PROFIL DE SĂNĂTATE ORHEI...Mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă (la 100 mii) 389,1...

PROFIL DE SĂNĂTATE

ORHEI

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

www.ansp.md2

DESCRIERE ŢARĂ

Situaţia în Republica MoldovaBolile netransmisibile sunt o problemă majoră de sănătate publică şi socio-economică în Republica Moldova şi exercită cea mai mare povară atât asupra sistemului de sănătate, cât şi a celui de protecţie socială. Din totalul mortalităţii generale de 1036 cazuri la 100 mii populaţie, bolile netransmisibile la nivel naţional au constituit în a. 2017 peste 89%. Peste jumătate din povara bolilor, măsurată în DALY (ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza dizabilităţii şi a decesului prematur) se datorează factorilor de risc comportamentali modificabili, precum consumul de alcool şi tutun, inactivitatea fizică şi alimentaţia nesănătoasă, inclusiv consumul redus de fructe şi legume şi altor determinante ale sănătăţii.

Structura mortalităţii generale în Republica Moldova, a.2017

PRINCIPALELE CAUZE

Bolile cardiovasculare (BCV), cca 58,4% din mortalitatea totală, prevalând în populaţia cu vârsta aptă de muncă (30-70 de ani) şi constituind 25-26%, îndeosebi în rândul bărbaţilor. Totodată, este de menţionat faptul că morbiditatea prin BCV este în descreştere cu cca 15%.

Tumorile maligne, cca 16,7% din mortalitatea totală, sunt în continuă creştere. Rata mortalităţii prin această cauză variază cu vârsta, o creştere bruscă are loc începând cu vârsta de 45 ani şi mai mult. Peste 60% din cazurile de deces survin la vârsta aptă de muncă.

Bolile aparatului digestiv (în special hepatite cronice şi ciroze hepatice), cca 8,4% în structura totală a mortalităţii şi care sunt în scădere începând cu a. 2011.

Bolile sistemului endocrin, cca 1,2%, diabetul zaharat, care reprezintă 95% din această categorie, înregistrează o creştere cu 10% în ultimii 5 ani, mult mai larg răspândit în mediul urban.

Bolile cronice ale aparatului respirator, cca 4,4% în structura totală a mortalităţii şi sunt în descreştere lentă, cu 8% în ultimii 5 ani. Mai pronunţată este scăderea mortalităţii prin boala pulmonară cronică şi astmul bronşic (cu 10-15%).

Cadrul naţional normativ include: • Strategia naţională de prevenire

şi control al BNT pe anii 2012-2020, nr. 82/2012;

• Planul naţional de acţiuni pe anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei BNT, HG nr. 403/2016;

• Programele naţionale specifice pe BNT prioritare şi factorii de risc majori pentru BNT.

58,4%

16,7%

8,4%

4,4%1,2%

6,2%4,7% Bolile cardiovasculare

Tumori

Bolile apratului digestiv

Bolile aparatului respirator

Bolile endocrine, de nutriție și metabolism

Traume și otrăviri

Alte

286,4

227,4

89,7

75,4

72,4

46,9

15,4

100 200 300

PROFIL DE SĂNĂTATE. ORHEI 3

* date statistice pe anul 2017

starea curentă: nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună

indicator statistic: în creștere stabil în descreștere

ASPECTE PRINCIPALE

DEMOGRAFIA / pag. 4 Populaţia stabilă la începutul anului (mii locuitori) 80,3 Raport populaţie rurală 67,7% Raport bărbaţi/femei 47,5%/52,5% Sporul natural (la 1000 locuitori) -5.4 Speranţa de viaţă la naştere (ani) 74

ECONOMIA / pag. 5Câştigul salarial mediu lunar brut (lei) 4179,8 Rata de ocupare în câmpul muncii 42,8% Cheltuielile sectorului sănătății pe cap de locuitor (lei)

