Prof. dr. ing. Lazăr Avram UPG...
Transcript of Prof. dr. ing. Lazăr Avram UPG...
GAS FORUM 2013
Aspecte specifice privind explorarea şi exploatarea eficientă a gazelor de şist
Prof. dr. ing. Lazăr Avram UPG PLOIESTI Dr. ing. Ştefan Ciocaniu S. C. GEO TOTAL S.R.L.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
Gaze naturale neconvenţionale - resursele de gaze naturale acumulate în
zăcămintele geologice complexe, cu o permeabilitate scăzută, a căror exploatare
comercială poate fi realizată doar prin aplicarea unor operaţiuni petroliere
sofisticate şi adesea costisitoare.
Aceste acumulări de gaze nu au aceeaşi caracteristică geologică ca aceea a unui
zacământ clasic: roca mamă, rocă rezervor, rocă izolantă, capcană, etanşeitate..
Volumul mondial actual de resurse de gaze neconvenţionale depăşeşte 32,560
trilioane metri cubi, (dacă 0,924·1012 m3) şi nu există nicio îndoială că, pe măsura
ce tehnologiile specifice vor progresa, aceste estimări vor fi revizuite .
GAS FORUM 2013
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
Termenul de gaze neconvenţionale se referă în special la trei tipuri de resurse
neconvenţionale de gaze naturale:
• gaze din rezervoare (nisipuri) etanşe (tight gas sands),
• gaze din roci argiloase sau gaze de şist (shale gas)
• gaze de cărbune (coalbed methane).
• Tight gas sands - gaze cantonate în rocile nisipoase cu permeabilitate scăzută
şi foarte compacte, a căror exploatare presupune realizarea unor fisuri
hidraulice complexe.
• Shale gas - acumulările de gaze din depozitele argiloase, cu un conţinut
organic total mai mare de 3 %, cu porozităţi şi permeabilităţi scăzute Ca
termen de comparaţie, se apreciază că şistul este mai puţin permeabil decît
betonul (de aici, dificultatea gazelor naturale de a curge spre sondă).
• Coalbed methane reprezintă gazele conţinute în zăcămintele de cărbune.
GAS FORUM 2013
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
• Tabelul 1.Volumul resurselor de gaze neconvenţionale estimate în lume (Holditch şi Chianelli, aprilie 2008)
Regiunea Gazul de cărbune, tcf
Şisturi bituminoase, tcf
Gaze din zăcăminte etanşe, tcf
Total, tcf
America de Nord 3,017 3,842 1,371 8,228
America latină 0,039 2,117 1,293 3,448 Europe de Vest 0,157 0,510 0,353 1,019
Europa centrală şi de est 0,118 0,039 0,078 0,235
Fosta Uniune Sovietică 3,957 0,627 0,901 5,485
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord
0 2,548 0,823 3,370
Africa sub- sahariană 0,039 0,274 0,784 1,097
Asia centrală şi China 1,215 3,528 0,353 5,094
Pacific (O.C.D.E.) 0,470 2,313 0,705 3,487
Alte ţări din Asia-Pacific 0 0,314 0,549 0,862
Asia de Sud 0,039 0 0,196 0,235 Pe glob 9,051 16,112 7,406 32,560
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• În figura 1 este prezentată o schemă a unei secţiuni geologice cu cele trei tipuri de resurse neconvenţionale de gaze naturale.
Fig. 1. Secţiune geologică (resurse neconvenţionale)) [1]
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
Există trei caracteristici importante care fac diferenţa între gazele neconvenţionale şi
cele clasice.
• Prima: formaţiunile de gaze neconvenţionale sunt situate pe zone vaste,
continue, cu alte cuvinte nu în capcane clasice de hidrocarburi (structurale,
stratigrafice, subtile, etc.).
• A doua: localizarea geologică a gazelor neconvenţionale este mult mai complexă
decât cea a gazelor clasice.
• A treia: cele trei tipuri de surse neconvenţionale de gaze necesită automat şi o
tehnică de stimulare pentru a realiza producţii economice consistente (de
exemplu fisurarea hidraulică).
