program de gestionare

ROMÂNIA Anexă JUDEłUL ARGEŞ la Hotărârea nr. .........../............... CONSILIUL JUDEłEAN

PROGRAM INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITĂłII AERULUI JUDEłUL ARGEŞ

2

INTRODUCERE În toate Ńările industrializate problema poluării a devenit o preocupare majoră cu importante implicaŃii social politice, fiind considerată o barieră în calea dezvoltării economico-sociale atrăgându-se atenŃia că resursele naturale, materiale şi energetice nu sunt inepuizabile. Ele trebuie folosite raŃional şi eficient în interesul oamenilor, poluarea reprezentând totodată un pericol grav cu consecinŃe negative asupra mediului şi implicit asupra omului şi vieŃii acestuia.

Poluarea constituie în acelaşi timp un motiv pentru stimularea şi dezvoltarea unei industrii nepoluante, odată cu stabilirea unei noi politici a mediului, a unei politici ecologice raŃionale, ştiinŃific fundamentată.

Poluarea mediului a intrat în limbajul cotidian nu numai ca un fapt însoŃitor al emancipării industriale, ci ceea ce este mai semnificativ, a pătruns în preocuparea şi conştiinŃa oamenilor de ştiinŃă ca o chemare şi un imperativ de implicare. În acest context, protecŃia mediului a devenit una din cele mai importante activităŃi pe care le desfăşoară instituŃiile publice şi reprezintă o preocupare permanentă a organizaŃiilor neguvernamentale.

Este tot mai relevant faptul că activitatea de protecŃie a mediului nu mai poate fi trecută pe plan secundar şi acest lucru este confirmat nu numai de semnalele care vin din partea organismelor de specialitate şi a oamenilor de ştiinŃă, dar aceste avertismente pot fi desprinse şi din datele care prezintă evoluŃia calităŃii factorilor de mediu la nivel global. JudeŃul Argeş dispune de o economie bine dezvoltată şi diversificată, rezultat al eforturilor depuse de autorităŃile locale pentru modernizare şi performanŃă, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv.

La nivel naŃional, judeŃul Argeş ocupă locul patru, din punctul de vedere al creşterii economice.

În industrie, activitatea economică se desfaşoară în 22.602 societăŃi comerciale active pe forme de proprietate, dintre care: 12.526 societăŃi comerciale active, 3.629 asociaŃii familiale, 6.447 persoane independente.

Calitatea aerului în judeŃul Argeş este caracterizată în funcŃie de dinamica indicatorilor statistici de calitate a aerului şi evoluŃia lor în timp. Acesta este unul din motivele pentru care a fost transpusă în legislaŃia românească Directiva Consiliului nr. 96/62/CE şi directivele fiice (Directiva Consiliului nr.1999/30/CE privind valorile limită pentru SO2, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi Pb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon). Acest lucru a fost realizat prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 592/2002. În Uniunea Europeană există valori unitare limită pentru indicatorii monitorizaŃi şi care vizează calitatea aerului. Prin directivele menŃionate este stabilit faptul că trebuie luate măsuri, pentru reducerea concentraŃiilor de emisii care pun în pericol sănătatea oamenilor.

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş a monitorizat starea de calitate a aerului din judeŃul Argeş cu ajutorul staŃiilor automate de monitorizare a calităŃii aerului amplasate în

3

cele 5 puncte de prelevare din judeŃ, dar a Ńinut seama şi de măsurătorile efectuate de către laboratoarele celor mai importanŃi agenŃi economici poluatori. La baza elaborării acestui program integrat de gestionare a calităŃii aerului în judeŃul Argeş au stat studiilor de evaluare a calităŃii aerului prin modelarea dispersiei poluaŃilor în aer pentru anii 2007 şi 2008 şi listele întocmite în baza Ord. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România. Prin actualul program integrat de gestionare a calităŃii aerului, pentru indicatorii mai sus menŃionaŃi, s-au analizat cauzele acestor depăşiri precum şi posibilităŃile existente în prezent pentru atingerea valorilor limită prevăzute de legislaŃia în vigoare. În anii următori, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş va monitoriza calitatea aerului în judeŃul Argeş, ştiut fiind faptul că mediul urban este un mare consumator de resurse, un producător major de emisii poluante rezultate din industrie, trafic şi alte surse difuze de combustie, fiind caracterizat de o densitate mare a populaŃiei şi de concentrarea surselor de poluare. Sursele principale de poluare sunt: • Traficul rutier - responsabil de aprox 70 % din poluarea atmosferică - emisii de NOx, SO2, CO, pulberi; • Termocentrale - emisii importante de NOx, SO2, CO2, CO, pulberi • Industria – extrem de diversificată – NOx, CO, CO2, SO2, pulberi, COV • Lucrările de construcŃie – pulberi • Încălzirea rezidenŃială

Măsurile propuse în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi, controlul şantierelor de construcŃii, precum şi realizarea proiectelor de infrastructură la nivelul judeŃului. Programul de gestionare a calităŃii aerului este public. Având în vedere importanŃa participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, acesta este invitat, conform legislaŃiei în vigoare, să formuleze observaŃii în scris la programul de gestionare prezentat, pe care să le trimită pe adresa AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Argeş, str. EgalităŃii, nr. 50, Piteşti, sau la adresa de e-mail [email protected]. Atât propunerea de program cât şi varianta finală a programului, se va publica pe pagina de web a APM Argeş, www.apmag.ro . Programul integrat de gestionare se va supune dezbaterii publice prin stabilirea de întâlniri între reprezentanŃii titularilor activităŃilor, ai Comisiei Tehnice şi public. În urma dezbaterii se va încheia un proces-verbal care va cuprinde discuŃiile şi concluziile întâlnirii. Comisia tehnică va organiza dezbaterea publică în locul cel mai convenabil pentru public, în afara orelor de program (data şi locul dezbaterii publice se va stabili ulterior). Măsurile şi activităŃile din cadrul programului de gestionare nu se pot desfăşura pe o perioadă mai mare de 5 ani.

4

CAPITOLUL I

DispoziŃii generale

Evaluarea calităŃii aerului, bazată pe metode şi criterii comune cu cele ale Uniunii Europene, în vederea menŃinerii calităŃii aerului înconjurător acolo unde aceasta este bună şi îmbunătăŃirii în alte cazuri cazuri, are la bază Directiva 96/62/CE a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea calităŃii aerului înconjurător şi directivele fiice (Directiva 1999/30/CE a Consiliului privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător, Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aerul înconjurător şi Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European şi Consiliului privind ozonul din aerul înconjurător).

Directiva 96/62/CE a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea calităŃii aerului înconjurător şi directivele fiice stabilesc Ńinte în ceea ce priveste calitatea aerului, cu scopul de a evita sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătăŃii umane şi a mediului, a poluanŃilor atmosferici.

Transpunerea Directivei cadru 96/62/CE s-a realizat în România prin adoptarea urmatoarelor acte legislative: • O.U.G. nr. 243/2000 privind protecŃia atmosferei (M.Of. nr. 63/06.12.2000), modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001(M.Of.. nr. 773/4.12.2001); • H.G. nr. 586/2004 (M.Of.nr.398/03.05.2004) privind înfiinŃarea şi organizarea Sistemului Integrat de Evaluare şi Gestionare a CalităŃii Aerului (SNEGICA). • H.G. nr. 543/2004 (M.Of.nr.393/04.05.2004) privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităŃii aerului; • H.G. nr. 731/2004 (M.Of.nr.496/02.06.2004) privind aprobarea Strategiei NaŃionale pentru ProtecŃia Atmosferei; • H.G. nr. 738/2004 (M.Of.nr.476/27.05.2004) privind aprobarea Planului NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Atmosferei; • Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România (M. Of. nr. 739/09.10.2002) • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind aprobarea metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităŃii aerului. • Ordinul ministrului apelor şi protecŃiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (M.Of. nr. 765/21.10.2002).

Până la sfârşitul anului 2008 conform Angajamentelor semnate de Ńara noastră a fost necesar să fie creat Sistemului NaŃional de Evaluare şi Gestionare Integrată a CalităŃii Aerului prin dotarea autorităŃilor locale pentru protecŃia mediului cu echipamente de monitorizare a calităŃii aerului şi cu echipamente de laborator.

În aglomerarea Piteşti (municipiul Piteşti şi comunele limitrofe) a fost realizată, conform cerinŃelor UE, reŃeaua automată de monitorizare a calităŃii aerului care constă din 5 staŃii de monitorizare on-line a calităŃii aerului. Aceste staŃii automate de monitorizare a calitatii aerului au funcŃionat, începând cu luna ianuarie 2008.

5

MenŃionăm că amplasamentele pentru aceste staŃii automate de monitorizare au fost stabilite, cu respectarea reglementărilor în vigoare, în urma unui amplu studiu privind evaluarea preliminară a calităŃii aerului şi a dispersiei atmosferice la nivel local.

StaŃie de monitorizare automată a calităŃii aerului

Un obiectiv deosebit de important al Directivei cadru 96/62/CE îl reprezintă

obligativitatea de obŃinere a informaŃiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea că, această informaŃie a fost pusă la dispoziŃia publicului. În acest sens pe lângă site-ul www.calitateaer.ro unde se regăsesc măsurătorile realizate de întreaga reŃea de monitorizare a calităŃii aerului la nivel naŃional, publicul poate urmări rezultatele determinărilor pe cele două panouri informaŃionale, unul exterior amplasat în municipiul Piteşti, str. Craiovei, pe scuarul din faŃa Casei CărŃii şi altul interior la sediul AgenŃiei pentru ProtecŃiei Mediului Argeş, str. EgalităŃii, nr. 50.

Conform prevederilor HG. nr. 543/2004 în cazul apariŃiei unei depăşiri a valorilor limită şi/sau valorilor Ńintă ale unuia şi/sau mai multor poluanŃi în aerul înconjurător se elaborează programe de gestionare a calităŃii aerului ce vor cuprinde măsurile/acŃiunile care se vor desfăşura pe o perioadă de maximum 5 ani, în vederea încadrării sub aceste valori.