MEDIUL DE TRAI / pag. 5Număr sisteme de alimentare cu apă funcţionale 24 Număr sisteme de canalizare funcţionale 5

SISTEMUL DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII / pag. 6Numărul medicilor de familie (la 10 mii locuitori) 5,6 Numărul asistenţilor medicilor de familie (la 10 mii locuitori) 19,3 Numărul mediu de vizite în an la 1 locuitor 5,1 Rata examinare a grupului de risc:

Tensiunea arterială 98,2% Indicele glicemic 87,4% Nivelul colesterolului 84,1%

STAREA SĂNĂTĂŢII LA ADULŢI / pag. 7Mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă (la 100 mii) 389,1 Incidenţa generală a populaţiei adulte (la 10 mii) 1160,8 Prevalenţa generală a populaţiei adulte (la 10 mii) 7698,2 Supravieţuirea bolnavilor cu tumori maligne 5 ani şi peste (la 10 mii) 37,3

STAREA SĂNĂTĂŢII LA COPII / pag. 8Incidenţa generală la copii (la 10 mii) 4476,2 Prevalenţa generală la copii (la 10 mii) 5779,8 Copii depistaţi cu acuitatea vizuală scăzută în urma examinărilor profilactice (la 1000 copii examinaţi) 15,2

MEDIUL SOCIAL AL COPIILOR / pag. 9Număr instituţii de învăţământ primar şi secundar general 40 Rata elevi cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general 86,7% Număr elevi în instituţiile preuniversitare (la 10 mii locuitori) 866 Disponibilitatea prânzului şcolar 49,5%

124,8

72,8%

48,0%/52,0%-1,269,3

4824,1

38,4%

469,7

97

6

3,1

12,2

4,8

92,6%

66,3%65,5%

530,8

1340,8

6468,5

35,4

4935,8

6294,4

40,0

44

92,3%

917

50,3%

www.ansp.md4

6,0 4,0 2,0 2,0 4,0 6,0

0-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

85+

urban rural

urban rural

bărbați

femei

Populaţia stabilă la începutul anului, mii locuitori

Mişcarea naturală, la 1000 locuitori

Speranţa de viaţă la naştere, ani

Structura populaţiei pe vârste, sexe şi mediul de reşedinţă, % populaţia totală

DEMOGRAFIA

• Populația totală descrește în medie cu 164 de persoane sau 0,1% anual

• Populația rurală descrește în medie cu 183 de persoane sau 0,2% anual

• Raportul dintre bărbaţi şi femei diferă în dependență de vârstă: persoanele de sex feminin cu vârsta până la 17 ani constituie 48,6%, cele cu vârsta de peste 65 de ani – 62,4%

• Ponderea persoanelor cu vârsta de 10-19 ani a scăzut, în perioada analizată, de la 17,7% la 11,2%

• Populația cu vârsta între 18 și 64 de ani constituie 69,2%

• Speranța de viață la naștere pentru populația generală a rămas neschimbată la 69,3 de ani

• Densitatea populației este de 101,3 locuitori/1 km2, cifră în continuă scădere din anul 2005

126,6124,8

92,9 90,9

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

2007 2009 2011 2013 2015 2017

total rural

65,5 64,9

73,1 73,8

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

2013 2014 2015 2016 2017

bărbați femei

Republica Moldova RDD Centru

126,6124,8

92,9 90,9

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

2007 2009 2011 2013 2015 2017

total rural

65,5 64,9

73,1 73,8

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

2013 2014 2015 2016 2017

bărbați femei


12,7 11,411,3

10,2

-1,4 -1,2-4,0

4,0

8,0

12,0

16,0

2007 2009 2011 2013 2015 2017

mortalitatea natalitatea sporul naturalRepublica Moldova RDD Centru


Câştigul salarial mediu lunar brut, lei

Rata de ocupare în câmpul muncii, %

Număr sisteme de alimentare cu apă funcăionale

Procentul probelor de apă cu abateri de la normele sanitare

Cheltuielile sectorului sănătăţii pe cap de locuitor, lei

ECONOMIA MEDIUL DE TRAI

• Aprovizionarea cu apă potabilă constituie o problemă stringentă, deoarece sursele de apă sunt distribuite neuniform în teritoriu, iar calitatea ei în foarte multe cazuri nu corespunde standardelor naționale în vigoare

