Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

of 41 /41
Profilaxia cu antibiotice in Medicina Dentara Conf Dr Mihaela Lupse Oct 2014

description

Profilaxia cu antibiotice in medicina dentara

Transcript of Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Page 1: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Profilaxia cu antibiotice in Medicina Dentara

Conf Dr Mihaela Lupse Oct 2014

Page 2: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Microbiota orala

Page 3: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Streptococcus viridans • Streptococii grup viridans

(VGS) sunt un grup heterogen de organisme care pot fi comensali umani, colonizează tractul gastro-intestinal și genito-urinare, în plus față de mucoasa orală.

• VGS sunt în general considerati a fi cu potențial patogen scăzut la persoanele imunocompetente.

• Cu toate acestea, la anumite categorii de pacienti, VGS pot provoca boli invazive, cum ar fi endocardita, infectii intra-abdominale, și șoc.

• Etiologia cea mai frecventa a endocarditei infectioase pe valva nativa

Hemoliza alfa (verde)

Page 4: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Grupe de pacienti pentru profilaxia cu antibiotice in medicina dentara

1. cei cu boli cardiace cu risc de EI

2. cei cu proteze cu risc de a dezvolta infectii hematogene la locul de proteza

Page 5: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Motive principale pentru revizuirea liniilor directoare privind profilaxia EI

• EI este mult mai probabil sa rezulte din expunerea frecventă la bacteremia aleatoare asociata cu activitatile de zi cu zi decât din bacteriemia cauzată de o procedura gastro-intestinala, genito-urinara sau dentara.

• Profilaxia poate împiedica un număr extrem de mic de cazuri de EI, la oameni care au urmat o procedura dentara, GI sau GU cu risc.

• Evenimentele adverse asociate administrarii de antibiotice depășește beneficiul in cazul tratamentului antibiotic profilactic.

• Mentinerea starii de sanatate și de igienă orala optima pot reduce incidența bacteriemiei post activități de zi cu zi și este mai importanta decât antibiotico-profilaxia dentara pentru a reduce riscul de EI.

Page 6: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Impactul afectiunii dentare, igienei orale si tipului de procedura dentara asupra riscului de bacteriemie.

• Se presupune că există o relație între igiena orala saraca - gradul de afecțiune dentara și periodontala - tipul de proceduri dentare și frecvența, natura, amploarea și durata bacteriemiei.

• Dovezi care sprijina menținerea igienei orale și eradicarea bolilor dentare pentru scaderea frecvenței bacteriemiei post activitati de rutină (mestecatul, periajul dentar, folosirea atei dentare).

• În urmă cu mai mult de 80 de ani, s-a sugerat că igiena orală deficitară și bolile dentare au fost o cauza de EI mai importanta decat au fost procedurile dentare.

• Cele mai multe studii de atunci s-au concentrat asupra riscurilor de bacteriemie asociate procedurilor dentare. (ex: extracția dentară este are risc de bacteriemie de 1-10%)

• O determinare exactă a riscului relativ de bacteriemie care rezultă dintr-o anumită procedura dentara la pacienții cu sau fără afectiuni dentare, nu este posibila.

Page 7: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

De ce s-au schimbat recomandarile de profilaxie?

• Medicina bazata pe dovezi • Un nr mare de profilaxii pentru un numar mic de EI

prevenite (NNT >20000 profilaxii pentru un caz de EI) • Risc de rezistenta la AB • Risc de RA la AB

Page 8: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Pacientii cu afectiuni cardiace

• Medicii dentiști ar trebui să ia în considerare măsurile de profilaxie pentru a reduce la minimum riscul de EI la pacientii cu afectiuni cardiace.

• Riscul de a dezvolta EI poate apărea dintr-o combinație: - pacienti cu risc ridicat și - proceduri dentare. • Cu toate acestea, la pacientii cu risc, cu igienă orală deficitară și

sângerare gingivală după activități de rutină (de exemplu, periaj), au un potențial crescut de a dezvolta complicatii ale EI. → să încurajeze bunele practici de igienă orală zilnica, pentru a reduce gingivita, ca parte a regimului profilactic.