Metodologia de elaborare şi punere în aplicare a programelor de gestionare a calităŃii aerului a fost stabilită prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăriri Apelor nr. 35/2007.

Valorile limită şi perioadele de mediere pentru poluanŃii dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, monoxid de carbon (CO), precum şi valorile Ńintă şi perioada de mediere pentru ozon (O3) au fost stabilite prin Ordinul MAPM nr. 592/2002.

Program/programul integrat de gestionare a calităŃii aerului cuprinde: descrierea situaŃiei în care apar depăşirile, analiza cauzelor, observarea tendinŃelor precum şi măsurile/acŃiunile propuse.

Prin Ordin al Prefectului JudeŃului Argeş, la propunerea AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Argeş şi a Consiliului JudeŃean, s-a înfiinŃat, la nivel judeŃean Comisia tehnică pentru elaborarea programelor de gestionare a calităŃii aerului. Comisia tehnică are în componenŃa sa reprezentanŃi ai tuturor autorităŃilor şi instituŃiilor cu atribuŃii în elaborarea şi punerea în aplicare a programelor de gestionare a calităŃii aerului.

6

În vederea elaborării programului integrat de gestionare a calităŃii aerului, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş a avut obligaŃia să identifice sursa/sursele care au generat concentraŃii pentru unul sau mai mulŃi poluanŃi mai mari decat valorile limită şi/sau valorile Ńintă, să stabilească măsurile care trebuie luate şi, ulterior, să monitorizeze implementarea acestora şi atingerea obiectivelor stabilite prin programul de gestionare, să coordoneze activităŃile diferitelor autorităŃi inclusiv prin realizarea unui consens între aceste autorităŃi, să informeze publicul prin iniŃierea unor dezbateri publice legate de elaborarea programului integrat de gestionare a calităŃii aerului, şi în final să publice pe pagina proprie de internet versiunea finală a programulului integrat de gestionare a calităŃii aerului în vederea accesului publicului la informaŃia de mediu.

Programul integrat de gestionare a calităŃii aerului în judeŃul Argeş, vizează localităŃile înscrise în lista nr. 1 şi a fost întocmit în urma studiilor de evaluare a calităŃii aerului prin modelarea dispersiei poluaŃilor în aer pentru anii 2007 şi 2008. Pentru stabilirea măsurilor de îmbunătăŃire a calităŃii aerului s-au analizat toŃi potenŃialii poluatori şi s-a luat în considerare contribuŃia lor şi în consecinŃă la măsurile de reducere la depăşirea valorilor limită conform principiului proporŃionalităŃii precum şi la măsurile de reducere prezenŃei noxelor în atmosferă. AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş colaborează, pe bază de protocol, cu autorităŃi ai căror reprezentanŃi fac parte din Comisia Tehnică, cu scopul de a impune măsurile stabilite prin programul de gestionare a calităŃii aerului, precum şi de a monitoriza implementarea acestora.

ReŃeaua de monitorizare a calităŃii aerului în aglomerarea Piteşti este alcătuită din 5 staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului, care permit, prin aparatura cu care au fost dotate, monitorizarea on-line a următorilor poluanŃi: NOx, SO2, CO, compuşi organici volatili, pulberi în suspensie PM10, O3. În anul 2009 reŃeaua de monitorizare în judeŃul Argeş a fost extinsă prin amplasarea celei de-a 6 staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului în municipiul Câmpulung şi a unui panou intern pentru informarea publicului la sediul Primăriei Câmpulung. StaŃia AG-6 se află în probe la momentul de faŃă.

StaŃiile de monitorizare a calităŃii aerului din judeŃul Argeş se află pe urmatoarele amplasamente:

În anii 2008 şi 2009 niciuna din staŃiile automate de monitorizare a calităŃii aerului nu

au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorii NO2-NOx, SO2, CO, PM10.

StaŃie Tip LocaŃie Parametri monitorizaŃi

AG1 Trafic Bdul Bălcescu, bloc L5, sc.D NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As

AG2 Fond urban Str. Victoriei nr. 20 NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM2,5,

BTEX, staŃie meteo

AG3 Fond suburban

Călineşti, Şcoala Generală Radu Negru

NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staŃie meteo

AG4 Fond suburban

Budeasa, Caloteşti, Şcoala Valea Mărului

NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staŃie meteo

AG5 Industrial 2 Oarja, primărie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, staŃie meteo

AG6 Industrial 1 Câmpulung, StaŃia de tratare Edilul

NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, Pb, Cd, Ni, As, staŃie meteo

7

Amplasarea staŃiilor de monitorizare a calităŃii aerului din judeŃul Argeş

LEGENDĂ: AG1 – trafic : Str. Nicolae Bălcescu, Piteşti

AG2 – Fond urban : Str. Victoriei, Piteşti

AG3 – Fond suburban : Sat Radu Negru, Com. Călineşti

AG4 – Fond suburban : Sat Valea Mărului, Com. Budeasa

AG5 – Industrial 2 : Com. Oarja

AG6 – Industrial 1 : Str. Mircea cel Bătrân, Câmpulung

AG1 AG2 AG3

AG4

AG5

AG6

8

CAPITOLUL II

Descrierea fizico-geografică a judeŃului Argeş

2.1. Relief

Municipiul Piteşti, reşedinŃă a judeŃului Argeş, este situat în partea central-sudică a României, între CarpaŃii Meridionali şi Dunăre, în nord-vestul Munteniei. 120 km îl despart de Bucureşti - capitala Ńării - Piteştiul aflându-se la confluenŃa râului Argeş cu Râul Doamnei, în punctul de intersecŃie al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică.

Municipiul Piteşti are un relief etajat, dispus sub formă de amfiteatru. Altitudinea cea mai mare se întâlneşte în zona cartierelor Trivale şi Războieni (333 m). Coborând către râul Argeş, întâlnim cartierele Craiovei, ExerciŃiu, Banatului şi Găvana III, care au o altitudine de 300 m. Zona centrului civic, a cartierelor Prundu, Tudor Vladimirescu, Negru Vodă, Găvana I si II, se afla la o înălŃime de 277 m. Cea mai joasă altitudine a municipiului Piteşti (250 m) se găseşte în preajma râului Argeş, care-l mărgineşte de la intrare în comuna suburbană Bascov până la ieşirea din cartierul Prundu. 2.2. Structura geologică

Din punct de vedere geologic şi geomorfologic, arealul Municipiului Piteşti face parte din zona de contact dintre Piemontul Getic (Gruiurile Argeşului) şi Câmpia înaltă piemontană a Piteştiului, relieful actual fiind rezultatul eroziunii accelerate şi diferenŃiate a piemontului în zona de contact şi de confluenŃă a Râurilor Argeş şi Doamnei. Aspectul de fragmentare se datorează în special alcătuirii geologice, atât din punct de vedere al structurii, cât şi al naturii şi vârstei rocilor componente.

Fundamentul zonei a condiŃionat prin poziŃia lui la contactul dintre Orogenul Carpatic şi Platforma Moesică la acumularea unei cuverturi molasice neogene cu grosimi apreciabile. Partea superioară a acestei cuverturi este constituită din depozite pliocene, provenind din CarpaŃii Meridionali, fiind transportate de către apele râurilor Argeş şi Doamnei. Acestea se compun din: nisipuri, argile, argile nisipoase, pietrişuri – bolovănişuri, marne calcaroase, partea superioară fiind constituită dintr-o alternanŃă de gresii şi conglomerate, reprezentând o suprafaŃă corosiv – structurală ce înclină uşor spre sud.

FormaŃiunea acoperitoare este reprezentată în general în zona municipiului Piteşti prin depuneri de vârstă cuaternară, specifice teraselor: argile, nisipuri, pietrişuri, având grosimi cuprinse între 4 m şi 6 m. Roca de fundament este reprezentată în zonă prin nisipuri şi argile plastic vârtoase – tari. Hidrogeologie Hidrogeologia regiunii prezintă caractere distincte în funcŃie de litologie şi de structura litologică a depozitelor care cantonează straturile acvifere, precum şi caracterul pe care îl capătă acestea în momentul în care sunt puse în libertate. DirecŃia de scurgere a apelor subterane urmează în general pantele văilor şi interfluviilor, iar la nivelul hidrostatic al straturilor freatice este orientată N – S. Hidrografie Sub aspect hidrologic, zona municipiului Piteşti aparŃine bazinului hidrografic al Argeşului. Caracteristici ale reŃelei hidrografice: - reŃeaua hidrografică aparŃine în totalitate bazinului hidrografic al Argeşului; - reŃeaua hidrografică este majoritar radiară; - densitatea reŃelei hidrografice are valori suficient de ridicate, iar ca agent moderator factorul hidric este unul dintre cei mai importanŃi.

9

2.3. Clima

Municipiul Piteşti, aşezat între dealuri înalte, pe terasele Râului Argeş, are un topoclimat de vale, calm si moderat.

Dispunerea în trepte a reliefului joacă rolul principal în conturarea tipurilor de climă ce apar în judeŃul Argeş. Un alt factor important este orientarea generală spre sud a întregului relief: munŃii din nord totodată joacă rolul de barieră în calea unor influenŃe legate de circulaŃia generală a atmosferei. În aceste condiŃii apar următoarele tipuri de climă: climatul de munte, de deal si de câmpie.

Climatologic se înregistrează următoarele caracteristici: - temperatura medie anuală: 10°C; - temperatura medie cea mai ridicată: 21°C (iulie); - temperatura medie cea mai scazută: 2°C (ianuarie); - precipitaŃii medii anuale: 700 mm; - excedent de precipitaŃii: octombrie – aprilie; - deficit de umiditate necompensat: august – septembrie; - indice de umiditate: 35%; - nr. de zile cu vânt puternic: 58 zile (11 m/s); - lunile cu cel mai mult calm: decembrie (12 zile) şi ianuarie (11 zile).

