneficiarul 1 a fost referit Centrului de zi Epitrop din Călăraşi şi participă la activităţile centrului de trei ori pe săptămână. Doi beneficiari din Locuința Protejată Călăraşi şi-au sărbătorit zilele de naştere în acest trimestru (beneficiarii 1 și 2). Echipa C4A-MD, de asemenea, a participat la aceste evenimente. Dezvoltarea serviciului Echipă Mobilă Nouă Echipe Mobile create în nouă raioane ale Republicii Moldova continuă să preseteze servicii specializate persoanelor cu dizabilităţi și familiilor lor. Până la moment, 263 persoane cu dizabilităţi au beneficiat de serviciile Echipelor Mobile create în cadrul Programului C4A-MD, cu 25 persoane mai mult comparativ cu trimestrul precedent (Figura 17).

Figura 17

Pe parcursul perioadei de raportare, dintre cei 263 de beneficiari - 156 au beneficiat de asistenţă activă. În perioada aprilie-iunie 2012, cele nouă Echipe Mobile au desfăşurat 3660 de intervenţii, cu 577 intervenţii mai puţin decât în perioada precedentă de raportare (Figura 18).

Figura 18

Din Figura 18 putem observa că pe parcursul perioadei de raportare, comparativ cu perioada precedentă de raportare, numărul de intervenţii efectuate de Echipele Mobile a crescut în trei raioane (Hânceşti, Soroca şi Teleneşti), a scăzut în cinci (Ialoveni, Bălţi, Orhei, Edineţ şi Leova) și a rămas practic același în Municipiul Chişinău. Scăderea numărului de intervenţii în cinci raioane a fost determinată de mai mulţi factori, şi anume:

- În perioada de raportare, unii angajați ai Echipelor Mobile au fost în concediu de odihnă (coordonatorul şi medicul Echipei Mobile Ialoveni şi coordonatorul Echipei Mobile Leova), alţii în concediu de boală (asistentul social şi psihologul Echipei Mobile Ialoveni);

48

32

40

29

1925

2823

19

48

26

40

21 1923 24

19 18

0

10

20

30

40

50

60

Numărul de beneficiari ai serviciului EM

Numărul total al beneficiarilor(apr - iunie 2012)

Numărul total al beneficiarilor(ian - martie 2012)

Ialoveni Hîncesti Bălţi Orhei Soroca EdinețTeleneșt

iChișinău Leova

apr ‐ iunie 2012 797 214 268 248 814 173 698 332 116

jan‐ martie 2012 984 173 616 520 425 204 529 317 148

0100200300400500600700800900

1000

Numărul de intervenţii

Numărul de intervenţii realizate de către 9 EM

- Lipsa şi fluctuaţia cadrelor (asistentul social angajat în Echipa Mobilă Orhei a demisionat după numai două săptămâni de lucru; Echipa Mobilă Edineț a rămas fără şofer pentru o perioadă de timp; în Echipa Mobilă Leova lipsește psihologul; în Echipa Mobilă Teleneşti lipsește asistentul medical, iar în Echipele Mobile Ialoveni, Leova, Orhei şi Chişinău lipsește logopedul);

- Problemele legate de transport în raionul Ialoveni (unitatea de transport a fost blocată pentru o săptămână din cauza lucrărilor de reparaţie);

- În această perioadă trei Echipe Mobile (Orhei, Edineţ şi Bălţi) s-au concentrat mai mult pe revizuirea dosarelor beneficiarilor şi selectarea noilor cazuri pentru a intra în serviciu. Aceasta este o activitate de documentare şi nu este inclusă în numărul total de intervenţii.

Activităţile desfăşurate de Echipele Mobile se concentrează pe următoarele aspecte: evaluarea necesităţilor beneficiarilor (iniţială şi complexă, sesiuni de Planificare Centrată pe Persoană), acordarea asistenţei specializate beneficiarilor şi familiilor acestora, activități de monitorizare şi activități de management a serviciului. Repartizarea intervenţiilor efectuate de toate cele nouă Echipe Mobile pe parcursul perioadei de raportare pe tipuri de intervenţii este prezentată în Figura 19.

Figura 19

Conform Figurii 19, activitatea Echipelor Mobile se axează, în special, pe acordarea suportului specializat beneficiarilor serviciului (86%), care include: asistenţă socială, medicală, psihologică, logopedică şi Kinetoterapie. În mod ideal, fiecare dintre aceste tipuri de suport ar trebui să fie prestate în cadrul tuturor Echipelor Mobile, dar din cauza lipsei de specialişti, pe parcursul perioadei de raportare, patru Echipe Mobile nu au desfăşurat activităţi de logopedie (Ialoveni, Orhei, Leova şi Chişinău), Echipa Mobilă Teleneşti nu a oferit asistenţă medicală, iar Echipa Mobilă Leova nu a oferit consiliere psihologică beneficiarilor săi. Repartizarea intervenţiilor de asistenţă specializată efectuate de specialiştii Echipelor Mobile este prezentată în Figura 20.

8%4%

86%

2%

Tipuri de activităţi desfăşurate de EM, Aprilie ‐ Iunie 2012

Activităţi demanagement

Evaluare (initială,complexă, PCP)

Asistenţă specializată(as. psihologică,medicală, logopedică)

Monitorizare

Figura 20

Activităţile de evaluare a necesităţilor au constituit 4% din numărul total de intervenţii efectuate de Echipele Mobile pe parcursul perioadei de raportare (Figura 19). Aceste activităţi includ: evaluarea iniţială pentru a determina dacă copilul se înscrie sau nu în criteriile de admitere în serviciu, evaluarea complexă (socială, psihologică şi medicală) a beneficiarilor şi sesiunile de Planificare Centrată pe Persoană. Beneficiarii tuturor Echipelor Mobile au fost supuşi evaluării iniţiale şi complexe. Ca urmare a implementării planurilor individualizate de asistență, cu sprijinul Echipelor Mobile, au fost înregistrate următoarele rezultate:

- 235 de beneficiari au grupuri de suport la nivel de comunitate (specialişti, membri ai comunităţii, rude şi prieteni). Membrii grupurilor de suport au ajutat familiile să depăşească situaţiile dificile şi au susţinut incluziunea socială a copiilor.

- 131 de copii au beneficiat de alocaţii sociale, dintre care cel puţin 26% au recepţionat aceste alocaţii doar cu ajutorul Echipei Mobile.

- 78 de copii au beneficiat de servicii medicale de la diferite instituţii medicale raionale şi naţionale, centre de reabilitare etc.

- 50 de copii au primit servicii educaţionale, fiind incluşi în grădiniţe şi şcoli. - 46 de copii au beneficiat de servicii sociale, fiind incluși în centre de zi, centre de resurse

etc. Conform rapoartelor Echipelor Mobile (Anexa 2: Rapoartele Echipelor Mobile pentru aprilie-iunie 2012), principalele probleme cu care se confruntă acest serviciu sunt:

fluctuaţia cadrelor şi lipsa specialiştilor la nivel local: în Ialoveni – lipsa unui logoped şi şofer (coordonatorul serviciului îndeplineşte şi funcţia de şofer), în Chişinău – lipsa unui logoped, în Leova – lipsa unui psiholog şi logoped, în Orhei – lipsa unui asistent social şi logoped, în Teleneşti – lipsa unui medic/asistent medical şi în Edineţ - lipsa unui coordonator (asistentul social îndeplineşte şi funcţia de coordonator);

accesul limitat la unitatea de transport (în unele cazuri Echipele Mobile împart aceeaşi unitate de transport cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei);

aşteptările mari ale familiilor care consideră că Echipele Mobile ar trebui să ofere inclusiv asistenţă financiară.

31%

32%

24%

13%

Distribuţia tipului de suport specializat oferit de EM, Aprilie ‐ Iunie 2012 

asistenţă socială

asistenţă psihologică

asistenţă medicală

asistenţă logopedică

Servicii Respiro Din 1 aprilie, echipa C4A-MD a reziliat acordul de colaborare cu ONG-ul „Femeia şi Copilul – Protecţie şi Sprijin” şi a început să dezvolte servicii respiro independent. În acest sens, în perioada de raportare au fost elaborate: planul de acţiuni pentru promovarea serviciilor respiro în alte raioane, bugetul necesar pentru acestor servicii, metodologia şi instrumentele de lucru (cereri de plasare, baza de date a beneficiarilor, chestionare). Echipa C4A-MD s-a întâlnit cu autoritățile raioanelor pilot, Orhei şi Edineţ, în care au fost dezvoltate servicii Respiro şi au discutat vis-a-vis de colaborarea ulterioară. Au fost revizuite acordurile de parteneriat dintre KHSIMA și cele două raione cu privire la dezvoltarea serviciilor Respiro. Serviciul Respiro în raionul Edineţ. În această perioadă, echipa a avut mai multe întrevederi cu şeful Direcției Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei din Edineţ, în urma cărora s-a decis că serviciul Respiro va fi dezvoltat având la bază Asistenţa Parentală Profesionistă, în conformitate cu prevederile Regulamentului Cadru şi Standardelor Minime de Calitate pentru Serviciile Respiro, aprobate de către Guvernul Republicii Moldova în perioada de raportare. Pentru a informa asistenţii sociali despre serviciile Respiro şi a identifica potenţialii beneficiari şi prestatori de servicii, echipa a organizat o masă rotundă în raionul Edineţ. La eveniment au participat 37 de lucrători sociali comunitari cărora le-au fost distribuite aproximativ 400 de chestionare pentru a colecta informaţii despre potenţialii beneficiari ai serviciului Respiro. Echipa a elaborat Termenii de Referinţă pentru actualii prestatori de servicii şi a semnat contracte noi de prestare a serviciilor respiro. Serviciul Respiro în raionul Orhei. În raionul Orhei, serviciul Respiro va fi dezvoltat în baza Centrului Multifuncţional din satul Peresecina. Astfel, în perioada de raportare, echipa a avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii Centrului, pentru a stabili metodologia şi termenii colaborării. Sub-obiectivul 3. Asistenţă comunităţilor în incluziunea educaţională a copiilor cu cerințe educaționale speciale.8 Asistenţa oferită de către KHSIMA în promovarea şi implementarea educaţiei incluzive a fost focusată pe dezvoltarea modelului şcolii incluzive pentru copii cu cerințe educaționale speciale în 15 comunităţi-pilot, dezvoltarea unui mediu favorabil pentru incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în instituţiile educaţionale (şcoli, grădiniţe), formarea opiniei nediscriminatorii a membrilor comunităţii faţă de copiii cu cerințe educaționale speciale incluşi în instituţii educaţionale, pilotareaarea Regulamentului-cadru şi a Standardelor de funcţionare a unităţii de învăţământ general incluzive din Republica Moldova şi promovarea Regulamentului şi a Standardelor la nivel naţional.

                                                            8Activităţile acestui sub-obiectiv sunt finanţate din cadrul proiectului Acces Egal la Educaţie susţinut de OSI Early

Childhood Program şi completează activităţile implementate de Programul C4A pentru incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităţi mintale în şcoli obişnuite. 