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• Forajul în şisturile argiloase
Şistul - roca sedimentară cea mai răspândită pe planetă. Gazele de şist pot fi stocate
într-o acumulare geologică prin diverse mecanisme: în porii rocii, într-un sistem de
fisuri sau adsorbite în şisturi minerale şi organice. Pentru a evalua cantitatea de gaze,
este necesar:
- să se delimiteze zona de expansiune a acumulărilor de gaze de şist;
- să se delimiteze expanisunea verticală a acestor acumulări;
- să se estimeze cantităţile de gaze (rezervele geologice);
- să se estimeze debitele potenţiale iniţiale;
- să se estimeze declinul probabil;
- să se estimeze permeabilitatea sistemului şi a matricii;
- să se determine tipul şi frecvenţa fisurilor;
- să se aleagă tehnologia de fisurare;
- să se fixeze presiunea etc.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
La ora actuală, pentru exploatarea gazelor de şist se folosesc:
- foraje verticale
- foraje orizontale (dirijate).
Tendinţa, în viitor, se bazează mai mult pe forajele orizontale, ţinându-se seama
de extinderea şi de expunerea optimizată a formaţiunii geologice în acest caz.
Este binecunoscut faptul că realizarea unei sonde orizontale presupune, în primul
rând, efectuarea unui foraj vertical până la o adâncime cunoscută, urmat de KOP
(kick of point - punctul de schimbare a direcţiei de foraj), apoi de o porţiune
deviată până se ajunge la stratul productiv şi, finalmente, de forajul orizontal pe
lungimea proiectată care poate ajunge până la 2500 m. Această porţiune de
sondă, de secţiune orizontală, permite un contact cu formaţiunea de şist mult
mai important decât cel aferent forajului vertical.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• Fisurarea hidaulică
Scopul operaţiei de fisurare hidraulică constă în intersectarea şi dechiderea
fisurilor existente într-un zăcământ şi, de asemenea în obţinerea de noi fisuri. Acest
sistem de fisuri este necesar pentru creearea de noi canale prin care gazele naturale
se poată pătrundă în sondă. În acest sens, în şist este injectat un fluid care are în
compoziţia sa, apă, substanţe chimice şi nisip. Sistemul de pregătire şi injecţie este
conceput astfel ca fluidul să fie adaptat formaţiunilor de roci pe care le traversează.
Compoziţia acestor fluide variază în funcţie de condiţiile geologice, tipul rocii, faza de
lucru, adâncime .
Este foarte important ca să se poată schimba vâscozitatea şi funcţiile acestor fluide în
timpul deplasării de la suprafaţă către extremitatea zonei fisurate şi în timpul curăţării
şi drenării fisurii (fig. 2).
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
Fig. 2. Schemă de stimulare a fisurilor
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• Materiile granulare (produsele chimice şi nisipul) vor conduce la explozia formaţiunii
de aşa manieră încât să se obţină fisurile pentru eliberarea gazului care va ajunge
apoi, la suprafaţă, prin intermediul sondei (fig. 3). În acelaşi timp, nisipul este injectat
şi pentru a împiedica reblocarea fisurilor de mici (de ordinul milimetrilor.
• Printre tipurile de aceste produse chimice utilizate în cadrul acestei operaţii se pot
enumera: [3]: 1,2 benzisothiazolin-2, 1,2-benzisothiazolin-3, 1,2,4 trimetilbenzen, 1,4-
dioxane, 1-eicozen, 1-hexadezen, 1-octadezen; 1-tétradezen, anhidrid acetic, acetonă,
acrilamidă etc. (compoziţia şi conţinutul fiecărui produs sau amestec au fost ţinute
secret de către producătorii şi utilizatorii americani, care au cerut expres Senatului ca
legea să nu le impună să dezvăluie numele acestor produse).
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
Fig. 3. Diagramă de extracţie a gazelor
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• Potrivit specialiştilor de la Halliburton şi a altor operatori din domeniu, mai mult
de 99,5% din fluidul utilizat în fisurarea hidraulică este compus din apă şi nisip.
Uneori nisipul poate fi acoperit cu răşină sau înlocuit cu bile din ceramică.
• Cea mai performantă metodă utilizată în prezent este aceea a fisurării hidraulice
în mai multe etape. În acest caz, secţiunea orizontală este împărţită în mai multe
intervale care sunt fisurate independent.
• Mai exact spus, şistul este fisurat, la presiuni ridicate, în diverse puncte, de-a
lungul secţiunii orizontale a sondei. În timpul executării operaţiei într-o secţiune,
toate celelalte sunt izolate, utilizându-se diferite tipuri de dopuri sau de packere.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• Reversul medaliei
Rolul apei în procesul de fisurare este crucial. Exploatarea unei sonde cere utilizarea
a milioane de litrii de apă (în medie de la 8 la 35 millioane, pentru fiecare operaţie
de fracturare).
Apa utilizată pentru fisurarea unui şist este prelevată din râuri. Această cantitate
imensă de apă presupune crearea unor bazine de stocare (mai multe piscine
olimpice).