Regimul eolian: vânturile predominante sunt frecvente dinspre NV şi V în perioada ianuarie – februarie, iar vitezele cele mai mari le au vânturile dinspre E. Cadrul climatic general şi local

Clima municipiului Piteşti este temperat-continentală cu temperaturi moderate, atât vara cât şi iarna, care variază între 9 oC şi 10 oC, media lunii ianuarie fiind de -2,4 oC, iar cea a lunii iulie de +20,8 oC. PrecipitaŃiile atmosferice depăşesc media pe Ńară, oscilând între 680 şi 700 mm anual, favorizând existenŃa unei vegetaŃii bogate. Date climatice caracteristice Dispunerea în trepte a reliefului joacă rolul principal în conturarea tipurilor de climă ce apar în judeŃul Argeş. Un alt factor important este orientarea generală spre sud a întregului relief: munŃii din nord totodată joacă rolul de barieră în calea unor influenŃe legate de circulaŃia generală a atmosferei. În aceste condiŃii apar următoarele tipuri de climă: climatul de munte, de deal si de câmpie.

Temperatura medie anuala a fost de 10,55o C caracterizată printr-o minima ca medie lunară de 0o C înregistrată în luna decembrie şi o maximă ca medie lunară de 24.7o C înregistrată în luna iulie. In anii anteriori, temperatura medie anuală a înregistrat o valoare de 9,8 o C caracterizată printr-o minimă ca medie lunară de 0o C şi o maximă ca medie lunară de 20,1o C.

Climatul de munte se caracterizează prin prezenŃa celor mai scăzute temperaturi medii anuale.

Climatul de deal este influenŃat de prezenŃa unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât dinspre munte, cât şi dinspre câmpie.

Climatul de câmpie prezintă o largă desfăşurare a elementelor climatice, fără schimbări bruşte.

Vânturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest şi est. Zonalitatea verticală pregnantă impune separarea a două tipuri: subtipul climatului alpin, corespunzător înălŃimilor de peste 1900 m şi subclimatul munŃilor mijlocii. Temperaturile aerului înregistrate la StaŃia Meteo Piteşti în ultimii 3 ani au fost:

10

Anul Nr. crt. Valoare lunară

2006 2007 2008 Ianuarie -6.8 -20.7 -3.5 Februarie -15.2 -14.5 -9.0 Martie -13.9 -8.7 -0.9 Aprilie -1.2 3.0 1.3 Mai 4.9 4.2 1.7 Iunie 4.6 7.8 11.4 Iulie 12.0 11.3 9.8 August 9.9 6.9 11.4

Septembrie 8.8 8.5 5.4 Octombrie -2.5 0.5 -0.6 Noiembrie -7.2 -4.9 -6.5

1. Minima absolută

Decembrie -8.1 -8.0 -9.9 Ianuarie 1.8 -3.7 4.8 Februarie -1.0 -0.7 3.2 Martie 3.4 4.8 7.3 Aprilie 16.5 11.5 11.7 Mai 16.4 15.8 18.2 Iunie 18.3 18.8 21.6 Iulie 20.8 21.3 24.7 August 20.1 20.2 22.1

Septembrie 16.3 16.4 15.3 Octombrie 10.7 12.2 11.1 Noiembrie 4.5 7.0 3.6

2. Medie lunară

Decembrie 1.6 2.5 0.0 Ianuarie 18.8 8.1 17.8 Februarie 8.9 15.5 16.0 Martie 21.1 21.8 20.0 Aprilie 25.0 20.8 25.0 Mai 30.9 31.0 30.2 Iunie 30.5 33.8 36.5 Iulie 34.0 32.6 39.9 August 34.1 33.9 35.9

Septembrie 29.3 29.5 27.7 Octombrie 23.0 29.5 24.7 Noiembrie 16.1 19.5 14.0

3. Maxima absolută

Decembrie 12.8 16.1 11.4

Valorile anuale ale nebulozităŃii indică un număr de 110 zile senine şi 120 zile acoperite. Regimul precipitaŃiilor PrecipitaŃiile medii anuale sunt de cca. 660 mm, cu maxime în luna iunie de cca 230 mm şi minime în perioada rece a anului de cca 120 mm. În anul 2008, cantitatea anuală de precipitaŃii înregistrată la staŃia meteorologică din Piteşti si la staŃiile meteorologice din judeŃ este redată în urmatoarele tabele :

11

0

200

400

600

800

1000

1200

Cantitatile anuale de precipitatii inregistrate in perioada 2004-2008

20042005200620072008

Regimul eolian

În condiŃiile geografice cunoscute ale micipiului Piteşti, orografia locală nu introduce modificări esenŃiale în “câmpul vântului”, nu interpune în calea vânturilor dominante obstacole orografice care să producă reorientări, canalizări aeriene şi nici nu oferă condiŃii suficiente pentru formarea brizelor.

DirecŃia predominantă a vântului este din NV (19,6%) şi V (19,3%), iar intensitatea medie a vântului are valori cuprinse între 1,4 – 2,4 m/s.

Un factor important în depoluarea locală prin transportul aerian al poluanŃilor îl reprezintă curenŃii convectivi ascendenŃi. Formarea şi intensificarea accentuată a acestora în timpul zilei, vara, este favorizată de valorile scăzute ale nebulozităŃii, de însorirea şi încălzirea puternică a solului şi în final de realizarea unei stratificări termice instabile, (gradienŃi termici verticali foarte mari) şi a transportului convectiv al poluanŃilor. VegetaŃia

În jurul Municipiul Piteşti se afla padurea Trivale, care joaca un rol hotărâtor în protecŃia mediului înconjurător, contribuind la: asigurarea unui debit constant al râurilor din zonă, frânarea proceselor de eroziune, prevenirea colmatării albiilor râurilor şi lacurilor de acumulare, dar, îşi aduc şi o contribuŃie majoră, chiar capitală, putem spune, la satisfacerea nevoilor de ordin recreativ (agrement, turism), sanitar (prin crearea unei ambianŃe climatic – terapeutice şi igienice) şi estetic. Pădurea se întinde pe circa 7.000 ha şi a fost declarată

Nr. crt. StaŃia Piteşti Cantitatea lunară de

precipitaŃii ( l/m2 ) 1. Ianuarie 16.9 2. Februarie 16.9 3. Martie 64.7 4. Aprilie 3.4 5. Mai 70.6 6. Iunie 79.9 7. Iulie 46.4 8. August 161.8 9. Septembrie 45.2 10. Octombrie 96.8 11. Noiembrie 79.2 12. Decembrie 40.6

Cantitatea anuală 686.4

12

monument al naturii în anul 1939. Pădurea Trivale se încadrează în subdistrictul dealurilor Cotmenei de Nord, zona forestieră de dealuri joase şi mijlocii.

FormaŃiunile forestiere cele mai răspândite sunt gorunetele (33%), stejaretele de stejar pedunculat (27%), iar restul goruneto-sleauri şi diverse amestecuri ale stejarilor. Din punct de vedere al caracterului actual al tipului de pădure, 71% sunt natural fundamentale, 5% parŃial derivate, 7% total derivate, 10% artificiale si 7% tinere nedefinite. Raritatea pădurilor de stejari termofili, diversitatea vegetaŃiei, însemnătatea fitogeografică deosebită conferă rezervaŃiei forestiere "Pădurea Trivale" o importanŃă majoră. Fauna Fauna întâlnită în zona Municipiului Piteşti este cea specifică vegetaŃiei de păduri de foioase. Cele mai des întâlnite animale sunt: iepurii, vulpele, mistreŃul. 2.4. Solurile În zona Municipiului Piteşti, cea mai mare răspândire o au solurile din clasa Argiluvisolurilor. Au o textură variată, lutoasă – lutoargiloasă care favorizează o bună aprovizionare cu apă a plantelor. In mare parte sunt preluate în culturi agropomicule, fiind nişte soluri care se lucrează destul de uşor, cu o bună rezervă de humus. Datorită climatului subcarpatic, dar şi substratului mai debazificat, solurile au un caracter oligobazic şi/sau holoacid şi apar în asociaŃie cu luvisoluri albice şi chiar soluri brune acide. Textura lor, în principal lutoasă – lutoargiloasă, cu capacitate mare de reŃinere a apei, poate favoriza declanşarea alunecărilor de teren. Erodisolurile (solurile puternic erodate) sunt prezente pe versanŃii văilor torenŃiale şi versanŃii abrupŃi ai văilor ce taie perpendicular depozitele Piemontului Getic (Gruiurile Argeşului). Erodisolurile au apărut ori s-au extins şi în alte areale cu potenŃial mare de eroziune pe versant, ca urmare a activităŃilor antropice (despăduriri, tăieri de drumuri în coastă, arat în lungul pantei, construcŃii). 2.5. Numărul de locuitori

Numărul de locuitori din localităŃile incluse în lista nr. 1 este:

Localitatea Nr. locuitori

Albota 3881 Bascov 9246

BeleŃi-Negreşti 1865 Bradu 6159 Budeasa 3926 Călineşti 11032 Căteasca 3892 Costeşti 10736 Davideşti 2989 Dârmăneşti 3658 Mărăcineni 5084 Miceşti 4429 Mioveni 34086 Moşoaia 4589 Oarja 3025 Piteşti 167317

Poiana Lacului 6848 Săpata 1882

13

Suseni 3169 Ştefăneşti 13802 łiŃeşti 5012

JudeŃul Argeş 643569

2.6 Lista titularilor de activităŃi/activitatea potenŃial poluatoare, tipul şi cantitatea de poluanŃi emişi în anii 2007 şi 2008 1. ARPECHIM PITEŞTI – Prelucrare ŃiŃei, fabricare produse organice de baza

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) SO2 1501.3 1008.3 NOX 1510.9 1588.2 CO 260.4 300.7 CO2 727514.8 755376.1 PM10 12.259 12.779

2. SC AUTOMOBILE DACIA – ConstrucŃii automobile

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) SO2 1470.8 586.5 NOX 450.6 128.1 CO 13003 601.9 CO2 281139 63416 PM10 6.291 1.157

3. SERVICIUL PUBLIC DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI PITEŞTI (fost SC Termoficare 2000 SA) – ProducŃia şi distribuŃia energiei termice şi apei calde


4. SC ALPROM SA – Fabricarea mobilierului şi a plăcilor fibrolemnoase

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) SO2 1134 758.6 NOX 67.2 45.9 CO 101 67.9 CO2 32811.5 22200.2 PM10 11.738 7.856

14

5. SC ALPITEX SA - Fabricarea mobilierului din lemn


6. SC FOREST PRODUCT SRL – Fabricarea produselor stratificate din lemn


7. ADMISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC PITESTI – Depozit de deşeuri pe sol, staŃie de mixturi asfaltice

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) SO2 3 3 NOX 24.9 25.8 CO 24.7 24.1 CO2 1980.3 1886.1 PM10 0.847 0.843

8. SC ANA IMEP SA – Fabricarea motoarelor electrice


9. SC APA CANAL 2000 SA – Producere, distribuŃie apă potabilă, canalizare, epurare


15

10. SC AUTO CHASSIS INTERNATIONAL ROMANIA SRL – ProducŃie piese, accesorii pentru autovehicule si motoare


11. SC LEAR CORPORATION ROMANIA SRL – ProducŃie piese, accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule


12. SC LISA DRAXLMAIER AUTOPART ROMANIA SRL – ProducŃie componente electrice pentru industria de autovehicule


Emisii totale la nivelul judeŃului Argeş, calculate conform Metodologiei Corinair:

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) SO2 38909 30547 NOX 6468 5915 CO 26767 12115 CO2 2997368 2694438 PM10 544 513

16

CAPITOLUL III

Descrierea situaŃiei existente

În acest capitol se prezintă informaŃii tehnice legate de structura reŃelei de monitorizare a calităŃii aerului şi caracteristicile staŃiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităŃii aerului, precum şi detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului.