3.1. Dezvoltarea modelului şcolii incluzive pentru copii cu cerințe educaționale speciale în 15 comunităţi-pilot

Colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi organizațiile neguvernamentale în dezvoltarea politicilor în domeniul educaţiei incluzive. KHSIMA continuă să fie membru al Consiliului coordonator privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului și implementarea educației incluzive de pe lângă Ministerul Educaţiei. Pe parcursul perioadei de raportare, reprezentanţii KHSIMA au participat la o şedinţă a Consiliului, la care a fost discutată Strategia de comunicare „Promovarea Educaţiei Incluzive în Republica Moldova”. Reprezentanţii KHSIMA au venit cu recomandări pentru îmbunătăţirea strategiei şi au contribuit la elaborarea planului de acţiuni. De asemenea, în perioada de raportare, coordonatorul proiectului AEE a participat la seminarul naţional „Practici incluzive de învăţământ” organizat de Ministerul Educaţiei, unde au fost prezentate şi diseminate experienţa şi cele mai bune practici obţinute de Liceul Experimental de Educaţie Incluzivă „Pro Succes” din Chişinău. La acest seminar au participat şefii Direcţiilor Raionale de Învățământ din toate raioanele Moldovei, inclusiv din cele 12 raioane în care este implementat proiectul AEE. În acest trimestru, la cererea Ministerului Educaţiei, echipa C4A-MD a elaborat şi prezentat Nota Informativă privind activităţile de instruire realizate în cadrul proiectului AEE în perioada ianuarie – iunie 2012 (Anexa 3. Nota Informativă pentru ME). KHSIMA continuă să dezvolte parteneriate cu ONG-urile din domeniul educaţiei incluzive. În acest sens, în perioada de raportare, KHSIMA a avut o întrevedere cu reprezentanţii ONG-ului „Lumos”. Scopul acestei întâlniri a fost de a discuta despre colaborarea dintre organizații în acordarea de asistență şcolilor în care este pilotată metodologia educaţiei incluzive. În urma acestei întâlniri, s-a decis ca în cazul şcolii din Verejeni, KHSIMA va capacita în continuare cadrele didactice, iar ONG ”Lumos” va continua să sprijine copilul dezinstituţionalizat. În cazul satului Puhoi, ONG ”Lumos” va fi responsabil de instruirea cadrelor, iar KHSIMA va acorda în continuare suport pedagogic băiatului dezinstituţionalizat din Casa internat din Orhei. De asemenea, pe parcursul perioadei de raportare, la cererea Direcţiei de Învăţământ, Tineret şi Sport din raionul Ştefan Vodă, echipa KHSIMA a acordat suport în desfășurarea activității de instruire pentru managerii şcolilor din raion la tema: „Educația incluzivă: practici de succes”. În cadrul acestei activităţi, a fost prezentată experienţa Gimnaziului din satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă care este susţinut de KHSIMA în implementarea metodologiei incluziunii educaționale a copiilor cu cerințe educaționale speciale. La această instruire au participat 32 directori de şcoală din raion. La finele acestui seminar, Direcţia de Învăţământ din Ştefan Vodă a recomandat directorilor de şcoală din raion ca, începând cu luna septembrie 2012, să implementeze metodologia incluziunii educaționale elaborată de KHSIMA. Implementarea Metodologiei incluziunii educaționale a copiilor cu CES (inclusiv cu dizabilităţi mintale) elaborată de KHSIMA. KHSIMA a continuat să ofere suport Direcţiilor Generale de Învăţământ, Tineret şi Sport din 12 raioane şi administraţiilor a 15 şcoli-pilot în vederea implementării educației incluzive, aprobată de ME prin Ordinul Nr. 738, din 15 august 2011.

a. Activităţi de susţinere a primelor cinci şcoli-pilot în procesul implementării Metodologiei incluziunii educaționale a copiilor cu cerințe educaționale speciale

Pe parcursul perioadei de raportare, activitățile de susținere a primelor cinci şcoli-pilot au fost axate pe suportul echipelor multidisciplinare intrașcolare în evaluarea progreselor atinse de copiii cu cerințe educaţionale speciale incluși în şcoli şi în revizuirea planurilor educaţionale individuale, precum şi pe asistarea cadrelor didactice de sprijin în oferirea suportului specializat copiilor cu cerințe educaţionale speciale incluși în şcoli. În cele cinci şcoli-pilot sunt inclusi 50 de copii cu cerințe educaţionale speciale, 45 dintre care benefciază de suportul cadrelor didactice de sprijin (inclusiv zece care, datorită rezultatelor bune obţinute pe parcursul trimestrului trecut, au trecut de la asistenţa intensă a cadrelor de suport la asistenţă de nivel mediu), iar 38 sunt incluși cu PEI. Asistenţă acordată echipelor multidisciplinare. În trimestrul curent, echipele multidisciplinare din cinci şcoli-pilot au primit asistenţă în procesul de implementare a planurilor de acţiuni, în reevaluarea PEI-urilor şi monitorizarea progresului şcolar al copiilor cu cerințe educaţionale speciale. În urma activităţilor de reevaluare realizate la finele anului şcolar (în mai 2012), toţi cei 38 de copii incluși în şcoli cu PEI au fost promovați în anul următor de studii, inclusiv 11 copii care au susținut testele şi au trecut de la nivelul primar la cel gimnazial. Este important de menționat că pentru şase copii din cei 11 care au fost promovați de la un ciclu la altul au fost elaborate probe de examene adaptate – fapt care reprezintă o experiență nouă pentru Moldova. Această practică a fost implementată în patru școli pilot și urmează a fi disemintaă și în celelalte școli susținute de KHSIMA. De asemenea, în baza evaluării progresului înregistrat de copiii cu cerințe educaționale speciale, echipele multidisciplinare au decis că cinci copii din cei 38 cu PEI, datorită rezultatele bune pe care le-au obţinut pe parcursul acestui an academic, începând cu septembrie 2012, vor urma programa generală şcolară. Astfel, aceşti copii nu vor mai avea nevoie de PEI pentru incluziunea lor şcolară, dar vor continua să fie asistaţi de către cadrele didactice de sprijin. Acest indicator demonstrează că incluziunea şcolară a copiilor cu cerințe educaţionale speciale are un impact pozitiv asupra dezvoltării lor personale şi educaţionale. Majoritatea problemelor cu care se confruntă echipele multidisciplinare sunt legate de lipsa suportului specializat în şcoli (psiholog, logoped şi psihopedagog), precum şi de accesul limitat la instruire de specialitate de care au nevoie pentru activităţile lor. Asistenţă acordată cadrelor didactice de sprijin. În perioada de raportare, şase cadre didactice de sprijin angajate în cele cinci şcoli-pilot (în una dintre școli administraţia a decis să angajeze două cadre didactice de sprijin) au fost asistate în oferirea suportului direct pentru 45 de copii cu cerințe educaţionale speciale incluşi în aceste şcoli. Cadrele didactice de sprijin au implicat copiii în diferite activităţi comunitare, precum sărbătorirea Paştelui şi a Zilei Internaţionale a Copiilor, au organizat întâlniri cu actorii locali interesați de procesul de incluziune şcolară şi întâlniri cu asistenţii sociali comunitari pentru a coordona suportul necesar copiilor şi familiilor lor. De asemenea, cadrele didactice de sprijin au continuat să se întâlnească cu părinţii, pentru a discuta despre progresele copiilor lor şi a-i implica în procesul educaţional. Cadrele didactice de sprijin colaborează activ cu profesorii pentru a analiza rezultatele şi problemele copiilor şi a găsi soluţii pentru a spori incluziunea lor şcolară (Anexa 4. Rapoartele cadrelor de suport). În total, în perioada de raportare, cadrele didactice de sprijin au oferit 840 ore de suport direct pentru 45 de copii cu necesităţi educaţionale speciale incluși în şcoli (38 dintre care incluşi cu PEI). Scăderea numărului de ore de

suport faţă de perioada precedentă de raportare (cu 369 de ore mai puțin) este determinată de vacanţele școlare din această perioadă (o săptămână în aprilie şi toată luna iunie).

b. Activităţi de susţinere a celorlalte zece şcoli-pilot în procesul implementării Metodologiei de incluziune educațională a copiilor cu cerințe educaționale speciale

În acest trimestru, suportul acordat acestor zece şcoli a fost axat pe consolidarea capacităţilor echipelor multidisciplinare în organizarea întregului proces de educaţie incluzivă, pe implementarea PEI-urilor şi pe consolidarea capacităţilor cadrelor didactice de sprijin recent contractate în asistența copiilor cu cerințe educaţionale speciale în conformitate cu prevederile PEI. Asistenţa continuă oferită echipelor multidisciplinare şi cadrelor didactice de sprijin au facilitat implementarea metodologiei educaţiei incluzive în cadrul acestor zece şcoli-pilot. În total, în cele zece școli sunt integraţi 87 de copii cu cerințe educaţionale speciale (cu unul mai mult comparativ cu perioada precedentă de raportare), 73 dintre care au beneficiat de asistenţa cadrelor didactice de sprijin (cu 22 mai mulţi decât în trimestrul trecut) şi 55 sunt incluși cu PEI (cu unul mai mult decât în trimestrul trecut). Activităţi de follow-up pentru echipele multidisciplinare. Pe parcursul perioadei de raportare, au fost organizate opt activităţi de follow-up la tema „Rolul şi responsabilităţile echipelor multidisciplinare”. Conceptul acestor activităţi a fost bazat pe combinarea vizitelor de monitorizare cu formare şi asistenţă, la necesitate. În cadrul acestor activităţi, echipele multidisciplinare au fost ajutate să înţeleagă mai bine rolurile şi responsabilităţile lor ca echipă în dezvoltarea unui mediu incluziv şi a culturii incluzive în şcoli. De asemenea, echipele au fost asistate în planificarea participativă a activităţilor lor, luînd în considerație componentele şi obiectivele educaţiei incluzive (copii cu cerințe educaţionale speciale, părinţi, profesori şi comunitate). Pe parcursul activităţilor de follow-up, consultanţii C4A-MD au aplicat metode interactive de lucru şi au distribuit materiale de instruire care au contribuit la coeziunea membrilor echipei şi la dezvoltarea spiritului de echipă. La aceste activităţi de follow-up au participat 80 de persoane (membri ai echipelor multidisciplinare, reprezentanţi ai altor instituţii de învăţământ din comunitate, asistenţi comunitari). Astfel de activităţi de follow-up privind rolul şi responsabilităţile echipelor multidisciplinare în procesul de incluziune școlară au fost realizate în toate cele 15 şcoli pilot (inlcusiv șapte în trimestrele anterioare). În total, 159 de persoane au participat la aceste activităţi. Conform rezultatelor chestionarelor de evaluare, 100% din participanţi au apreciat înalt aceste activităţi, 95% au menţionat despre utilitatea materialelor de instruire în activitatea lor zilnică şi 95% au apreciat procesul participativ de luare a deciziilor. Administraţiile şcolare au menţionat că vor folosi experienţa planificării participative şi de luare a deciziilor pe care au practicat-o pe parcursul activităţilor de follow-up în activitatea lor ulterioară. În rezultatul acestor activităţi, a fost elaborată şi îmbunătăţită metodologia de dezvoltare şi de consolidare a capacităţilor echipelor multidisciplinare intrașcolare (Anexa 5. Rapoarte privind activitatea echipelor multidisciplinare; Anexa 6: Metodologia de consolidare a capacităţilor echipelor multidisciplinare). Echipele multidisciplinare capacitate posedă acum cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a sprijini şi instrui alte instituţii educaţionale din comunitate (şcoli şi grădiniţe) în implementarea metodologiei educaţiei incluzive. În trimestrul următor sunt planificate vizite de monitorizare în zece şcoli pilot în cadrul cărora se va oferi suport echipelor multidisciplinare în revizuirea PEI-urilor a 55 de copii cu necesităţi educaţionale speciale incluşi în şcoli (cu un copil mai mult decât în trimestrul precedent).

