PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewfolosirea plantelor medicinale şi aromatice 3.2 Norme de...

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr......... la OMEN nr. .......... din ..............

CURRICULUMpentru

CLASA a XI-a

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

Lucrător în agricultura ecologică

Domeniul de pregătire de bază: AGRICULTURĂ

Domeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURĂ

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1

AUTORI:

Ing. Chiriţă Eufrosina drd, prof. grad didactic IGrupul Şcolar “SF.HARALAMBIE” Turnu Măgurele

Ing. Dragoş Daniela prof. grad didactic IColegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară ,,ŢARA BÂRSEI” Prejmer

Ing. Gaşpar Angela prof. grad didactic IIColegiul ”VASILE LOVINESCU”, Fălticeni

Ing. Matei Monica prof. grad didactic IGrup Şcolar Agricol Valea Călugărească

Dr. Moisiu Maria dr. medic veterinar, prof. grad didactic IColegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Ing. Văleanu Ana prof. grad didactic IColegiul ”VASILE LOVINESCU”, Fălticeni

Ing. Popa Elena prof. grad didactic IIGrup Şcolar Agricol Valea Călugărească

Coordonare C.N.D.I.P.T.:

FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a

Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii

Calificarea: Lucrător în agricultura ecologicăDomeniul de pregătire de bază: AGRICULTURĂDomeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURĂ

I. Pregătire practicăModulul I. Particularităţi tehnologice ale culturilor de câmp în condiţii ecologice

Total ore: 105 din care Laborator tehnologic 35

Instruire practică 70Modulul II. Particularităţi tehnologice ale plantelor horticole în condiţii ecologice


Instruire practică 70Modulul III. Particularităţi tehnologice de creştere şi exploatarea animalelor în condiţii ecologice


Instruire practică 70Modulul IV. Administrarea fermei ecologice

Total ore: 35 din care Laborator tehnologic -

Instruire practică 35Modulul V. Protecţia plantelor în condiţii ecologice


Instruire practică 35Modulul VI. Legislaţia ecologică şi certificarea fermei ecologice


Instruire practică -Modulul VII. Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică


Instruire practică 70Modulul VIII. Securitatea şi sănătatea în agricultura ecologică


Instruire practică -Modulul IX. Prevenirea şi combaterea poluării mediului

3


Instruire practică -

Modulul X. Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto1


Instruire practică 70

Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul XI. Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în

laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.

2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

1 Pregătirea practică va fi realizată doar de persoane autorizate (ca profesor de legislaţie rutieră – pentru laborator, respectiv ca instructor auto – pentru instruirea practică); cele 70 ore/elev de instruire practică pentru conducerea tractorului şi auto vor fi efectuate prin programarea individuală a elevilor.

4


Instruire practică 150

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE ALE CULTURILOR DE CÂMP ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE ALE PLANTELOR HORTICOLE ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE DE CREŞTERE ŞI EXPLOATAREA ANIMALELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

ADMINISTRAREA FERMEI ECOLOGICE PROTECŢIA PLANTELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICE LEGISLAŢIA ECOLOGICĂ ŞI CERTIFICAREA FERMEI ECOLOGICE EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN

AGRICULTURA ECOLOGICĂ SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO VALORIFICAREA PRODUSELOR ECOLOGICE DE ORIGINE

VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

5

Modulul I: PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE ALE CULTURILOR DE CÂMP ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

1. Notă introductivă

Modulul „Particularităţi tehnologice ale culturilor de câmp în condiţii ecologice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:

35 ore – laborator tehnologic 70 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Lucrător în agricultura ecologică” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Particularităţi tehnologice ale culturilor de câmp în condiţii ecologice” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Particularităţi tehnologice ale culturilor de câmp în condiţii ecologice din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICE ALE CULTURILOR DE CÂMP ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

6

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE ALE CULTURILOR DE CÂMP ÎN CONDIŢII ECOLOGICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Amplasează culturile de câmp ecologice într-un asolament specific în ferma ecologică Rolul plantelor premergătoare în culturile de câmp ecologice - igienic, fitosanitar, economic

Parcelarea terenului pentru culturile de câmp ecologice-formă, dimensiune, poziţionare perdele de protecţie, amplasare cardinală

Asolamentul optim pentru culturile de câmp ecologice în perioadă de timp determinată-succesiunea culturilor, culturi intercalate, culturi ascunse, plantele premergătoare în condiţii ecologice, distanţe standard faţă de sursele de poluare

Realizează asolamentul optim pentru culturile de câmp ecologice în perioadă de timp determinată

Explicarea rolului plantelor premergătoare în culturile de câmp ecologice

Indicarea condiţiilor de parcelare a terenului pentru culturile de câmp ecologice

Descrierea asolamentului optim pentru culturile de câmp ecologice în perioadă de timp determinată

Rezultatul învăţării 2: Execută lucrările de pregătire a solului pentru culturile de câmp în condiţii ecologice Condiţii de mobilizare a solului pentru culturile ecologice-arat, grăpat (grâu, porumb, floarea soarelui, cartof), cizelat (grâu, porumb), grăpat în profunzime (grâu, porumb)

Agregate pentru mobilizarea solului - tractor cu combinator, cultivator, grapă, plug, freză

Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrările de pregătire a solului

Utilizează agregatele pentru mobilizarea solului

Respectă normele specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de pregătire a solului

Descrierea condiţiilor de mobilizare a solului pentru culturile ecologice

Indicarea agregatelor pentru mobilizarea solului

Rezultatul învăţării 3: Utilizează îngrăşămintele biologice şi organice pentru culturile de câmp ecologice Îngrăşăminte pentru culturile de câmp ecologice- de origine animală-gunoi de grajd, mustul de gunoi de grajd, compost, mraniţa, tulbureala, făinuri animale ecologice- de origine vegetală-mirişte, samulastră, culturi ascunse, culturi energetice

Identifică îngrăşămintele pentru culturile de câmp ecologice

Obţine îngrăşăminte organice Administrează îngrăşămintele ecologice Respectă normele specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de administrare a

Precizarea îngrăşămintelor pentru culturile de câmp ecologice

Explicarea modului de obţinere şi administrare al îngrăşămintelor ecologice

Indicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de administrare

2 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanță din standardele de pregătire profesională.7

Modul de obţinere a îngrăşămintelor organice - gunoi de grajd în platformă, tulbureală în bazine, compost în platformă Administrarea îngrăşămintelor ecologice - uniformitate de aplicare, perioada optimă de aplicare, maşini şi instalaţii de administrat îngrăşăminte ecologice

Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de administrare a îngrăşămintelor ecologice

îngrăşămintelor ecologice a îngrăşămintelor ecologice

Rezultatul învăţării 4: Efectuează lucrările de îngrijire ale culturilor de câmp ecologice Metode de combatere a buruienilor în condiţii ecologice - biologice, biotehnice, biodinamice, genetice, fizico-mecanice

Măsuri de combatere a bolilor şi dăunătorilor în condiţii ecologice – preventive, curative

Extracte de plante pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor în condiţii ecologice

Echipamente pentru administrarea produselor ecologice în protecţia plantelor

Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor de câmp ecologice

Aplică măsurile de combatere a bolilor şi dăunătorilor în condiţii ecologice

Prepară extracte de plante pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor în condiţii ecologice

Utilizează echipamente pentru administrarea produselor ecologice în protecţia plantelor

Respectă normele specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de îngrijire a culturilor de câmp ecologice

Descrierea metodelor de combatere a buruienilor, în condiţii ecologice

Aplicarea extractelor de plante folosind echipamente specifice de combatere a bolilor şi dăunătorilor

Indicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de îngrijire a culturilor de câmp ecologice

Rezultatul învăţării 5: Recoltează producţiile culturilor de câmp ecologice Momentul optim de recoltare la culturile de câmp ecologice-standard de calitate după IQ comunitar pentru grâu, porumb, floarea soarelui, cartof

Metode de recoltare a culturilor de câmp ecologice-manual, mecanic

Ambalarea (ambalaje biodegradabile, etichete specifice, personalizare), transportarea (condiţii speciale, igiena mijloacelor de transport, protecţia produselor, transport distanţe mici) şi depozitarea (spaţii ecologizate, tratament termic sau cu

Stabileşte momentului optim de recoltare la culturile de câmp ecologice

Recoltează culturile de câmp ecologice Ambalează, transportă şi depozitează produselor ecologice

Respectă normele specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de recoltare a culturilor de câmp ecologice

Indicarea momentului optim de recoltare la culturile de câmp ecologice

Descrierea condiţiilor ecologice de recoltare, ambalare, transport şi depozitare

Indicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de recoltare a culturilor de câmp ecologice

8

substanţe autorizate) produselor ecologice Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la recoltarea culturilor de câmp ecologice

9

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Rotaţia culturilor ecologice 2. Lucrările de pregătire a solului pentru culturile de câmp în condiţii ecologice3. Îngrăşăminte biologice şi organice4. Semănatul4. Lucrări de îngrijire ale culturilor de câmp ecologice5. Recoltarea producţiilor culturilor de câmp ecologice

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Colecţii fitotehnice (grâu, porumb, floarea soarelui, cartof)), vase de vegetaţie, plante conservate, ierbare, fructe, seminţe, atlase botanice, hărţi cu zonele ecologice, lupe, liste de soiuri aprobate de CIOS şi hibrizi omologaţi în România

Planşe, reviste de specialitate. Fişă tehnologică, fişe de lucru. Materiale: galeţi, cântar, ruletă, jaloane. Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale. Agregate folosite pentru lucrările agricole. Fişe de securitate şi sănătate în muncă Echipament specific de securitate şi sănătate în muncă

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Particularităţi tehnologice ale culturilor de câmp în condiţii ecologice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Particularităţi tehnologice ale culturilor de câmp în condiţii ecologice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,

practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului

(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

10

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot

fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda

de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la

condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi

de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

11

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Colecţii de fotografii, pliante, reviste de specialitate3. Ghid metodologic4. Legislaţia ecologică în vigoare (vezi bibliografia modulului - Legislaţia ecologică şi

certificarea fermei ecologice)5. Peştean, Viorel Iulian şi colab. - Cultura plantelor de câmp, Editura Panfilius, 20046. Popescu, Maria şi colab. - Fitotehnie, manual pentru grupurile şcolare agricole, meseria

agronom, clasa a X a, Bucureşti, Editura Tehnică Agricolă, 19927. Prospecte de prezentare

Modulul II: PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE ALE PLANTELOR HORTICOLE ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

12


Modulul „Particularităţi tehnologice ale plantelor horticole în condiţii ecologice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Particularităţi tehnologice ale plantelor horticole în condiţii ecologice” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Particularităţi tehnologice ale plantelor horticole în condiţii ecologice din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE ALE PLANTELOR HORTICOLE ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

13

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criterii de evaluare:

MODULUL: PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE ALE PLANTELOR HORTICOLE ÎN CONDIŢII ECOLOGICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3

Rezultatul învăţării 1: Aplică lucrări de fertilizare în condiţii ecologice la culturile horticoleLucrări de fertilizare în culturile horticole ecologice Culturi horticole:- legume cultivate în câmp, pomi fructiferi, viţă de vie Tipuri de îngrăşăminte

- îngrăşăminte organice- îngrăşăminte minerale naturale Metode de aplicare a îngrăşămintelor

