1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Aprobată

la şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.1,

Proces verbal Nr.___ din________________

Decanul Facultăţii Medicină Nr.1,

Dr., conferenţiar ____________Gh. Plăcintă

Aprobată

la şedinţa catedrei Igienă

Proces verbal Nr.___ din_________________

Şef catedră,

Dr.hab., profesor ____________Gr. Friptuleac

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea cursului: Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană

Codul cursului: S.07.O.057/S.08.O.060

Tipul cursului: Disciplină obligatorie

Numărul total de ore – 140 ore,

inclusiv curs – 40 ore, ore practice – 100 ore

Numărul de credite alocat unităţii de curs:

Numele autorilor care predau unităţile de curs:

dr., conferenţiar Alexei Chirlici

Chişinău, 2010

2

Scopul disciplinei Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană:

Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană este o disciplină, care se citeşte studenţilor a.IV

(semestrele VII şi VIII) a facultăţii Sănătate Publică. Disciplina se include în sănătatea publică şi

se ocupă de studierea întrebărilor alimentaţiei raţionale şi măsurilor de asigurare a inofensivităţii

produselor alimentare. În legătură cu aceasta principalele compartimente ale disciplinei sunt:

profilaxia intoxicaţiilor alimentare şi profilaxia maladiilor nutriţionale.

Scopul disciplinei este de a învăţa studentul să se orienteze în întrebările teoretice şi

practice ale nutriţiei umane în diferite condiţii de viaţă şi activitate, în întrebările siguranţei şi

expertizei igienice a alimentelor, în întrebările profilaxiei intoxicaţiilor şi maladiilor nutriţionale,

în efectuarea supravegherii igienice a obiectivelor alimentare.

Această disciplină este strâns legată de alte discipline igienice, dar concomitent ea are

anumite legături cu fiziologia, biochimia, microbiologia, epidemiologia, biologia, alte discipline

medicale.

Predarea compartimentelor principale ale disciplinei se recomandă de efectuat în complex

cu alte discipline şi anume: cu biochimia, fiziologia, epidemiologia, bolile infecţioase,

microbiologia (compartimentele intoxicaţii alimentare, indicii microbiologici ai calităţii

alimentelor), cu igiena muncii, igiena copiilor şi adolescenţilor (alimentaţia diferitor grupuri

profesionale şi de vârstă), cu bolile interne şi bolile profesionale (alimentaţia dietetică şi

profilactică).

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană:

La nivel de cunoaştere şi înţelegere

- să însuşească bazele teoretice ale igienei alimentaţiei şi nutriţiei umane în aspectul sarcinii

ei duble şi anume: a)elaborarea bazelor ştiinţifice şi argumentarea alimentaţiei raţionale a

diferitor grupe de populaţie (în scopul ameliorării sănătăţii publice);b)preîntâmpinarea

bolilor alimentare de origine infecţioasă şi neinfecţioasă;

- să cunoască bazele examinării medicale şi evaluării alimentaţiei reale şi a stării de nutriţie

a populaţiei;

- igiena alimentelor, siguranţa şi expertiza igienică a alimentelor, veselei, utilajului şi

ambalajului, care poate contacta cu produsele alimentare;

- întrebările supravegherii igienice preventive şi curente a întreprinderilor alimentare;

- întrebările profilaxiei şi cercetării sanitaro - epidemiologice a izbucnirilor de intoxicaţii

alimentare;

- organizarea educaţiei igienice şi promovarea sănătăţii populaţiei pe întrebările specialităţii

şi pregătirii igienice a personalului întreprinderilor alimentare.

- să cunoască principiile profesional-deontologice şi direcţiile principale ale activităţii

medicului de igienă a alimentaţie;

La nivel de aplicare

- să determine şi să evalueze alimentaţia reală şi starea de nutriţie a unei persoane concrete şi

a unei colectivităţi şi să propună măsuri îndreptate spre raţionalizarea ei;

- să efectueze expertiza igienică a loturilor (stocurilor) de alimente şi să întocmească încheieri

despre modul de valorificare a acestora;

- să efectueze supravegherea sanitară preventivă a obiectivelor alimentare la diferite

etape(repartizarea lotului pentru construcţie, proiectarea, perioada de construcţie şi darea în

exploatare a obiectivelor) cu perfectarea documentelor necesare;