• Ponderea populației racordate la sisteme centralizate de aprovizionare cu apă este de 56,8%, prin intermediul a 97 de sisteme funcționale

• În raion sunt instalate doar 6 sisteme de canalizare, unul în mediul urban și cinci în cel rural. Toate sistemele de canalizare sunt dotate cu stații funcționale de epurare a apelor uzate

4824,1

1000,0

2000,0

3000,0

4000,0

5000,0

6000,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017



40,5

38,4

25

28

31

34

37

40

43

2013 2014 2015 2016 2017

469,71000,0

2000,0

3000,0

4000,0

2013 2014 2015 2016 2017

Republica Moldova

4824,1

1000,0

2000,0

3000,0

4000,0

5000,0

6000,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017



40,5

38,4

25

28

31

34

37

40

43

2013 2014 2015 2016 2017

469,71000,0

2000,0

3000,0

4000,0

2013 2014 2015 2016 2017

Republica Moldova

4824,1

1000,0

2000,0

3000,0

4000,0

5000,0

6000,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017



40,5

38,4

25

28

31

34

37

40

43

2013 2014 2015 2016 2017

469,71000,0

2000,0

3000,0

4000,0

2013 2014 2015 2016 2017

Republica Moldova

9792

0

20

40

60

80

100

120

2013 2014 2015 2016 2017

total rural

46,3

11,4

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

sanitaro-chimice microbiologice

9792

0

20

40

60

80

100

120

2013 2014 2015 2016 2017

total rural

46,3

11,4

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

sanitaro-chimice microbiologice

www.ansp.md6

SISTEMUL DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII

Asigurarea populaţiei cu medici de familie şi asistenţi ai medicilor de familie, la 10 mii locuitori

Rata examinare a grupului de risc de către medicii de familie,%

Număr mediu de vizite în an la 1 locuitor, care locuieşte în raionul deservit

Mortalitatea generală a populaţiei în vârstă aptă de muncă, la 100 mii locuitori

Incidenţa generală a populaţiei adulte, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Prevalenţa generală a populaţiei adulte, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

3,6 3,1

14,412,2

5,0

10,0

15,0

20,0

2013 2014 2015 2016 2017

medici de familie asistenți ai medicilor de familieRepublica Moldova RDD Centru

4,64,8

2,0

4,0

6,0

8,0

2013 2014 2015 2016 2017


65,5

66,6

92,6

20,0 40,0 60,0 80,0 100,0


Tensiuneaarterială

Glicemia

Colesterolul

3,6 3,1

14,412,2

5,0

10,0

15,0

20,0

2013 2014 2015 2016 2017


4,64,8

2,0

4,0

6,0

8,0

2013 2014 2015 2016 2017


65,5

66,6

92,6

20,0 40,0 60,0 80,0 100,0


Tensiuneaarterială

Glicemia

Colesterolul

3,6 3,1

14,412,2

5,0

10,0

15,0

20,0

2013 2014 2015 2016 2017


4,64,8

2,0

4,0

6,0

8,0

2013 2014 2015 2016 2017


65,5

66,6

92,6

20,0 40,0 60,0 80,0 100,0


Tensiuneaarterială

Glicemia

Colesterolul


512,1530,8

300,0

350,0

400,0

450,0

500,0

550,0

600,0

650,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017

Bolile aparatului circulator

Tumori

Bolile aparatului digestiv

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ..Bolile aparatului respirator

Altele


131,8

119,2

105,4

101,6

35,132,1 5,6

295,3

216,1

86,5

86,0

63,8

57,1

36,9

50 100 150 200 250 300


1338,6 1340,8

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017




Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ..Bolile endocrine, de nutriție și metabolismTulburări mentale și de comportamentTumori

2.098,5

928,6

602,7

594,9

331,7

316,8

86,0

500 1000 1500 2000 2500

4660.3

6468,5

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017



Tulburări mentale și de comportamentBolile endocrine, de nutriție și metabolismBolile aparatului respirator

Tumori

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ..