- împrăştierea pe toată suprafaţa cu încorporare la 10-20 cm, tocare + încorporare pentru îngrăşăminte, cosire + ofilire + arătură pentru îngrăşăminte verzi, Unelte şi utilaje folosite pentru administrarea

îngrăşămintelor- sapa, grebla, lopata, furca, furtunuri, maşini pentru administrat îngrăşăminte, plug, disc, Epoca de aplicare a îngrăşămintelor

- îngrăşăminte greu solubile (minerale): cu câteva luni mai devreme faţă de înfiinţarea culturii, ca supliment la administrarea îngrăşămintelor organice- îngrăşăminte uşor solubile (suspensie de gunoi de păsări, must de gunoi de grajd) primăvara şi vara

Identifică principalele tipuride îngrăşăminte ecologice

Descrie metodele de aplicarea îngrăşămintelor ecologice

Specifică unelte şi utilaje folosite pentru fertilizarea culturilor

Specifică epoca de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale

Recunoaşterea principalelortipuri de îngrăşăminte organice şi minerale

Caracterizarea metodelor deirigare folosite în culturile horticole

Recunoaşterea uneltelor şi utilajelor folosite pentru fertilizarea culturilor legumicole

Efectuarea fertilizăriiculturilor horticole în condiţii ecologice

Rezultatul învăţării 2: Execută lucrări de combatere a buruienilor din culturile horticole ecologiceCultura: legume, pomi fructiferi, viţă de vie Buruieni din culturile horticole Buruieni anuale:

- buruieni efemere (rocoina, şopârliţa);- buruieni care germinează primăvara timpuriu (muştarul sălbatic, turiţa);- buruieni care germinează primăvara târziu, vara (mohorul, ştirul, iarba bărboasă);

Clasifică buruienile din culturilehorticole

Recunoaşterea principalelorburuieni din culturile horticole


- buruieni de toamnă (olesiga);- buruieni care pot ierna (neghina, traista ciobanului, macul, nemţisori de câmp). Buruieni perene:

- buruieni târâtoare cu stoloni (rugul, piciorul cocoşului târâtor);- buruieni cu bulbi (brânduşa de toamnă, usturoi sălbatic);- buruieni care formează drajoni (pălămida, susaiul, volbura, urda vacii, morcov sălbatic);- buruieni cu rizomi (pirul, costreiul, coada calului).Metode de combatere a buruienilor Măsuri preventive:

- lucrarea raţională a solului- distrugerea buruienilor înainte de înflorire şi fructificare- rotaţia raţională a culturilor legumicole- evitarea folosirii îngrăşămintelor organice insuficient fermentate- folosirea seminţei condiţionate- întreţinerea potecilor, aleilor Măsuri curative:

- lucrările solului (prăşit manual, mecanic, plivit)- plivitul cu ajutorul flăcărilor, provocaţia (semănat fals şi plivit sau prăsit) Măsuri de combatere integrată

- folosirea în complex a măsurilor preventive şi curative Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice combaterii buruienilor din culturile ecologice

Specifică metodele de combaterea buruienilor din culturile ecologice

Executarea lucrărilor de combatere a buruienilor din culturile ecologice

Rezultatul învăţării 3: Execută lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor în culturile legumicole în condiţii ecologice Suprafaţa: parcele cultivate cu legume, răsadniţa Bolile plantelor legumicole: viroze, bacterioze, micoze

Dăunătorii plantelor legumicole:- afide, păianjeni, buha berzei, musca cepei şi morcovului, gândacul din Colorado, gărgăriţa fasolei şi mazării, coropişniţa, melci Metode de combatere a bolilor şi dăunătorilor Măsuri preventive:

Identifică bolile legumelor

Identifică dăunătorii legumelor

Descrie metodele de combatere preventivă a bolilor şi dăunătorilor din

Recunoaşterea principalelor boli la legume

Recunoaşterea principalilor dăunători ai legumelor

Efectuarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor

15

- rotaţia raţională a culturilor legumicole;- distrugerea buruienilor, dezinfecţia seminţelor, materialului de plantat şi a solului cu produse nepoluante; folosirea soiurilor rezistente genetic la boli; aplicarea măsurilor de igienă culturală, aplicarea lucrărilor solului Măsuri curative:

- tratamentul termic şi expunerea la soare a seminţelor; tratamente cu soluţii de substanţe nepoluante; adunarea insectelor; captarea insectelor cu momeli. Substanţe folosite pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor:

- extracte de plante (tutun, usturoi, crăiţe, păpădie, vreji de tomate, lujeri de cartofi, pelin amar), cenuşă de lemn, soluţii de cupru pe bază de hidroxid, oxiclorura, oxid sau sulfat, metaldehida Unelte şi utilaje

- sape, găleţi, greblă, aparat carosabil de stropit, vermorel, aparat portabil de prăfuit Epoca de aplicare

- în timpul perioadei de vegetaţie a a culturilor legumicole

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice protecţiei plantelor

culturile ecologice

Descrie metodele de combatere curativă a bolilor şi dăunătorilor din culturile ecologice

Recunoaşte substanţelefolosite pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

Identifică unelte şi utilaje pentruaplicarea tratamentelor din culturile legumicole

Specifică epocile de aplicare aTratamentelor

Aplică norme de securitate şisănătate în muncă

din culturile ecologice de legume

Efectuarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din culturile ecologice de legume

Utilizarea substanţelor pentrucombaterea bolilor şi dăunătorilor în dozele stabilite

Recunoaşterea uneltelor şi utilajelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

Aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Respectarea normelor de

securitate şi sănătate în muncăRezultatul învăţării 4: Execută lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile pomicole şi viticole în condiţii ecologice Suprafaţa: parcele cultivate cu pomi fructiferi şi viţă de vie Bolile pomilor fructiferi şi viţei de vie Bolile pomilor fructiferi:

- rapănul, făinarea, putregaiul lemn, mumificarea fructelor, ciuruirea frunzelor, băşica frunzelor de piersic Bolile viţei de vie:

- mana, făinarea, putregaiul cenuşiu Dăunătorii pomilor fructiferi şi viţei de vie Dăunătorii pomilor fructiferi:

- omizi defoliatoare, păduchi ţestoşi (păduchele din San José), viermii fructelor, afide, gărgăriţa florilor de măr şi păr, păianjeni Dăunătorii viţei de vie:

Specifică bolile pomilor fructiferi şi viţei de vie

Specifică dăunătorii pomilor fructiferi şi viţei de vie

Recunoaşterea bolilor pomilor fructiferi şi viţei de vie

Recunoaşterea dăunătorilor pomilor fructiferi şi viţei de vie

16

- păianjeni, erinoza, cochilisul, eudemisul, filoxera, ţigărarul Metode de combatere a bolilor şi dăunătorilor Măsuri preventive:

- carantina fitosanitară; cultivarea soiurilor rezistente genetic la boli şi dăunători; folosirea materialului săditor sănătos; igiena culturală; aplicarea tăierilor de întreţinere şi fructificare; lucrările solului; Măsuri curative:

- fizico-mecanice (căldura, adunarea insectelor, captarea cu braie capcană sau inele cleioase, răzuirea trunchiului şi a şarpantelor)- biologice (folosirea duşmanilor naturali) Substanţe folosite:

- extracte de plante (tutun, usturoi, crăiţe, păpădie, vreji de tomate, lujeri de cartofi, pelin amar), soluţii de cupru pe bază de hidroxid, oxclorura, oxid sau sulfat, metaldehida Unelte şi utilaje

- sape, găleţi, greble, aparate de stropit, aparat portabil de prăfuit

Epoca de aplicare- în timpul perioadei de vegetaţie a plantaţiilor pomicole şi viticole

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice combaterii bolilor şi dăunătorilor pomilor fructiferi şi viţei de vie

Descrie metodele de combatere a bolilor şi dăunătorilor

Recunoaşte substanţelefolosite pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

Identifică unelte şi utilaje pentruaplicarea tratamentelor din culturile legumicole

Specifică epocile de aplicare atratamentelor

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă

Efectuarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din culturile ecologice

Utilizarea substanţelor pentrucombaterea bolilor şi dăunătorilor în dozele stabilite

Recunoaşterea uneltelor şi utilajelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Aplicarea tratamentelor

pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

17

4. Conţinutul formăriiSe recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Lucrări de fertilizare în culturile horticole ecologice 1.1. Culturi horticole:

- legume cultivate în câmp, pomi fructiferi, viţă de vie 1.2. Tipuri de îngrăşăminte - Îngrăşăminte organice - Îngrăşăminte minerale naturale

1.3. Metode de aplicare a îngrăşămintelor 1.4. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor1.5. Unelte şi utilaje folosite pentru fertilizarea culturilor ecologice1.6. Norme de securitate şi sănătate în muncă la combaterea buruienilor

2. Combaterea buruienilor din culturile horticole 2.1.Buruienile din culturile horticole: definiţie, surse de îmburuienare, căi de răspândire 2.2. Clasificarea buruienilor 2.3. Metode de combatere a buruienilor 2.4. Unelte şi utilaje folosite pentru combaterea buruienilor 2.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de combatere a buruienilor

3. Lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor din culturile legumicole în condiţii ecologice

3.1. Bolile plantelor legumicole: viroze, bacterioze, micoze 3.2. Dăunătorii plantelor legumicole: 3.3. Metode de combatere a bolilor şi dăunătorilor

- Măsuri preventive - Măsuri curative 3.4. Epoca de aplicare 3.5. Unelte şi utilaje folosite pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor din culturi legumicole 3.6. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor

4. Lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile pomicole şi viticole în condiţii ecologice 4.1. Bolile pomilor fructiferi şi viţei de vie - Bolile pomilor fructiferi

- Bolile viţei de vie 4.2. Dăunătorii pomilor fructiferi şi viţei de vie - Dăunătorii pomilor fructiferi - Dăunătorii viţei de vie 4.3. Metode de combatere a bolilor şi dăunătorilor - Măsuri preventive - Măsuri curative 4.4. Epoca de aplicare 4.5. Unelte şi utilaje folosite pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor din culturi pomicole şi viticole 4.6. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din culturile pomicole şi viticole

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului- Echipament individual de protecţia muncii pentru lucrările de protecţie a plantelor

18


Materiale utilizate: - truse pentru controlul calităţii mediului; termometre de aer şi sol, - material de plantat neinfestat, feromoni, brâie-capcană, îngrăşăminte

naturale, duşmani naturali ai dăunătorilor, foarfeci, substanţe naturale pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturile ecologice,

- agregate agricole pentru aplicarea tratamentelor la plante,- ierbare cu buruieni, atlas botanic, atlas fitopatologic, insectare, atlas

entomologicSurse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale, Internet


Conţinuturile programei modulului ,,Particularităţi tehnologice ale plantelor horticole în condiţii ecologice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Particularităţi tehnologice ale plantelor horticole în condiţii ecologice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,

vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului


folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectelecunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea

spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea

modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare;

19

Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.


Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Particularităţi tehnologice ale plantelor horticole în condiţii ecologice” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a bolilor şi dăunătorilor din culturile horticole- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de combatere preventive şi curative aplicate în condiţii ecologice- activităţi practice: Determinarea momentului optim de aplicare a măsurilor de combatere a buruienilor; Controlul viabilităţii mugurilor la pomii fructiferi şi viţa de vie Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de întreţinere

aplicate în viticultură




învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi

demetoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de

performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului

depredare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere

duală,

20

itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.




Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile

extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip

sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.


8. Bibliografie

1. Cepoiu, N. şi colab. – Înfiinţarea unei plantaţii pomicole, Editura Ceres, Bucureşti, 19952. Dejeu, Liviu – Viticultură, vol. I, AMD - U.S.A.M.V. Bucureşti, 19933. Georgescu, M. şi colab. - Horticultură şi viticultură, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Ceres, Bucureşti, 19894. Popescu, M. şi colab. – Pomicultura, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19925. Stănescu, Doina – Horticultură, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. , Bucureşti, 19996. Tiţă, Iulia, Stan, Mariana – Cultura plantelor horticole, Editura Gimnasium, 2002

21

Modulul III: PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE DE CREŞTERE ŞI EXPLOATAREA ANIMALELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICE


Modulul „Particularităţi tehnologice de creştere şi exploatarea animalelor în condiţii ecologice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Particularităţi tehnologice de creştere şi exploatarea animalelor în condiţii ecologice” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Particularităţi tehnologice de creştere şi exploatarea animalelor în condiţii ecologice din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE DE CREŞTERE ŞI EXPLOATAREA ANIMALELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

22


MODULUL: PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE DE CREŞTERE ŞI EXPLOATAREA ANIMALELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4

Rezultatul învăţării 1: Identifică rasele de animale care se pretează pentru creşterea şi exploatarea ecologică Criterii şi condiţii de conversie utilizate la

creşterea animalor în sistemul ecologic

Specii şi rase de animale adaptate sistemului de creştere ecologic

Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă

Aplică criteriile şi condiţiile de conversie pentru creşterea animalelor în sistemul ecologic

Selectează speciile şi rasele de animale adaptate sistemului de creştere ecologic

Aplică normele specifice de securitate şi sănătate în muncă

Identificarea criteriilor şi condiţiilor de conversie pentru creşterea animalelor în sistem ecologic

Caracterizarea morfo-fiziologică a speciilor şi raselor de animale crescute în sistem ecologic

Respectarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 2: Hrăneşte animalele în condiţii ecologice Criterii de conversie a păşunilor pentru

trecerea la sistemul ecologic Furaje ecologice şi administrare


Aplică criteriile de conversie pentru trecerea la sistemul ecologic

Administrează furaje ecologice


Identificarea criteriile de conversie pentru trecerea la sistemul ecologic

Descrierea tehnicilor de furajare ecologică


Rezultatul învăţării 3: Întreţine şi îngrijeşte animale în condiţii ecologice Redimensionarea adăposturilor şi a

padocurilor

Igiena adăposturilor

Tehnici şi mijloace de îngrijire a animalelor


Efectuează redimensionarea adăposturilor şi padocurilor

Igienizează adăposturile

Execută igiena corporală a animalelor


Descrierea parametrilor de redimensionare a adăposturilor şi padocurilor

Identificarea metodelor şi substanţelor pentru igienizarea adăposturilor

Enumerarea metodelor de aplicare a igienei corporale




Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Specii şi rase de animale pretabile creşterii în sistem ecologic

1.1. Criterii şi condiţii de conversie utilizate la creşterea animalor în sistemul ecologic - Criterii - specie, rasă, destinaţie

- Condiţii - alimentaţie, spaţiu vital 1.2. Specii şi rase de animale adaptate sistemului de creştere ecologic - Specii - taurine, ovine, porcine, cabaline, păsări, animale mici

- Descriere - caractere morfologice, productive, rezistenţa la boli - Rase - locale - primitive ameliorate

importate – primitive perfecţionate 1.3. Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la abordarea şi contenţiea animalelor

2. Hrănirea animalelor în condiţii ecologice 2.1. Criterii de conversie a păşunilor - tip de sol, material de semănat, fertilizare, reînsămânţare, perioada de conversie 2.2. Furaje ecologice şi administrare - Surse de furaje - gospodărire proprie, prin cumpărări - Administrare - tehnici de furajare, de păşunat, încărcătura de animale pe hectar,

adaos admis de legislaţie 2.3. Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de hrănire a animalelor

3. Întreţinea şi îngrijirea animalelor în condiţii ecologice 3.1. Redimensionarea adăposturilor şi a padocurilor

- Adăposturi - dimensiuni mari, orientare spre est, - Padocuri - coeficientul de luminozitate mărit 3.2. Igiena adăposturilor - Igienizare - curăţire mecanică, dezinfecţii cu preparate ecologice, igienizări

frecvente 3.3. Tehnici şi mijloace de îngrijire a animalelor - Îngrijire - igiena corporală, condiţii de sănătate a animalelor, respectarea tabietului 3.4. Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de îngrijire şi întreţinere a

animalelor în condiţii ecologice Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări

de laborator şi de instruire practică.


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

1. Specii şi rase de animale pretabile creşterii în sistem ecologic - material biologic natural, mulaje, planşe, pliante - surse de documentare – agenţi economici, internet, manuale, reviste şi literatură de specialitate2. Hrănirea animalelor în condiţii ecologice - material biologic natural, harta pedologică a României, colecţii de seminţe, mostre de îngrăţăminte, planşe. - surse de documentare – agenţi economici, internet, manuale, reviste şi literatură de specialitate.3. Întreţinerea şi îngrijirea animalelor în condiţii ecologice - schiţe de adăposturi, reglementări naţionale şi europene privind parametrii de microclimat - substanţe dezinfectante ecologice - piatră vânătă, apă de var, oţet

24

- ustensile pentru pansajul corporal şi pentru curăţarea ongloanelor şi copitelor - surse de documentare – agenţi economici, internet, manuale, reviste şi literatură de specialitate - fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de evaluare


Conţinuturile programei modulului ,,Particularităţi tehnologice de creştere şi exploatarea animalelor în condiţii ecologice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Particularităţi tehnologice de creştere şi exploatarea animalelor în condiţii ecologice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.






însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.


7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul

didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.


învăţării

25

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.



Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,








8. Bibliografie

1. Boboc, Viorica – Ghid practic pentru creşterea puilor de carne şi a găinilor ouătoare în ferme ecologice, Bucureşti, Cartea Universitară, 20052. Davidescu D., Davidescu V. - Agricultura biologică, o variantă pentru exploataţiile mici şimijlocii, Bucureşti, Editura Ceres, 19943. Legislaţia ecologică în vigoare4. Materiale de învăţare, Domeniul: Agricultură, Calificarea: Tehnician în agricultura ecologică, clasa a-XII-a, Modulul: Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologic – 20085. Stoger, Elisabeth, Zollitsch, Werner, Knaus, Wilhelm - Furajarea ecologică a bovinelor, Editura MAST – 2009

Modulul IV: ADMINISTRAREA FERMEI ECOLOGICE26


Modulul „Administrarea fermei ecologice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore conform planului de învăţământ, pentru instruire practică.


Modulul „Administrarea fermei ecologice” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Administrarea fermei ecologice din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


ADMINISTRAREA FERMEI ECOLOGICE

27


MODULUL: ADMINISTRAREA FERMEI ECOLOGICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare5

Rezultatul învăţării 1: Aplică cunoştinţe cu privire la clădirile şi anexele din ferma ecologică Clădiri şi anexe din ferma ecologică- sediul central, magazii, atelier mecanic, parc de maşini, adăposturi pentru animale, filtru sanitar-veterinar

Condiţii pentru amplasarea fermelor ecologice (distanţa faţă de sursele de poluare, existenţa surselor de apă nepoluate)

Materiale de construcţie (lemn, metal, ciment, var, nisip, chirpici, vopsele şi coloranţi ecologici)


Descrie clădirile şi anexele din ferma ecologică

Analizează amplasarea fermelor ecologice

Descrie materialele de construcţie


Recunoaşterea clădirilor şi anexelor din ferma ecologică

Identificarea condiţiilor pentru amplasarea fermelor ecologice

Selectarea materialelor de construcţie


Rezultatul învăţării 2: Efectuează lucrări pentru amenajările tehnice ale fermei Surse de apă convenţionale şi neconvenţionale Calitatea apei Surse de încălzire (combustibil lichid, solid, gazos)


Apreciază calitatea apei – organoleptic

Efectuează lucrări pentru amenajările tehnice ale fermei


Identificarea surselor de apă convenţionale şi neconvenţionale

Determinarea calităţii apei din punct de vedere organoleptic

Identificarea surselor de încălzire Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 3: Întreţine clădirile şi anexele fermei Produse ecologice pentru întreţinerea fermei (săpun de potasiu şi sodiu, peroxid de hidrogen, acid citric, acid acetic, alcool, formaldehida, leşie, var)

Curăţenia în fermă (curentă, periodică şi generală)

Norme specifice de securitate şi sănătate în

Întreţine clădirile şi anexele fermei

Prezintă periodicitatea efectuării curăţeniei în fermă

Aplică normele specifice de securitate şi

Efectuarea curăţeniei în fermă utilizând produse de curăţenie

Respectarea normelor de securitate şi


muncă la lucrările de întreţinere a locuinţei şi anexelor gospodăreşti

sănătate în muncă la lucrările de întreţinere a locuinţei şi anexelor gospodăreşti

sănătate în muncă la lucrările de întreţinere a locuinţei şi anexelor gospodăreşti

Rezultatul învăţării 4: Amenajează spaţiile verzi din incinta fermei ecologice Elementele componente ale schiţei de amplasare a spaţiilor verzi

Sortimente de flori şi gazon

Lucrări de configurare a incintei fermei ecologice

Lucrări de cultivare a spaţiilor verzi


Analizează schiţa de amplasare a spaţiilor verzi (punctele cardinale, vecinătăţi, desenul propriu-zis, simboluri)

Recunoaşte speciile de flori şi gazon

Configurează incinta fermei

Efectuează lucrări de semănat, plantat, îngrijire, recoltare


Amplasarea spaţiilor verzi

Alegerea speciilor de flori şi gazon specifice zonei

Amenajarea incintei fermei

Efectuarea lucrărilor de semănat, plantat, îngrijire, recoltare


29


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Clădiri şi anexe din ferma ecologică1.1. Construcţii - sediul central, magazii, atelier mecanic, parc de maşini, adăposturi pentru animale,

filtru sanitar-veterinar1.2. Condiţii de amplasare - distanţa faţă de sursele de poluare, existenţa surselor de apă nepoluate1.3. Materiale de construcţie

- lemn, metal, ciment, var, nisip, chirpici, vopsele şi coloranţi ecologici1.4. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor în locuinţă

2. Lucrări pentru amenajările tehnice ale fermei2.1. Tehnica aprovizionării cu apă

- sursa de apă- instalaţia de apă

Aprecierea calităţii apei - organoleptic2.2. Surse de încălzire

- combustibili - lichizi, solizi, gazoşi2.3. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de amenajare a fermei ecologice

3. Întreţinerea fermei3.1. Produse ecologice pentru întreţinerea fermei3.2. Tipuri de curăţenie – curentă, periodică, generală3.3. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de întreţinere a fermei

4. Spaţiile verzi din incinta fermei ecologice4.1. Schiţa de amplasare a spaţiilor verzi4.2. Sortimente de flori şi gazon - crăiţe, gălbenele, garofiţe, dalii, crizanteme, lalele,

arbuşti ornamentali4.3. Modalităţi de configurare a spaţiilor - rânduri, alei, chioşc, jardiniere4.4. Lucrări de cultivare a florilor - semănat, plantat, îngrijire, recoltare4.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice amenajării spaţiilor

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:1. Clădiri şi anexe din ferma ecologică- Materiale: lemn, metal, ciment, var, nisip, chirpici, vopsele şi coloranţi ecologici2. Lucrări pentru amenajările tehnice ale fermei- Reviste de specialitate, pliante3. Întreţinerea fermei- Produse ecologice: săpun de potasiu şi sodiu, peroxid de hidrogen, acid citric, acid acetic, alcool, formaldehida, leşie, var4. Spaţiile verzi din incinta fermei ecologice- Schiţe, planuri de amenajare- ierbare, atlas botanicSurse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale, Internet

30


Conţinuturile programei modulului ,,Administrarea fermei ecologice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Administrarea fermei ecologice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.











Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de

evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

31












8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Cărţi de specialitate3. Ghid metodologic 4. Legislaţia ecologică în vigoare5. Manuale şcolare

32

Modulul V: PROTECŢIA PLANTELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICE


Modulul „Protecţia plantelor în condiţii ecologice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 70 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Protecţia plantelor în condiţii ecologice” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Protecţia plantelor în condiţii ecologice din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PROTECŢIA PLANTELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

33


MODULUL: PROTECŢIA PLANTELOR ÎN CONDIŢII ECOLOGICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare6

Rezultatul învăţării 1: Analizează caracteristicile generale ale insectelor, în corelaţie cu variaţia factorilor mediului de viaţă. Dăunători- Grupe de dăunători: viermi cilindrici, nematozi, moluşte, acarieni, insecte, păsări sălbatice, mamifere.- Morfologia insectelor;- Anatomia şi fiziologia insectelor (tegumentul, sistemul muscular, sistemul digestiv, sistemul circulator, sistemul respirator, sistemul excretor, glandele excretorii, sistemul nervos, organele de simţ, aparatul de reproducere);- Biologia insectelor: reproducerea insectelor (maturaţia sexuală, tipuri de reproducere), dezvoltarea insectelor (generaţii şi cicluri biologice ale insectelor), diapauza insectelor - Ecologia insectelor (factorii climatici, biotici, edafici, tehnici); - Răspândirea insectelor (activă, pasivă).- Daunele produse de insecte: daunele produse la frunze, pe muguri, pe flori, pe tulpini şi ramuri, pe fructe- Rozătoare: şoarecele de câmp, popândăul, şobolanul de apă.

Selectează materialele necesare identificării grupelor de dăunători şi a caracteristicilor morfologice ale insectelor

Recunoaşte grupele de dăunători care atacă în culturile agricole

Identifică caracterele morfologice şi anatomice ale insectelor.

Analizează biologia, ecologia şi răspândirea insectelor

Identifică stadiile de dezvoltare ale insectelor

Identifică formele de atac ale insectelor. Recunoaşte speciile de rozătoare care

atacă în culturile agricole Identifică formele de dăunătoare ale

rozătoarelor

Precizarea grupelor de dăunători care atacă în culturile agricole Descrierea grupelor de dăunători care atacă în culturile agricole Selectarea materialelor necesare identificării grupelor de dăunători şi a caracteristicilor morfologice ale insectelor Recunoaşterea grupelor de dăunători din culturile agricole Descrierea caracterelor morfologice şi anatomice ale insectelor Identificarea caracterelor morfologice şi anatomice ale insectelor Descrierea biologiei, ecologiei şi răspândirii insectelor Identificarea stadiilor de dezvoltare ale insectelor cu metamorfoză incompletă şi cu metamorfoză completă Descrierea daunelor produse de insecte pe organele plantelor Identificarea formelor de atac ale insectelor, pe organele plantei Precizarea rozătoarelor care dăunează culturile agricole Recunoaşterea speciilor de rozătoare care atacă în culturile agricole Identificarea formelor de dăunare ale rozătoarelor în culturile agricole

Rezultatul învăţării 2: Analizează caracteristicile generale ale agenţilor fitopatogeni, în corelaţie cu variaţia factorilor mediului de viaţă

6 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanță din standardele de pregătire profesională.

34

Boli infecţioase - Clasificarea bolilor: infecţioase, neinfecţioase- Însuşirile parazitare ale agenţilor fitopatogeni: afinitatea, agresivitatea, virulenţa, capacitatea de a secreta enzime şi toxine.- Propagarea agenţilor fitopatogeni: transmitere directă (prin spori, seminţe, organe generative bolnave), indirectă (agenţi patogeni pedochori, hidrochori, anemochori, anemohidrochori, zoochori, antropochori). - Rezistenţa plantelor faţă de bolile infecţioase: rezistenţa genetică, rezistenţa naturală, rezistenţa dobândită.- Factorii care influenţează rezistenţa plantelor la boli: factori interni, factori externi.

Caracteristici morfolo- anatomice ale agenţilor fitopatogeni.

- Formele particulelor virale: alungite, sferice, baciliforme.- Forme de celule de micoplasmă: celule sferice, forme filamentoase, formaţiuni neregulate - Forme de bacterii: cocii, bacilii, vibrionii, spirilii, spirochetele, actinomicetele;- Morfologia ciupercilor - aparatul vegetativ (gimnoplastul, plasmodiul, dermatoplastul sifonoplastul, thalul filamentos, thalul masiv)- Organele de rezistenţă ale ciupercilor (rizomorfe, strome, scleroţi)

Boli infecţioase

- Selectează materialele necesare analizării caracteristicilor generale ale agenţilor fitopatogeni.

- Identifică căile de propagare a agenţilor fitopatogeni.

- Identifică însuşirilor morfologice şi anatomice care conferă plantelor rezistenţă la boli.

Caracteristici morfo- anatomice ale agenţilor fitopatogeni.

- Selectează materialele necesare analizării caracteristicilor morfo- anatomice ale agenţilor fitopatogeni.

- Identifică formele de particule virale.

- Identifică simptomele produse de viroze pe plante.

- Identifică formele celulare de mycoplasme..

Boli infecţioase - Clasificarea bolilor care atacă în culturile agricole.- Descrierea însuşirilor parazitare ale agenţilor fitopatogeni.- Selectarea materialelor necesare analizării caracteristicilor generale ale agenţilor fitopatogeni- Prezentarea căilor directe şi indirecte de propagare a agenţilor fitopatogeni.- Identificarea căilor directe şi indirecte de propagare a agenţilor fitopatogeni.- Descrierea formelor de rezistenţă ale plantelor faţă de bolile infecţioase.- Identificarea însuşirilor morfologice şi anatomice care conferă plantelor rezistenţă la boli (grosimea suberului, prezenţa perişorilor, prezenţa stratului de ceară pe frunze şi fructe, etc.) - Descrierea factorilor interni şi externi care influenţează rezistenţa plantelor la boli Caracteristici morfo-anatomice ale agenţilor fitopatogeni.

- Selectarea materialelor necesare analizării caracteristicilor morfo- anatomice ale agenţilor fitopatogeni. - Identificarea particulelor virale după aspectul microscopic. - Identificarea formelor celulare de mycoplasme după aspectul microscopic. - Identificarea formelor de bacterii, după aspectul microscopic- Descrierea aparatului vegetativ al ciupercilor, după gradul de evoluţie.- Precizarea organelor de rezistenţă ale

35

- Înmulţirea ciupercilor (vegetativă, asexuată sexuată)

Modificări anatomo-morfologice ale plantelor bolnave. Denumiri ale bolilor parazitare.

- Simptomatologia virozelor pe plante: mozaic, îngălbenire, deformare, vărsat, etc- Denumiri ale bolilor produse de virusuri: mozaic, îngălbenirea virotică, răsucirea frunzelor, etc.- Simptomatologia micoplasmozelor pe plante: piticire, stolbur, decolorare, sterilitate.- Denumiri ale bolilor produse de mycoplasme: stolbur, îngălbenirea aurie, etc.- Simptomatologia bacteriozelor pe plante: ofilire, pătare, necroza, putregai, hipertrofii.- Denumiri ale bolilor produse de bacterii: arsura bacteriană, cancer bacterian, râia, pătare unghiulară, etc.- Simptomatologia micozelor pe plante: hipertrofii, atrofii, cloroze, ciuruirea, putregaiuri, transformarea organelor şi înlocuirea lor cu altele cu structură deosebită, distrugerea parţială sau totală a organelor plantei, căderea frunzelor, mugurilor, florilor şi fructelor, etc.- Denumiri ale bolilor produse de ciupercile fitopatogene: mană, făinare, tăciune, rugină, antracnoză, putregai, rapăn, monilioză,

- Identifică formele de bacterii- Identifică organele de rezistenţă ale ciupercilor- Identifică sporii de înmulţire asexuată şi sexuată ai ciupercilor.

Modificări anatomo-morfologice ale plantelor bolnave. Denumiri ale bolilor parazitare.

- Selectează materialele necesare analizării modificărilor anatomo-morfologice ale plantelor bolnave.

- Identifică modificările anatomo- morfologice ale plantelor cu atac de boli infecţioase.

- Recunoaşte bolile infecţioase (viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze) după modificările anatomo- morfologice ale organelor plantei

ciupercilor- Identificarea microscopică a organelor de rezistenţă ale ciupercilor- Descrierea formelor de înmulţire ale ciupercilor- Identificarea sporilor de înmulţire asexuată şi sexuată ai ciupercilor, după aspectul microscopic Modificările anatomo-morfologice ale plantelor bolnave. Denumiri ale bolilor parazitare.

- Precizarea modificărilor anatomo- morfologice ale plantelor cu atac de boli infecţioase.- Selectarea materialelor necesare analizării modificărilor anatomo-morfologice ale plantelor bolnave

- Identificarea modificărilor anatomo- morfologice ale plantelor cu atac de viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze - Precizarea bolilor produse de agenţii fitopatogeni

- Recunoaşterea bolilor infecţioase, după modificările anatomo - morfologice ale organelor plantei.

36

ciuruire, etc. Antofite – antofitoze: - Plante semiparazite- Plante total paraziteAntofitoze: cuscuta, lupoaia, vâscul- Simptomatologia antofitozelor pe plante: cloroza, piticirea,

Boli neinfec ţioase - provocate de:- factorii climatici (temperatura, umiditatea, lumina.);- factorii de sol şi nutriţie (aciditatea excesivă a solului, alcalinitatea, compoziţia chimică a solului);- acţiunea altor factori externi (folosirea incorectă a insecto-fungicidelor şi erbicidelor, vătămările provocate de accidente meteorologice)- Simptomatologie: inhibarea germinării seminţelor, stagnarea creşterii, creşterea luxuriantă, inhibarea formării organelor florale, căderea prematură a fructelor, leziuni, necroze, arsuri, strangularea bazei tulpinii răsadurilor, cancere deschise, şiştăvire, uscarea pomilor, putregaiul inelar al fructelor, amăreala merelor şi perelor - Denumiri ale bolilor neinfecţioase: ofilire, putregai, cloroza, etc - Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente de protecţie

Antofite – antofitoze: - Recunoaşte plantele semi-parazite şi total parazite. - Identifică simptomele produse de antofitoze

Boli neinfec ţioase

- Identifică modificările anatomo- morfologice ale plantelor, sub influenţa factorilor de mediu şi tehnologici nefavorabili.

- Recunoaşte bolile produse de factorii de mediu şi tehnologici nefavorabili.

- Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de analiză acaracteristicile generale ale agenţilor fitopatogeni

Antofite – antofitoze: - Descrierea grupelor de plante semiparazite şi total parazite antofitelor parazite după gradul de parazitism. - Recunoaşterea plantelor semi-parazite şi total parazite.- Identificarea simptomelor produse de antofitoze Boli neinfec ţioase

- Descrierea factorilor care provoacă boli neinfecţioase la plante.

- Identificarea factorilor de mediu şi tehnologici nefavorabili ce produc îmbolnăviri plantelor.

- Precizarea modificărilor anatomo – morfologice ale plantelor sub influenţa factorilor de viaţa nefavorabili.- Identificarea modificărilor anatomo- morfologice ale plantelor sub influenţa factorilor de mediu şi tehnologici nefavorabili.- Precizarea bolilor produse de factorii de mediu şi tehnologici nefavorabili.- Recunoaşterea bolilor produse de factorii de mediu şi tehnologici nefavorabili.- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de analiză a caracteristicile generale ale agenţilor fitopatogeni

Rezultatul învăţării 3: Estimează pagubele produse de dăunători şi boli în vederea aplicării programului de prognoză şi avertizare

37

Estimarea daunelor şi pagubelor produse de dăunători:

- Controlul fitosanitar: estimarea populaţiei dăunătorilor (sondaje în sol, sondaje cu rama metrică, sondaje pe plante)- Daune şi pagube produse de dăunători - Estimarea pagubelor produse de dăunători (cantitativă şi calitativă)- Depistarea la timp şi identificarea corectă a agenţilor fitopatogeni.- Dinamica agenţilor fitopatogeni.- Prognoză şi avertizare: elaborarea prognozelor, avertizarea aplicării tratamentelor împotriva dăunătorilor şi bolilor- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente de protecţie

- Selectează materialele necesare controlului fitosanitar şi estimării daunelor şi pagubelor produse de boli şi dăunători culturilor agricole.- Estimează populaţia dăunătorilor în culturile agricole.- Estimează daunele şi pagubele produse de dăunători.- Depistează la timp şi identifică corect agenţii fitopatogeni.- Aplică programele de prognoză şi avertizare împotriva dăunătorilor şi a bolilor.

- Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de estimare a daunelor produse de boli şi dăunători.

- Prezentarea tehnicii de lucru pentru controlul fitosanitar al culturilor agricole.- Selectarea materialelor necesare controlului fitosanitar şi pentru estimarea daunelor şi pagubelor produse de boli şi dăunători culturilor agricole- Estimarea populaţiei dăunătorilor în culturile agricole- Estimarea daunelor şi pagubelor produse de dăunători.- Depistarea la timp şi identificarea corectă a agenţilor fitopatogeni- Aplicarea programelor de prognoză şi avertizare împotriva dăunătorilor şi a bolilor- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de estimare a daunelor produse de boli şi dăunătorilor

38



1. Dăunători1.1 Grupe de dăunători1.2 Morfologia insectelor 1.3 Anatomia şi fiziologia insectelor 1.4 Biologia insectelor 1.5 Ecologia insectelor 1.6 Răspândirea insectelor 1.7 Daunele produse de insecte

1.8 Rozătoare: şoarecele de câmp, popândăul, şobolanul de apă.2. Boli 2.1 Clasificarea bolilor2.2 Însuşirile parazitare ale agenţilor fitopatogeni2.3 Propagarea agenţilor fitopatogeni2.4 Rezistenţa plantelor faţă de bolile infecţioase2.5 Factorii care influenţează rezistenţa plantelor la boli 2.6 Formele particulelor virale2.7 Forme de celule de mycoplasme2.8 Forme de bacterii2.9 Morfologia ciupercilor - aparatul vegetativ 2.10 Organele de rezistenţă ale ciupercilor 2.11 Înmulţirea ciupercilor 2.12 Simptomatologia virozelor pe plante2.13 Denumiri ale bolilor produse de virusuri 2.14 Simptomatologia micoplasmozelor pe plante2.15 Denumiri ale bolilor produse de mycoplasme2.16 Simptomatologia bacteriozelor pe plante2.17 Denumiri ale bolilor produse de bacterii 2.18 Simptomatologia micozelor pe plante2.19 Denumiri ale bolilor produse de ciupercile fitopatogene2.20 Plante semiparazite2.21 Plante total parazite2.22 Antofitoze: cuscuta, lupoaia, vâscul.2.23 Simptomatologia antofitozelor pe plante2.24 Boli neinfecţioase provocate de factorii climatici 2.25 Boli neinfecţioase provocate de factorii de sol şi nutriţie 2.26 Boli neinfecţioase provocate de acţiunea altor factori externi 2.27 Simptomatologia bolilor neinfecţioase

2.28 Denumiri ale bolilor neinfecţioase 3 Estimarea daunelor şi pagubelor produse de dăunători:3.1 Controlul fitosanitar: estimarea populaţiei dăunătorilor 3.2 Daune şi pagube produse de dăunători 3.3 Estimarea pagubelor produse de dăunători 3.4 Depistarea la timp şi identificarea corectă a agenţilor fitopatogeni.3.5 Dinamica agenţilor fitopatogeni.3.6 Prognoză şi avertizare: elaborarea prognozelor, avertizarea aplicării tratamentelor împotriva dăunătorilor şi bolilor

39

3.7 Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente de protecţie



Tema 1. Dăunători Colecţii fitotehnice, insectare, lupe, plante şi organe ale plantelor cu atac de dăunători, albume cu dăunători, fişe de lucru.

Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale, internet Tema 2. Boli

Colecţii fitotehnice, ierbare, lupe, microscoape, plante şi organe ale plantelor cu atac de boli, albume cu boli, fişe de lucru.

Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale, Internet Tema 3. Estimarea daunelor şi pagubelor produse de dăunători Materiale: rama metrică, cazma, brâie capcană, lupe, fişe de lucru Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de protecţie a muncii, echipamente specifice de protecţie a muncii

Programe de prognoză şi avertizarea tratamentelor Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale.


Conţinuturile programei modulului ,,Protecţia plantelor în condiţii ecologice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Protecţia plantelor în condiţii ecologice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.




(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnică muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;


însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

40

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – urî); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.


Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Protecţia plantelor în condiţii ecologice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii aplicative şi practice de identificarea a formelor de dăunare ale insectelor şi rozătoarelor, a modificărilor anatomo- morfologice ale plantelor cu atac de boli infecţioase, produse de antofitoze şi sub influenţa factorilor de mediu şi tehnologici nefavorabili. - exerciţii aplicative de comparare a caracterelor morfologice şi anatomice ale insectelor , a stadiilor de dezvoltare ale insectelor, a formelor de atac ale daunatorilor, a modificărilor anatomo- morfologice ale plantelor cu atac de boli infecţioase, şi sub influenţa factorilor de mediu şi tehnologici nefavorabili.- exerciţii de identificare a însuşirilor morfologice şi anatomice care conferă plantelor rezistenţă la boli, a formelor de particule virale, de mycoplasme si de bacterii, a organelor de rezistenţă ale ciupercilor, a sporilor de înmulţire asexuată şi sexuată ai ciupercilor.- activităţi practice:Recunoaşterea grupelor de dăunători care atacă în culturile agricole.Recunoaşterea speciilor de rozătoare care atacă în culturile agricole.Recunoaşterea bolilor produse de virusuri, mycoplasme, bacterii, ciuperci.Recunoaşterea plantelor semiparazite şi total parazite. Recunoaşterea bolilor produse de factorii de mediu nefavorabili.Recunoaşterea bolilor produse de factorii tehnologici nefavorabili.Estimarea populaţiei dăunătorilor în culturile agricole.Estimarea daunelor şi pagubelor produse de dăunători.Depistarea la timp şi identificarea corectă a agenţilor fitopatogeni.Aplicarea programelor de prognoză şi avertizare împotriva dăunătorilor şi a bolilor




învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metodă de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Vă fi realizată pe bază unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă

şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

41



Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de

completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.


Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.


8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Colecţii de fotografii, pliante, reviste de specialitate3. Dr.ing.GH. Lefter, Dr.ing. ST. Puşcaşiu - Entomologie, Manual pentru Grupurile Şcolare Agricole, Clasele X-XI, Editura Tehnică Agricolă, 19924. GH. Lefter, V. Corpade, M. Popinceanu - Protecţia Plantelor, Clasele XI-XII, Manual pentru Liceele Agroindustriale, Editura Ceres, Bucureşti, 19795. Ghid metodologic 6. Prospecte de prezentare

42

Modulul VI: LEGISLAŢIA ECOLOGICĂ ŞI CERTIFICAREA FERMEI ECOLOGICE


Modulul „Legislaţia ecologică şi certificarea fermei ecologice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Lucrător în agricultura ecologică” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore conform planului de învăţământ, din care:

35 ore – laborator tehnologic


Modulul „Legislaţia ecologică şi certificarea fermei ecologice” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Legislaţia ecologică şi certificarea fermei ecologice din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


LEGISLAŢIA ECOLOGICĂ ŞI CERTIFICAREA FERMEI ECOLOGICE

43


MODULUL: LEGISLAŢIA ECOLOGICĂ ŞI CERTIFICAREA FERMEI ECOLOGICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare7

Rezultatul învăţării 1: Identifică legislaţia şi reglementările referitoare la agricultura ecologică Surse de documentare cu privire la reglementări legislative în agricultura ecologică - Internet, Monitor oficial, Reglementări interne

Legislaţia şi reglementările referitoare la agricultura ecologică - reglementări şi acte normative în vigoare

Identifică sursele de documentare cu privire la reglementări legislative în agricultura ecologică

Analizează legislaţia şi reglementările referitoare la agricultura ecologică

Identificarea legislaţiei şi reglementărilor referitoare la agricultura ecologică utilizând diverse surse de documentare

Rezultatul învăţării 2: Aplică legislaţia specifică sistemului de agricultură ecologică Legislaţia ecologică în cultivarea plantelor – tehnologia de cultură ecologică - rotaţie, fertilizare, sol, lucrări de îngrijire, recoltare, depozitare, ambalare, etichetare, transport

Legislaţia ecologică în creşterea animalelor - tehnologia de creştere ecologică

- spaţiu vital, spaţii de păşunat, igiena, alimentaţie, reproducţie, starea de sănătate

- conversie animale: specie, vârstă, destinaţie, spaţiul vital Legislaţia ecologică privind adaptarea şi întreţinerea spaţiilor de depozitare şi prelucrare - dotări tehnice, modificări constructive, dezinfecţia, frecvenţa aporturilor de igienizare, microclimat

Aplică legislaţia ecologică în tehnologia de cultivare a plantelor

Aplică legislaţia ecologică în creşterea animalelor

Aplică legislaţia ecologică în adaptarea şi întreţinerea spaţiilor de depozitare şi prelucrare

Precizarea legislaţiei care stă la baza obţinerii produselor vegetale şi animale ecologice

Rezultatul învăţării 3: Identifică traseul certificării Organisme abilitate pentru certificare

Documentaţia necesară certificării Etapele certificării

Identifică organismele abilitate pentru certificare

Analizează elementele ce constituie documentaţia pentru certificare

Prezintă organismele care efectuează certificarea

Descrie documentaţia necesară certificării Precizează etapele şi rolul certificării fermei

7 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.44

- Control 1 - (îndrumare, consiliere) din partea experţilor acreditaţi- Control 2 - verificări ale experţilor acreditaţi- Control 3 - certificare din partea organismelor de

certificare

Identifică etapele certificării ecologice

45


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Legislaţia şi reglementările referitoare la agricultura ecologică