• Un accent mai mare trebuie pus pe îmbunătățirea accesului la servicii stomatologice și a sănătății orale la pacienții cu afecțiuni cardiace și mai puțin accent pe profilaxia antibiotica pentru procedura dentara

• Strategii de prevenire a cariei si bolii parodontale la pacientii cu risc de EI.

Page 9: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Recomandari specifice ale AHA • AHA recomandă profilaxia cu antibiotice doar pentru cei a căror condiții

cardiace de bază sunt asociate cu cel mai mare risc de efecte adverse.

• Aceste condiții includ: Valve cardiace protetice sau material protetic folosit pentru repararea

unei valve cardiace Istoric de endocardita infectioasa Bolile cardiace congenitale (BCC) * - Boli congenitale cianotice neremediate, inclusiv șunturi paliative - Defect cardiac congenital complet reparat cu material protetic sau

dispozitiv în primele 6 luni după procedura ** - Defect cardiac congenital reparat cu defect rezidual la locul sau

adiacent la site-ul de plasture protetic sau dispozitiv protetic (care inhiba endoteliazarea)

Primitorii de transplant cardiac care dezvolta valvulopatie cardiacă

Consult cardiologic

Page 10: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Recomandare AAPD (American Academy for Pediatric Dentistry 2011)

• Consultarea cu medicul copilului pentru tratamentul pacientilor cu un sistem imunitar compromis.

• Profilaxie cu antibiotice pentru pacientii supusi chimioterapiei, radioterapiei și transplantului de celule stem hematopoietice

Page 11: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

• În plus pacientii cu antecedente raportate de consum de droguri injectabile pot fi considerati la risc pentru a dezvolta EI în absența unor anomalii cardiace.

• Deși destul de rar, complicatiile piercing-ului de limba pot include EI in randul pacientilor cu o condiție pre-existentă cardiac valvular și / sau antecedente de consum de droguri iv.

• Consultarea cu medicul pacientului poate fi necesara pentru a determina susceptibilitatea la infecții induse de bacteriemie.

Recomandari specifice ale AHA

Page 12: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Pacienții cu șunt, catetere vasculare, sau dispozitive medicale (1)

• Profilaxia cu antibiotice pentru dispozitive non-valvulare, inclusiv catetere vasculare (linii centrale) și dispozitive electronice implantabile cardiovascular (pacemaker, defibrilator) se face doar în momentul plasării acestor dispozitive, pentru a preveni infecția chirurgicala.

• Nu exista nici o dovada convingatoare ca microorganismele asociate cu proceduri stomatologice provoca infecții de CIED și dispozitivelor nonvalvulare în orice moment după implantare.

• Infecțiile care apar după implantarea dispozitivului de cele mai multe ori sunt cauzate de Staphylococcus aureus și stafilococi coagulazo-negativi sau alte microorganisme care sunt de origine non-orala.

Page 13: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

• Pacientii cu sunt ventriculo - atrial, ventriculo - cardiac, sau ventriculo-venos pentru hidrocefalie sunt expusi riscului de infectii induse de bacteriemie din cauza accesului lor vascular.

• Pacientii cu sunt ventriculo-peritoneal nu implica structurile vasculare și, prin urmare, nu au nevoie de profilaxia cu antibiotice.

• Consultarea cu medicul copilului este recomandata pentru tratamentul pacientilor cu șunturi vasculare.

Pacienții cu șunt, catetere vasculare, sau dispozitive medicale (2)

Page 14: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Cine nu trebuie sa faca profilaxie antibiotica in cazul procedurilor stomatologice

Prolaps de valva mitrala Cardita reumatismala Bicuspidia aortica Stenoza aortica calcifiata Boli congenitale cardiace altele decat cele enumerate

anterior (defect septal ventricular, defect septal atrial si cardiomiopatie hipertrofică)

Page 15: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Proceduri dentare in care se recomanda profilaxia antibiotica

Toate procedurile stomatologice care implica manipularea tesutului gingival sau a regiunii periapicale a dinților sau perforația mucoasei bucale.