2.098,5

928,6

602,7

594,9

331,7

316,8

86,0

500 1000 1500 2000 2500

4660.3

6468,5

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017




Tumori



295,3

216,1

86,5

86,0

63,8

57,1

36,9

50 100 150 200 250 300


1338,6 1340,8

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017






512,1530,8

300,0

350,0

400,0

450,0

500,0

550,0

600,0

650,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017


Tumori



Altele


131,8

119,2

105,4

101,6

35,132,1 5,6

Diabetul zaharat constituie în medie 92,5% din mortalitatea prin bolile sistemului endocrin pentru perioada 2013-2017

Diabetul zaharat constituie 58,8% din totalul prevalenței prin bolile sistemului endocrin

STAREA SĂNĂTĂŢII LA ADULŢI

Mortalitatea populaţiei în vârstă aptă de muncă după principalele cauze de deces, la 100 mii locuitori

Incidenţa populaţiei adulte prin principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Prevalenţa populaţiei adulte prin principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Bolile însoțite de hipertensiune constituie 85,0% din totalul incidenței prin bolile aparatului circulator

Bolile însoțite de hipertensiune constituie 89,0% din totalul prevalenței prin bolile aparatului circulator

Diabetul zaharat constituie 53,8% din totalul incidenței prin bolile sistemului endocrin


512,1530,8

300,0

350,0

400,0

450,0

500,0

550,0

600,0

650,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017


Tumori



Altele


131,8

119,2

105,4

101,6

35,132,1 5,6

295,3

216,1

86,5

86,0

63,8

57,1

36,9

50 100 150 200 250 300


1338,6 1340,8

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017





2.098,5

928,6

602,7

594,9

331,7

316,8

86,0

500 1000 1500 2000 2500

4660.3

6468,5

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017




Tumori



www.ansp.md8


4847,0

6294,4

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

2013 2014 2015 2016 2017

603,7

183,2

79,3

62,9

52,7

44,1

16

200 400 600 800

Bolile sângelui și ale organelor hematopoietice

Bolile sistemului nervos




Bolile sistemului osteo-articular și ale mușchilor

Tumori

25,0

40,0

6,1

18,1

10,6

29,3

5 10 15 20 25 30 35 40

Retard fizic

Acuitatea vizuală scăzută

Acuitatea auditivă scăzută

Defectul vorbirii

Scolioză

Dereglări de ţinută


4847,0

6294,4

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

2013 2014 2015 2016 2017

603,7

183,2

79,3

62,9

52,7

44,1

16

200 400 600 800







Tumori

25,0

40,0

6,1

18,1

10,6

29,3

5 10 15 20 25 30 35 40

Retard fizic



Defectul vorbirii

Scolioză



3210,2

4935,8

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017

227,3

79,3

26,6

19,9

15,2

5,1

2,3

50 100 150 200 250


Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale …





Tumori

STAREA SĂNĂTĂŢII LA COPII

Incidenţa generală la copii şi după principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Prevalenţa generală la copii şi după principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Copii depistaţi cu probleme de sănătate în urma examinărilor profilactice, la 1000 copii examinaţi