1.1 Surse de documentare1.2. Reglementări şi acte normative în vigoare

2. Legislaţia specifică sistemului de agricultură ecologică 2.1 Legislaţia ecologică în cultivarea plantelor - rotaţie, fertilizare, sol, lucrări de îngrijire, recoltare, depozitare, ambalare, etichetare,

transport - conversie teren: tip de sol, conţinut în substanţe chimice, rotaţie

2.2. Legislaţia ecologică în creşterea animalelor - spaţiu vital, spaţii de păşunat, igiena, alimentaţie, reproducţie, starea de sănătate - conversie animale: specie, vârstă, destinaţie, spaţiul vital 2.3 Conversie produse: vegetale – specie, soi, biotop, produs finit, condiţii de prelucrare, depozitare, ambalare

animale – tip de produs, specia, mod de prelucrare, condiţii de ambalare şi depozitare

2.4 Legislaţia ecologică privind adaptarea şi întreţinerea spaţiilor de depozitare şi prelucrare - Adaptare - dotări tehnice, modificări constructive - Întreţinere - dezinfecţia, frecvenţa aporturilor de igienizare, microclimat3. Traseul certificării 3.1. Organisme abilitate pentru certificare 3.2. Documentaţia necesară certificării: - Caietul de sarcini

- Buletin de analiză- Certificat de proprietate- Documente de autenticitate (soi, rasă)- Documente care atestă nivelul pregătirii

profesionale 3.3. Etapele certificării




Surse de documentare - internet, Monitor oficial, reglementări interne şi europene, agenţi economici

Legislaţie şi reglementări în vigoare Caiet de sarcini


Conţinuturile programei modulului ,,Legislaţia ecologică şi certificarea fermei ecologice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


46

Modulul „Legislaţia ecologică şi certificarea fermei ecologice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.








Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării




b.Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de


Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru;

47

Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,








8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Cărţi de specialitate3. Ghid metodologic 4. Legislaţia ecologică în vigoare:

- Regulamentul (CE) nr. 967/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 modificare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice- Regulament (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul- Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei din 5 iunie 2008 stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în tările terţe- Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului din 17 decembrie 2007 privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în tările terţe- Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91- Ordinul nr. 688 din 09.08.2007 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de supraveghere a activităţii organismelor de control - Ordinul 317/190 din 11 mai 2006 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1698/2005 (agro-mediu)- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2078/1992 privind modul de obţinere ecologică a produselor agricole şi modul de prezentare al acestora- Ordinul nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice- Ordinul nr. 219/2007 prin care se aprobă regulile privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică

48

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38 / 2001- Hotărârea de Guvern nr.917/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice- Ordinul comun nr. 417/2002 şi nr. 110/2002 referitoare la aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice- Ordinul nr. 70/2002, privind constituirea Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România- Ordinul nr. 527/2003, referitor la aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică- Ordinul nr. 721/2003, referitor la Regulile privind importul şi exportul produselor agroalimentare ecologice - Ordinul nr. 88/2004, privind componenţa nominală a Comisiei pentru acreditarea organismelor de inspecţie şi certificare în sectorul de agricultură ecologică pentru activitatea de inspecţie şi control al operatorilor pe teritoriul României - Alte legi şi reglementări în vigoare

49

Modulul VII: EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ


Modulul „Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 70 ore conform planului de învăţământ, din care:

70 ore – instruire practică


Modulul „Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

50


MODULUL: EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN AGRICULTURĂ ECOLOGICĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare8

Rezultatul învăţării 1: Exploatează agregatele de fertilizare a culturilor• Maşini pentru administrat îngrăşăminte naturale: pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de fertilizare cu îngrăşăminte organice.

Selectează maşinile pentru administrat îngrăşăminte naturale

Pregăteşte pentru lucru maşinile Execută lucrarea de fertilizare Respectă normele de igienă şi

securitatea muncii

Selectarea maşinilor pentru administrat îngrăşăminte

Pregătirea pentru lucru a maşinilor pentru administrat îngrăşăminte

Executarea lucrării de fertilizare Respectarea normelor de igienă şi

securitatea munciiRezultatul învăţării 2: Exploatează agregatele pentru pregătirea solului• Pluguri purtate - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de arat• Grape - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de grăpat• Tăvălugi - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de tăvălugit•Maşini pentru săpat solul în sere, solarii, livezi şi vii - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de săpat

Selectează agregatele necesare efectuării lucrărilor de pregătire a solului

Pregăteşte pentru lucru agregatele pentru pregătirea solului

Execută lucrările de pregătire a solului Respectă normele de igienă şi securitatea

muncii

Selectarea agregatelor pentru pregătirea solului

Pregătirea pentru lucru a agregatelor pentru pregătirea solului

Executarea lucrărilor de pregătire a solului

Respectarea normelor de igienă şi securitatea muncii

Rezultatul învăţării 3: Deserveşte agregatele pentru înfiinţarea culturilor• Semănători - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de semănat• Maşini de plantat - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de plantat • Maşini de plantat cartofi• Maşini de plantat răsaduri• Maşini de plantat bulbi

Selectează agregatele pentru înfiinţarea culturilor

Pregăteşte pentru lucru agregatele pentru înfiinţarea culturilor

Execută lucrări de înfiinţare a culturilor Respectă normele de igienă şi securitatea

muncii

Selectarea agregetelor pentru înfiinţarea culturilor

Pregătirea pentru lucru a agregatelor pentru înfiinţarea culturilor

Executarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor



Rezultatul învăţării 4: Utilizează maşinile agricole pentru îngrijirea culturilor• Cultivatoare - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de prăşit

Selectează maşinile agricole pentru îngrijirea culturilor

Pregăteşte pentru lucru maşinile agricole pentru îngrijirea culturilor

Execută lucrări de îngrijire a culturilor Respectă normele de igienă şi securitatea

muncii

Selectarea maşinilor agricole pentru îngrijirea culturilor

Pregătirea pentru lucru a maşinilor agricole pentru îngrijirea culturilor

Executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor


Rezultatul învăţării 5: Deserveşte maşinile şi instalaţiile pentru recoltarea culturilor• Maşini pentru recoltat leguminoase - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de recoltat leguminoase• Maşini pentru recoltat rădăcinoase - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de recoltat rădăcinoase • Maşini pentru recoltat tuberculifere - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de recoltat tuberculifere• Motocositoarea - pregătirea maşinii şi executarea lucrării de cosit • Greble pentru motocositoare - pregătirea maşinii şi executarea lucrării de greblat• Prese de balotat - pregătirea agregatului şi executarea lucrării de balotat

Selectează maşinile şi instalaţiile pentru recoltarea culturilor

Pregăteşte pentru lucru maşinile şi instalaţiile pentru recoltarea culturilor

Execută lucrări de recoltare a culturilor Respectă normele de igienă şi securitatea

muncii

Selectarea maşinilor şi instalaţiilor pentru recoltarea culturilor

Pregătirea pentru lucru a maşinilor şi instalaţiilor pentru recoltarea culturilor

Executarea lucrărilor de recoltare a culturilor


Rezultatul învăţării 6: Foloseşte instalaţiile pentru recoltarea produselor animaliere• Instalaţii de muls – pregătire şi exploatare• Maşina de tuns - reglare şi exploatare

Pregăteşte pentru lucru instalaţiile pentru recoltarea produselor animaliere

Utilizează instalaţiile pentru recoltarea produselor animaliere

Respectă normele de igienă şi securitatea muncii

Pregătirea pentru lucru a instalaţiilor pentru recoltarea produselor animaliere

Utilizarea instalaţiilor pentru recoltarea produselor animaliere

Respectarea normele de igienă şi securitatea muncii

52


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Maşini agricole pentru fertilizarea solului

- Maşini pentru administrat îngrăşăminte naturale: pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de fertilizare cu îngrăşăminte organice.

2. Maşini agricole pentru pregătirea solului - Pluguri purtate - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de arat - Grape - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de grăpat - Tăvălugi - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de tăvălugit

- Maşini pentru săpat solul în sere, solarii, livezi şi vii - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de săpat

3. Maşini agricole pentru înfiinţarea culturilor - Semănători - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de semănat - Maşini de plantat - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de plantat - Maşini de plantat cartofi- pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de plantat - Maşini de plantat răsaduri- pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de plantat - Maşini de plantat bulbi- pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de plantat 4. Maşini agricole pentru îngrijirea culturilor - Cultivatoare - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de prăşit 5. Maşini agricole pentru recoltarea culturilor

- Maşini pentru recoltat leguminoase - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de recoltat leguminoase

- Maşini pentru recoltat rădăcinoase - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de recoltat rădăcinoase - Maşini pentru recoltat tuberculifere - pregătirea agregatelor şi executarea lucrării de recoltat tuberculifere - Motocositoarea - pregătirea maşinii şi executarea lucrării de cosit - Greble pentru motocositoare - pregătirea maşinii şi executarea lucrării de greblat - Prese de balotat - pregătirea agregatului şi executarea lucrării de balotat 6. Instalaţii pentru recoltarea produselor animaliere - Instalaţii de muls – pregătire şi exploatare - Maşina de tuns - reglare şi exploatare



Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: Maşini agricole pentru fertilizarea solului

Planşe, fişe de lucru Maşini pentru administrat îngrăşăminte naturale Surse de documentare: agenţi economici Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii

Maşini agricole pentru pregătirea solului Planşe, fişe de lucru Pluguri., grape, tavalugi, maşini pentru săpat solul în sere,solarii, livezi, vii Surse de documentare: agenţi economici Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii

Maşini agricole pentru înfiinţarea culturilor53

Planşe, fişe de lucru Semănători, maşini de plantat cartofi, maşini de plantat răsaduri, maşini de plantat bulbi Surse de documentare: agenţi economici Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii

Maşini agricole pentru îngrijirea culturilor Planşe, fişe de lucru Cultivatoare Surse de documentare: agenţi economici Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii

Maşini agricole pentru recoltarea culturilor Planşe, fişe de lucru Maşini pentru recoltat leguminoase, rădăcinoase, tuberculifere, motocositoare, greble, prese

pentru balotat Surse de documentare: agenţi economici Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii

Instalaţii pentru recoltarea produselor animaliere Planşe, fişe de lucru Instalaţii de muls, maşina de tuns Surse de documentare: agenţi economici Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii


Conţinuturile programei modulului ,,Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.







pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării;

54

Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.


Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

1. exerciţii aplicative şi practice de identificare a maşinilor şi instalaţiilor şi a procesului de lucru a acestora

2. exerciţii aplicative de comparare a diferitelor sisteme de pregătire a solului, de înfiinţare şi îngrijire a culturilor, de recoltare a culturilor agricole şi de recoltare a produselor animaliere

3. exerciţii de identificare a calităţii lucrărilor, a produselor recoltateSe recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare

variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.Acestea vizează următoarele aspecte:

aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;



Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.




Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării



55












8. Bibliografie

1. Moisiu M.şi colab. – Manual pentru pregătire practică – agricultură; clasa a IX-a , SAM, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000

2. Scrioşteanu C şi colab. – Manual pentru pregătire practică– agricultură; clasa a IX-a , SAM, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006

3. Scrioşteanu C şi colab. – Manual pentru cultura de specialitate – agricultură; clasa a IX-a , SAM, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006

Modulul VIII: SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ

56


Modulul „Securitatea şi sănătatea în agricultura ecologică” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Securitatea şi sănătatea în agricultura ecologică” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Securitatea şi sănătatea în agricultura ecologică din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


SECUCURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ

57


MODULUL: SECUCURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare9

Rezultatul învăţării 1: Descrie stilul de viaţă sănătos Vicii individuale şi măsuri de prevenire a acestora Regimul de viaţă echilibrat Alimentaţia sănătoasă

Identifică viciile Aplică regimul de viaţă echilibrat Compară alimentaţia sănătoasă cu cea

nesănătoasă

Descrierea efectelor negative ale viciilor individuale şi a măsurilor de prevenire a acestora Descrierea regimului de viaţă echilibrat Caracterizarea alimentaţiei sănătoase

Rezultatul învăţării 2: Identifică principalele plante medicinale şi aromatice utilizate în menţinerea sănătăţii Principalele plante medicinale şi aromatice Rolul principalelor plante medicinale şi aromatice

Preparate din plante medicinale şi aromatice Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă

Identifică principalele plante medicinale şi aromatice

Identifică rolul principalelor plante medicinale şi aromatice

Prepară unele produse folosind plante medicinale şi aromatice

Respectă normele specifice operaţiilor de preparare a produselor din plante medicinale şi aromatice

Recunoaşterea principalelor plante medicinale şi aromatice

Prezentarea rolului principalelor plante medicinale şi aromatice

Descrie modul de preparare Prezentarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă la operaţiile de preparare a produselor din plante medicinale şi aromatice

Rezultatul învăţării 3: Aplică măsurile de prevenire a bolilor în condiţii ecologice Măsuri de prevenire a bolilor Norme de prevenire a bolilor

Identifică măsurile de prevenire a bolilor Respectă normele de prevenire a bolilor

Descrierea măsurilor de prevenire a bolilor Prezentarea normelor de prevenire a bolilor



Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Stilul de viaţă sănătos

1.1 Vicii - alcoolism, tabagism, consum de droguri, exces de medicamente1.2. Efecte negative ale viciilor individuale - degradarea sănătăţii, comportament antisocial, stres

1.3 Măsuri de prevenire a viciilor - evitarea consumului de alcool, tutun, droguri, a medicamentelor în exces

1.4 Regimul de viaţă echilibrat - igiena individuală, mişcare, bioritm

1.5 Alimentaţia sănătoasă - completă, diversificată, echilibrată, igienică, dietetică, ecologică2. Plante medicinale şi aromatice utilizate în menţinerea sănătăţii 2.1 Specii de plante medicinale şi aromatice: tei, menta, sunătoare, soc, coada şoricelului, cătină, gălbenele, păducel, păpădie, muştar, rostopască, anghinare 2.2 Caracteristici morfologice de recunoaştere 2.3 Rolul principalelor plante medicinale şi aromatice - profilactic, curativ 2.4 Produse obţinute din plante medicinale şi aromatice

- infuzie, ceai, maceraţie, tincturi, siropuri, vinuri, cu oţet, în stare naturală

2.5 Norme specifice operaţiilor de preparare a produselor din plante medicinale şi aromatice

3. Măsuri de prevenire a bolilor în condiţii ecologice 3.1 Măsuri generale - alimentaţie, igienă, microclimat, factori favorizanţi şi stresanţi, folosirea plantelor medicinale şi aromatice 3.2 Norme de prevenire a bolilor - imunizarea



Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:1. Stilul de viaţă sănătos

Surse de documentare: internet, pliante, cărţi de specialitate, reviste Fişe de lucru

2. Plante medicinale şi aromatice utilizate în menţinerea sănătăţii Ierbare cu plante medicinale, atlas botanic, plante vii Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale, internet

3. Măsuri de prevenire a bolilor în condiţii ecologice Surse de documentare: internet, pliante, cărţi de specialitate, reviste Fişe de lucru, fişe de documentare


Conţinuturile programei modulului ,,Securitatea şi sănătatea în agricultura ecologică” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale

59

colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Securitatea şi sănătatea în agricultura ecologică” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.











Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin

forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de


evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la

condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.



Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie;

60

Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,








8. Bibliografie

1. Cărţi de specialitate2. Ghid metodologic 3. Manuale şcolare

61

Modulul IX: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Prevenirea şi combaterea poluării mediului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI

62

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluareMODULUL: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare10

Rezultatul învăţării 1: Utilizează metodele de analiză a poluării mediului Simţurile: - vederea, mirosul, gustul, auzul Agenţi poluanţi : - fumul, smogul, petele de

ulei, amoniac, bioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, pesticidele

Indicatorii biologici: - diferite populaţii devieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni, animale mici (canarii), specii de bacteriiferuginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale.

Metode de analiză de laborator : - chimice,fizice şi fizico-chimice

Echipamente pentru analiza gradului depoluare: sticlării, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei.

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului.

Examinează senzorial gradul depoluare a mediului;

Foloseşte indicatorii biologici pentrucaracterizarea gradului de poluare;

Determină gradul de poluare amediului prin metode fizice, chimice şi fizico-chimice;

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului.

Identificarea cu ajutorulorganelor de simţ a gradului de poluare a mediului;

Utilizarea indicatorilor biologicipentru caracterizarea gradului de poluare;

Efectuarea analizelor delaborator pentru determinarea gradului de poluare a mediului;

Respectarea normele de securitateşi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului;

Rezultatul învăţării 2: Aplică măsuri de combatere a poluării mediului Utilaje: - decantor primar radial; grătare şisite; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibraose şi cu strat granular; rotociclonul; Materiale: - reactivi chimici; populaţii demicroorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre; Echipament individual de securitate şi sănătate în muncă

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrările executate.

Realizează epurarea apelor uzate prindiferite metode și utilizează metodele de purificare a atmosferei; Aplică măsurile de diminuare avibraţiilor şi a zgomotelor; Execută lucrări de desecare şidrenaj a terenurilor; Administrează raţional îngrăşăminteleşi pesticidele în agricultură şi silvicultură; Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrările executate.

Prezentarea metodelor de epurare a apelor uzate și folosirea metodelor de purificare a atmosferei; Respectarea măsurilor de diminuare a vibraţiilor si zgomotelor; Efectuarea lucrărilor de desecare şi drenaj a terenurilor; Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură; Respectarea normele de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrările executate.

10 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.63



1. Factori care influenţează echilibrul ecologic:1.1 Apa: poluanţii apei; surse de poluare a apelor; efectele majore ale poluarii apelor asupra echilibrului ecologic.1.2 Aerul: poluanţii aerului; surse de poluare a aerului; efecte majore ale poluării aerului asupra echilibrului ecologic.1.3 Solul: poluanţii solului; surse de poluare, efecte majore ale poluării solului asupra echilibrului ecologic.1.4 Modalităţi de dispersie a factorilor poluanţi între componentele mediului.

2. Metode de analiză a polării: 2.1 Analiza senzorială: vederea, mirosul, gustul, auzul2.2 Analize de laborator: chimice, fizice şi fizico-chimice2.3 Indicatorii biologici: diferite populaţii de vieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni,animale mici (canarii), specii de bacterii feruginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale.

3. Măsuri pentru protecţia şi combaterea poluării:3.1 Procese şi metode de epurarea a apelor.3.2 Metode de purificare a emisiilor gazoase.3.3 Măsuri de combaterea vibraţiilor şi zgomotelor.3.4 Lucrări de desecare, drenare, fixarea şi stabilizarea terenurilor.3.5 Modul de folosire a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Echipamente pentru analiza gradului de poluare: sticlărie, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei.

Utilaje: decantor primar radial; grătare şi site; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibraose şi cu strat granular; rotociclonul;

Materiale: reactivi chimici; populaţii de microorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre;

Echipament individual de securitate şi sănătate în muncă. 6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Prevenirea și combaterea poluării mediului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


64

Modulul „Prevenirea și combaterea poluării mediului” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi

operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;






65

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Prevenirea si combaterea poluarii mediului”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare, a factorilor în funcţie de gradul de poluare, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului, a metodelor de analiză a poluării mediului.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a poluării mediului, a măsurilor de combatere a poluării mediului.- exerciţii de identificare a gradului de poluare a mediului, a indicatorilor biologici, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului.- activităţi practice: Examinarea senzorială a gradului de poluare a mediului; Folosirea indicatorilor biologici pentru caracterizarea gradului de poluare; Determinarea gradului de poluare a mediului prin metode fizice, chimice şi fizico-

chimice; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a

poluăriimediului; Realizarea epurării apelor uzate prin diferite metode; Utilizarea metodele de purificare a atmosferei; Aplicarea măsurilor de diminuare a vibraţiilor şi a zgomotelor; Executarea lucrărilor de desecare şi drenaj a terenurilor; Administrarea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrarile executate.



Evaluarea poate fi:a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării: Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la

criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală: Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

Fişe de observaţie; Fişe test;

66

Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,

itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.


Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip

sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.


8. Bibliografie

1 Ciarnău Rodica şi colab. Ecologie şi protecţia mediului (clasa a X a) Editura Economică –

Preuniversitaria; Bucureşti, 2004

2 Dima Mihai Epurarea apelor uzate urbaneEditura Tehnopress, Iaşi 2005

3 Ionescu Gheorghe şi colab.

Epurarea apelor uzateEditura Matrixrom; Bucureşti, 2006

4 Mohan Gheorghe Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Scaiul; Bucureşti, 1993

5 Penescu Aurelian şi colab. Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Sylvi; Bucureşti, 2001

6 Teodorescu Irina şi colab. Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Constelații, București, 2001

67

http://www.librarie.net/autor/32112/gheorghe-ionescu

Modulul X: CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO

68


MODULUL: CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTOCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare11

Rezultatul învăţării 1: Respectă legislaţia rutierăLegislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor; •Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor;• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport.• Permisul de conducere.• Tipuri de asigurări.• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială)- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice

Corelează cauzele generatoare de accidente cu caracteristicile traficului rutier, cu aspectele funcţionale şi relaţionale si cu stare tehnică a vehiculelor

Diferenţiază noţiunile de înmatriculare, inregistrare şi radiere

Recunoaşte obligaţiilor deţinătorilor de vehicule

Precizează tipurile de asigurări Identifică elementele geometrice şi

constructive ale drumurilor publice Clasifică drumurile publice Recunoşte semnalizarea rutieră Identifică reguli de circulaţie

Descrierea caracteristicilor definitorii ale traficului rutier

Caracterizarea noţiunilor de înmatriculere, înregistrare şi radiere

Indicarea obligaţiilor deţinătorilor de vehicule

Caracterizarea tipurilor de asigurări Identificarea elementelor geometrice şi

constructive ale drumurilor publice şi a mijloacelor de dirijare a circulaţiei

Clasificarea drumurilor publice Respectarea semnalizării rutiere şi a

regulilor de circulaţie


- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului- semnalele luminoase- indicatoarele- marcajele- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale.• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului- Poziţii în timpul deplasării- Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere- Manevre-Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate);• Contravenţii• InfracţiuniRezultatul învăţării 2: Efectuează conducerea preventivă• Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase-aderenţa; demarajul, patinarea, circulaţia în curbe, obstacole,acvaplanare