- să efectueze supravegherea sanitară preventivă la întroducerea noilor tehnologii de

producere a alimentelor, noilor reţete de alimente, a aditivilor alimentari, noilor feluri de

ambalaje şi diverse materiale, care vin în contact cu produsele alimentare;

3

- să efectueze supravegherea sanitară curentă a întreprinderilor alimentare, utilizând metode –

expres de investigare, iar în baza rezultatelor obţinute să întocmească procesul – verbal de

constatare a condiţiilor isanitaro-epidemiologice;

- să cerceteze izbucnirile de intoxicaţii alimentare, să întocmească procesul - verbal de

cercetare, să propună măsurile de lichidare şi profilaxie;

- să petreacă lucrul de educaţie igienică şi promovare a sănătăţii în rândurile populaţiei şi

pregătirea igienică a personalului obiectivelor alimentare;

- să fie abil de a argumenta opinia proprie în procesul supravegherii de stat a sănătăţii publice

- să fie apt de a aplica principiul cauză-efect;

- să efectueze unele cercetări ştiinţifice în domeniul igienei alimentaţiei şi nutriţiei umane.

La nivel de integrare

– să aprecieze importanţa Igienei alimentaţiei şi nutriţiei umane în contextul Sănătăţii

Publice;

– să abordeze creativ problemele Sănătăţii Publice în contextul integrării disciplinei

studiate cu alte discipline din domeniu;

– să fie apt să utilizeze principiile profesional-deontologice generale şi speciale în

activitatea practică;

– să posede abilităţi de supraveghere sanitară curentă a obiectivelor alimentare în

complex cu specialiştii din alte ramuri ale Igienei şi cu medicii - epidemiologi

– să poată efectua expertiza loturilor(stocurilor) de alimente şi controlul condiţiilor de

păstrare şi desfacere a alimentelor în complex cu reprezentanţii altor servicii şi

departamente;

– să fie apt de a evalua obiectiv cunoştinţele din domeniul igienei a angajaţilor

obiectivelor alimentare;

– să fie apt de a elabora şi a înfăptui măsurile de ameliorare a alimentaţiei reale şi a

stării de nutriţiei în colectivităţi în comun cu administraţia şi diverse organe abilitate;

– să fie apt de a asimila noile realizări în domeniul Igienei alimentaţiei şi nutriţiei

umane.

Condiţionări şi exigenţe prealabile:

Pentru a studia în profunzime Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană în perspectiva

activităţii în domeniul Sănătăţii Publice şi a rezolvării diverselor probleme la capitolul respectiv

studentul trebuie mai întâi să aibă anumite cunoştinţe şi să posede deja unele dexterităţi practice.

Ca condiţie prealabilă pentru predarea disciplinei serveşte studierea de către studenţi în

primii ani de studii a disciplinelor general-teoretice (fizica medicală şi biologică, chimia

neorganica şi bioorganică), a disciplinelor medicale fundamentale (anatomia, biochimia,

fiziologia, microbiologia), bazelor disciplinelor clinice şi, de asemenea, a cursului de

propedeutică igienică (igiena generală).

Conţinutul de bază a cursului:

A. Prelegeri

Nr

d/r Temele

Nr.

de ore

1. Istoria ştiinţei despre nutriţie. Igiena alimentaţiei, aspecte teoretice şi practice.

Proteinele în nutriţia umană 2

2. Lipidele şi glucidele în nutriţia umană 2

3. Vitaminele în nutriţia umană 2

4. Sărurile minerale în nutriţia umană. 2

4

5. Studierea şi evaluarea complexă a alimentaţiei reale. Principiile alimentaţiei

copiilor de vârstă fragedă, a femeilor gravide şi mamelor care alăptează copii. 2