Ex: biopsia, sutura, îndepărtarea și plasare de benzi

ortodontice

Page 16: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Proceduri stomatologice la care nu este nevoie de profilaxie

injectii anestezice de rutină prin țesut neinfectat, radiografii dentare, plasarea de proteze detașabile sau aparate ortodontice, reglare de aparate ortodontice, plasarea de paranteze ortodontice, extragerea dintilor temporari, sângerarea post traumatica a buzelor sau mucoasei

bucale.

Page 17: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Momentul administrarii profilaxiei

• Recomandarea este ca antibioticul sa se administreze inainte de procedura cu 30-60minute. Acest lucru este important deoarece permite antibioticului sa atinga un nivel adecvat in sange.

• Cu toate acestea, recomandările pentru a preveni EI: "Dacă doza de antibiotic este nu se administrează accidental înainte de procedură, doza poate fi administrată până la două ore după procedură."

Page 18: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Regimuri antibiotice – principii generale

Antibioticul pentru profilaxie se administrează în doză unică înainte de procedura.

Dacă doza de antibiotic este omisa inainte de procedura, ea poate fi administrată până la două ore după procedura.

Administrarea dozei după este procedura se face numai atunci când pacientul nu a primit doza preprocedural.

Unii pacienți care sunt programati pentru o procedura invaziva pot avea o endocardita întâmplătoare. Prezența de febră sau alte manifestări ale infecției sistemice ar trebui să alerteze medicul de posibilitatea unei EI. In aceste circumstanțe, este important să se obțină hemoculturi si alte teste relevante înainte de administrare de antibiotice. Nerespectarea acestei recomandari poate duce la întârzieri în diagnostic sau tratament.

Page 19: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

• Amoxicilina este alegerea preferată pentru tratamentul pe cale orală, deoarece este bine absorbita in tractului GI și realizeaza concentratii serice ridicate și susținute.

• Pentru pacienții care sunt alergici la peniciline sau amoxicilina, se recomanda utilizarea de cefalexin sau o alta cefalosporine orala de prima generație, clindamicina, azitromicină sau claritromicina.

• Datorită posibilelor reacții încrucișate, o cefalosporină nu trebuie administrata la pacienții cu antecedente de anafilaxie, angioedem sau urticarie după tratamentul cu orice formă de penicilină, inclusiv ampicilina sau amoxicilina.

• Pacientii care nu pot tolera un antibiotic oral pot fi tratati cu ampicilina, ceftriaxona sau cefazolina administrate intramuscular sau intravenos.

• Pentru pacienții care sunt alergici la ampicilina și sunt în imposibilitatea de a tolera un agent oral, se recomandă tratament intravenos cu cefazolin, ceftriaxona sau clindamicina.

Regimuri antibiotice – principii generale

Page 20: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Pacientii care sunt sub tratament antibiotic

• Dacă un pacient primește deja terapie cronica cu un antibiotic care este, de asemenea, recomandat pentru profilaxia EI pentru o procedură dentara:

- Este prudent sa se selecteze un antibiotic dintr-o altă clasa mai degrabă decât sa se creasca doza din antibioticul curent.

- De exemplu, regimurile antibiotice folosite pentru a preveni RAA sunt administrate în doze mai mici decât cele recomandate pentru prevenirea EI.

- Pacientii care iau o penicilina orala pentru prevenirea recurentelor reumatice sunt susceptibili de a avea streptococi de grup viridans în cavitatea orala, care sunt relativ rezistenti la penicilina sau amoxicilina.

- În astfel cazuri, medicul trebuie să selecteze fie clindamicina, fie azitromicina sau claritromicină pentru profilaxia EI.

- Daca sunt programate mai multe manopere stomatologice in aceeasi zi, se va folosi acelasi antibiotic in mai multe doze.

- Daca se programeaza proceduri la interval de cateva zile se recomanda intervale de 9-10 zile intre proceduri fara sa fie necesara schimbarea clasei antibioticului folosit in profilaxie.

Page 21: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Pacientii tratati cu antibiotice parenteral

• In timpul tratamentului EI sunt necesare proceduri stomatologice pentru asanarea focarelor dentare.

• Aceste proceduri stomatologice preced interventia de protezare valvulara.