Dezvoltarea capacităţilor cadrelor didactice de sprijin. În perioada de raportare, a fost desfășurată o instruire inițială pentru cadrele didactice de sprijin recent contractate la tema: „Rolul cadrului didactic de sprijin în asistarea copiilor cu cerințe educaţionale speciale”. La această activitate au participat 17 persoane, inclusiv membrii ai echipei C4A-MD. De asemenea, la trening au fost prezentate modele de planicare şi raportare lunară a activității cadrelor didactice de sprijin. În rezultatul treningului, 10 cadre didactice de sprijin au început să acorde suport pentru 51 de copii cu cerințe educaţionale speciale incluși în 10 şcoli-pilot cu acest tip de suport (Anexa 7. Agenda seminarului de instruire a cadrelor didactice de suport; Anexa 8. Raportul instruirii). Ulterior, după instruirea iniţială, au fost realizate 10 activităţi de follow-up la tema „Metode de lucru cu copiii cu cerințe educaţionale speciale”. Scopul acestor activităţi a fost de a capacita cadrele didactice de sprijin în oferirea suportului direct pentru copiii cu cerințe educaţionale speciale, în colaborarea cu profesorii şcolari și cu părinţii copiilor şi în planificarea şi raportarea activităţilor desfășurate (Anexa 9. Planul activităţilor follow-up pentru cadrele didactice de suport). Pe parcursul acestor activităţi, consultantul AEE a monitorizat activitatea cadrelor didactice de sprijin în timpul lecţiilor, a evaluat portofoliile lor şi a formulat recomandări pentru îmbunătăţirea planurilor şi a rapoartelor de activitate. Totodată, au fost desfășurate consutații individuale cu cadrele didactice de sprijin unde acestora le-au fost prezentate recomandări metodice de îmbunătăţire a activității lor, precum şi diferite materiale didactice de suport. De asemenea, pe parcursul activităţilor de follow-up, consultantul AEE a discutat cu profesorii claselor în care sunt incluşi copiii cu cerințe educaționale speciale şi le-a prezentat diferite metode didactice interactive, sugestii privind planificarea mai eficientă a lecţiilor pentru a-i implica pe aceşti copii în procesul educational și colaborarea cu cadrele didactice de sprijin. Rezultatele evaluării realizate de consultantul AEE ca urmare a observațiilor făcute în timpul lecţiilor, a analizei documentelor cadrelor didactice de suport (rapoarte, planuri) şi a discuţiilor individuale au fost prezentate în cadrul unei şedinţe cu administraţia şcolii, coordonatorul echipei multidisciplinare și cadrul didactic de sprijin. La aceste şedinţe, au fost scoase în evidenţă aspectele pozitive ale activităţii cadrelor didactice de sprijin şi au fost formulate recomandări pentru îmbunătăţirea activității lor (Anexa 10. Raport privind consultanţa oferită cadrelor didactice de sprijin). În rezultatul activităţilor de follow-up, activitatea cadrelor didactice de sprijin s-a îmbunătăţit, precum şi colaborarea lor cu cadrele didactice din școală. Dacă la începutul acestui proces profesorii şcolari aveau o atitudine ostilă faţă de cadrele didactice de sprijin, acum aceştia colaborează şi chiar solicită suportul cadrelor didactice de sprijin. De asemenea, cu ajutorul cadrelor didactice de sprijin, părinţii se implică mai activ în procesul educaţional şi sunt mai optimiști privind incluziunea în şcoală și rezultatele copiilor lor. Totuşi, există în continuare necesitatea de a lucra cu părinţii, mai ales cu acei care încă nu se implică în procesul educaţional al copiilor lor (Anexa 11. Rapoartele cadrelor didactice de sprijin din zece şcoli pilot). Este important să menţionăm că, în comparaţie cu perioada precedentă de raportare, numărul copiilor care au nevoie de cadre didactice de sprijin a crescut de la 51 la 73. Cei 22 de copii cu cerințe educaţionale speciale au fost redirecţionaţi de către profesorii de la clasă către echipele multidisciplinare şi, în consecinţă, s-a decis că toţi vor beneficia de asistenţa cadrelor didactice de sprijin, inclusiv un copil care va avea nevoie de PEI. Această situaţie demonstrează că profesorii de la clasă posedă competențe de evaluare şi identificare a necesităţilor educaţionale ale copiilor, că au început să colaboreze cu echipele multidisciplinare și că participă activ la implementarea

educaţiei incluzive. În total, cele zece cadre didactice de sprijin au oferit 1248 ore de asistenţă pentru 73 de copii cu cerințe educaţionale speciale din 10 şcoli-pilot. 3.2. Dezvoltarea unui mediu favorabil pentru incluziunea copiilor cu CES în instituţii

educaţionale (şcoli, grădiniţe) Colaborarea cu ONG „Pas cu Pas” în crearea unui mediu favorabil de suport pentru incluziunea educațională. Pe parcursul perioadei de raportare, KHSIMA a continuat să colaboreze cu ONG „Pas cu Pas” în vederea îmbunătăţirii mediului pentru incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în 15 şcoli-pilot. ONG „Pas cu Pas” a desfăşurat 11 seminare de sensibilizare şi informare privind implementarea educaţiei incluzive (modulele II și III) în 15 şcoli-pilot (22 zile de instruire). La instruiri au participat 544 de cadre didactice. În total, până la moment, programul educațional „Pas cu Pas” a desfăşurat 51 de instruiri şi 25 activităţi de follow-up (127 zile de instruire) din cele 90 de instruiri şi 90 de activităţi de follow-up planificate pentru cele 15 şcoli pilot (270 zile de instruire/18 zile pentru fiecare şcoală). De asemenea, în acest trimestru, programul ”Pas cu Pas” a donat KHSIMA 80 de ghiduri privind intervenţia timpurie, inclusiv 40 ghiduri pentru copiii cu vîrsta de la 0 la 3 ani şi 40 - pentru copiii cu vîrsta de la 4 la 6 ani. Aceste ghiduri au fost distribuite în cadrul şcolilor pilot și grădiniţelor din 15 comunități şi echipelor mobile din nouă raioane pentru a fi utilizate în activitățile de lucru cu copiii de aceste vîrste. Dezvoltarea Centrelor de Resurse pentru Educație Incluzivă. Până în prezent, KHSIMA, în parteneriat cu APL și Direcțiile Generale de Învățământ, a creat Centre de Resurse pentru Educație Incluzivă în cinci școli (s. Măgdăceşti, s. Hlinaia, s. Opaci, s. Susleni și or. Anenii Noi) şi a început dezvoltarea altor opt Centre de Resurse în opt școli pilot.

a. Asistență celor cinci Centre de Resurse pentru Educaţie Incluzivă în prestarea serviciilor

În perioada de raportare, numărul beneficiarilor deserviţi de cele cinci Centre de Resurse pentru Educaţie Incluzivă a rămas acelaşi ca şi în perioada precedentă de raportare – 169 de persoane, inclusiv 64 de copii cu necesităţi educaţionale speciale şi 105 colegi de şcoală (Tabelul 3).

Tabelul 3

Beneficiarii Centrelor de Resurse pentru Educaţie Incluzivă

Denumirea CREI

Numărul total de beneficiari

Beneficiari cu CES incluşi in

şcoli

Beneficiari cu CES care frecventează

doar centrul

Colegi ai persoanelor cu CES care

frecventează centrul Hlinaia 45 10 0 35

Susleni 29 13 1 15

Opaci 30 9 1 20

Anenii Noi 35 13 3 19

Măgdăceşti 30 14 0 16

Total 169 59 5 105

Activitatea Centrelor de Resurse a continuat să fie focusată pe susţinerea incluziunii în şcoală şi comunitate a copiilor cu CES prin desfăşurarea diferitor activităţi extra-curriculare, implicarea acestor copii în activitățile organizate la nivel de şcoală sau comunitate, oferirea suportului copiilor cu CES în pregătirea temelor pentru acasă, iar cadrelor didactice – în implementarea PEI-urilor,

oferirea asistenţei părinţilor în a înţelege mai bine necesităţile copiilor lor şi în a-i implica în procesul educaţional. Asistenţa oferită pentru dezvoltarea celor opt Centre de Resurse pentru Educaţie Incluzivă În aprilie 2012, a fost desfășurată şedinţa de evaluare a propunerilor de proiect pentru crearea Centrelor de Resurse în şcolile-pilot. Din 9 propuneri, 8 au fost acceptate şi una a fost respinsă, pe motiv că în şcoală există deja un centru similar de resurse. Pentru a spori durabilitatea acestui serviciu s-a decis ca toate centrele să fie create în baza deciziei consiliilor locale. Pînă în prezent, toate cele opt consilii locale au aprobat decizii de creare a Centrului de Resurse pentru Educație Inlcuzivă (Brânzeni, Niculaieuca, Talmaza, Costangalia, Strășeni, Moscovei, Verejeni şi Leușeni). Tot în perioada de raportare, KHSIMA a elaborat proiectul Acordului de colaborare cu Direcțiile Raionale de Învăţământ şi Autorităţile Publice Locale privind crearea Centrelor de Resurse pentru Educația Incluzivă care prevede implicarea DRÎTS și APL în salarizarea coordonatorului CREI și a cadrelor didactice de sprijin începînd cu 1 septembrie 2013 . Până în prezent, astfel de Acorduri au fost semnate cu trei localităţi și raioane (satul Talmaza, raionul Ştefan-Vodă; satul Brânzeni, raionul Edineţ şi satul Verejeni, raionul Teleneşti). Semnarea acordurilor de colaborare pentru crearea celorlalte cinci centre este planificată pentru luna iulie. De asemenea, în perioada de raportare, au fost efectuate trei vizite în teren la şcolile-pilot din raionul Ştefan Vodă (satul Talmaza), raionul Edineţ (satul Brânzeni) şi raionul Telenesti (satul Verejeni). În timpul acestor vizite, echipa C4A-MD a evaluat clădirile în care vor fi deschise centrele şi s-a întâlnit cu Autorităţile Publice Locale şi reprezentanţii şcolilor-pilot. Discuţiile în cadrul acestor vizite au fost axate pe numărul copiilor care vor fi incluşi în şcoală din septembrie 2012, organizarea concursului pentru angajarea coordonatorului centrului, salarizarea acestuia, precum şi a psihologului care va activa în cadrul centrului. Tot în cadrul acestor vizite, coordonatorul AEE s-a întâlnit cu administraţia grădiniţei din localitate şi a discutat despre incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în grădiniță și necesitatea creării echipei multidisciplinare în grădiniță. 3.3. Formarea opiniei nediscriminatorii a membrilor comunităţii faţă de copiii cu cerințe

educaționale speciale incluşi în instituţiile educaţionale. Pe parcursul perioadei de raportare, în opt comunităţi-pilot au fost organizate opt seminare pentru membrii comunităţii, părinţi şi cadre didactice, precum şi 37 lecţii tematice pentru elevi pentru a forma o opinie nediscriminatorie faţă de copiii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv cu dizabilităţi mintale. La aceste activităţi au participat 944 de persoane, inclusiv 608 elevi, 279 părinţi şi 57 profesori. În total, până în prezent, au fost desfăşurate 15 seminare şi 71 de lecţii tematice în 15 comunităţi pilot la care au participat 1835 de persoane (1299 de elevi, 415 de părinţi şi 121 de profesori). Conform chestionarelor de evaluare a activităţii, participanţii au apreciat înalt metodele interactive folosite în timpul acestor activităţi care au facilitat implicarea tuturor participanţilor, inclusiv şi a copiilor cu dizabilităţi. KHISMA continuă să implementeze Strategia de comunicare9 privind educaţia incluzivă şi schimbarea atitudinii societăţii faţă de incluziunea în şcoli a persoanelor cu dizabilităţi mintale. În

                                                            9 Activităţile incluse în strategia de comunicare sunt finanţate de OSI/HMI în cadrul proiectului GASCM.  

cadrul Strategiei de comunicare a ME, KHSIMA continuă să disemineze în timpul activităţilor de instruire două filmuleţe de auto-reprezentare despre incluziunea educaţională a copiilor cu dizabilităţi mintale şi un buclet privind educaţia incluzivă. Lecţiile incluzive şi activitatea de teatru social sunt alte tipuri de activităţi care promovează educaţia incluzivă. Pe parcursul perioadei de raportare, au fost desfășurate 27 de lecţii incluzive în toate cele 15 şcoli-pilot, unde profesorii şcolari au abordat subiecte şi au folosit metode de lucru din Ghidul pentru cadrele didactice şi Cartea privind dizabilitatea pentru copiii din clasele primare. Aceste materiale (o carte pentru copii privind dizabilitatea şi un ghid pentru profesori privind utilizarea cărţii10) au fost elaborate de către KHSIMA şi repartizate profesorilor din şcolile-pilot în cadrul unei sesiuni de instruire desfășurate în trimestrul precedent (ianuarie-martie 2012). Desfășurarea celor 27 de lecţii incluzive a fost monitorizată de specialiştii C4A-MD. De asemenea, pe parcursul perioadei de raportare, o piesă de teatru social axată pe problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi fizice şi intelectuale a fost prezentată în nouă şcoli pilot. În total, piesa de teatru social a fost prezentată în toate cele 15 şcoli pilot. Aproximativ 1330 de elevi (majoritatea din clasele V-VIII) şi 96 de cadre didactice au participat la prezentarea acestei piese de teatru social – mai multe informații privind această activitate sunt prezentate la Obiectivul 3. 3.4. Pilotarea Regulamentului-cadru şi Standardelor de funcţionare a unităţii de