6. Alimentaţia diverselor grupe de populaţie apte de muncă şi persoanelor de

vârstă înaintată 2

7. Igiena alimentaţiei publice şi colective. 2

8. Siguranţá sanitară şi expertiza igienică a alimentelor. 2

9. Igiena laptelui şi produselor lactate. 2

10. Igiena conservării produselor alimentare. 2

11 Igiena cărnii şi a preparatelor din carne. 2

12 Clasificarea intoxicaţiilor alimentare. Toxiinfecţiile alimentare şi

salmonelozele. 2

13 Toxicozele alimentare bacteriene şi micotoxicozele. Intoxicaţii alimentare de

origine nemicrobiană. Cercetarea şi profilaxia intoxicaţiilor alimentare. 2

14 Alimentaţia profilactică. 2

15 Alimentaţia dietetică.. 2

16 Aditivii alimentari. 2

17 Substanţele alogene. 2

18 Controlul sanitaro – igienic la folosirea preparatelor de uz fitosanitar şi asupra

conţinutului rezidual de pesticide în alimente. 2

19 Igiena veselei şi ambalajului pentru produsele alimentare. 2

20. Direcţiile principale de activitate ale Serviciului de Supraveghere de Stat a

Sănătăţii Publice în problemele de igienă a alimentaţiei şi nutriţie umană. 2

B. Lucrări practice:

Nr

d/r Temele

Nr. de

ore

1. Cerinţe către nutriţia umană, studierea şi aprecierea necesarului organismului

uman în energie.

5

2. Studierea alimentaţiei reale individuale şi în colectivităţi prin metoda de

calcul.

5

3. Evaluarea stării de nutriţie a organismului uman. 2

4. Organizarea activităţii Centrului de Sănătate Publică în efectuarea

supravegherii sanitare curente în obiectivele alimentare.

3

5. Supravegherea sanitară curentă a obiectivelor de alimentaţie publică şi de

comerţ cu produse alimentare.

5

6. Supraveghera sanitară curentă a fabricii de pâine. 5

7. Organizarea şi ordinea de efectuare a expertizei igienice a produselor

alimentare. Expertiza igienică a făinii şi a pâinii.

5

8. Expertiza igienică a laptelui şi produselor lactate. 5

9. Expertiza igienică a cărnii, peştelui, ouălor. 5

10. Expertiza igienică a conservelor şi mezelurilor. 5

11. Controlul sanitaro-microbiologic şi sanitaro-micologic în igiena alimentaţiei. 3

12. Totalizarea pe semestrul de toamnă. 2

13. Studierea şi evaluarea alimentaţiei reale în colectivităţi prin metoda de

laborator (ziua a 1-a).

5

5

14.

Studierea şi evaluarea alimentaţiei reale în colectivităţi prin metoda de

laborator. Întocmirea concluziilor în conformitate cu rezultatele obţinute (ziua

a 2-a).

5

15. Evaluarea igienică a produselor alimentare cu conţinut sporit de substanţe

alogene. Aditivii alimentari.

5

16. Supravegherea sanitară preventivă în igiena alimentaţiei. 5

17. Supravegherea sanitară la folosirea materialelor metalice, din polimeri şi a

altor materiale, care pot contacta cu alimentele.

5

18. Supravegherea sanitară curentă a fabricii de lapte. 5

19. Alimentaţia profilactică şi dietetică. Supravegherea sanitară a blocului

alimentar din spital.

5

20. Controlul sanitaro-igienic la folosirea preparatelor de uz fitosanitar,

evaluarea igienică a alimentelor cu conţinut rezidual de pesticide.

5

21. Intoxicaţii alimentare de origine microbiană şi nemicrobiană. 5

22. Cercetarea şi profilaxia intoxicaţiilor alimentare. Totalizarea pe semestrul de

primăvară.

5

Bibliografia recomandată:

A. Obligatorie:

1. К.С. Петровский, В.Д. Ванханен. Гигиена питания. Учебник. М. Медицина, 1982.

2. A.Chirlici, Uliana Jalbă – Igiena alimentaţiei. Compendiu de lucrări practice. USMF

„Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2001

3. К.С. Петровский, В.Д. Ванханен. Гигиена питания (практическое пособие). Киев,

Вица школа, 1981.

4. В.Д. Ванханен, Е.А. Лебедева. Руководство к практическим занятиям по гигиене

питания. М.Медицина, 1987.

5. А.А.Королёв – Гигиена питания. Учебник, Москва. Издательский центр

«Академия», 2008

6. S. Mănescu, S. Dumitrache, M. Cucu. Igiena (Manual. Compartimentul „Igiena

alimentaţiei”). Chişinău, Unitarsitas, 1993.