• În aceste cazuri, tratamentul parenteral cu antibiotice pentru IE trebuie continuat și calendarul ajustat astfel incat doza de antibiotic sa se administreze cu 30-60 min inainte de procedura stomatologica.

• Concentratia antibioticului in acest caz este suficienta si pentru profilaxie.

Page 22: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Pacientii care primesc terapie anticoagulanta

• La pacientii care primesc terapie cu anticoagulante se vor evita injectiile intramusculare (Clasa I, LOEA).

• În aceste condiții, antibioticele se vor administra oral ori de câte ori este posibil.

• Administrarea intravenoasa a antibioticelor ar trebui să fie folosita pentru pacientii care sunt in imposibilitatea de a tolera sau absorbi medicamente pe cale orala.

Page 23: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Pregatirea pentru chirurgia cardiaca

• Se recomanda o evaluare atentă dentara astfel încât tratamentul stomatologic necesar sa fie efectuat inaintea schimbarii valvei sau corectarii cardiopatiei congenitale.

• Aceasta masura scade incidenta endocarditelor tardive

pe proteza valvulara.

Page 24: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

S. viridans: S. mutans grup, S. salivarius grup,

S. anginosus grup, S. mitis grup, S. sanguinis grup, si S. bovis grup

Doern GV, et al. Antimicrob Agents Chemother 1996;

Page 25: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Regimuri de profilaxie AB Profilaxie Antibiotic Regim: o doza cu 30-60 min inainte

de procedura

Adult Copil

oral Amoxicilina 2g 50mg/kgc

Nu poate lua medicatie orala

Ampicilina sau Cefazolin sau ceftriaxona

2g iv 1g iv

50mg/kgc

Alergic la penicilina / ampicilina

Cefalexin Clindamicina Azitromicina

2g 600mg 500 mg

50 mg/kgc 20mg/kgc 15mg/kgc

Alergic la penicilina / ampicilina si nu poate lua medicatie orala

Cefazolin Ceftriaxona Clindamicina

1g 600mg

50mg/kgc 20mg/kgc

Cefalosporinele nu se utilizeaza la cei cu istoric de anafilaxie si angioedem la Penicilina si / sau Ampicilina

Page 26: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Informatii pentru pacient American Dental Association (ADA) (1)

• Am nevoie de antibiotice inainte de tratamentul stomatologic? De obicei medicii stomatologi recomanda ca un pacient să ia antibiotice inainte de anumite proceduri dentare. Aceasta se numește "profilaxie cu antibiotice."

• Dar de ce medicii sugereaza acest pas suplimentar? Cu totii avem bacterii în gură, și o serie de tratamente dentare și rutina de zi cu zi, cum ar fi chiar periajul sau folosirea atei dentare, pot permite ca bacteriile să intre în fluxul sanguin (bacteriemie). Pentru majoritatea dintre noi, acest lucru nu este o problemă. Un sistem imunitar sănătos elimina aceste bacterii. Există o preocupare, totuși, că pentru unii oameni bacteriemia poate provoca o infecție in alta parte a corpului.

• Cine este la risc? Profilaxia cu antibiotice este recomandata pentru un număr mic de oameni care au boli de inima specifice. În 2008, American Heart Association a lansat ghidurile pentru identificarea persoanelor care au nevoie de profilaxie cu antibiotice înainte de ingrijirea stomatologica. Conform acestor ghiduri, profilaxia cu antibiotice ar trebui să fie luate în considerare pentru persoane cu:

valve cardiace artificiale istorie de infecție a mucoasei inimii sau valvelor inimii cunoscut sub numele de

endocardita infectioasa Un transplant de inimă, în care se dezvoltă o problemă cu una dintre valvele

din interiorul inimii boli de inima, care sunt prezente de la nastere, cum ar fi:

- boală cardiace congenitale cianogene necorectate sau corectate cu defect; - defecte reparate cu un material protetic sau dispozitiv in primele șase luni după reparație;

Page 27: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Condițiile pentru care nu mai este recomandată profilaxia cu antibiotice sunt: prolapsul de valva mitrala sau suflu cardiac boli cardiace reumatismale bicuspidia stenoza aortica calcificata orice boală de inimă prezente de la nastere, care nu este citata mai sus,

inclusiv defect septal ventricular, defect septal atrial si cardiomiopatie hipertrofica.