învăţământ general incluzive din Republica Moldova Proiectele regulamentului-cadru şi a standardelor sunt la etapa de pilotare în 15 şcoli incluzive pilot în cadrul metodologiei elaborate de KHISMA. 3.5. Promovarea modelului şcolii incluzive pentru diseminarea acestuia la nivel naţional Pe parcursul perioadei de raportare, asistenţa oferită celor şapte şcoli adiționale în care este implementată metodologia educaţiei incluzive s-a centrat pe formarea echipelor multidisciplinare şi pe consolidarea capacităţilor acestora. Totodată, KHSIMA a semnat două Memorandumuri de Colaborare privind implementarea metodologiei educaţiei incluzive în două şcoli-pilot. Părţile semnatare ale Memorandumurilor sunt KHSIMA, Direcția Raională de Învățămînt şi administraţia şcolii. Până în prezent, KHSIMA a semnat astfel de memorandumuri cu toate cele şapte şcoli. Asistenţă acordată administraţiilor şcolilor în crearea echipelor multidisciplinare. În acest trimestru, administraţia tuturor celor şapte şcoli (satul Lăpuşna, raionul Hânceşti; satul Sirma, raionul Leova; satul Dolna, raionul Străşeni; satul Luceşti, raionul Cahul; satul Bursuc, raionul Nisporeni, satele Dănceni şi Ulmu, raionul Ialoveni) a beneficiat de suport în crearea echipelor multidisciplinare. În rezultat, administraţiile celor șapte şcoli au aprobat ordine oficiale privind crearea și componența echipelor multidisciplinare. Activităţi de follow-up pentru echipele multidisciplinare. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a desfășurat șapte activităţi de follow-up pentru a oferi suport echipelor multidisciplinare în elaborarea planurilor de acţiuni pentru perioada august-decembrie 2012. La aceste activităţi au participat 54 de membri ai echipelor multidisciplinare. În timpul acestor activităţi, membrii echipelor multidisciplinare au fost ajutați să înţeleagă mai bine rolul şi responsabilităţile lor, au primit asistenţă în elaborarea planurilor educaţionale şi dezvoltarea planurilor de activitate. La aceste sesiuni, membrii echipei au învăţat ce este o echipă interdisciplinară şcolară, care sunt principiile unei

                                                            10 Aceste activităţi sunt finanţate de către Fundaţia Soros - Moldova 

activităţi eficiente ale echipei şi responsabilităţile acesteia, rolul şi importanţa fiecărui membru al echipei, implementarea şi monitorizarea activităţii echipei multidisciplinare. În următorul trimestru, toate cele şapte echipe multidisciplinare vor efectua evaluările (iniţiale şi complexe) copiilor cu necesităţi educaţionale speciale din comunităţile lor. Acest proces va continua să fie susţinut de echipa KHSIMA.  

Sub-obiectivul 4. Consolidarea capacităţilor reprezentanţilor comunităţilor, prestatorilor de servicii, părinţilor şi echipei C4A-MD11 În perioada ianuarie 2009 – iunie 2012, Programul C4A-MD a furnizat 7648 persoane/zile de instruire, inclusiv 788 persoane/zile de instruire (10%) pe parcursul perioadei de raportare. Activităţile de consolidare a capacităţilor sunt focusate pe îmbunătăţirea capacităţilor reprezentanţilor comunităţilor, prestatorilor de servicii, părinţilor şi echipei Programului C4A-MD. 4.1. Dezvoltarea capacităţilor reprezentanţilor comunităţilor Pe parcursul perioadei de raportare, echipa Programului C4A-MD a furnizat 104 persoane/zile de instruire pentru reprezentanţii comunităţilor. Organizarea meselor rotunde pentru promovarea programului C4A-MD. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a organizat două mese rotunde în raioanele Ungheni şi Dubăsari, pentru a promova obiectivele şi activităţile Programului. La aceste mese rotunde au participat 56 de persoane. Până în prezent, Programul C4A-MD a organizat 20 de mese rotunde de promovare, la care au participat 353 de persoane. În urma meselor rotunde din Dubăsari şi Ungheni, reprezentanţii Autorităţilor Publice Locale au manifestat interes pentru dezvoltarea serviciilor Locuinţă Protejată, Asistenţă Parentală Profesionistă şi Respiro, în parteneriat cu KHSIMA. Organizarea atelierelor de lucru pentru reprezentanţii echipelor multidisciplinare12. Pe parcursul perioadei de raportare, echipa Programului C4A-MD a organizat un atelier de lucru pentru reprezentanţii echipelor multidisciplinare şi grupurilor de suport din satul Copanca, raionul Căuşeni. Obiectivul de bază al atelierului a fost de a informa membrii comunităţii cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi modalităţile de susţinere a incluziunii lor în comunitate. De asemenea, participanţii au fost implicaţi în elaborarea planului comunitar de prevenire a instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi. La acest atelier de lucru au participat 16 persoane din comunitate (asistenţi sociali, reprezentanţi ai APL, instituţiilor educaţionale şi medicale şi familiile care au în grijă persoane cu dizabilităţi). În rezultatul activităţii desfăşurate, membrii comunităţii au elaborat un plan de prevenire a instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi şi l-au prezentat consiliului local, în vederea includerii lui în planul strategic de dezvoltare a comunităţii. În baza acestui plan, comunitatea va dezvolta servicii pentru persoanele cu dizabilităţi, luând în considerare necesităţile persoanelor care au fost reintegrate în familiile lor sau plasate în servicii comunitare de alternativă. În urma analizei chestionarelor de evaluare, 93% din participanţi şi-au atins aşteptările faţă de seminar şi 100% din participanţi au apreciat utilitatea atelierului de lucru şi au confirmat faptul că au înţeles importanţa incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale. Raportul detaliat cu privire la atelierul de lucru şi Planul de acţiuni pentru prevenirea instituţionalizării sunt anexate (Anexa 12. Raport privind organizarea seminarului comunitar şi Planul de acţiuni).

                                                            11 Aceste activităţi sunt finanţate de Programul OSF/ MHI. 12 Până la moment, au fost organizate ateliere in 53 comunităţi cu participarea a 876 de persoane. 

Până în prezent, cu suportul Programului C4A-MD au fost organizate 53 de ateliere de lucru pentru reprezentanţii echipelor multidisciplinare comunitare (876 de persoane/zile de instruire) şi au fost elaborate 53 de planuri de prevenire a instituţionalizării care au fost deja aprobate. Organizarea seminarului de sensibilizare privind educaţia incluzivă. În raionul Ştefan Vodă, a fost organizat un seminar de o zi cu subiectul „Educația incluzivă: practici de succes” pentru reprezentanţii administraţiilor şcolilor. La seminar au participat 32 de persoane. Această activitate a fost organizată de echipa Programului C4A-MD în parteneriat cu Direcţia de Învăţământ din raionul Ştefan Vodă (informaţii detaliate despre seminar sunt prezentate la Sub-obiectivului 3). 4.2. Dezvoltarea capacităţilor prestatorilor de servicii Pe parcursul perioadei de raportare, echipa Programului C4A-MD a desfăşurat 361 de persoane/zile de instruire pentru promovarea serviciilor şi prestatorii de servicii. Organizarea atelierelor de promovare a serviciilor Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat. Pe parcursul perioadei de raportare, au fost organizate ateliere de lucru a câte o jumătate de zi pentru promovarea serviciilor Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat pentru persoanele cu dizabilităţi în patru comunităţi (satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă; satul Cosăuţi, raionul Soroca; satul Moscovei, raionul Cahul; satul Sângerei, raionul Ungheni). La aceste ateliere de lucru au participat aproximativ 80 de persoane - potenţiali prestatori de servicii de Asistenţă Parentală Profesionistă şi Plasament Familial Specializat. În cadrul acestor activităţi, echipa C4A-MD a prezentat informaţii generale cu referinţă la domeniul dizabilitate, efectele instituţionalizării, descrierea serviciilor APP şi PFS şi criteriile de eligibilitate ale potenţialilor prestatori de servicii şi a distribuit materiale promoţionale şi broşuri cu privire la aceste servicii, pentru a fi diseminate în comunităţi. Organizarea activităţilor de instruire pentru personalul Caselor Comunitare şi a Locuinţelor Protejate

Şedinţă lunară ordinară a coordonatorilor Caselor Comunitare şi a Locuinţelor Protejate A fost organizat un atelier de lucru de o zi pentru cinci coordonatori ai serviciilor Casă Comunitară şi Locuinţă Protejată. Participanţii au prezentat activităţile - cheie din ultima lună desfășurate în cadrul Serviciilor Casă Comunitară şi Locuinţă Protejată, au determinat sarcinile de bază pentru perioada următoare, au planificat atelierul de schimb de experienţă dintre personalul Locuinţelor Protejate şi beneficiarii acestora şi au fost informaţi despre metodologia de management financiar al Casei Comunitare şi Locuinţei Protejate.

Atelierul de schimb de experienţă dintre personalul Locuinţelor Protejate şi beneficiarii acestora. A fost organizat un atelier de trei zile de schimb de bune practici pentru personalul şi beneficiarii Locuinţelor Protejate din Călăraşi şi Orhei. La activitate au participat 22 de persoane (81 persoane/zile de instruire): tot personalul şi beneficiarii din Locuinţele Protejate din Călăraşi şi Orhei, precum şi specialiştii C4A-MD. În cadrul atelierului, participanţii au prezentat rezultatele, dificultăţile şi provocările activităţii lor, căi de soluţionare a problemelor şi au elaborat planuri de acţiuni şi strategii pentru următoarea

perioadă de activitate (Anexa 13. Agenda şi materiale informative pentru atelierul de schimb de experienţă).

Treningul comportamental pentru personalul Caselor Comunitare şi Locuinţelor Protejate. A fost organizat un trening de două zile în domeniul asistenţei comportamentale a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale pentru 16 persoane care activează în Casele Comunitare şi Locuinţele Protejate (32 persoane/zile de instruire). Temele discutate au prezentat interes, mai ales informaţia cu privire la caracteristicile comportamentale ale persoanelor cu dizabilităţi, cauzele şi gestionarea comportamentului problematic, strategii de intervenţie în situaţie de criză, tehnici terapeutice şi de intervenţie pentru interacţiunea eficientă cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale. Lecţiile învăţate pe parcursul acestor două zile de trening au sporit motivaţia şi încrederea participanţilor în activitatea lor cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale (Anexa 14. Rapoarte despre treningul comportamental pentru CC şi LP).

Atelierul de promovare a Serviciului Respiro În această perioadă, a fost organizat un atelier pentru promovarea serviciului Respiro în raionul Edineţ. La acest atelier au participat 37 de asistenţi sociali comunitari din raionul Edineţ, care vor împărtăşi informaţia despre serviciul Respiro în cadrul comunităţilor lor şi vor ajuta KHSIMA să identifice potenţialele familii care vor presta acest serviciu. În cadrul atelierului, participanţii au primit un instrument care îi va ajuta să identifice potenţialii beneficiari ai serviciului Respiro în comunităţile lor (Anexa 15. Chestionar pentru identificarea beneficiarilor şi prezentarea serviciului Respiro). Dezvoltarea capacităţilor echipelor multidisciplinare din cadrul celor şapte şcoli-pilot. În perioada de raportare, în cadrul celor şapte şcoli-pilot adiţionale au fost realizate şapte activități de follow-up pentru consolidarea capacităţilor echipelor multidisciplinare. În total, la aceste activități au participat 54 de membri ai echipelor multidisciplinare (informaţii detaliate sunt prezentate la Sub-obiectivului 3) Consultație psihologică prestată de Dr. Michael DeWulf Timp de cinci zile, Dr. Michael DeWulf (de la Keystone, SUA) a oferit consultaţii şi a organizat un trening comportamental pentru angajaţii Caselor Comunitare din Mitoc, Hansca şi Voloave, personalul C4A-MD, părinţii şi cadrele didactice din şcolile comunitare. De această consultație au beneficiat în total 26 persoane / zile de instruire. Ulterior, Dr. DeWulf a vizitat fiecare dintre cele trei case comunitare şi a informat atât personalul serviciilor, cât şi alţi membri ai echipei C4A-MD cum să soluţioneze eficient problemele de dezvoltare, psihologice sau comportamentale ale celor 16 beneficiari plasați în aceste trei servicii. Dr. DeWulf s-a întâlnit cu membrii a două familii care se află în asistenţa programului C4A-MD şi a desfăşurat o zi de instruire şi planificare a următorilor paşi de asistenţa clinică comportamentală pentru echipa C4A-MD. Trening privind sistemul Mandt Timp de două zile, personalul serviciilor Locuinţă Protejată din Călăraşi şi Orhei; a serviciilor Casă Comunitara din Hansca, Mitoc şi Voloave, precum şi angajaţii C4A-MD au participat la treningul privind sistemul Mandt (46 persoane/zile de instruire). Instruirea a fost realizată de Andrea Layton, specialist în suport comportamental a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale de la Keystone, SUA. Atelierul a fost focusat pe dezvoltarea cunoştinţelor şi a deprinderilor în domeniile: crearea unor