B. Suplimentară:

1. Opopol N., Obreja Galina, Ciobanu Angela. – Nutriţia în sănătatea publică. Chişinău,

Bons Offices, 2006

2. S. Mănescu (red.). Tratat de igienă. Bucureşti, 1985.

3. Iu. Mincu, V. Mogoş. Bazele practice ale nutriţiei omului bolnav. Bucureşti, 1998.

4. Eusebiu Şindilar, Nicolae Stratan. Expertiza sanotar – veterinară a alimentelor de origine

animală(în 2 volume). Chişinău, 1996.

5. Theodore H.Tulchinsky, Elena A.Varavikova – “Noua Sănătate Publică”, Chişinău,

ULYSSE, 2001

6. A.И. Штенберг и др. Руководство к практическим занятиям по гигиене питания.

М. Медицина, 1976.

7. А.А. Покровский. Химический состав пищевых продуктов. М. Пищ. Пром-ть,

1986.

8. И.М.Скурихин, М.Н. Волгаpев (ред.). Химический состав пищевых продуктов. М.

«Агропромиздат», 1987.

9. И.М.Скурихин, В.А. Шатерников. Химический состав пищевых продуктов. М.

Пищевая промышленность, 1984.

Metode de predare şi învăţare utilizate:

6

Disciplina Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană este predată atât în manieră clasică: cu

prelegeri şi lucrări practice, cât şi prin efectuarea unor examinări sanitare ale obiectivelor

alimentare cu discutarea ulterioară a materialelor perfectate. La prelegeri va fi citit cursul teoretic

de către titularii de curs. La lucrările practice studenţii efectuează analize de laborator a probelor

de produse alimentare şi bucate, veselă şi ambalaje pentru alimente, rezolvă probleme

situaţionale, efectuează expertiza igienică a proiectelor de construcţie (reconstrucţie) a

obiectivelor alimentare. Unele lucrări practice constau în familiarizarea cu anumite obiective

alimentare şi evidenţierea contravenţiilor sanitare. Studenţii vor completa caietele de lucrări

practice şi vor perfecta şi diverse documente medico - sanitare.

Catedra îşi rezervă dreptul de a petrece unele lucrări practice în manieră interactivă.

Sugestii pentru activitatea individuală:

În pofida faptului, că la moment ascultarea pasivă a cursurilor este pe larg utilizată în

procesul didactic, spre regret aceasta chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarte minuţioase

este una dintre cele mai puţin eficiente metode de însuşire a materialului.

Pentru a însuşi ceva este nevoie de cât mai multe modalităţi de procesare a materialului

studiat. Îndeplinirea practică a unui lucru este mult mai eficientă, decât citirea despre cum

trebuie să faci. Se consideră o metodă eficientă de însuşire a materialului învăţarea pe altcineva

să facă acelaşi lucru. Destul de eficiente sunt considerate metodele interactive de predare.

Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Igienei alimentaţiei şi nutriţiei umane, urmează să

lucraţi activ cu materialul. Ce înseamnă acest lucru:

1. Iniţial citiţi materialul, dar nu pur şi simplu îl parcurgeţi cu vederea pe diagonală. Faceţi

notiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale.

2. Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţă! Dacă procedaţi altfel,

puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Conspectaţi atent. Treceţi informaţia prin sine

şi întrebaţi-vă: Sunteţi de acord cu profesorul? Înţelegeţi despre ce este vorba?

Corespunde materialul predat cu cel din manual?

3. Puneţi întrebări profesorului, unul altuia, sine însuţi. În aulă, în sala de studii, în

coridoare, în birourile profesorilor. Faptul că puneţi întrebări înseamnă că încercaţi să

înţelegeţi şi să prelucraţi materialul predat şi nu poate fi decât binevenit. Avem ore

speciale de consultaţii individuale: fiecare sâmbătă de la orele 900

până la 1200

. Nu

ezitaţi să veniţi la aceste consultaţii.

4. Organizaţi-vă în grupuri de câte 2-3 studenţi pentru a vă întâlni regulat în vederea

discuţiilor asupra materialului cursului şi pregătirea pentru totalizări. De regulă, în

grupuri de lucru mici se sintetizează o înţelegere mult mai amplă şi mai clară, decât

lucrând individual. În plus, abilitatea de a explica colegilor materialul însuşit vă va fi

foarte utilă pentru viitor.