Ghidurile privind profilaxia cu antibiotice au fost dezvoltate pentru persoanele care au implanturi ortopedice, cum ar fi articulații artificiale. În trecut, antibioticele au fost recomandate pentru primii doi ani dupa implanturi ortopedice. În 2012, însă, American Dental Association si Asociatia Americana a Chirurgilor ortopezi a actualizat aceste recomandări. Conform noilor orientari nu se recomanda in mod obisnuit antibiotice pentru persoanele cu proteze articulare. Ca urmare, medicii vor recomanda de la caz la caz, dupa evaluarea și consultarea pacientiilor. De exemplu, profilaxia cu antibiotice poate fi utila la pacienți care au un sistem imunitar compromis (de exemplu, diabetul, artrita reumatoidă, chimioterapie, utilizarea cronica de steroizi), ceea ce ar putea crește riscul de infecție a implantului ortopedic. Dacă aveți o boală de inimă sau un implant ortopedic,trebuie sa vorbiti cu medicul dentist dacă profilaxia cu antibiotice este potrivita pentru dumneavoastra.

Informatii pentru pacient American Dental Association (ADA)(2)

Page 28: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

• De ce s-au schimbat ghidurile? Ghidurile sunt reevaluate o dată la câțiva ani, pentru a se asigura că acestea sunt bazate pe cele mai bune dovezi științifice. Cercetarile recente au descoperit că dovezile pe care se baza profilaxiia antibiotica inainte de tratamentul stomatologic pentru a preveni infectiile inimii sau implanturilor ortopedice nu erau concludente.

Prin urmare, pentru majoritatea oamenilor, riscurile cunoscute ale tratamentelor antibiotice pot depasi beneficiile incerte. Riscuri legate de utilizarea de antibiotice includ tulburări gastrice și reacții alergice, inclusiv șoc anafilactic (o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol).

• Ce se poate face? Discutați cu medicul dentist despre aceste ghiduri dacă aveți întrebări cu privire la profilaxia cu antibiotice. Ambele ghiduri subliniau, de asemenea, importanța menținerii unei stari bune de sănătate orală. Spalatul pe dinti de doua ori pe zi, și curățarea între ele o dată pe zi este importanta pentru o buna igiena orala. Vizitele regulate la medicul dentist, de asemenea, sunt esențiale pentru păstrarea sanatatii orale.

Informatii pentru pacient American Dental Association (ADA)

Page 29: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Cui revine responsabilitatea? Trebuie amintit că medicul dentist este responsabil pentru

tratamentul pacientului. Medicul dentist, prin urmare, nu este obligat să efectueze

un tratament despre care nu crede ca este în interesul pacientului.

Informațiile de mai sus nu trebuie considerate lege sau standard de ingrijire. Ele servesc pentru orientarea medicala si ca argument stiintific sau juridic.

1. Wilson W, Taubert KA, Gewitz M, et al. Prevention of infective endocarditis: guidelines from the American Heart Association— a guideline from the American Heart Association Rheumatic Fever, Endocarditis and Kawasaki Disease Committee,Council on Cardiovascular Disease in the Young, and the Council on Clinical Cardiology, Council on Cardiovascular Surgery and Anesthesia, and the Quality of Care and Outcomes Research Interdisciplinary Working Group. Circulation 2007;116:1736-54.

Page 30: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Concluzii

• Bacteriemia care rezultă din activitățile de zi cu zi este mult mai posibil sa provoace endocardita infectioasa (IE) decât bacteriemia asociată procedurilor dentare.

• Numai un număr extrem de mic de cazuri de EI ar putea fi prevenite prin profilaxia cu antibiotice, chiar daca profilaxia este 100 % eficienta.

• Profilaxia EI se recomanda numai la acele condiții enumerate si nu mai este recomandata pentru orice altă formă de cardiopatie congenitala.