3.1. Structura reŃelei de monitorizare Prescurtare – AG Tipul de reŃea: la nivel naŃional Timpul de referinta (GMT+2) ComponenŃa reŃelei:

Tip staŃie Număr staŃii Trafic 1 Industrial 2 Fond urban 1 Fond suburban 2

3.2. InformaŃii generale cu privire la staŃii

A. STATIE DE TRAFIC

Denumirea staŃiei: AG1 Codul staŃiei: RO030101 Denumirea arealului/zonei din care face parte staŃia: zonă de trafic urban Codul zonei: RO0301 Tipul staŃiei: de trafic Responsabilul staŃiei: Camelia Popescu,tel/fax0248213200,e-mail: [email protected] Denumirea şi adresa institutiei tehnice responsabile cu întreŃinerea staŃiei: AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş, Piteşti, str. EgalităŃii, nr. 50A Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM 3.2.1. Aria de reprezentativitate

Clasa staŃiei Raza ariei de reprezentativitate StaŃie de trafic 10 - 100 m

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precum şi în sistem GIS). E: 24º 51’ 16,458’’ N: 44º 58’ 44,620’’ 3.2.3. Altitudinea: 276,81 m 3.2.4. PoluanŃii măsuraŃi: SO2, NO, NO2, NOX, CO, Benzen, Toluen, etilbenzen, o-m-p-xilen, PM10 (on-line, metoda gravimetrică), Pb, Cd, Ni, As. 3.2.5. Parametri meteorologici măsuraŃi - staŃia nu este prevăzută cu staŃie meteo 3.2.6. Alte informaŃii relevante: distanŃa până la cele mai apropiate obstacole 10 m, înălŃimea celor mai apropiate obstacole blocuri 25 m. 3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului 3.2.7.1. Tipul zonei: urbană 3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidenŃială şi comercială 3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona – 2500

17

3.2.7.4. Principalele surse de emisie aflate în apropierea staŃiei - instalaŃii de ardere neindustriale: centrale termice de apartament din blocurile din zonă - arderi în industria de transformare şi pentru producerea de energie electrică şi termică: Serviciul Public de Termoficare al Municipiului Pitesti (CET Nord) - distribuŃia carburanŃi: StaŃia de distribuŃie carburanŃi AGIP - trafic rutier

3.2.8. Caracterizarea traficului Stradă canion: volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) Altele: StaŃia de trafic se află la cca 50 m de intersecŃii 3.2.9. InformaŃii privind tehnicile de măsurare 3.2.9.1. Echipament:

Analizor Tip echipament Poluant măsurat Metoda de referinŃă

Analizor SO2 ME 9850B

Monitor Europe SO2 fluorescenta UV

Analizor NOx ME 9841B

Monitor Europe NOx chemilunimiscenŃă

Analizor CO ME 9830 B Monitor Europe CO absorbŃie in IR

nedispersiv

Analizor O3 ME 9810 B

Monitor Europe O3 Fotometrie UV

Analizor PM10/2,5 LSPM10/2.5 UNITEC PM10/PM2.5 optică - nefelometrie

Prelevator PM10/2,5 Tecora PM10/PM2.5 prelevare şi determinare gravimetrică

Analizor BTEX BTX2000-PID COV Gaz-cromatografie 3.2.9.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L5, sc. D, trotuar - înălŃimea punctului de prelevare: 3 m - lungimea liniei de prelevare: 2 m - timpul de prelevare: 24 h din 24 h 3.2.9.3. Calibrare: - tip: automat şi manual - metoda: calibrare cu tub de permeaŃie, calibrare cu gaz de referinŃă. - frecvenŃa: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar. B. STAłIA DE FOND URBAN

Denumirea staŃiei: AG2 Codul staŃiei: RO030102 Denumirea arealului/zonei din care face parte staŃia: zonă urbană Codul zonei: RO0301 Tipul staŃiei: fond urban Responsabilul staŃiei: Camelia Popescu,tel/fax0248213200,e-mail: [email protected] Denumirea şi adresa institutiei tehnice responsabile cu întreŃinerea staŃiei: AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş, Piteşti, str. EgalităŃii, nr. 50A Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM 3.2.1. Aria de reprezentativitate

Clasa staŃiei Raza ariei de reprezentativitate StaŃie de fond urban 1 – 5 km

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precum şi în sistem GIS). E: 24º 52’ 14,132’’ N: 44º 51’ 30,965’’

18

3.2.3. Altitudinea: 278,47 m 3.2.4. PoluanŃii măsuraŃi: SO2, NO, NO2, NOX, CO, Benzen, Toluen, etilbenzen, o-m-p-xilen, PM10 (on-line, metoda gravimetrică), Pb, Cd, Ni, As. 3.2.5. Parametri meteorologici măsuraŃi: temperatura, viteza vântului, direcŃia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaŃia solară, precipitaŃii 3.2.6. Alte informaŃii relevante: distanŃa până la cele mai apropiate obstacole 10 m, înălŃimea celor mai apropiate obstacole blocuri 15 m. 3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului 3.2.7.1. Tipul zonei: urbană 3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidenŃială şi comercială 3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona – 1000 3.2.7.4. Principalele surse de emisie aflate în apropierea staŃiei - centrale termice de apartament din blocurile din zonă 3.2.8. Caracterizarea traficului Stradă pietonală: lipsă trafic auto 3.2.9. InformaŃii privind tehnicile de măsurare 3.2.9.1. Echipament:







nedispersiv





Analizor BTEX BTX2000-PID COV Gaz-cromatografie 3.2.9.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: Piteşti, str. Victoriei, nr. 20 - înălŃimea punctului de prelevare: 3 m - lungimea liniei de prelevare: 2 m - timpul de prelevare: 24 h din 24 h 3.2.9.3. Calibrare: - tip: automat şi manual - metoda: calibrare cu tub de permeaŃie, calibrare cu gaz de referinŃă. - frecvenŃa: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar. C. STAłIA DE FOND SUBURBAN 1

Denumirea staŃiei: AG3 Codul staŃiei: RO030103 Denumirea arealului/zonei din care face parte staŃia: zonă suburbană Codul zonei: RO0301 Tipul staŃiei: fond suburban Responsabilul staŃiei: Camelia Popescu,tel/fax0248213200,e-mail: [email protected] Denumirea şi adresa institutiei tehnice responsabile cu întreŃinerea staŃiei: AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş, Piteşti, str. EgalităŃii, nr. 50A Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM

19

3.2.1. Aria de reprezentativitate Clasa staŃiei Raza ariei de reprezentativitate StaŃie de fond suburban 25 – 150 km

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precum şi în sistem GIS). E: 24º 00’ 27,140’’ N: 44º 51’ 48,271’’ 3.2.3. Altitudinea: 296,12 m 3.2.4. PoluanŃii măsuraŃi: SO2, NO, NO2, NOX, CO, Benzen, Toluen, etilbenzen, o-m-p-xilen, PM10 (on-line, metoda gravimetrică), Pb, Cd, Ni, As. 3.2.5. Parametri meteorologici măsuraŃi: temperatura, viteza vântului, direcŃia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaŃia solară, precipitaŃii 3.2.6. Alte informaŃii relevante: distanŃa până la cele mai apropiate obstacole 20 m, înălŃimea celor mai apropiate obstacole blocuri 3 m. 3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului 3.2.7.1. Tipul zonei: suburbană 3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidenŃială şi agricolă 3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona – 11032 3.2.7.4. Principalele surse de emisie aflate în apropierea staŃiei - instalaŃii de ardere neindustriale: încălzirea casnică – combustibil solid - trafic auto 3.2.8. Caracterizarea traficului Stradă îngustă: volum mic de trafic (<2000 vehicule/zi) 3.2.9. InformaŃii privind tehnicile de măsurare 3.2.9.1. Echipament:







nedispersiv





Analizor BTEX BTX2000-PID COV Gaz-cromatografie 3.2.9.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: com. Călineşti, sat Radu Negru - înălŃimea punctului de prelevare: 3 m - lungimea liniei de prelevare: 2 m - timpul de prelevare: 24 h din 24 h 3.2.9.3. Calibrare: - tip: automat şi manual - metoda: calibrare cu tub de permeaŃie, calibrare cu gaz de referinŃă. - frecvenŃa: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar. D. STAłIA DE FOND URBAN 2

Denumirea staŃiei: AG4 Codul staŃiei: RO030104

20

Denumirea arealului/zonei din care face parte staŃia: zonă suburbană Codul zonei: RO0301 Tipul staŃiei: fond suburban Responsabilul staŃiei: Camelia Popescu,tel/fax0248213200,e-mail: [email protected] Denumirea şi adresa institutiei tehnice responsabile cu întreŃinerea staŃiei: AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş, Piteşti, str. EgalităŃii, nr. 50A Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM 3.2.1. Aria de reprezentativitate