Anemia constituie 99,5% din totalul incidenței prin bolile sângelui și ale

organelor hematopoietice

Anemia constituie 99,6% din totalul prevalenței prin bolile

sângelui și ale organelor hematopoietice

• Incidența prin bolile sângelui și ale organe-lor hematopoietice a scăzut nesemnificativ cu 2,7%, iar prevalența prin aceleași cauze a crescut cu 12,0% în perioada 2013-2017. Ambii indicatori au rămas cauze principale atât în structura incidenței, cât și prevalen-ței generale prin cauze netransmisibile la copii

• Incidența prin bolile sistemului endocrin a descrescut cu 22,3%în perioada de 5 ani

• Incidența și prevalența prin bolile sistemu-lui nervos au scăzut cu 44,7% și respectiv 30,6%

• Incidența și prevalența prin bolile aparatu-lui circulator au scăzut cu 72,1% și respec-tiv 24,8%

Obezitatea constituie 39,2% din totalul incidenței prin bolile sistemului endocrin

Obezitatea constituie 33,4% din totalul prevalenței prin bolile sistemului endocrin


3210,2

4935,8

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017

227,3

79,3

26,6

19,9

15,2

5,1

2,3

50 100 150 200 250


Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale …





Tumori


4847,0

6294,4

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

2013 2014 2015 2016 2017

603,7

183,2

79,3

62,9

52,7

44,1

16

200 400 600 800







Tumori

25,0

40,0

6,1

18,1

10,6

29,3

5 10 15 20 25 30 35 40

Retard fizic



Defectul vorbirii

Scolioză



MEDIUL SOCIAL AL COPIILOR

Număr elevi în instituţiile preuniversitare, la 10 mii locuitori

Disponibilitatea prânzului şcolar, %

Incidenţa şi prevalenţa prin obezitate la copii, la 10 mii locuitori de vârsta respectivă

• În anul academic 2017/18 activau 44 de instituții de învățământ primar și se-cundar general

• În aceste instituții erau în-registrați 11413elevi, repre-zentând 92,3% din popula-ția-țintă (copii 7-15 ani)

• La nivel de raion 50,3% din elevii care frecventează in-stituțiile de învățământ pri-mar (clasele 1-4) beneficia-ză de prânzul școlar gratuit

FACTOR DE RISC IMPORTANT: OBEZITATEA

Obezitatea este o provocare nouă pentru sănă-tatea publică şi are consecinţe importante asu-pra principalelor boli cronice: bolile cardiovas-culare, diabetul zaharat de tip 2, boli muscu-lo-scheletale, unele forme de cancer. Tendinţa de creştere a indicatorilor obezităţii atât la copii, cât şi la populaţia adultă este semnalul de înră-utăţire a situaţiei. Din această cauză obezitatea necesită o monitorizare strictă, alături de ceilalţi factori majori care determină bolile cronice.

Pe măsura înaintării în vârstă adolescenţii ad-optă în proporţii tot mai mari un stil de viaţă sedentar, sunt preocupaţi de jocuri la calcula-toare, telefoane, reţele de socializare. O bună parte dintre elevi nu frecventează lecţiile de educaţie fizică, foarte puţini participă la activi-tăţile sportive extraşcolare.

Incidenţa generală prin obezitate la copiii din raionul Orhei a crescut nesemnificativ în pe-rioadă 2013-2017 de la 6,9 la 7,8 cazuri la 10 mii locuitori de vârsta respectivă. Pentru întrea-ga perioada aceste cifre sunt semnificativ mai joase decât cifrele de referinţă regionale şi re-publicane.

Prevalenţa prin obezitate la copii,de aseme-nea, a crescut: de la 12,2 la 17,6 cazuri la 10 mii, ceea ce reprezintă o creştere de 44,3% în 5 ani.