• Profilaxia cu antibiotice este recomandata pentru toate procedurile dentare care implica manipularea țesuturilor gingivale sau regiunea periapicala a dinților sau perforarea mucoasei bucale, la pacientii cu afectiuni cardiace asociate cu cel mai mare risc de efecte adverse dupa EI.

Page 31: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Profilaxia infectiilor de proteza ortopedica in interventiile

stomatologice

Page 32: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

• > 1 milion de artroplastii/an in USA

• rata de infectie a protezelor de sold, de genunchi si a protezelor spinale variaza intre 0.3% -8.3% ; tratamentul consta in reinterventie chirurgicala si tratament antibiotic prelungit

• bacteriemia –este cauza importanta a infectiei protezelor (in perioada imediat postoperatorie sau la multi ani dupa interventia chirugicala)

• bacteriemia este secundara infectiilor acute ale cavitatii bucale sau manevrelor dentare

Page 33: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Bacteriemia asociata manevrelor stomatologice

• Multiple studii au evidentiat legatura dintre manevrele stomatologice si bacteriemie

• Rata bacteriemiei dupa proceduri stomatologice variaza foarte mult in functie de tipul interventiei:

- perierea dentara 21,8% - “flossing” 27,5% - gingivectomie 65.1% - extractie 71.4%

Page 34: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Factori de risc crescut pentru infectia protezelor ortopedice pe cale

hematogena • Pacientii purtatori de proteze ortopedice • Pacientii imunosupresati • Atropatiile inflamatorii (artrita reumatoida, lupus eritematos sistemic) • Imunosupresia indusa medicamentos sau postradioterapie • Comorbiditatile ( diabet, obezitate,HIV, fumatul) • Infectii anterioare de proteza ortopedica • Malnutritia • Hemofilia • Infectie HIV • Diabet zaharat tip I • Neoplazii • Megaproteza

Page 35: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Etiologia infectiilor protezelor otopedice

• Conform studiilor de cohorta in 53% cazuri resposabil de infectie a fost Staphylococcus spp

• Conform studiilor de caz 64% din infectii au fost produse de Staphylococcus spp

Page 36: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Etiologia bacteriemiei secundara procedurilor stomatologice

Page 37: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Etiologia bacteriemiei secundara procedurilor stomatologice

Page 38: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Etiologia bacteriemiei secundara procedurilor stomatologice

Page 39: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Etiologia bacteriemiei secundara procedurilor stomatologice

• Majoritatea germenilor care produc bacteriemie secundar interventiilor stomatologice sunt Streptococcus

spp

• Bacteriemia si microorganismul care o produce variaza mult in functie de procedura stomatologica

• Nu exista o asociere clara intre bacteriemia post interventii stomatologice si infectia de proteze ortopedice

• Multiple studii sugereaza ca profilaxia antibiotica reduce riscul bacteriemiei secundare manevrelor stomatologice

Page 40: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Regimuri profilactice pentru pacientii cu proteze articulare

Situation Agent Regimen*

Standard general prophylaxis:

Amoxicillin, Cephalexin** 2.0 g orally 30–60 minutes before

procedure

Unable to take oral medications:

Ampicillin Cefazolin

2.0 g IM or IV 30–60 minutes before

procedure 1.0 g IM or IV 30–60 minutes before

procedure

Penicillin-allergic: Clindamycin 600 mg orally 30–60 minutes before

procedure

Penicillin-allergic and unable to take oral medications:

Clindamycin 600 mg IV 30–60 minutes before

procedure

Page 41: Profilaxia Cu Antibiotice in Medicina Dentara (1)

Profilaxia infectiilor protezelor ortopedice la pacientii cu interventii

stomatologice • Cefalexin sau Amoxicilina 2g PO cu o ora anterior

interventiei stomatologice

• Solutiile topice antimicrobiene - studiile referitoare la utilizarea acestora pentru reducerea riscului bacteriemiei sunt contradictorii; nu s-a ajuns la un conses privind beneficiile utilizarii lor

• Mentinerea unei igiene orale corespunzatoare - exista dovezi referitoare la relatia dintre igiena orala si bacteriemie (bacteriemia este asociata cu igiena orala precara)

AAOS Clinical Practice Guideline Unit (2012)