Clasa staŃiei Raza ariei de reprezentativitate StaŃie de fond suburban 1 – 5 km

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precum şi în sistem GIS). E: 24º 45’ 45,427’’ N: 44º 58’ 44,620’’ 3.2.3. Altitudinea: 322,41 m 3.2.4. PoluanŃii măsuraŃi: SO2, NO, NO2, NOX, CO, Benzen, Toluen, etilbenzen, o-m-p-xilen, PM10 (on-line, metoda gravimetrică), Pb, Cd, Ni, As. 3.2.5. Parametri meteorologici măsuraŃi: temperatura, viteza vântului, direcŃia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaŃia solară, precipitaŃii 3.2.6. Alte informaŃii relevante: distanŃa până la cele mai apropiate obstacole 30 m, înălŃimea celor mai apropiate obstacole blocuri 3 m. 3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului 3.2.7.1. Tipul zonei: suburbană 3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidenŃială şi agricolă 3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona – 3926 3.2.7.4. Principalele surse de emisie aflate în apropierea staŃiei - instalaŃii de ardere neindustriale: încălzirea casnică – combustibil solid - trafic auto 3.2.8. Caracterizarea traficului Stradă largă: volum moderat de trafic (>2000 vehicule/zi şi <10000 vehicule/zi) 3.2.9. InformaŃii privind tehnicile de măsurare 3.2.9.1. Echipament:







nedispersiv





Analizor BTEX BTX2000-PID COV Gaz-cromatografie 3.2.9.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: com. Budeasa, sat Caloteşti - înălŃimea punctului de prelevare: 3 m - lungimea liniei de prelevare: 2 m - timpul de prelevare: 24 h din 24 h 3.2.9.3. Calibrare: - tip: automat şi manual

21

- metoda: calibrare cu tub de permeaŃie, calibrare cu gaz de referinŃă. - frecvenŃa: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar. E. STAłIA DE TIP INDUSTRIAL 2

Denumirea staŃiei: AG5 Codul staŃiei: RO030105 Denumirea arealului/zonei din care face parte staŃia: zonă suburbană industrială Codul zonei: RO0301 Tipul staŃiei: industrial 1 Responsabilul staŃiei: Camelia Popescu,tel/fax0248213200,e-mail: [email protected] Denumirea şi adresa institutiei tehnice responsabile cu întreŃinerea staŃiei: AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş, Piteşti, str. EgalităŃii, nr. 50A Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM 3.2.1. Aria de reprezentativitate

Clasa staŃiei Raza ariei de reprezentativitate StaŃie de tip industrial 2 100m – 1 km

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precum şi în sistem GIS). E: 24º 58’ 31,363’’ N: 44º 45’ 20,984’’ 3.2.3. Altitudinea: 268,27 m 3.2.4. PoluanŃii măsuraŃi: SO2, NO, NO2, NOX, CO, Benzen, Toluen, etilbenzen, o-m-p-xilen, PM10 on-line 3.2.5. Parametri meteorologici măsuraŃi: temperatura, viteza vântului, direcŃia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaŃia solară, precipitaŃii 3.2.6. Alte informaŃii relevante: distanŃa până la cele mai apropiate obstacole 20 m, înălŃimea celor mai apropiate obstacole blocuri 5 m. 3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului 3.2.7.1. Tipul zonei: suburbană 3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidenŃială şi agricolă 3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona – 3025 3.2.7.4. Principalele surse de emisie aflate în apropierea staŃiei - pocese de producŃie: prelucrare ŃiŃei, fabricare produse organice de baza – SC Arpechim - distribuŃie şi depozitare carburanŃi: terminal Oarja - instalaŃii de ardere neindustriale: încălzirea casnică – combustibil solid - trafic auto 3.2.8. Caracterizarea traficului Stradă largă: volum moderat de trafic (>2000 vehicule/zi şi <10000 vehicule/zi) 3.2.9. InformaŃii privind tehnicile de măsurare 3.2.9.1. Echipament:







nedispersiv




Analizor BTEX BTX2000-PID COV Gaz-cromatografie

22

3.2.9.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: com. Oarja, str. Principală - înălŃimea punctului de prelevare: 3 m - lungimea liniei de prelevare: 2 m - timpul de prelevare: 24 h din 24 h 3.2.9.3. Calibrare: - tip: automat şi manual - metoda: calibrare cu tub de permeaŃie, calibrare cu gaz de referinŃă. - frecvenŃa: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar. F. STAłIA DE TIP INDUSTRIAL 1 – StaŃie amplasată în 2009 – se află în probe

Denumirea staŃiei: AG6 Codul staŃiei: RO030106 Denumirea arealului/zonei din care face parte staŃia: zonă industrială Codul zonei: RO0301 Tipul staŃiei: industrial 1 Responsabilul staŃiei: Camelia Popescu,tel/fax0248213200,e-mail: [email protected] Denumirea şi adresa institutiei tehnice responsabile cu întreŃinerea staŃiei: AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş, Piteşti, str. EgalităŃii, nr. 50A Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM 3.2.1. Aria de reprezentativitate

Clasa staŃiei Raza ariei de reprezentativitate StaŃie de tip industrial 1 100m – 1 km

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde, precum şi în sistem GIS). E: 25º 4’ 47,310’’ N: 45º 17’ 8,230’’ 3.2.3. Altitudinea: 619 m 3.2.4. PoluanŃii măsuraŃi: SO2, NO, NO2, NOX, CO, PM10 (on-line, metoda gravimetrică), Pb, Cd, Ni, As. 3.2.5. Parametri meteorologici măsuraŃi: temperatura, viteza vântului, direcŃia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaŃia solară, precipitaŃii 3.2.6. Alte informaŃii relevante: distanŃa până la cele mai apropiate obstacole 50 m, înălŃimea celor mai apropiate obstacole blocuri 3 m. 3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului 3.2.7.1. Tipul zonei: industrială 3.2.7.2. Caracterizarea zonei: naturală 3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona – 37142 3.2.7.4. Principalele surse de emisie aflate în apropierea staŃiei - pocese de producŃie: fabricarea cimentului – SC Holcim Romania SA -Ciment Câmpulung, fabricarea varului – SC Carmeuse Holding SRL - instalaŃii de ardere neindustriale - trafic auto 3.2.8. Caracterizarea traficului Stradă îngustă: volum mic de trafic (<2000 vehicule/zi) 3.2.9. InformaŃii privind tehnicile de măsurare 3.2.9.1. Echipament:






23


nedispersiv





3.2.9.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: Câmpulung, str. Mircea cel Bătrân - înălŃimea punctului de prelevare: 3 m - lungimea liniei de prelevare: 2 m - timpul de prelevare: 24 h din 24 h 3.2.9.3. Calibrare: - tip: automat şi manual - metoda: calibrare cu tub de permeaŃie, calibrare cu gaz de referinŃă. - frecvenŃa: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar. 3.3. Prezentarea datelor de monitorizare Dioxidul de azot

ConcentraŃiile orare de dioxid de azot determinate în cele 5 staŃii de monitorizare în anii 2008 şi 2009 au înregistrat un numar de 3 depăşiri ale valorii limită orare de 233 µg/m3, conform Ord. 592/2002 în 2008. Aceste valori au fost înregistrate în staŃia de trafic AG1, în orele de vârf ale traficului auto 13-15, dar nu s-a depăşit numărul maxim permis de 18 ori într-un an calendaristic.

StaŃia Nr. date valide

% date valide

Nr. date > VL

Frecventa depăşiri (%)

Media (µg/m3)

Mediana (µg/m3)

Percentila 98 (µg/m3)

2008 7844 89,2 3 0,045 43,41 39,25 110,36 AG1 2009 7435 84,8 0 0 38,48 34,58 94,58 2008 7899 89,9 0 0 37,06 31,75 98,89 AG2 2009 8001 91,3 0 0 27,74 23,12 74,15 2008 4406 50,1 0 0 1,13 0615 6,13 AG3 2009 5529 63,1 0 0 11,67 8,45 47,88 2008 6782 77,2 0 0 10,43 7,60 40,18 AG4 2009 7280 83,1 0 0 11,34 8,92 41,97 2008 5091 57,9 0 0 14,75 11,87 46,10 AG5 2009 6299 71,9 0 0 8,14 6,16 25,73

ConcentraŃiile medii anuale de dioxid de azot nu au depăşit valoarea limită anuală

pentru protecŃia sănătăŃii umane conform Ord. 592/2002, în nici unul din cele 5 puncte de monitorizare. În staŃia AG1 valoarea medie anuală a dioxidului de azot se apropie foarte mult, dar nu depăşeşte valoarea limită, sursa majoră în această zonă fiind traficul auto intens.

Dioxidul de sulf ConcentraŃiile orare de dioxid de sulf determinate în cele 5 staŃii de monitorizare în

anii 2008 şi 2009 nu au înregistrat nici o depăşire a valorii limită conform Ord. 592/2002 de 350 µg/m3.

24


% date valide

Nr. date > VL


Media (µg/m3)

Mediana (µg/m3)


2008 7810 88,9 0 0 8,92 7,05 29,68 AG1 2009 7496 85,5 0 0 7,57 5,42 29,92 2008 7929 90,2 0 0 9,28 5,29 46,39 AG2 2009 7982 91,1 0 0 6,76 3,89 32,26 2008 3953 45,0 0 0 13,88 11,57 55,75 AG3 2009 4910 56,0 0 0 5,95 2,52 39,39 2008 7055 80,3 0 0 7,14 3,71 41,27 AG4 2009 7716 88,0 0 0 9,17 7,62 35,26 2008 6589 75,0 0 0 19,3 12,73 79,63 AG5 2009 7686 87,7 0 0 13,67 8,86 58,1

ConcentraŃiile zilnice de dioxid de sulf determinate în anii 2008 şi 2009 nu au

înregistrat nici o depăşire a valorii limită conform Ord. 592/2002 de 125 µg/m3 în nici unul din cele 5 puncte de monitorizare. Monoxidul de carbon

Valorile maxime ale mediilor glisante pe 8 ore ale monoxidului de carbon determinate în anii 2008 şi 2009 nu au înregistrat nici o depăşire a valorii limită de 10 mg/m3, conform Ord. 592/2002, în nici una din cele 5 staŃii de monitorizare.