939917

700,0

800,0

900,0

1000,0

1100,0

2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18

43,950,3

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

12,217,6

6,9 7,810,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

2013 2014 2015 2016 2017

prevalența incidența



939917

700,0

800,0

900,0

1000,0

1100,0

2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18

43,950,3

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

12,217,6

6,9 7,810,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

2013 2014 2015 2016 2017




939917

700,0

800,0

900,0

1000,0

1100,0

2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18

43,950,3

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

12,217,6

6,9 7,810,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

2013 2014 2015 2016 2017



www.ansp.md10

Studiul de evaluare al proiectului „Viaţă sănătoasă: reducerea poverii

bolilor netransmisibile”

În anul 2017 proiectul “Viața sănătoasă” a organizat un studiu pe gospodării în 10 raioane ale Republicii Moldova. Scopul studiului a fost evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor populației generale cu privire la bolile netransmisibile și s-a axat în mod special pe evaluarea factorilor de risc comportamentali.

până la 10 ani

10-20 ani

Tabagismul

bărbați

fumează au renunțat la fumat nu au fumat

femei

peste 20 ani

Consumul de alcool

< 5 fără consum

înalt mediu redus fără risc

Alimentarea corectă0-1

2-4 5-7

mai multe ori pe zi o dată pe zi ocazional

în fiecare zi ocazional

2 și mai mult 1 și mai puțin nu se adaugă

în fiecare zi ocazional

Exercițiul fizicnu

da

≤ 2 3-5 6-7

> 4 3-4 ≤ 2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Vârsta când a început să fumeze

Cota fumătorilor

Structura pe sexe

Consum alcool în ultimalună, zile săptămână

Riscul asociat consumului de alcool

Consumul de:

fructe și legume, zile săptămână

sare la pregătireabucatelor

dulciuri

zahăr în ceai/cafea, lingurițe

bucate prăjite

Mișcare cel puțin 10 min. neîntrerupt pe zi

Zile cu activități fizice intense, cel puțin 30 min.

Ore petrecute pe scaun pe zi


RECOMANDĂRI

1. Discutarea profilului de sănătate la şe-dinţa Consiliului Teritorial de Sănătate Publică cu informarea autorităţilor publi-ce locale şi serviciilor interesate despre starea de sănătate şi evoluţia indicatorilor din profilul de sănătate.

2. Elaborarea unui Plan de acţiuni cu impli-carea autorităţilor publice locale şi servi-ciilor desconcentrate şi stabilirea unor in-tervenţii specifice de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei şi altor indicatori cu tendinţă negativă reflectaţi în Profilul de Sănătate.

3. Actualizarea programelor teritoriale de prevenire şi control al bolilor netransmi-sibile cu includerea resurselor financia-re necesare şi aprobarea lor la nivel de Consiliu Raional.

4. Organizarea activităţilor de informare a populaţiei despre starea de sănătate şi factorii de risc, precum şi realizarea inter-venţiilor de promovare a sănătăţii pentru schimbarea comportamentului cu risc sporit pentru bolile netransmisibile cum ar fi consumul de alcool, tutun, alimenta-ţia nesănătoasă, inactivitatea fizică.

5. Motivarea autorităţilor publice locale pen-tru dezvoltarea sistemelor de aprovizio-nare centralizată cu apă potabilă şi cana-lizare şi infrastructurii localităţilor pentru crearea condiţiilor de practicare a spor-tului şi activităţii fizice în condiţii naturale.

SURSE INFORMAŢIIMajoritatea indicatorilor statistici folosiţi fac parte din setul de sta-tistici oficiale, furnizate de către Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, date extrase şi validate în aprilie 2019. Metodologia de colectare şi menţinere a acestor date este descrisă detaliat de către agenţiile respective.

Date suplimentare provin de la Consiliile Raionale, Centrele de Să-nătate Publică locale, Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport, Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei şi alte agenţii locale.