relaţii sănătoase, comunicare şi soluţionarea conflictelor cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale. Obiectivul general al sistemului Mandt a fost dezvoltarea acestor deprinderi la membrii echipei pentru prevenirea comportamentului problematic şi a situaţiilor de criză. Atelierul a mai oferit informaţii despre modul în care se poate menţine siguranţa membrilor echipei şi a beneficiarilor, în cazul în care încercările de a preveni comportamentul problematic au eşuat şi a survenit o criza comportamentală. 4.3. Dezvoltarea capacităţilor echipei Programului C4A-MD (59 persoane/zile de instruire) Atelierul în storytelling din Ucraina Managerul pe comunicare al KHSIMA a participat la un atelier de storytelling de cinci zile care a fost desfășurat la Kiev, Ucraina (5 persoane/zile de instruire). În cadrul acestei activități, managerul pe comunicare a învăţat cum să organizeze un atelier de storytelling. Cunoştinţele acumulate au fost aplicate la organizarea unui atelier similar care a fost desfăşurat în Moldova în iunie 2012. Atelierul în storytelling din Moldova În perioada 12-14 iunie, trei specialişti C4A-MD au participat la atelierul în storytelling (9 persoane/zile de instruire) petrecut în Moldova şi coordonat de Paul Browde de la organizatia Narativ din SUA, Gabriel Mumjiev de la ISM/ISD, Anastasia Bezverkha – consultant ISD din Ucraina şi Natalia Răileanu din cadrul KHSIMA. Scopul acestui atelier a fost de a învăţa participanții să aplice metodologia comunicării istoriilor personale de viață şi să-şi dezvolte capacităţile de a-i învăţa şi ajuta pe alţii să militeze pentru cauzele lor şi să se reprezinte prin diferite surse media. Istoriile personale povestite de către participanţi în timpul atelierului vor fi prezentate la conferinţa finală de storytelling care va avea loc în octombrie 2012 la Istanbul, Turcia. Atelier de lucru privind bugetarea financiară a serviciilor sociale 13 membri ai echipei KHSIMA au participat la un atelier de o zi privind bugetarea financiară a serviciilor sociale. Atelierul a fost condus de către un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi a avut scopul de a informa participanţii despre procedurile de bugetare publică şi dezvoltarea şi bugetarea serviciilor sociale în parteneriat cu autorităţile publice locale. Cele mai importante teme discutate în cadrul atelierului au fost: relaţia dintre Ministerul Finanţelor şi autorităţile publice locale în bugetarea şi alocarea resurselor financiare pentru sistemul de asistenţă socială; planurile de cheltuieli pentru prestarea diferitor tipuri de servicii sociale; documentaţia necesar de a fi prezentată de către autorităţile publice locale la Ministerul Finanţelor în procesul de planificare a fondurilor pentru serviciile sociale şi de educaţie, precum şi modificările la bugetele publice anuale / locale şi relaţiile intra-bugetare. Vizita de studiu la Coaliţia Anti-discriminare, România În perioada 24-29 aprilie, Departamentul Egalitate şi Participare Civică din cadrul Fundaţiei Soros- Moldova a organizat o vizită de studiu în România pentru 18 reprezentanţi ai ONG-urilor din Moldova, pentru a studia experienţa în prevenirea şi combaterea fenomenului de discriminare. Doi specialişti ai KHSIMA au participat la această vizită de studiu (8 persoane/zile de trening). Programul a inclus vizite la organizaţii şi instituţii implicate în promovarea non-discriminării şi un atelier de prezentare a celor mai bune practici ale organizaţiilor din Romania (situaţia grupurilor discriminate în România; elemente de anti-discriminare din legislaţie; Coaliţia Anti-discriminare şi funcţionalitatea ei; Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării din România).

Conferinţa Internaţională privind serviciul de Asistenţa Parentală Profesionistă organizată de Every Child Moldova. Doi specialişti din cadrul KHSIMA au participat la conferinţa privind serviciul de Asistenţă Parentală Profesionistă organizată de Every Child Moldova (2 persoane/zile de instruire). Conferinţa a fost organizată pentru ONG-urile care activează în domeniul dezvoltării serviciilor de Asistenţă Parentală Profesionistă, precum şi celor care oferă servicii copiilor în situaţie de risc (abuzaţi, din familii vulnerabile etc.). La eveniment au participat şi prestatori de servicii de Asistenţă Parentală Profesionistă din Ucraina, Rusia, Georgia, Marea Britanie etc. Conferinţa a avut scopul de a oferi perspective serviciilor de Asistenţă Parentală Profesionistă în contextul sistemului de protecţie al copilului, dar şi de a analiza experienţa altor ţări, precum şi experienţa Keystone, în implementarea unor servicii mai puţin tipice pentru Moldova - serviciul Respiro pentru copii cu dizabilităţi, copii aflaţi în conflict cu legea etc. Conferinţa Internaţională de la Bruxelles Doi reprezentanţi ai KHSIMA (Managerul Departamentului Dezvoltarea Cadrului Legal şi Managerul Departamentului Dezvoltarea Serviciilor Comunitare) au participat timp de 3 zile (6 persoane/zile de instruire) la Conferinţa Internaţională „Europa în acţiune 2012”. Evenimentul a fost organizat de Inclusion Europe (Asociaţia Europeană a Persoanelor cu Dizabilităţi şi Familiile acestora) şi s-a desfăşurat în Bruxelles. Conferinţa s-a axat pe patru direcţii tematice principale: asistenţa socială şi ocuparea forţei de muncă; crearea şi implementarea serviciilor incluzive de ocupare a forţei de muncă; necesităţile de instruire şi suport al persoanelor cu dizabilităţi. Conferinţa a oferit participanţilor posibilitatea schimbului de experiență privind politicile şi practicile din ţara lor şi a evidențiat pași care necesită a fi întreprinși pentru promovarea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Şcoala internaţională de vară pentru persoanele cu dizabilităţi Managerul Departamentului Dezvoltarea Cadrului Legal a participat la cea de-a 4-a Şcoală de vară internaţională pentru persoanele cu dizabilităţi, desfăşurată sub genericul „Convenţia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi – metode de aplicare” (6 persoane/zile de instruire). Evenimentul a fost găzduit de Centrul pentru politici şi drepturi ale persoanelor cu dizabilităţi din cadrul Universităţii Naţionale a Irlandei şi s-a desfăşurat la Galway. Scopul Şcolii internaţionale de vară a fost de a transmite participanţilor ideile şi deprinderile necesare pentru a transpune generalităţile Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi într-o reformă tangibilă. La această activitate au participat cadre universitare, specialişti şi factori de decizie din întreaga lume, cei mai mulţi dintre ei fiind implicaţi direct şi activ în elaborarea şi punerea în aplicare a Convenţiei. La fel, printre participanţi s-au numărat persoane cu dizabilităţi, familiile acestora, reprezentanţi ai societăţii civile care activează în domeniul dizabilităţii, precum şi militanți pentru reforma legislaţiei în domeniul dizabilității, avocaţi, politicieni şi analişti politici. Prezentările şi sesiunile interactive ale Şcolii de Vară s-au axat pe următoarele teme: prezentarea Convenţiei şi a interacţiunii acesteia cu alte tratate pentru drepturile omului; obligaţii generale ale statului de a se restructura în baza Convenţiei; realizări progresive în domeniul drepturilor sociale; drepturi de bază – individualitatea – dreptul de a lua propriile decizii şi de a fi respectat de alţii; modele de suporturi pentru a-i ajuta pe oameni să-şi exercite capacitatea legală; dreptul de a trăi independent şi de a fi inclus în comunitate; influenţarea politicii publice – dreptul la participare politică; dreptul de a fi protejat de violenţă, exploatare, abuz şi criminalitate; incapacitatea de a interacţiona cu alte persoane:

discriminarea multiplă, dezabilitate, copil, femeie şi vârstă; procesul de monitorizare a Convenţiei; impactul Convenţiei asupra altor tratate şi mecanisme ale drepturilor omului, conectarea strategiilor regionale la realizările Convenţiei: Europa, Africa, Asia, cele două Americi; cooperarea internaţională în scopul sprijinirii dezvoltării incluzive. Seminarul privind Indexul de incluziune Doi reprezentanţi ai KHSIMA au participat la un seminar de trei zile organizat în Chişinău de Kultur Contakt Austria (6 persoane/zile de trening). La această activitate au participat membri ai ONG-urilor şi profesorii din şcolile incluzive din Moldova şi a fost axată pe indicatorii de incluziune. Seminarul a fost condus de doi experţi germani (Ines Boban şi Andreas Hinz), care au abordat următoarele subiecte: incluziunea ca proces de dezvoltare; concepte cheie, dimensiuni, secţiuni şi întrebări ale indicelui de incluziune; planul de dezvoltare a şcolilor incluzive; planificarea centrată pe persoană ca instrument al incluziunii; paşi ce trebuie întreprinşi în Republica Moldova pentru incluziunea şcolară a tuturor copiilor. În timpul seminarului participanţii au exersat aplicarea diferitor părţi ale indicelui de incluziune,au discutat şi și-au împărtăşit propria experienţă de lucru cu copii cu cerinţe educative speciale. Seminarul a scos în evidenţă utilizarea indicatorilor de incluziune în construirea grupurilor de sprijin şi în asigurarea performanţelor înalte ale personalului didactic şi elevilor. Şcolile pot folosi indicele cu scopul de: a adopta o abordare de autoanaliză a mediului, politicii şi practicilor lor şi de a identifica barierele de învăţare şi participare care pot să apară în oricare dintre aceste domenii; a alege propriile priorităţi de schimbare şi de a-şi evalua progresul; a încuraja o monitorizare amplă şi profundă a activităţilor din cadrul şcolii. Seminarul Community for All Partnership organizat de OSF / Public Health Program În perioada de raportare, Directorul Executiv KHSIMA a participat la seminarul organizat de OSF/Public Health Program în Turcia (4 persoane/zile de instruire). Obiectivul seminarului a fost axat pe dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre toate programele C4A implementate în diferite ţări. În cadrul seminarului, Directorul Executiv al KHSIMA a făcut o prezentare a implementării programului C4A-Moldova. 4.4. Dezvoltarea capacităţilor părinţilor (264 de persoane/zile de instruire) Tabăra de vară pentru copii şi părinţii lor În perioada de raportare, KHSIMA a organizat cea de-a 4-a Tabără de vară pentru copii şi tineri şi părinţii acestora (primele trei tabere au fost organizate în perioada 2009-2012). Pe parcursul a patru zile, 66 de persoane (264 persoane/zile de instruire) au fost implicate în diferite activităţi sociale şi educaţionale, inclusiv 21 copii şi adulţi cu dizabilităţi, 30 de îngrijitori ai acestora (părinţi, rude şi prestatori ai serviciului Asistenţă Parentală Profesionistă), 10 voluntari şi personalul C4A-MD. Grupul ţintă al acestei tabere l-au constituit familiile care se află în proces de reintegrare a copiilor lor. Este important de menționat că, în acest an, pe lângă părinţii care sunt în proces de dezinstituţionalizare a copiilor, au participat şi părinţi care deja şi-au reintegrat copiii (de mai bine de doi ani) și care au avut ocazia să-şi împărtăşească experienţa lor şi să vorbească despre succesele şi problemele cu care s-au confruntat. Activităţile taberei au fost organizate pe grupuri de copii (în funcție de vârstă, capacităţi şi interese) şi mixte – pentru părinţi şi copii. Cel mai importante rezultate ale taberei se referă la faptul că părinţii au început să înțeleagă mai bine aspectele ce țin de diizabilităţile copiilor lor și diferenţa dintre îngrijirea rezidenţială şi traiul în familie, au avut posibilitatea să-şi împărtăşească experienţa cu alţi părinţi şi au beneficiat de suport profesional şi