După realizarea operaţiei de fisurare, aproximativ 40 - 50 % din cantitatea de fluide
utilizată se va reîntoarce la suprafaţă şi va trebui stocată în bazine de retenţie.
Restul lichidului de fisurare va umezi rocile aferente zăcământului şi nu poate fi
recuperat din cauza presiunii scăzute a zăcământului. Totuşi, acestă operaţiune se
realizează doar o singură dată, la începutul exploatării sondelor.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• Apa este amestecată cu nisip şi cu aditivi chimici pentru a rezulta un fluid care va fi
injectat pentru fisurarea pereţilor şistului. Printre aditivii chimici se numără
biocidul, lubrifianţii şi detergenţii. Apa care va urca la suprafaţă după terminarea
operaţiunii, poate conţine saramură întâlnită în adâncul pământului, ca şi materiale
grele.
• În aprilie 2011, un raport parlamentar american indica faptul că exploatarea
gazelor din şisturi a antrenat utlizarea, între 2005 şi 2009, a « mai mult de 2500 de
produse pentru operaţiuea de fisurare hidraulică, care conţine 750 de substanţe
chimice, dintre care 29 sunt cunoscute ca fiind cancerigene sau suspectate de a fi
cancerigene sau care prezintă riscuri pentru sănătate şi mediu» .
• O operaţie de fisurare hidraulică poate avea consecinţe nefaste asupra mediului
ambiant: poluarea apelor subterane şi a solurilor, degradarea peisajului, zgomotul
etc. Acest aspect, fără a lua în calcul şi scurgerile de gaze, pot contribui la
accentuarea efectului de seră.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• . • Progresele realizate în monitorizarea şi controlul fisurării hidraulice din straturile
bogate în gaze (de obicei, la mai mult de un kilometru sub pânza freatică) fac ca riscul unei comunicări directe între stratul exploatat şi pânzele freatice să fie improbabile.
• Ar trebui să se insiste mai mult pe realizarea corectă a consolidării (tubare şi cimentare) sondei, realizării carotajului geofizic de control ş.a.
• Apele freatice pot fi afectate într-o manieră indirectă de: deversarea apelor de producţie sau refluxul necontrolat de fluide de la suprafaţă; riscurile legate de gestionarea bazinului de decantare; riscurile legate de transportul apelor uzate şi a aditivilor chimici cu camioane cisternă; riscurile legate de tratarea apelor contaminate etc.
• Alte riscuri referitoare la contaminarea apei privesc bazinele de gestionare a apelor uzate care pot conţine produse chimice, metale grele, metan, saramură etc. Riscurile sunt deosebit de importante mai ales atunci când este vorba de proximitatea unor terenuri agricole sau de prezenţa zonelor locuite. Acest aspect presupune aplicarea unor măsuri stricte de gestionare a resurselor.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• In Franţa, proiectele de exploatare se află în fază de cercetare preliminară, fiind
acordate doar trei autorizaţii de exploatare, dintre acestea, două, revenindu-i
companiei americane Schuepbach Energy LLC. Cercetările se întind pe o suprafaţă
care totalizează 9 672 km², în departamentele: Ardèche, Drôme, Vaucluse, Gard,
Hérault, Aveyron şi Lozère, pentru durate cuprinse între 3 şi 5 ani.
• În urma a numeroase dezbaterii pe tema gazelor de şist, a fost elaborat un raport
ministerial, iar Senatul francez s-a pronunţat pe 10/06/2011, în favoarea
propunerii de lege Jacob, care interzice metoda fisurării hidraulice pentru
extracaţia gazelor de şist.
• În cele din urmă, doar fisurarea hidraulică este interzisă prin această lege. Dacă nu
există în prezent nicio altă metodă de extracţie, ne putem gândi deja la alternative,
cum ar fi fisurarea prin metan lichefiat sau fisurarea prin arc electric.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• Decizia de trecere la exploatarea comercială a unui zăcământ de gaze de şist
presupune atingerea unui punct culminant abia după câţiva ani de cercetări,
experimente, colectări de date.
• În acest sens propunem, în cele ce urmează, o schemă cu cinci etape pentru
exploatarea unui zăcământ de gaze de şist.