ECHIPA DE AUTORI Ion BOLBOCEANU – Centrul de Sănătate Publică Orhei, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Alina CHIRTOACĂ – Centrul de Sănătate Publică Orhei, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Constantin VACARCIUC – Centrul de Sănătate Publică Orhei, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Ion ŞALARU – Direcţia Prevenirea şi Controlul Bolilor Netransmisibile, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Petru CRUDU – Direcţia Managementul Datelor în Sănătate, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Constantin RÎMIŞ – Proiectul “Viaţa Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”

MULŢUMIRIIurie SILOCI – Consiliul Raional Orhei

Aliona SERBULENCO – Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale

Daniela DEMIŞCAN – Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale

Iurie PÎNZARU – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Nicolae FURTUNĂ – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Maria CUMPĂNĂ – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Vasile GUŞTIUC – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Iurie LUPACESCU – Centrul de Sănătate nr. 1 Orhei

Andrei STRATULAT – Spitalul raional Orhei

Ion RACU – Asistenţa Socială şi Protecţia Familiei, Consiliul Raional Orhei

Vasile ADAŞAN – Inspectoratul de Poliţie Orhei

Aliona NARTEA – Direcţia Generală Educaţie, Consiliul Raional Orhei

Laura AABEN – consultant internaţional, Estonia

12 www.viatasan.md

Proiectul ”Viaţă Sănătoasă, Reducerea poverii bolilor netransmisibile” este finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi realizat de Institutul Elveţian Tropical şi de Sănătate Publică (Swiss TPH).

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării populaţiei Republicii Moldova, în special în mediul rural, prin reducerea poverii bolilor netransmisibile (BNT).

Rezultatul 1. Autorităţile naţionale din domeniul sănătăţii creează un cadru de politici favorabil pentru managementul descentralizat şi integrat al BNT.

Rezultatul 2. Populaţia din raioanele-ţintă are acces la îngrijiri integrate de calitate, inclusiv la servicii extinse pentru BNT.

Rezultatul 3. Populaţia din raioanele-ţintă şi-a îmbunătăţit comportamentul faţă de propria sănătate şi a redus riscurile legate de BNT.

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

FĂLEŞTI

UNGHENI

ORHEI

CRIULENI

ŞTEFAN VODĂ

TARACLIA

CAHUL

CA

HU

L

VULCĂNEŞTI

TAR

AC

LIA

CRIULENI

EDINEŢ

BRICENI

În scopul asigurării unei planificări bazate pe evidenţe, proiectul ”Viaţa Sănătoasa” a susţinut elaborarea profilurilor de sănătate în 10 raioane-pilot, în conformitate cu Ghidul naţional privind elaborarea Profilului de sănătate a populaţiei la nivel de unitate administrativ-teritorială (Ordinul MS nr. 1363 din 01.12.2014), care s-au axat pe următoarele principii:

• Elaborarea planurilor de Acţiuni în baza Profilurilor de sănătate pentru utilizarea eficientă a resurselor existente.

• Consolidarea colaborării intersectoriale, dar şi intrasectorială.

• Dezvoltarea şi diseminarea bunelor practici în diferite sectoare.

• Cooperarea între echipele din diferite teritorii administrative în implementarea bunelor practici, proiectelor-pilot şi obţinerea de resurse suplimentare.

• Motivarea echipelor şi partenerilor prin schimbul de informaţie şi experienţă.

INSTITUŢII PARTENERE CHEIE:

• Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

• Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

• Compania Naţională de Asigurări în Sănătate

• Consiliile Raionale de Sănătate Publică

• Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

• Școala de Management în Sănătate Publică

• Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie „Raisa Pacalo”

• Centrul Naţional pentru Educaţie Continuă a Asistentelor Medicale

• Autoritățile publice locale şi centrale; specialiştii în domeniul sănătății publice şi asistenței medicale primare; reprezentanți ai societății civile

• Organizaţia Mondială a Sănătăţii

impr

inte

d

PROFIL DE SĂNĂTATE ORHEI...Mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă (la 100 mii) 389,1...

Documents

Transcript of PROFIL DE SĂNĂTATE ORHEI...Mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă (la 100 mii) 389,1...