informaţional de la specialiştii KHSIMA. Copiii şi tinerii au fost implicaţi activ în diferite activităţi: terapie ocupaţională, competiţii, jocuri, activități sportive și dezvoltare personală etc. (Anexa 16. Raportul şi programul Taberei de Vară). În rezultat, aceştia şi-au îmbunătăţit deprinderile sociale şi personale. În cadrul acestei tabere, părinţii și-au văzut copiii capabili şi cu un potenţial înalt de a trăi cu succes în comunitate. În rezultatul Taberei de Vară, trei părinţi au finalizat toate procedurile necesare pentru dezinstituţionalizarea copiilor lor şi cinci părinţi şi-au luat copiii într-o scurtă vacanţă, pentru a petrece mai mult timp cu ei. De asemenea, este important să menţionăm că, în timpul Taberei de Vară, patru copii au avut ocazia, pentru prima dată, să stabilească un contact cu părinţii lor, fapt care a avut un impact pozitiv atât asupra copiilor, cât şi asupra părinţilor. Echipa C4A-MD continuă să sprijine familiile în luarea deciziei de reintegrare a copiilor lor. Obiectivul 2: Dezvoltarea cadrului legal și normativ pentru reglementarea serviciilor comunitare nou create13 Principalele activităţi implementate în cadrul acestui obiectiv se axează pe sprijinirea ministerelor de resort în dezvoltarea cadrului juridic pentru serviciile nou create destinate persoanelor cu dizabilităţi şi expertiza actelor normative şi juridice. În perioada de raportare, următoarele acte normative, dezvoltate cu sprijinul C4A-MD au fost aprobate de Guvernul Republicii Moldova: Regulamentul-cadru şi Standardele minime de calitate ale Serviciului ”Asistenţă personală” (Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 23.05.2012), Regulamentul-cadru şi Standardele minime de calitate ale Serviciului ”Respiro” (Hotărîrea Guvernului nr. 413 din 14.06.2012) şi Regulamentul privind redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale (Hotărîrea Guvernului nr. 351 din 29.05.2012). Aprobarea regulamentelor privind organizarea și funcționarea serviciilor ”Asistenţă personală” şi ”Respiro” este foarte importantă pentru Autorităţile Publice Centrale în monitorizarea procesului de prestare a serviciilor şi a calităţii lor, precum şi pentru Autorităţile Publice Locale, care au deja acces la fondul bugetar de stat, pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor. Regulamentul privind redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale sprijină implicarea statului în implementarea reformei sistemului de îngrijire după principiul „banii urmează beneficiarul”. Aceste regulamente vor fi folosite de către Autorităţile Publice Centrale şi Locale în planificarea fondurilor la nivel naţional şi local pentru persoanele dezinstituţionalizate. 2.1. Acordarea asistenţei tehnice MMPSF în dezvoltarea cadrului legal pentru serviciile noi create Acordarea asistenţei tehnice MMPSF în Determinarea Dizabilităţii

În perioada de raportare, echipa C4A-MD a avut mai multe întrevederi cu șeful Direcției politici de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi din cadrul MMPSF, pentru a discuta despre aplicarea în Moldova a Inventarului de Evaluare a Dizabilităţii al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHODAS 2.0). Discuţiile s-au centrat în mare parte pe relaţia dintre evaluarea medicală şi socială a celor ce aplică pentru servicii şi beneficii de dizabilitate, precum şi pe recomandările generale şi specifice care trebuie oferite aplicanţilor de către instituția responsabilă de determinarea dizabilității . În această perioadă, un grup de specialişti medicali, desemnați de către Ministerul Sănătăţii şi de MMPSF, lucrează la elaborarea criteriilor medicale de determinare a dizabilităţii (prima etapă a

                                                            13 Activităţile descrise în Obiectivul 2 sunt susţinute financiar de către OSF/MHI Budapesta.

evaluării complexe). Dezvoltarea cadrului legal pentru aplicarea noii metodologii de determinare a dizabilităţii a fost amânată până după încheierea pilotării WHODAS şi a completării criteriilor medicale. Elaborarea proiectului de Regulament şi de Standarde minime de calitate ale

serviciului ”Respiro”. Conform Planului Anual de Activitate al programului C4A-MD, revizuirea şi completarea pachetului de documente pentru Serviciul ”Respiro” în parteneriat cu MMPSF a fost planificată pentru acest trimestru. Această activitate a fost, însă, anticipată şi Guvernul a aprobat Regulamentul-cadru şi Standardele minime de calitate ale Serviciului ”Respiro” pe 16 iunie. Elaborarea Normativelor de costuri pentru serviciile sociale

Elaborarea normativelor de costuri pentru serviciile sociale a constituit o prioritate pentru C4A-MD, pentru a asigura durabilitatea financiară a noilor servicii comunitare destinate persoanelor cu dizabilităţi. Pentru a îndeplini această sarcină au fost elaboraţi Termenii de Referinţă pentru patru servicii (Locuinţă Protejată, Casă Comunitară, Echipă Mobilă şi Asistenţă Personală) şi, ulterior, au fost discutaţi cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor (Anexa 17. TOR pentru Normativele de costuri). Luând în considerare că Serviciul ”Casă comunitară” este cel mai costisitor serviciu comparativ cu celelalte servicii şi că în acest an au existat anumite dificultăţi în repartizarea costurilor între KHSIMA şi APL, o analiză a costurilor celor două Case comunitare a fost realizată în perioada de raportare. În urma acestei analize, au fost elaborate o serie de recomandări privind prestarea cost-eficientă a serviciilor şi de propuneri pentru ajustarea normelor de cheltuieli ale serviciilor sociale (Anexa 18. Analiza costurilor Caselor comunitare). În următorul trimestru, KHSIMA, în parteneriat cu Ministerul Finanţelor, va continua să lucreze la elaborarea Normativelor de costuri pentru patru tipuri de servicii sociale. Elaborarea Manualului operațional al serviciului ”Locuinţă protejată”.

Prima versiune a manualului operaţional al serviciului ”Locuinţă protejată” a fost elaborată şi trimisă către trei prestatori de servicii pentru consultaţii încă în trimestrul trecut. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a organizat un atelier de lucru cu reprezentanţii Asociaţiei Creştine de Caritate ”Bethania” şi cu angajații serviciului ”Locuinţă protejată” din Călăraşi şi din Orhei. Scopul atelierului a fost de a discuta varianta iniţială a manualului operaţional al serviciului ”Locuinţă protejată” şi instrumentele aplicate de specialişti în procesul prestării serviciilor. În baza feedback-ului şi recomandărilor oferite de către participanţii atelierului, manualul operațional al serviciului ”Locuinţă protejată” a fost completat, iar anexele acestuia au fost revizuite (Anexa 19. Manualul operațional al serviciului ”Locuinţă protejată”). Elaborarea Manualului operațional al serviciului ”Echipă mobilă”.

Încă în perioada anterioară de raportare, prestatorii serviciului ”Echipă mobilă” au testat procedurile şi modelul de raport anual propus de echipa C4A-MD. În luna mai, echipa C4A-MD a organizat un atelier de lucru cu toţi coordonatorii şi asistenţii sociali ai Echipelor mobile pentru a discuta aplicarea manualului. Manualul operaţional al serviciului ”Echipă mobilă” a fost revizuit şi completat în baza feedback-ului oferit de către participanții la atelier (Anexa 20. Manualul operaţional al serviciului ”Echipă mobilă”). Documentul mai trebuie completat cu proceduri referitoare la adulţi cu dizabilităţi psiho-sociale. În trimestrul următor, acest document va fi completat şi prezentat MMPSF pentru aprobare.

Elaborarea Manualului operaţional al serviciului ”Asistenţă personală” şi a propunerii

pentru implementarea serviciului. În acest trimestru, KHSIMA a angajat un consultant pentru realizarea Manualului operaţional al serviciului ”Asistenţă personală” (Anexa 21. TOR pentru Manualul operaţional al serviciului ”Asistenţă personală”). Proiectul manualului a fost deja elaborat, în conformitate cu Regulamentul-cadru şi Standardele minime de calitate aprobate de către Guvern pe 23.05.2012 (Anexa 22. Manualul operaţional al serviciului ”Asistenţă personală” – versiunea întâi). În trimestrul următor, Manualul operaţional al serviciului ”Asistenţă personală” va fi revăzut şi completat în urma consultărilor cu prestatorii serviciilor şi cu echipa C4A-MD. Pentru a planifica implementarea treptată a serviciului ”Asistenţă personală”, echipa C4A-MD a organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţii MMPSF şi ai Ministerului Finanţelor, precum şi cu Autorităţile Administraţiei Publice Locale, în parteneriat cu care KHSIMA a pilotat serviciul ”Asistenţă personală”. În rezultat, a fost elaborat proiectul unui mecanism privind dezvoltarea și acordarea serviciului de ”Asistenţă personală” beneficiarilor care necesită acest serviciu (Anexa 23. Propunerea despre acordarea serviciului ”Asistenţă personală”). Acordarea asistenţei tehnice MMPSF în Mecanismul Contractării Sociale

În conformitate cu Planul de Acţiuni privind Contractarea socială aprobat de către MMPSF în trimestrul precedent, KHSIMA s-a angajat să ofere consultanţă pentru elaborarea mecanismului de Contractare socială. În acest sens, directorul executiv al KHSIMA şi managerul DDCL au avut o întrevedere cu reprezentanţii MMPSF şi ai Consiliului Naţional pentru Participare, pentru a discuta activităţile de pregătire pentru realizarea acestei sarcini. În rezultat, Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) a angajat un consultant pentru a lucra asupra prezentării practicilor internaţionale şi a modelelor de Contractare socială. Managerul DCL s-a întâlnit cu doi reprezentanţi ai Centrului European pentru Drept Non-Profit pentru a discuta asistenţa pe care o vor oferi consultanţilor noştri în procesul de elaborare a cadrului legal pentru Contractare socială. Departamentul DCL a elaborat ToRul general pentru această sarcină (Anexa 24. ToR pentru Contractare socială). După concordarea cu MMPSF a modelului de Contractare socială care va fi dezvoltat în Moldova, KHSIMA va lansa concursul de selectare a consultanţilor. 2.2. Expertiza actelor legislative şi normative Pe parcursul perioadei de raportare KHSIMA a fost activ implicată în diferite grupuri naționale de lucru focusate pe protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi. Principalele activităţi desfăşurate de departamentul DCL au vizat următoarele aspecte: Reforma capacităţii juridice – managerul Departamentului DCL a participat la şedinţa

Grupului intersectorial privind reforma capacităţii juridice, creat prin Ordinul comun a trei ministere, şi a avut, de asemenea, o întâlnire cu autorul Codului civil, care a elaborat dispoziţiile privind tutela. Aceste activităţi au drept scop înlocuirea Deciziilor substituite (tutela) cu Mecanisme de suport pentru luarea deciziilor în Republica Moldova pentru a se conforma prevederilor Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. KHSIMA susține implementarea reformei prin intermediul celor mai bune practici ale sale în prestarea asistenţei persoanelor cu dizabilităţi intelectuale la nivel comunitar, cum sunt grupurile de

suport, Asistenţa Personală, Locuinţa Protejată etc. În prezent, Departamentul DCL elaborează recomandări privind Mecanismele de suport pentru luarea deciziilor.

Proiectul de lege privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale – în perioada de raportare directorul executiv al KHSIMA şi managerul DDCL au participat la trei întâlniri cu reprezentanţii MMPSF şi ai Consiliului Naţional pentru Participare pentru a discuta propunerile de îmbunătăţire a proiectului de lege privind acreditarea serviciilor sociale.

Mecanismul independent de monitorizare a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi – în perioada de raportare, managerul DCL a participat la întrevederi cu instituția Ombudsman-ului din Republica Moldova, Consilierul PNUD în domeniul Sănătăţii şi Drepturilor Omului, cu reprezentanţii societăţii civile şi ai MMPSF privind crearea unui mecanism independent de monitorizare a Convenţiei UNU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în Moldova.