% date valide

Nr. date > VL


Media (µg/m3)

Mediana (µg/m3)


2008 7207 82,0 0 0 1,05 0,77 3,47 AG1 2009 7294 83,2 0 0 0,67 0,39 2,77 2008 8170 93,0 0 0 0,32 0,13 2,17 AG2 2009 7630 87,1 0 0 0,28 0,12 1,83 2008 3758 42,7 0 0 0,3 0,09 2,46 AG3 2009 4262 48,6 0 0 0,17 0,07 1,19 2008 7428 84,5 0 0 0,18 0,06 1,3 AG4 2009 7278 83,0 0 0 0,21 0,09 1,4 2008 2120 24,1 0 0 0,17 0,1 0,69 AG5 2009 7610 86,8 0 0 0,13 0,06 0,82

Pulberi în suspensie

Cantitatea de pulberi totale în suspensie emisă în anul 2008 la nivelul judeŃului Argeş a fost de 808,295 tone, din care 513,447 tone pulberi PM10.

Argeş 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 TSP(t/an) 148934,6 181422,4 36187,7 50875,2 30578,6 14460,8 2628,7 869,5 808,3 PM10(t/an) - - - - - - 1998,4 544,8 513,4

Principalele activităŃi generatoare de emisii atmosferice de pulberi în suspensie sunt:

producŃia cimentului şi a varului, prelucrarea lemnului şi traficul auto. În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie, la nivelul

judeŃului Argeş în anii 2008 şi 2009 cantitatea fracŃiunii PM10 a fost determinată continuu, prin analize automate, în cele 5 puncte de monitorizare menŃionate mai sus. În primele 4 staŃii de monitorizare s-au efectuat în paralel determinări ale cantităŃii de pulberi în

25

suspensie fracŃiunea PM10 prin metoda gravimetrică, metodă de referinŃă conform directivelor europene.

Au fost înregistrate valori care depăşesc valoarea medie zilnică de 50 µg/m3, conform Ord. 592/2002, dar nu s-a depăşit numărul permis de 35 de ori într-un an calendaristic:

StaŃia Nr. depăşiri Medie anuală 2008 10 49,8 AG1 2009 33 33,26 2008 26 35,0 AG2 2009 s-au efectuat determinări de PM2,5 17,89 2008 5 37,7 AG3 2009 17 26,84 2008 - - AG4 2009 4 23,44 2008 1 20,56 AG5 2009 18 22,57

3.3.1. Emisii de poluanŃi în aer Folosind Metodologia Corinair s-au calculat emisiile de poluanŃi în aer la nivelul judeŃului Argeş, Ńinând cont de următoarea grupare a surselor: Grupa 01: Arderi in energetica si industrii de transformare Grupa 02: Instalatii de ardere neindustriale Grupa 03: Arderi in industria de prelucrare Grupa 04: Procese de productie Grupa 05: Extractia si distributia combustibililor fosili Grupa 06: Utilizarea solventilor si a altor produse Grupa 07: Transporturi Grupa 08: Alte surse mobile si utilaje Grupa 09: Tratarea si depozitarea deseurilor Grupa 10: Agricultura Grupa 11: Alte surse DistribuŃiile poluanŃilor pe aceste grupe în anul 2008 se prezintă astfel:

Distributia pe grupe a emisiilor de SO2

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

1 2 3 4 7 8 9

26

Distributia pe grupe a emisiilor de NOx

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

1 2 3 4 7 8 9

Distributia pe grupe a emisiilor de CO

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

1 2 3 4 7 8 9

Distributia pe grupe a emisiilor de PM10

0

50

100

150

200

250

300

1 2 3 4 9

27

3.3.2. SituaŃia parcului auto la nivelul judeŃului Argeş în anul 2007

Nr. crt.

Categoria Total parc Persoane fizice

Persoane juridice

1. Autoturisme 126006 112519 13487 2. Microbuze 751 99 652 3. Autobuze 505 16 489 4. Autoutilitare 14038 7033 7005 5. Automobile mixte 2652 1578 1074 6. Autospecializate 2376 653 1723 7. Autospeciale 419 11 408 8. Autotractoare 1000 26 974 9. Autoremorchere 12 - 12 10. Autorulote 4 3 1 11. Autovehicul special 242 26 216 12. Tractoare 263 145 118 13. Tractor rutier 2086 1474 612 14. Motociclete 437 388 49 15. Motociclu 916 605 311 16. Motocvadriciclu 7 4 3 17. Mototriciclu 4 3 1 18. Motocare 3 3 - 19. Motorete 48 43 5 20. Maşina autopropulsată 38 - 38 21. Moped 18 14 4 22. Remorci 4219 2908 1311 23. Remorca lenta 21 1 20 24. Remorca speciala 232 157 75 25. Scuter 28 14 14 26. Semiremorci 1789 22 1767 27. Semiremorca speciala 6 3 3

Total 158120 127748 30372

CantităŃi de poluanŃi emise din trafic rutier şi cale ferată

Din inventarele anuale de emisii realizate la nivelul judeŃuilui Argeş în anii 2007 şi 2008 au rezultat următoarele cantităŃi emise datorită transportului rutier (grupa 7) şi a altor surse mobile şi utilaje (grupa 8):

2007 2008 Poluant

Cantitate (t/an) ContribuŃie (%) Cantitate (t/an) ContribuŃie (%) SO2 302 7,76 270,8 8,86 NOX 1210,7 18,7 1053,2 17,8 CO 8681,5 32,4 8331,9 68,8 CO2 124610,7 4,15 113729,1 4,22 TSP 136,3 15,7 94,27 11,7

28

CAPITOLUL IV

Identificarea şi validarea depăşirilor. Identificarea surselor

4.1. Identificarea depăşirilor valorilor limită şi/sau ale valorilor Ńintă s-a efectuat de către responsabilul pentru validarea datelor în colaborare cu responsabilul staŃiei de monitorizare. Validarea depăşirilor

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş administrează reŃeaua formată din cele şase staŃii amplasate în aglomerarea Piteşti şi în Municipiul Câmpulung şi efectuează şi asigurarea calităŃii, conform precizărilor transmise de Ministerul Mediului, în colaborare cu AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului şi firma ORION, cea care a furnizat echipamentele care se află în dotarea staŃiilor automate de monitorizare a calităŃii aerului. Rezultatele validate, privind imisiile pentru anii 2008 şi 2009 sunt prezentate în capitolul anterior. Acestea indică faptul că în cei doi ani de monitorizare nu au fost înregistrate depăşiri în niciuna dintre staŃiile automate de monitorizare a calităŃii aerului aflate în funcŃiune, pentru niciunul dintre indicatorii monitorizaŃi de acestea. Pe baza studiilor de evaluare a calităŃii aerului prin modelarea dispersiei poluanŃilor în aer pentru anii 2007 şi 2008 au fost întocmite listele prevăzute în Ord. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România. Rezultatele acestor studii au fost prezentate în Rapoartele de Evaluare a CalităŃii Aerului realizate la nivel naŃional de către firma SC Westagem SRL. LocalităŃile din judeŃul Argeş încadrate în lista nr. 1 (zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mari decât valoarea limită) au fost:

2007 Albota, Bascov, Bradu, Costeşti, Dârmăneşti, Mărăcineni, Piteşti, Ştefăneşti NO2-NOx

2008 Bascov, Bradu, Mărăcineni, Moşoaia, Piteşti, Ştefăneşti

2007

Albota, Bradu, BeleŃi-Negreşti, Călineşti, Căteasca, Dârmăneşti, Davideşti, Mărăcineni, Miceşti, Mioveni, Oarja, Săpata, Suseni, Ştefăneşti, łiŃeşti

SO2

2008 Albota, Bradu, Dărmăneşti, Mărăcineni, Miceşti, Mioveni, Oarja, Ştefăneşti

2007 Mioveni CO 2008 Mioveni

2007 Albota, Bascov, Bradu, Călineşti,

Căteasca, Mărăcineni, Moşoaia, Oarja, Piteşti, Poiana Lacului, Ştefăneşti PM10

2008 Bascov, Bradu, Budeasa, Călineşti, Mărăcineni, Piteşti, Suseni, Ştefăneşti

Aceste liste au fost validate de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi de AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului şi au fost transmise către AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş în vederea iniŃierii şi demarării Programului integrat de gestionare a calităŃii aerului în judeŃul Argeş.

29

CAPITOLUL V

Măsuri şi responsabilităŃi 5.1. Informarea autorităŃilor responsabile

După evaluarea finală a datelor anuale, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Laboratorul NaŃional de ReferinŃă pentru Calitatea Aerului din cadrul AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului, Garda NaŃională de Mediu, InstituŃia Prefectului JudeŃului Argeş, precum şi membrii Comisiei Tehnice, cu privire la depăşirea valorilor limită şi/sau a valorilor Ńintă. 5.2. Identificarea sursei/surselor care au generat depăşirea/depăşirile Analiza rezultatelor furnizate prin modelarea dispersiei poluanŃilor în atmosferă conduce la concluzia că principalele surse de poluare care au generat depăşiri ale valorilor limită la diferiŃi poluanŃi sunt asociate activităŃilor industriale, casnice şi de trafic astfel: - NOx/NO2 – trafic şi surse industriale - SO2 – surse industriale - CO – surse industriale - PM10 – activităŃi casnice (încălzire rezidenŃială), surse industriale şi trafic 5.3. Întrunirea Comisiei Tehnice

2009 2010 AcŃiuni Trim

I Trim II

Trim III

Trim IV

Trim I

Trim II

Trim III

Trim IV

Întocmirea Protocoalelor de colaborare cu

InstituŃiile publice din judeŃul Argeş

Întocmirea şi aprobarea Comisiei Tehnice

ŞedinŃele Comisiei Tehnice

Dezbaterea publică a programului de

gestionare a calităŃii aerului

Aprobarea, implementa-rea şi monitorizarea

programului

30

5.4. Informarea publicului

Datele privind calitatea aerului, monitorizate de către AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş sunt prezentate publicului prin cele trei panouri de informare: unul exterior amplasat pe scuarul dintre Casa CărŃii şi BancPost şi cele două interioare aflate la sediul APM Argeş, respectiv în incinta Primăriei Municipiului Câmpulung.