• Prima etapă, cu o durată de la 1 la 3 ani, constă în identificarea resurselor de gaze de
şist. Se prelevează un număr mare de carote mecanice pentru evaluarea geologică
detaliată a caracteristicilor rocilor, în scopul stabilirii următorilor parametrii:
porozitatea, saturaţia, permeabilitatea, densitatea, conţinutul de gaze (metri cubi/
tone), timpul de desorbţie a argilei, presiunea şi temperatura zăcământului,
proprietăţile mecanice ale rocilor (modulul Young şi coeficientul Poisson),
determinarea conţinutului organic total.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• A doua etapă, cu o durată de la 1 la 3 ani, este aceea a evaluării preliminare care
include evaluarea extinderii suprafeţei de acumulare a gazelor de şist. Se
efectuează investigaţii seismice pentru a evalua extinderea formaţiunii gazeifere
şi, de asemenea, pentru a detecta defecte sau discontinuităţi care pot avea
impact semnificativ asupra zăcământului potenţial. Se vor realiza estimări cu
privire la rezervele geologice şi factorul de recuperare, proprietăţile mecanice ale
rocilor, extinderea pe orizontală şi pe verticală a acumulării de gaze de şist,
cantităţile de gaze libere şi gaze absorbite în matricea rocii, debitele potenţiale
iniţiale şi declinul probabil .
• A treia etapă este aceea a proiectului pilot de foraj. În această etapă se realizează
forajul unei sonde orizontale, determinându-se proprietăţile zăcământului şi
alegându-se tehnica de echipare a sondei. În acelaşi timp trebuie forate, în
continuare, sonde verticale în zonele adiacente cu potenţial important de gaze de
şist şi trebuie efectuate testele iniţiale de producţie.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
• A patra etapă corespunde testării-pilot a producţiei. În această etapă se
relizează forajul unei sonde orizontale multiple, pe aceeaşi platformă, ca parte a
unui proiect-pilot complet. Se analizează şi se optimizează tehnicile de foraj, de
fisurare multiplă şi cele de investigare micro-seismică. După aceea se va efectua
testul-pilot de producţie.
• A cincea etapă şi ultima, este reprezentată de exploatarea comercială. Ea constă
în luarea deciziei de a se trece la exploatarea zăcământului şi obţinerea
aprobărilor guvernamentale pentru construirea staţiilor de gaze, a conductelor
şi realizarea forajului. După punerea în exploatare a primei sonde, cu certe
performanţe economice, se pot pregăti documentele de raportare a descoperirii
gazelor de şist, pentru a delimita clar domeniul de aplicare şi a pregăti planul de
dezvoltare.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
Concluzii şi propuneri 1. Accesul la o suprafaţă extinsă a zăcământului este avantajoasă în raport cu sondele verticale convenţionale, dar este mai scump. Dificultăţile tehnice şi durata mai lungă a forajului orizontal sau a fisurării explică costul mai mare al procedeului. În general, sondele orizontale de gaze costă de la 5 milioane până la 10 milioane de dolari. Mai mult decât atât, ca şi regulă generală, producătorii recuperează doar 20 % din gaz, comparativ cu 90% din gazul recuperat din zăcămintele de gaze clasice. Astfel că, un calcul economic prelabil este absolut necesar. 2. Volumul mondial de resurse actuale de gaze neconvenţionale este foarte important. Acesta depăşeşte 32,560 trilioane metri cubi de gaze. Între acestea, gazele din şisturi ocupă primul loc cu 16,112 trilioane metri cubi. Nu există niciun dubiu că pe măsură ce tehnologiile specifice vor avansa, aceste estimări vor fi revizuite într-un sens pozitiv. 3. La ora actuală, combinarea forajului orizontal cu operaţia de fisurare hidraulică în mai multe etape a condus la o creştere semnificativă a producţiei de gaze din şisturi. În scopul protejării mediului înconjurător, ne putem gândi deja la soluţii alternative cum ar fi fisurarea prin metan lichefiat sau fisurarea prin arc electric.
Prof. dr. ing. Lazăr Avram Dr. ing. Ştefan Ciocaniu
GAS FORUM 2013
4. Pentru a reduce riscurile poluării apelor freatice, în primul rând trebuie să se optimizeze programele de tubare şi de cimentare a sondelor orizontale. În acelaşi timp, pentru protecţia apelor freatice, a zăcămintelor şi a mediului înconjurător, trebuie să se reacţioneze cu privire la natura şi compoziţia produselor chimice care sunt folosite în operaţia de fisurare. 5. Decizia de a trece la exploatarea comercială a zăcămintelor de gaze din şisturi presupune ajungerea la un punct culminant după câţiva ani de cercetări, experimente, colectări de date, etc. În acest sens noi propunem un sistem cu cince etape pentru exploatarea şi dezvoltarea zăcământului de gaze din şisturi.