Alte activităţi: Prezentarea activităţilor şi rezultatelor Departamentului Dezvoltarea Cadrului Legal C4A-MD

la şedinţa din iunie a consiliului de administrare KHSI; Organizarea atelierului de lucru privind Sistemul bugetar public şi costurile serviciilor sociale

cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor; Participarea la Vizita de studiu privind prevenirea discriminării organizată de Fundaţia

Soros-Moldova şi de Coaliţia Anti-discriminare din România, Bucureşti, 25-28 aprilie; Pregătirea documentelor necesare pentru participarea la Conferinţa Internaţională „Europa

în Acţiune 2012” privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi în câmpul muncii, Bruxelles, 31 mai – 2 iunie;

Participarea la Seminarul despre Indicele Incluziunii organizat de Kultur Contakt, Chişinău, 14-16 iunie;

Participarea la cea de-a 4-a Şcoală de Vară Internaţională pentru persoane cu dizabilităţi, organizată de Centrul pentru Politici şi Drepturi ale Persoanelor cu Dizabilităţi, Universitatea Naţională a Irlandei, Galway, 18-23 iunie.

Obiectivul 3. Dezvoltarea mediului comunitar de suport prin schimbarea atitudinilor şi comportamentelor populaţiei cu privire la persoanele cu dizabilităţi 3.1 GRUPUL DE ACŢIUNE COMUNĂ ÎN STRATEGII MEDIA (GACSM) Ședințele grupurilor de părinţi și de auto-reprezentanți. Pe parcursul perioadei de raportare, au fost desfășurate trei şedinţe ale grupului advocacy de părinţi (pe 7 aprilie, 19 mai şi 23 iunie 2012). Reuniunile grupului de părinţi au avut drept scop de a-i informa pe aceştia despre aspectele juridice ce ţin de copiii lor (reprezentarea juridică a copiilor în societate şi diferite servicii sociale; cum să acţioneze în cazul în care sunt rugaţi să-şi priveze propriii copii de capacitatea de exercițiu şi care sunt consecinţele). De asemenea, grupul de părinți a discutat conceptul unui pliant care să includă informaţie utilă pentru alţi părinţi care se află într-o situaţie similară, a elaborat conținutul acestuia şi a discutat rezultatele atelierului de storytelling, care s-a desfășurat în perioada 12-14 iunie 2012. În rezultatul acestor activități, grupul advocacy de părinţi a elaborat un pliant cu titlul „Părinţii pentru copii şi părinţi”. Pliantul include datele de contact ale organizaţiilor non-guvernamentale care acordă asistenţă familiilor şi persoanelor cu dizabilităţi, informaţie despre noile servicii sociale create în

sprijinul persoanelor cu dizabilități, informație utilă despre legislaţia în domeniu, posibilitatea de a beneficia de asistenţă juridică gratuită, precum şi un mesaj colectiv care îi îndeamnă pe părinţi să-şi susţină copiii şi să devină membri ai grupului. Departamentul media al KHSIMA a acordat suport părinţilor în elaborarea conţinutului final și machetarea pliantului. Una dintre familiile membre a grupului de părinți a finanțat tipărirea pliantului (5000 de copii). Pliantul a fost distribuit şi altor părinţi cu ajutorul KHSIMA, al ONG-urilor partenere și al părinților înșiși. Evaluînd rezultatul obținut și necesitățile de informare existente, părinţii au decis să elaboreze încă un pliant, care va fi axat pe explicarea procesului de incluziune a copiilor cu dizabilități în grădiniță și în școală. De asemenea, părinții și-au manifestat dorința de a participa la următorul atelier în storytelling, care a fost planificat pentru luna august. Pe parcursul perioadei de raportare, Departamentul Media a organizat trei şedinţe ale grupului de auto-reprezentanți (pe 19 aprilie, 18 mai şi 7 iunie, 2012). În cadrul acestor şedinţe, participanţii au discutat despre discriminare, drepturile şi responsabilităţile omului. Aceste subiecte au fost abordate prin intermediul activităţilor de teatru social. Grupul a urmărit o piesă de teatru social privind combaterea discriminării persoanelor cu dizabilităţi. Piesa a fost jucată de 8 voluntari. Toţi membrii grupului au fost implicaţi în această activitate, au identificat situațiile de discriminare şi i-au ajutat pe cei care au fost discriminați. În acest context, a fost abordată și tema drepturilor omului şi prin intermediul activității de teatru social tinerii au aflat că unul din aceste drepturi presupune libertatea fiecărei persoane de a decide pentru sine însuși. Până în prezent, au fost organizate şase ședințe ale grupului de părinţi şi zece ale grupului de auto-reprezentanți. Documentarea persoanelor dezinstituţionalizate din instituţia din Orhei. În acest scop, pe 5 mai 2012, Departamentul Media a organizat un training de auto-filmare pentru beneficiarii serviciului Locuinţă Protejată din Orhei. Participanţii au învăţat cum să folosească o cameră de filmat pentru a realiza de sinestătător o înregistrare video despre ei înșiși. Tinerii au fost de acord să fie realizat un film despre ei și în acest context, Departamentul Media le-a pus la dispoziție pentru o perioadă de două săptămâni o cameră video şi accesoriile necesare. Ulterior, Departamentul Media îi va ajuta pe beneficiarii Locuinţei Protejate din Orhei să editeze istoria video personală. Totodată, Departamentul a semnalizat atitudinea discriminatorie pe care au avut-o lucrătorii Oficiului de paşapoarte din raionul Orhei faţă de doi adulţi cu dizabilităţi intelectuale care au decis să îşi perfecteze pașapoartele. Oficiul de paşapoarte a refuzat să elibereze actele pe motiv că aceştia „au dizabilităţi intelectuale”. Departamentul Media a semnalat jurnaliștii despre acest caz de violare a drepturilor omului și, drept urmare, au fost difuzate două reportaje în 18 ziare locale şi naţionale din toată ţara (http://www.api.md/files/activnd5_rom.pd şi http://discriminare.md/reportaje/tinerilor-cu-dizabilitati-mintale-li-se-refuza-perfectarea-actelor-de-idenitate/ ). În rezultat, Oficiul de Paşapoarte a acceptat să elibereze pașapoarte pentru cei doi beneficiari. De asemenea, Departamentul Media a acordat asistență lui Poraico N., care anterior a trăit în Casa internat din Orhei şi acum este în comunitate, în realizarea istoriei personale despre viaţa sa în instituţie. Istoria va fi inclusă în publicaţia UNICEF „Starea copiilor lumii” 2012.

Ateliere de storytelling. În perioada 24-28 aprilie 2012, managerul pe comunicare a participat la atelierul în storytelling, organizat de către Open Society Foundations, Health Media Initiative în Kiev, Ucraina. În cadrul acestui atelier, managerul și-a dezvoltat abilitățile de a conduce și de a modera un atelier de storytelling. Ulterior, în perioada 11-15 iunie 2012, Departamentul Media al KHSIMA, cu suportul HMI a organizat un atelier similar în Moldova. Acesta a fost cofacilitat de către Paul Browde de la Narativ SUA, Gabriel Mumjiev de la HMI /OSF, Anastasia Bezverkha – consultant OFS din Ucraina şi Natalia Răileanu de la KHSIMA. La atelier au participat 10 reprezentanți din organizaţiile partenere şi părinţi care au copii cu dizabilități. Scopul atelierului a fost de a-i învăţa pe părinţi să aplice metoda storytelling şi să-şi dezvolte capacităţile de a-i învăţa şi susţine și pe alţii să pledeze pentru drepturile lor şi să se reprezinte în diferite mass-media. Aceste deprinderi le vor fi de folos părinţilor pentru a putea vorbi pentru ei înşişi şi a-şi apăra eficient drepturile. Istoriile personale spuse de participanţi în timpul atelierului vor fi prezentate la conferinţa finală în storytelling, care va avea loc în octombrie 2012, la Istanbul, Turcia. Reprezentații de teatru social. În perioada de raportare curentă, o piesă de teatru social axată pe problemele pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi fizice şi intelectuale a fost prezentată în nouă şcoli: satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă (3 aprilie); satul Leuşeni, raionul Hânceşti (5 aprilie); satul Hlinaia, raionul Edineţ (9 aprilie); satul Cioc-Maidan, raionul Comrat (10 aprilie); satul Tudora, raionul Ştefan Vodă (24 aprilie); oraşul Străşeni (26 aprilie); satul Moscovei, raionul Cahul (2 mai), satul Măgdăceşti, raionul Criuleni (4 mai); satul Susleni, raionul Orhei (8 mai). Până în prezent, piesa a fost prezentată în 15 şcoli pilot în care este implementată metodologia educaţiei incluzive cu susţinerea KHSIMA. La prezentări au luat parte aproximativ 1330 de elevi (majoritatea din clasele V-VIII) şi 96 de profesori. Metoda teatrului social presupune implicarea publicului în identificarea situaţiilor de discriminare, propunând soluţii pentru depăşirea acestor situaţii şi aplicarea acestora pe parcursul piesei, pentru a verifica viabilitatea lor. În cadrul celor 15 reprezentaţii de teatru social în şcolile pilot, au fost propuse 363 de soluţii pentru situaţiile de discriminare, dintre care 358 au fost considerate eficiente pentru combaterea discriminării. Acesta este un indicator bun, care demonstrează că elevii au înţeles foarte bine cum să prevină şi să evite situaţiile de discriminare a persoanelor cu dizabilităţi şi cum să se comporte în diferite situaţii. De asemenea, este important să menţionăm că, daca la începutul piesei elevii propuneau soluţii din perspectiva observatorilor (ce ar trebui să facă alţi oameni pentru a preveni/evita discriminarea), la finele activităţii, după ce au jucat rolul persoanelor cu dizabilităţi, au început să propună soluţii din punctul de vedere al unei persoane cu dizabilităţi (ce pot face oamenii cu dizabilităţi pentru a preveni şi combate discriminarea). Aceasta demonstrează schimbarea atitudinii participanţilor faţă de persoanele cu dizabilităţi de la milă şi compasiune la perceperea lor ca persoane cu drepturi şi abilităţi. De asemenea, în timpul prezentărilor elevilor le-au fost repartizate postere şi pliante care promovează dreptul egal la educație și incluziunea şcolară. Pe lângă activităţile planificate, teatrul social a fost prezentat pe 24 mai 2012, la Chişinău, unui grup de aproximativ 30 de persoane cu dizabilităţi din cadrul Centrului comunitar pentru copii şi tineri cu dizabilităţi fizice. Activităţile de teatru social au fost reflectate, duăp cum urmează:

reportaj difuzat pe 12 aprilie 2012 la ATV Comrat http://canalregional.md/libview.php?l=ro&idc=360&id=10530;

emisiune tematică („Noi şi societatea”) difuzată pe 4 aprilie 2012 la Radio Moldova; reportaj difuzat pe 14 aprilie 2012 la Radio Moldova (3.50 min); articol publicat în ziarul Jurnal de Chişinău (nr. 29 (1139)) pe 20 aprilie 2012. Acelaşi articol

a fost postat şi pe Internet pe pagina web a Asociaţiei Presei Independente (www.api.md ) şi diseminat prin intermediul buletinului informativ electronic al API „Activ” - http://www.api.md/files/activnd4_rom.pdf.

articol publicat în ziarul „Străşeneanca” (nr. 17 din 3 mai 2012). Acest articol a fost promovat şi la Radio Europa Liberă pe 22 mai 2012.

articol realizat de un jurnalist cu dizabilităţi şi postat pe blogul său personal (31 mai 2012) – http://botanvictoria.wordpress.com/2012/05/31/sa-spunem-stop-discriminarii/