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş publică pe pagina de web proprie, www.apmag.ro, informaŃii privind atât indicii de calitatea aerului prin Buletinele zilnice pentru informarea publicului, cât şi valorile indicatorilor monitorizaŃi în cadrul rapoartelor privind calitatea factorilor de mediu pentru judeŃul Argeş, elaborate lunar şi anual.

Totodată, a fost comunicată publicului iniŃierea elaborării programului integrat de gestionare a calităŃii aerului, în judeŃul Argeş. 5.5. Identificarea cauzelor care au generat depăşirile

5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizaŃi Dioxid de sulf - SO2

Gaz incolor, cu miros înŃepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care conŃin sulf.

Surse naturale: erupŃiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaŃia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conŃinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice: sistemele de încălzire a populaŃiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) şi în măsură mai mică emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăŃii: provoacă iritaŃia ochilor şi a primei părŃi a traiectului respirator.

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaŃiilor cu efecte toxice asupra vegetaŃiei şi acidifierea corpilor apoşi. Oxizi de azot - NOx (NO/NO2)

La temperatura mediului ambiental sunt prezenŃi în formă gazoasă. NO este incolor şi inodor; NO2 are culoarea brun roşcat şi un miros puternic, înecăcios.

Surse naturale: sursa principală - acŃiunea bacteriilor la nivelul solului. Surse antropice: încălzirea rezidenŃială şi evacuările de gaze de eşapament de la

motoarele vehiculelor în etapa de acceleraŃie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO2 în procesul de combustie şi în prezenŃa oxigenului liber.

Efecte asupra sănătăŃii: gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO).

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraŃilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. Pulberi în suspensie - PM10

Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10 microni. Surse naturale: erupŃii vulcanice, eroziunea rocilor şi dispersia polenului. Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaŃiei, centralele

termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la oprirea acestora şi datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăŃii: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5 - 10 microni (PM10) la 2,5 - 5 microni (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare

31

provocând inflamaŃii şi intoxicări. Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As etc.) şi substanŃe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuşi etc.). Monoxid de carbon - CO

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor şi inodor, de origine atât naturală cât şi antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice. Surse antropice: producerea oŃelului şi a fontei, rafinarea petrolului, sistemul

termoelectric şi mediul urban, în principal autovehiculele cu benzină în timpul funcŃionării la turaŃie mică.

Efecte asupra sănătăŃii: gaz toxic, în concentraŃii mari este letal (aproximativ 100 mg/mc). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinŃe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuităŃii vizuale şi a capacităŃii fizice. 5.5.2. Depăşiri ale valorilor limită cauzate de surse liniare

Pentru eliminarea cauzelor externe şi identificarea sursei de poluare, în cadrul procesului de validare a datelor au fost efectuate comparaŃii cu evoluŃiile concentraŃiilor înregistrate la celelalte staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului. Un studiu efectuat a scos în evidenŃă faptul că perioada în care traficul din imediata vecinătate a staŃiilor este mai aglomerat se încadrează în intervalul orar 7,30 - 19. Deasemenea traficul este mai redus în zilele de sâmbătă şi duminică.

Datele meteo colectate de staŃii sunt comparate şi coroborate cu datele obŃinute de la Administratia Nationala de Meteorologie, urmărindu-se în special temperatura, viteza vântului, calmul atmosferic şi ceaŃa. 5.5.3. Depăşiri ale valorilor limită cauzate de surse fixe

Pentru analiza depăşirilor înregistrate la staŃiile industriale şi de fond s-au folosit următoarele metode de analiză şi validare:

• analizarea listei principalelor surse de poluare a aerului din zona respectivă (agenŃi economici, etc) • inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaŃii de reŃinere a poluanŃilor); • analiza datelor meteo, cu viteza şi direcŃia predominantă a vântului pe perioada depăşirii valorii limită şi/sau a valorii Ńintă; • verificarea datelor de monitorizare a emisiilor pentru unităŃile din zonă.

32

5.7. Măsuri în cazul depăşirilor valorilor limită pentru indicatorii NO2, CO, PM10 datorate surselor liniare (traficul rutier)

Măsuri/AcŃiuni Responsabil Termen de

realizare

Estimarea costurilor/Surse de finanŃare

Rezultat aşteptat/ Indicator de monitorizat

ObservaŃii

1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

Realizarea centurii de ocolire a municipiului Piteşti, cu profil de autostradă, pe relaŃia Bucureşti – Râmnicu Vâlcea

Primăria Municipiului Piteşti, Consiliul JudeŃean 2007 Cost foarte mare, investiŃii mari,

de infrastructură, buget de stat

Reducerea traficului greu prin oraş, fludizarea traficului

SO2, NOx, CO, PM10

Realizarea Pasajului rutier subteran Bascov Primăria Municipiului Piteşti 2008 Cost foarte mare, investiŃii mari

de infrastructură, buget de stat Fluidizarea traficului SO2, NOx, CO, PM10

Modernizarea zonei centrale a Municipiului Piteşti – Etapa a III-a

Primăria Municipiului Piteşti 2008 Cost foarte mare, investiŃii mari,

buget local Scăderea concentraŃiilor PM10 PM10

Reabilitarea drumului de legătură Trivale – Găvana


buget local Reducerea şi fludizarea traficului

NOx, CO, PM10

Modernizare străzi de deservire locala Municipiul Piteşti


buget local Reducerea şi fludizarea traficului

NOx, CO, PM10

Reabilitarea axei rutiere centrale a Municipiului Piteşti

AdministraŃia Domeniului Public Piteşti 2012 Cost foarte mare, investiŃii mari,

buget local Fluidizarea traficului şi reducerea noxelor

NOx, CO, PM10

Modernizare drumuri comunale: Moşoaia, Mărăcineni, Călineşti, Suseni, Ştefăneşti, Costeşti, Bradu, Poiana Lacului, Bascov, Căteasca

AutorităŃi publice locale 2012 Cost foarte mare, investiŃii mari, buget local

Fluidizarea traficului şi reducerea noxelor

NOx, CO, PM10

Modernizare străzi deservire locală oraşul Mioveni prin aplicare de îmbrăcăminte bituminoasă

Primăria Mioveni 2012 Cost foarte mare, investiŃii mari, buget local


NOx, CO, PM10

2. Măsuri de restricŃionare a traficului

Interzicerea staŃionării vehiculelor individuale pe prima bandă de circulaŃie a străzilor principale între orele 8-20 şi dedicarea acesteia (pe arterele de circulaŃie cu minim 2 benzi pe sens) transportului în comun. Aceasta bandă va fi utilizată de asemenea pentru a deschide drumul vehiculelor de salvare, poliŃie, pompieri, salubritate, inclusiv taxiuri

AutorităŃile publice locale şi Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie

2010 Cost foarte scăzut, implică doar

cheltuieli de personal sau măsuri administrative


NOx, CO, PM10

33

3. Mărirea suprafeŃelor de spatiu verde şi întreŃinerea corespunzătoare a acestora

Plantarea de arbori pe aliniamente stradale şi în perdele de protecŃie (realizare de zone tampon între zonele industriale şi zonele rezidenŃiale) în Piteşti, Mioveni

AutorităŃi publice locale 2012 Cost mediu, buget local

Creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi Cresterea numărului de copaci replantaŃi

PM10

ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi AutorităŃi publice locale Perma-

nent Cost mediu, buget local + AFM

Scăderea concentraŃiilor PM10 Creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi

PM10

Reglementarea obligaŃiei proprietarilor şi administratorilor de a acoperi cu vegetaŃie suprafeŃele neutilizate

AutorităŃile publice locale Perma-nent

Cost foarte scăzut, implică doar cheltuieli de personal sau măsuri administrative

Creşterea suprafaŃei de spaŃiu verde amenajată

PM10

Program anual de redare în circuit silvic şi de împăduriri AutorităŃile publice locale Perma-

nent


Creşterea suprafaŃei de spaŃiu verde amenajată

PM10

4. Promovarea unui transport în comun de o calitate înaltă şi nepoluantă urmărindu-se:

Program de înnoire a parcului auto pentru transportul public, eliminarea transpotului public de călători cu microbuze maxi-taxi

Primăria Municipiului Piteşti 2012 Cost foarte mare, buget local

Scăderea concentraŃiilor de noxe şi modernizarea parcului auto

SO2, NOx, CO, PM10

5. Asigurarea necesarului de locuri de parcare prin:

ÎnfiinŃarea de noi locuri de parcare, reabilitarea parcărilor existente, a aleilor, trotoarelor, căilor de acces

AutorităŃi publice locale 2012 Cost foarte mare, buget local Fluidizarea traficului NOx, CO, PM10

6. Scutirea/reducerea impozitării autovehiculelor şi mopedelor acŃionate electric

AutorităŃi publice locale 2012 Cost foarte scăzut, implică doar


Scăderea concentraŃiilor de noxe

NOx, CO, PM10

7. Crearea de facilităŃi pentru deplasarea cu bicicleta prin:

Extinderea şi conectarea căilor de rulare a bicicletelor AutorităŃile publice locale Perma-

nent Cost moderat, buget local Scăderea concentraŃiei de noxe

NOx, CO, PM10

Stimularea persoanelor juridice pentru amenajarea de parcaje pentru biciclete

AutorităŃile publice locale împreună cu operatorii economici

Perma-nent


Creşterea numărului de locuri de parcare amenajate

NOx, CO, PM10

Asigurarea unei lăŃimi minime a trotuarelor, care să nu fie afectată de parcarea

AutorităŃile publice locale

Perma-nent Cost moderat, buget local Stimularea utilizării

mijloacelor de NOx, CO, PM10

34

vehiculelor sau extinderea construcŃiilor, astfel încât să asigure deplasarea în condiŃii de siguranŃă a pietonilor şi bicicliştilor

transport nepoluante

Instituirea limitei de viteza de 30 km/h în jurul şcolilor, pentru îmbunătăŃirea siguranŃei de transport