5. Utilizaţi raţional timpul, fiindcă toate disciplinele predate înaintează aceleaşi cerinţe.

Prin urmare, veţi fi nevoiţi să vă gestionaţi raţional timpul şi să găsiţi balanţa „de aur”

dintre efortul depus pentru obţinerea cunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţa

personală. Conform cerinţelor în vigoare pentru fiecare oră de lucru în contact direct cu

profesorul, studentul trebuie să lucreze individual cel puţin o oră . De aici poate fi făcut

şi calculul necesar.

Metode de evaluare:

Pe parcursul modulurilor la disciplină pe lângă metoda clasică de apreciere a

cunoştinţelor studenţilor se folosesc şi altele, dar în special, testarea şi rezolvarea problemelor

situaţionale.

La disciplina Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană sunt prevăzute 2 totalizări – prima

după modulul din semestrul de toamnă şi a doua – după modulul din semestrul de primăvară.

(evaluare formativă). Fiecare totalizare constă din proba scrisă cu bilete, care conţin 3 -5

întrebări şi testare( 4 variante a câte 50 teste).

7

La examenul de promovare la disciplina Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană nu sunt

admişi studenţii cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperat absenţele

de la lucrările practice sau referatele pe temele prelegerilor de la care au lipsit.

Examenul de promovare la disciplina Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană (evaluarea

sumară) este unul combinat, alcătuit din trei etape: susţinerea deprinderilor practice, proba test-

grilă (varianta „Test Editor” USMF „Nicolae Testemiţanu”) şi proba scrisă pe bilete.

Deprinderile practice se susţin pe bilete, fiecare bilet conţinând trei probe Baremul

acivităţilor practice este diversificat. Aşa, studentul va trebui să efectueze expertiza unei părţi a

proiectelor de construcţie(reconstrucţie) a obiectivelor alimentare pasibile supravegherii de Stat,

să efectueze unele analize de laborator, să rezolve probleme situaţionale.

Proba test-grilă constă din variante a câte 100 teste fiecare din toate temele cursului de

Igiena alimentaţiei şi nutriţia umană, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu, 60 de teste

- compliment multiplu. Pentru a răspunde la teste studentul are la dispoziţie în total 100 minute.

Proba se notează cu note de la 10 până la 0.

Proba scrisă se efectuează pe bilete, fiecare bilet, conţinând câte 3 întrebări din diferite

compartimente ale disciplinei. Pentru răspuns la bilet studentul are la dispoziţie 45 minute(câte

15 minute la fiecare întrebare. Răspunsul la fiecare întrebare se notează cu note de la 10 până la

0, calculându-se apoi media pe bilet.

Subiectele testelor, lista deprinderilor practice şi a întrebărilor incluse în biletele de

examinare se aprobă la şedinţa catedrei şi se aduc la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună

până la sesiune. Tot la şedinţa catedrei se aprobă şi programele de bilete cu deprinderi practice şi

întrebări pentru proba scrisă.

Pentru ca examenul să fie considerat promovat, studentul trebuie să obţină la fiecare probă

minimum nota 5, altfel examenul nu este valid.

Nota finală constă din 4 componente: nota medie anuală (coeficientul 0,3), reultatul

atestării deprinderilor practice(0,2), test-grilă (coeficientul 0,2) proba scrisă (coeficientul 0,3),

Evaluarea cunoştinţelor(nota finală) se apreciază cu note de la 10 la 1 fără zecimale, după cum

urmează:

Nota 10 sau „excelent” (echivalent ECTS – A) va fi acordată pentru însuşirea 91 –

100% din material;

Nota 9 sau „foarte bine” (echivalent ECTS – B) va fi acordată pentru însuşirea 81 –

90% din material;

Nota 8 sau „bine” (echivalent ECTS – C) va fi acordată pentru însuşirea 71 – 80% din

material;

Notele 6 şi 7 sau „satisfăcător” (echivalent ECTS – D) vor fi acordate pentru însuşirea

respectiv a 61 – 65% şi 66 – 70% din material;

Nota 5 sau „slab” (echivalent ECTS - E) va fi acordată pentru însuşirea 51 – 60% din

material;

Notele 3 şi 4 (echivalent ECTS – FX) vor fi acordate pentru însuşirea 31 – 40% şi

respectiv 41 – 50% din material;

Notele 1 şi 2 sau „nesatisfăcător” (echivalent ECTS – F) vor fi acordate pentru

însuşirea 0 – 30% din material.

Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” şi se

echivalează cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenului

nepromovat.

Limba de predare:

Română