Imagini şi mai multă informaţie sunt disponibile pe http://www.facebook.com/groups/313110485406862/ şi http://www.facebook.com/groups/313110485406862/photos/ Este important de menționat că materialele au fost realizate de jurnaliştii care au participat la trainingurile organizate anterior în cadrul programului (în trimestrul precedent). Lecţiile incluzive. În perioada de raportare, 20 de profesori din 15 şcoli pilot, care au fost instruiţi anterior în metode de organizare a lecţiilor incluzive bazate pe Cartea privind dizabilitatea pe înțelesul copiilor și Ghidul pentru cadrele didactice, au organizat 27 de lecţii incluzive. În cadrul acestor lecţii, profesorii au abordat teme specifice din carte şi au folosit metode concrete, prezentate în ghid. Ei au promovat ideea că persoanele cu dizabilităţi au aceleaşi drepturi, că nu trebuie să fie trataţi cu milă, dar trebuie susţinuţi, ei au aceleaşi nevoi – de prieteni, familie, dragoste, de a fi cetăţeni activi etc. De asemenea, s-a subliniat faptul că persoanele cu dizabilităţi au deprinderi speciale, pot avea diverse talentate şi pot avea succes. La aceste lecţii au luat parte 316 elevi, inclusiv din clasele primare şi gimnaziale. Temele şi informaţia pentru lecţii au fost selectate şi adaptate după particularităţile de vârstă ale elevilor. Toate cele 27 de lecţii au fost monitorizate de specialişti C4A-MD, inclusiv 21 prin monitorizare directă şi 6 – la telefon. Rezultatele monitorizării au constatat că 23 de lecţii au fost organizate la un nivel înalt şi au fost apreciate ca foarte bune. În ceea ce priveşte celelalte 4 lecţii – echipa C4A-MD a formulat recomandări pentru îmbunătăţirea organizării acestor tipuri de lecţii pe viitor. Actualizarea paginii web. În perioada de raportare, s-a decis ca pagina web inclusion.md să fie restructurată şi transformată într-o platformă de promovare, pentru a face mai vizibilă activitatea şi eforturile de promovare ale KHSIMA şi GACSM. Motivul acestei decizii este faptul că pagina web inlcusion.md în versiunea actuală nu corespunde scopului care a fost stabilit la începutul proiectului GACSM. Fiecare organizaţie parteneră are o pagină web proprie pe care se axează şi este mai puţin implicată în dezvoltarea conţinutului pentru inclusion.md. KHSIMA a continuat să elaboreze conţinutul paginii, dar acesta nu reflectă în întregime activitatea KHSIMA şi nu este prea reprezentativ pentru partenerii GACSM. Departamentul Meida a dezvoltat un nou concept şi structură a paginii web (Anexa 25. Conceptul paginii web), care va face ca eforturile KHSIMA şi GACSM de promovare a incluziunii sociale (mai ales grupurile de advocacy) să devină mai vizibile. Scopul principal al noii pagini web este de a evidenția și promova istoriile reale din viaţa atât a

grupurilor de părinţi, cât şi a celor de auto-reprezentanți. Asistenţa tehnică la elaborarea noii versiuni a paginii web este oferită de KHSI. În perioada de raportare, şapte ştiri/istorii KHSIMA au fost elaborate și postate pe inclusion.md / incluziune.md. Planificarea şi organizarea vizitei de studiu în Croaţia. Pentru realizarea acestui scop, Departamentul Meida a contactat Center for Adult Education Validus din Croaţia, care va oferi sprijin logistic în organizarea vizitei de studiu. S-a decis că vizita va fi organizată în primele două săptămâni ale lunii septembrie 2012. De asemenea, Departamentul Meida a elaborat lista participanţilor la vizita de studiu și proiectul bugetului pentru acest eveniment şi a monitorizat procesul de obţinere a paşapoartelor pentru participanţii cu dizabilităţi intelectuale. 3.2 PROMOVAREA PROGRAMULUI C4A-MD Promovarea Programului C4A-MD în mass-media. În perioada curentă de raportare diferite știri, reportaje etc. care prezintă activitatea programului C4A-MD şi a noilor servicii sociale, precum şi articole despre incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi au fost difuzate / tipărite în:

ziarul „Timpul” pe 23.04. 2012 - www.timpul.md/articol/social-sanse-pentru-o-viata-mai-buna-pentru-copiii-din-internate-33249.html;

buletinul informativ on line „Activ” al Asociaţiei Presei Independente - http://www.api.md/files/activnd5_rom.pdf şi diseminat în 18 ziare locale din toată ţara;

29 mai 2012 - http://discriminare.md/reportaje/tinerilor-cu-dizabilitati-mintale-li-se-refuza-perfectarea-actelor-de-idenitate/;

ziarul „Observatorul de Nord”, 1 aprilie 2012 – http://odn.info.md/2012/04/in-fata-domnului-suntem-egali-cu-totii/ şi http://odn.info.md/RU/2012/04/in-fata-domnului-suntem-egali-cu-totii/ ;

TV Moldova 1, Mesager, 30 mai 2012 – http://trm.md/ro/mesager/mesager-din-30-mai-2012/ (min. 7.50 – 10.00)

De asemenea, pe 4 mai 2012, KHSIMA a participat la expoziţia „Mass-media şi drepturile copiilor”, la care au fost prezentate şi distribuite materiale promoţionale elaborate de KHSIMA. Numărul total al materialelor care reflectă activitatea C4A-MD şi GACSM este:

materiale audio – 390 minute şi 48 secunde materiale video – 127 minute şi 42 secunde materiale tipărite (ziare, reţele sociale, pagini web, bloguri etc.) altele decât cele tipărite pe

www.inlcusion.md şi http://khsima.wordpress.com – 44 ştiri, istorii / reportaje.

Tabăra de vară: În perioada 25-29 iunie 2012, Departamentul Meida a fost implicat în realizarea activităților din cadrul taberei de vară organizată de KHSIMA. Specialistul în comunicare a participat la toate activităţile teatrale şi, de asemenea, a făcut fotografii. Tot în cadrul acestei tabere, managerul departamentului şi specialistul în comunicare au organizat o activitate de storytelling pentru fraţii şi surorile beneficiarilor şi o activitate de teatru social pentru părinţii beneficiarilor. Emisiunile TV privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. KHSIMA a elaborat şi a expediat Fundaţiei Soros-Moldova o cerere de extindere a termenului limită pentru implementarea grantului nr. 13283, codul Proiectului 1068 (Dezvoltarea a 3 materiale de promovare a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi). Cererea a fost aprobată.

În acelaşi timp, echipa Departamentului Media au avut o întîlnire cu reprezentanţii Publica TV la care au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a celor trei clipuri video (fillere) în baza noilor scenarii elaborate de KHSIMA. Termenul limită pentru realizarea materialelor este 30 august 2012. Alte activităţi:

Managerul de Comunicare a participat la şedinţa Consiliului Coordonator al Ministerului Educaţiei, care a avut loc pe 29 mai. Întâlnirea a fost centrată pe dezvoltarea strategiei de comunicare pentru promovarea educaţiei incluzive în Republica Moldova.

Planul de acţiune care include activitățile de comunicare ale KHSIMA pentru promovarea educaţiei incluzive a fost elaborat şi trimis către Ministerul Educaţiei.

Raportul pentru a doua tranşă a proiectului pe non-discriminare a fost elaborat şi trimis către Fundaţia Soros Moldova .

Raportul privind implementarea proiectelor media (septembrie 2011 – iunie 2012) a fost elaborat şi trimis către HMI /OSF.

ASPECTE DE MANAGEMENT:

Evaluarea instituţiei din Orhei. În perioada de raportare, echipa C4A-MD a oferit suport Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în elaborarea materialelor necesare pentru a începe evaluarea Casei internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) din Orhei. În cadrul şedinţei Grupului Tehnic desfăşurată în această perioada a fost discutat şi aprobat conceptul evaluării. În rezultat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a aprobat ordinul privind evaluarea instituţiei din Orhei în perioada 1 iulie – 30 august. De asemenea, în perioada de raportare, KHSIMA în parteneriat cu MMPSF a organizat interviuri, a selectat echipa de evaluatori şi a pregătit instrucţiunile pentru evaluarea instituţiei din Orhei. În trimestrul următor, specialiştii KHSIMA şi evaluatorii selectaţi vor lucra la această sarcină. Evaluarea instituţiei din Orhei vizează cinci componente: rezidenţii, resursele umane, resursele tehnice, clădirile şi resursele financiare. Rezultatele evaluării vor contribui la elaborarea unui Plan de acţiuni pentru reformarea instituţiei din Orhei, după cum este stipulat în Acordul de Parteneriat 2012-2016 semnat de către toţi partenerii C4A-MD (Anexa 26. Pachetul de documente pentru evaluarea instituţiei din Orhei). Grupul Tehnic al C4A-MD. Echipa C4A-MD a participat la şedinţa de lucru a Grupului Tehnic care a fost desfășurată la MMPSF la 25 mai 2012. Discuţiile şi deciziile din cadrul şedinţei s-au axat pe următoarele probleme: ultimul raport trimestrial al C4A-MD, conceptul de evaluare a instituţiei din Orhei, promovarea serviciului Respiro şi Mecanismul de Contractare Socială (Anexa 27. Procesul verbal al grupului de lucru tehnic C4A-MD 25.05.2012). Colectare de fonduri şi durabilitatea serviciilor. Două propuneri de proiect au fost elaborate şi trimise către OSI privind „Instruirea în producţia de sacoşe Copmadam şi portmonee din ambalaje alimentare și pungi de plastic" şi "Micro-întreprinderi". Propunerile au fost dezvoltate cu ajutorul lui Jens Trummer, Ofiţerul Programului pentru Reducerea Sărăciei din cadrul OSF/MHI.

O propunere de proiect privind „Parteneriatul public-privat pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor locale pentru persoanele cu dizabilităţi: susţinerea reformei de descentralizare” a fost elaborată și prezentată Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova. Proiectul se axează pe dezvoltarea serviciilor Echipă Mobilă în cinci raioane. Echipa KHSIMA a continuat corespondenţa cu Fundaţia Crossroads privind transportul de mărfuri din Hong Kong pentru beneficiarii Programului C4A-MD. În urma vizitei reprezentantului Crossroads în Moldova efectuată în mai 2012, s-a decis de a mări cantitatea ajutorului care urmează a fi acordat KHSIMA de la unul la două containere. La moment, conlucrarea dintre cele două organizații se află la stadiul trei al procesului. După ce KHSIMA va primi lista finală a bunurilor care urmează a expediate de Fundaţia Crossroads, va începe conlucrarea cu Guvernul şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Ajutorul umanitar va fi scutit de toate taxele vamale. În perioada de raportare, directorul executiv al KHSIMA a avut o întrevedere cu reprezentantul Ambasadei Austriei în Republica Moldova, George Reybmayr, privind dezvoltarea politicilor de angajare în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Începând din acest an, ambasada va sprijini dezvoltarea unui proiect pilot de educaţie vocaţională pentru persoanele cu dizabilităţi din Moldova. Implicarea Ambasadei Austriei în susţinerea dezvoltării de politici în domeniul angajării persoanelor vulnerabile, inclusiv a celor cu dizabilităţi a fost una dintre temele discutate cu reprezentanţii ambasadei. Directorul executiv al KHSIMA a avut câteva întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi a discutat despre posibilităţile de includere a serviciilor dezvoltate în bugetul de stat pentru anul 2013. De asemenea, KHSIMA a prezentat MF lista serviciilor cu costurile pe raioane pentru a fi incluse în buget şi a trimis o scrisoare către preşedinţii de raioane cu cerinţa de a include costurile serviciilor în bugetul local pentru anul 2013, în conformitate cu prevederile Memorandumului de colaborare semnat dintre KHSIMA şi Consiliul Raional. În acest sens, KHSIMA a angajat un consultant pentru a ajuta direcțiile raionale de finanțe în elaborarea bugetelor pentru servicii. Vizitele partenerilor KHSIMA în Moldova În această perioadă, Charles Hooker şi Raluca Bunea au vizitat KHSIMA în ultima săptămână din mai. Echipa programului le-a prezentat rezultatele şi provocările cu care se confruntă în procesul de implementare a programului și a organizat vizite la beneficiarii şi serviciile dezvoltate în cadrul programului. Un expert al Fundaţiei Crossrads, Olivia Cho, a vizitat KHSIMA în perioada 2-5 mai 2012. Această vizită este parte a procesului de expediere a mărfurilor din Hong Kong în Moldova. Olivia a vizitat organizaţia şi a evaluat necesităţile serviciilor. În rezultat, cererea iniţială și lista de bunuri au fost revăzute şi expediate Crossroads pentru a fi incluse în transport. O delegaţie ucraineană a vizitat Moldova pentru a se familiariza cu experienţa Programului Comunitate Inlcuzivă – Moldova (17 – 20 aprilie 2012). În cadrul acestei vizite au fost desfășurate şedinţe de lucru şi vizite în teren. Alte activităţi:

Directorul KHSIMA a participat la o vizită de studiu în Turcia, pentru a se familiariza cu diferite tipuri de antreprenoriat şi micro-business dezvoltate în această ţară şi care ar putea fi dezvoltate şi în Moldova.