AutorităŃile publice locale şi Inspectoratul judeŃean de PoliŃie

2012 Cost foarte scăzut, implică doar


Creşterea numărului de străzi pentru care s-a introdus această restricŃie de circulaŃie

NOx, CO, PM10

8. Instalarea de sisteme de irigaŃii în zonele centrale AutorităŃi publice locale 2012

Cost moderat, buget local

ÎntreŃinerea spaŃiilor verzi şi purificarea aerului

PM10

9. Vehicule scoase din uz:

Oferirea de facilităŃi pentru cei care doresc casarea autovehiculelor vechi (Programul “Rabla”)

AutorităŃile publice locale 2012 Cost foarte scăzut, implică doar


Scăderea nr. de autoturisme poluante

NOx, CO, PM10

Obligativitatea agenŃilor economici de a curăŃa roŃile autovehiculelor la ieşirea de pe şantier

AutorităŃile publice locale Perma-nent


Scăderea concentraŃiei de pulberi în suspensie

PM10

RestricŃionarea traficului în funcŃie de nivelul de poluare prin efectuarea controalelor în trafic

RAR Argeş, PoliŃia Rutieră

Perma-nent


Reducerea concentraŃiilor de noxe

NOx, CO, PM10

5.8. Măsuri în cazul depăşirilor valorilor limită pentru indicatorii SO2, CO, NO2, PM10 datorate surselor fixe (surse industriale)


realizare

Estimarea costurilor/ Surse de finanŃare Rezultat aşteptat ObservaŃii

Modernizarea InstalaŃiei DAV prin înlocuirea arzătoarelor la cuptoare ce cele low-NOx şi îmbunătăŃirea transferului de căldură

OMV Petrom SA Arpechim Piteşti 2008 8400 mii euro,

surse proprii Reducerea emisiilor

în atmosferă SO2, NOx, CO, PM10

Înlocuirea arzătoarelor la instalaŃiile mari de ardere cu cele low-Nox (cazane Babcock)




Modernizarea instalaŃiei DGRS, bazat pe recomandările BAT




Tratarea gazelor din instalaŃia Cracare Catalitică




35

Înlocuirea arzătoarelor la cuptoarele instalaŃiilor Hidrofinare Benzină, Hidrofinare Motorină, Reformare Catalitică cu arzătoare low-NOx




Optimizarea sistemului de ardere la facla instalaŃiei Piroliză II

Oltchim SA – Divizia Petrochimica Piteşti 2012 550 mii euro,



Respectarea Programului NaŃional de Reducere a Emisiilor la InstalaŃiile Mari de Ardere

Serviciul Public de Termoficare al

Municipiului Piteşti

Perma-nent Surse proprii Reducerea emisiilor


Modernizare instalaŃie filtrare pulberi staŃie LPX-EC

AdministraŃia Domeniului Public Piteşti 2009 Surse proprii Reducerea emisiilor

în atmosferă PM10

Padocuri agregate staŃie LPX AdministraŃia Domeniului Public Piteşti 2009 Surse proprii Reducerea emisiilor

în atmosferă

Fabricarea de vehicule ecologice şi economice ECO2 Dacia Groupe Renault 2012 Surse proprii Reducerea emisiilor

în atmosferă NOx, CO

Înlocuirea arzătoarelor existente cu cele low NOx şi CO (Vopsitorie, Centrala Termică, Turnătorie Aluminiu, Tratament Termic)

Dacia Groupe Renault 2009 Surse proprii Reducerea emisiilor în atmosferă NOx, CO

Înlocuirea compresoarelor Dacia Groupe Renault 2009 Surse proprii Reducerea emisiilor în atmosferă

SO2, NOx, CO, PM10

Punerea în aplicare a unui plan de reducere consumuri energetice (ECO Energie) Dacia Groupe Renault Perma-

nent Surse proprii Reducerea emisiilor în atmosferă

SO2, NOx, CO, PM10

Modernizarea bancurilor de încercat motoare – Motor 2 (sistem catalitic) Dacia Groupe Renault 2009 Surse proprii Reducerea emisiilor


Modernizare cuptoare de tratament termic – CVTL, Atelier Termic Cutii Viteza Dacia Groupe Renault 2009 Surse proprii Reducerea emisiilor


Program de mentenanŃă preventivă la toate arzătoarele din procesele tehnologice şi Centrala Termică

Dacia Groupe Renault Perma-nent Surse proprii Reducerea emisiilor


Folosirea păcurii numai în situaŃii în care presiunea gazului este insuficientă AgenŃi economici Perma-

nent Surse proprii Reducerea emisiilor în atmosferă

SO2, NOx, CO, PM10

Închiderea incineratoarelor de deşeuri medicale aparŃinând spitalelor ASP 2008 Surse proprii Reducerea emisiilor


Închiderea rampelor de deşeuri menajere orăşeneşti şi construirea rampelor ecologice AutorităŃile publice locale 2012 Costuri foarte mari, investiŃii

mari, ISPA Reducerea emisiilor


36

5.9. Măsuri în cazul depăşirilor valorilor limită pentru indicatorul PM10, datorate surselor de suprafaŃă (gospodării şi industrie mică)

Măsuri/AcŃiuni Responsabil Termen de realizare


Modernizarea centralelor termice de cartier din municipiul Piteşti

Primăria Piteşti, Serviciul Public de Termoficare 2012 Costuri mari, buget local Reducerea noxelor PM10

Extinderea reŃelei de distribuŃie gaze naturale şi reducerea consumului de combustibil solid

AutorităŃi publice locale 2012 Costuri mari, buget local Reducerea noxelor PM10

Programul de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încalzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme (Casa Verde)

AutorităŃi publice locale 2012 Costuri moderate, surse proprii + AFM

Reducerea noxelor şi a consumurilor PM10

Programul de reabilitarea termică a locuinŃelor AutorităŃi publice locale Perma-

nent Costuri moderate, surse

proprii + buget Reducerea noxelor şi

a consumurilor PM10

5.10. Alte măsuri


realizare


1. ÎmbunătăŃirea activităŃii de salubrizare a oraşului Introducerea etapizată de către firmele de salubritate a mijloacelor mecanizate de salubrizare a străzilor

Operatorii de salubrizare

Perma-nent Costuri mari, buget local


PM10

Salubrizarea stradală pe străzile principale conform programului de salubrizare aprobat de Primării

Operatorii de salubrizare

Perma-nent

Costuri moderate, bugete locale


PM10

2. Controlul conformării cu prevederile documentelor urbanistice şi de mediu aprobate

Controlul respectării prevederilor autorizaŃiilor de construire, a acordurilor de mediu, a altor avize de specialitate în vederea finalizării obiectivelor de investitii

AutorităŃile publice locale,

GNM

Perma-nent


Scăderea concentraŃiei de pulberi în suspensie.

PM10

37

Controlul modului în care se organizează santierele de constructii (în special a utilajelor care folosesc căile de acces) în vederea respectarii prevederilor legislatiei de mediu şi a condiŃiilor stipulate în actele de reglementare.

AutorităŃile publice locale,

GNM AgenŃii economici

Perma-nent



PM10

Refacerea spaŃiilor verzi afectate de diferite lucrări de construcŃii şi reparaŃii

Agentul economic care a efectuat lucrările în cauză

Perma-nent



PM10

Respectarea limitei maxime de timp pentru executarea unei lucrări edilitare, în special a lucrărilor de reparaŃii ale drumurilor publice

AutorităŃile publice locale

AgenŃii economici

Perma-nent



PM10

Redistribuirea polilor de atracŃie urbană prin respectarea HG 1454/2004 privind amplasarea hipermarket-urilor către periferia oraşului

AutorităŃile publice locale- AgenŃii economici

Perma-nent



PM10

3. Conştientizarea publicului cu privire la importanŃa aplicării măsurilor de reducere a poluării aerului

Promovarea educaŃiei ecologice în instituŃiile de învăŃământ şi în rândul operatorilor economici în vederea reducerii poluării aerului

AutorităŃile publice locale, APM Argeş

Perma-nent


Creşterea nivelului de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte

importanŃa respectării măsurilor de reducere a poluării aerului

Promovarea acŃiunilor de voluntariat, în cadru organizat, în activităŃi care vizează îmbunătăŃirea stării factorilor de mediu

AutorităŃile publice locale, APM Argeş, ONG-uri, Institutii de învătământ

Perma-nent


Ecologizarea unor zone din judeŃul Argeş

Creşterea nivelului de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte

problemele de mediu. Promovarea în mass-media a acŃiunilor, constatărilor, rezultatelor, dezbaterilor, în scopul formării unei culturi a respectului faŃa de mediu

APM Argeş

Perma-nent


Informarea publicului privind acŃiunile desfăşurate pentru îmbunătăŃirea calităŃii factorilor de mediu

38

CAPITOLUL VI

DispozŃii finale

Programul de gestionare se aprobă prin hotărâre a Consiliului JudeŃean Argeş, în termen de 90 de zile de la finalizarea lui.

După aprobarea Programului, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş, în colaborare cu Comisariatul Gărzii de Mediu al judeŃului Argeş monitorizează stadiul realizării măsurilor.

Responsabilii acŃiunilor sunt obligaŃi să respecte termenele din programul integrat de gestionare a calitatii aerului şi să raporteze stadiul acŃiunilor şi realizarea măsurilor.

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Argeş elaborează, anual, raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare a calităŃii aerului, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administraŃiei publice locale. Raportul anual se supune aprobării Consiliului Judetean Argeş.

Dacă în timpul derulării programului apar depăşiri ale valorilor limită sau valorilor Ńintă pentru alŃi poluanŃi, se revizuieşte programul de gestionare, cu parcurgerea aceloraşi paşi.

Măsurile şi activităŃile din cadrul programului integrat de gestionare a calităŃii aerului se desfaşoară pe o perioadă de maximum 5 ani.

program de gestionare

Documents

Transcript of program de gestionare