Precizează elementele conducerii preventive

Identifică situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei

Identifică elementele de referinţă în adaptarea modului de deplasare

Identifică factorii de risc Analizează comportamentul

Definirea elementelor conducerii preventive

Identificarea situaţiilor periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei Descrierea elementelor de referinţă în adaptarea modului de deplasare Identificarea situaţiilor periculoase din

punct de vedere al conducerii preventive

70

- vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala- obişnuinţa• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Factorii de risc: circulaţia pe timp de vară,iarnă, primavară, toamnă, în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere• Comportamentul conducătorului auto începător

conducătorului auto începător Caracterizarea comportamentului auto începător

Rezultatul învăţării 3: Aplică tehnicile de acordare a primului ajutor• Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi

Indică componentele trusei de ajutor Stabileşte urgenţele la locul accidentului Acordă primul ajutor la locul accidentului Acordă primul ajutor în timpul

transportării accidentaţilor

Utilizarea trusei de ajutor Stabilirea urgenţelor la locul accidentului Acordarea primului ajutor la locul

accidentului Acordarea primului ajutor în timpul

transportării accidentaţilor

71

• Transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.Rezultatul învăţării 4: Execută controlul şi întreţinerea tractorului şi automobilului• Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;- verificarea sistemului de rulare.• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii

Execută întreţinerea tehnică zilnică Execută întreţinerea tehnică periodică Respectă normele de igienă şi securitatea

muncii

▪ Executarea întreţinerii tehnice zilnice▪ Executarea întreţinerii tehnice periodice▪ Respectarea normelor de igienă şi securitatea muncii

Rezultatul învăţării 5: Execută conducerea tractorului şi a automobilului• Prezentarea principalelor componente şi sisteme• Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)• Tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune• Controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant,anvelope, semnale luminoase.• Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră (verticală, luminoasă, orizontală)- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politţea rutieră

▪ Indică componentele şi sistemele▪ Prezintă comenzile şi tabloul de bord▪ Execută controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului▪ Conduce autovehiculul si tractorul pe drumurile publice în condiţii normale de circulaţie şi în situaţii ce prezintă dificultăţi speciale

▪ Indicarea principalelor componente, a principalelor comenzi şi a tabloului de bord la tractor şi autovehicul▪ Efectuarea controalelor vizuale înainte de punerea în funcţiune a motorului▪ Conducerea autovehiculului şi tractorului în condiţii normale de circulaţie în localităţi şi în afara localităţilor▪ Identificarea situaţiilor ce prezintă dificultăţi speciale

72

- comenzi- viteza- banda de circulaţie- distanţa de siguranţăIntersecţia:- mod de identificare, reguli de prioritate- mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers• Condiţii normale :- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei (vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire, viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţieiSituaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule• Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale- Încadrarea în circulaţia rapidă- Evaluarea distanţelor şi vitezelor- Controlarea şi avertizarea- Menţinerea poziţiei- Trecerea la nivel cu calea ferată- Conducerea într-o coloană de vehicule

73



1. Legislaţie rutieră1.1 Particularităţi ale traficului rutier: intensitate, densitate, fluenţă, structură; aspectefuncţionale si relaţionale; reglementarea circulaţiei, cauze generatoare de accidente.1.2 Condiţii: starea tehnică, controlul vehiculelor; documente doveditoare ( certificatul deînmatriculare, cartea tehnică, licenţe de transport, permis de conducere, atestatul profesional).1.3 Variante de asigurări auto: CASCO, asigurare obligatorie, drepturi si răspunderi.1.4 Informare: categorii de informaţii, timpul de reacţie.1.5 Particularităţi ale drumului public: - drum public, elemente geometrice si constructive,clasificare si încadrare, calitatea părţii carosabile.1.6 Mijloace de dirijare: semnale speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră, semnalele poliţistului, semnalele luminoase, indicatoare si marcaje, semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată, alte semnale.1.7 Reguli: punerea în mişcare a vehiculului, poziţiile în timpul deplasării, regimul de viteze, reguli de prioritate de trecere, manevre, circulaţia prin puncte caracteristice, obligaţiile si interzicerile conducătorilor auto, reguli pentru alţi participanţi la trafic.Consecinţe: infracţiuni si contravenţii la regimul circulaţiei.

2. Conducere preventivă2.1 Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea2.2 Situaţiile periculoase- aderenţa, demarajul, patinarea, circulaţia în curbe, obstacole,acvaplanarea- vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala- obişnuinţa2.3 Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto ; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.2.4 Factorii de risc, circulaţia pe timp de vară, iarnă, primavară, toamnă,în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere2.5 Comportamentul conducătorului auto începător.

3. Noţiuni de prim ajutor3.1 Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare3.2 Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)3.3 Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii

74

- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.

4. Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobilului4.1 Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;- verificarea sistemului de rulare.4.2 Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor4.3 Norme de igienă şi securitatea muncii

5. Conducerea tractorului şi automobilului5.1 Prezentarea principalelor componente şi sisteme- prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)- tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune-controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant, anvelope, semnale luminoase.5.2 Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră (verticală, luminoasă, orizontală)- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politţea rutieră- comenzi- viteza- banda de circulaţie- distanţa de siguranţă5.3 Circulaţia în intersecţie:- mod de identificare- reguli de prioritate- mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers5.4 Circulaţia în condiţii normale:- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei (vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire- viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţiei5.5 Situaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule5.6 Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale

75

- încadrarea în circulaţia rapidă- evaluarea distanţelor şi vitezelor- controlarea şi avertizarea- menţinerea poziţiei- trecerea la nivel cu calea ferată- conducerea într-o coloană de vehicule




- la submodulele Legislaţie Rutieră, Conducere preventivă, Noţiuni de prim ajutorIndicatoare de avertizare Indicatoare de reglementareIndicatoare de prioritate Indicatoare de interzicere sau restricție Indicatoare de obligare Indicatoare de orientare și informare Panouri adiţionalePanouri cu marcajePanouri cu semnalele agentului de circulaţieVehicule diferite în miniatură Triunghiuri reflectorizante Machetă reţea stradală Trusă sanitară Aparate audiovizuale:- Retroproiector - Aparatură video cu monitor - Video-casete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoreticeîn disciplina legislaţie rutieră- Cameră video - Calculator cu video proiector şi ecran de proiecţie sau reţea de calculatoare, pe care să ruleze cel puţin un soft didactic, al cărui conţinut va fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătirii teoretice în disciplina legislaţie rutieră şi conducere preventivă

1. la submodulul Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobilului

Planşe cu ansambluri, subansambluri şi scheme reprezentând:- Mecanismul motor - Mecanismul de distribuţie - Instalaţia de alimentare a motorului cu aprindere prin scânteie (MAS) şi a motorului cu aprindere prin comprimare (MAC)- Instalaţia de aprindere - Instalaţia de răcire - Instalaţia de ungere Transmisia autovehiculului - Ambreiajul - Cutia de viteze - Transmisia longitudinală

76

- Puntea din spate- Puntea din faţăSistemul de direcţieSistemul de frânare Sistemul de rulare Suspensia autovehiculului Echipamentul electricVideocasete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoreticeîn disciplina cunoaşterea autovehicululuiSoft didactic, al cărui conţinutva fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătirii teoretice în disciplina cunoaşterea autovehiculului

2. la submodulul Conducerea tractorului şi automobiluluiAutoturism şi tractor care să corespundă din punct de vedere al autorizării


Conţinuturile programei modulului ,,Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.








77


Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

3. exerciţii aplicative şi practice de identificare a particularităţilor traficului rutier, a mijloacelor de dirijare, a regulilor de circulaţie, a consecinţelor nerespectării legislaţiei rutiere

4. exerciţii aplicative de comparare a modului de a circula în condiţii normale de trafic şi în condiţii periculoase

5. exerciţii de identificare a stării victimelor unui accident rutier, a stării tehnice a tractorului şi automobilului


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale

elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;








Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare

continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de



78












8. Bibliografie

1. Legea circulaţiei - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

2. Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

79

Modulul XI: VALORIFICAREA PRODUSELOR ECOLOGICE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ


Modulul „Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală” face parte din stagiul de pregătire practică - CDL, necesar dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător în agricultura ecologică”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:

150 ore – instruire practică


Modulul „Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


VALORIFICAREA PRODUSELOR ECOLOGICE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

80


MODULUL: VALORIFICAREA PRODUSELOR ECOLOGICE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare12

Rezultatul învăţării 1: Identifică spaţiile de lucru în vederea prelucrării materiilor prime ecologice de origine vegetală şi animală Mijloace de lucru pentru prelucrarea materiilor prime ecologice de origine vegetală şi animală

Spaţiul de lucru pentru prelucrare


Identifică mijloacele de lucru în vederea prelucrării materiilor prime ecologice de origine vegetală şi animală

Efectuează curăţenia la locul de muncă, ordonează mijloacele specifice activităţii şi aplică principiile ergonomice în spaţiul de lucru pentru prelucrare

Aplică normele specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă la operaţiilor de organizare a spaţiilor de lucru în vederea prelucrării materiilor prime

Selectarea mijloacele de lucru în vederea prelucrării materiilor prime ecologice de origine vegetală şi animală Pregătirea spaţiului de lucru pentru prelucrare

Respectarea normelor specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă la operaţiilor de organizare a spaţiilor de lucru în vederea prelucrării materiilor prime

Rezultatul învăţării 2: Prelucrează materiile prime ecologice de origine vegetală în diverse sortimente de produse ecologiceMaterii prime şi auxiliare de origine vegetală necesare obţinerii diferitelor sortimente de produse ecologice

Calitatea materiilor prime de origine vegetală şi animală

Conserve din fructe şi legume ecologice

Sortimente de pâine preparate în gospodăria ecologică

Sucuri şi băuturi alcoolice ecologice

Norme specifice prelucrării materiilor prime şi auxiliare de origine vegetală

Identifică materiile prime şi auxiliare necesare obţinerii diferitelor sortimente de produse ecologice

Apreciază organoleptic calitatea materiilor prime şi auxiliare de origine vegetală

Prepară conserve din fructe şi legume ecologice

Prepară diferite sortimente de pâine prin prelucrarea materiilor prime şi auxiliare

Prepară sucuri şi băuturi alcoolice ecologice în gospodărie

Aplică normele specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă la prelucrarea materiilor prime de origine vegetală

Descrierea materiilor prime şi auxiliare necesare obţinerii diferitelor sortimente de produse ecologice

Aprecierea calităţii materiilor prime de origine vegetală

Obţinerea conservelor din fructe şi legume ecologice de calitate

Prepararea sortimentelor de pâine, de calitate, prin prelucrarea materiilor prime şi auxiliare

Obţinerea sucurilor şi băuturilor alcoolice ecologice în gospodărie

Respectarea normelor specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă la prelucrarea materiilor prime de origine vegetală


Rezultatul învăţării 3: Prelucrează materiile prime ecologice de origine animală în diverse sortimente de produse ecologice Materii prime şi auxiliare de origine animală

Produse lactate ecologice Preparate ecologice din carne Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă

Identifică materiile prime şi auxiliare necesare obţinerii produselor lactate şi preparatelor din carne ecologice

Prepară produse lactate ecologice Prepară produse ecologice din carne Aplică normele specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă la prelucrarea materiilor prime de origine animală

Descrierea materiilor prime şi auxiliare necesare obţinerii produselor lactate şi preparatelor din carne ecologice

Obţinerea produselor lactate ecologice Obţinerea preparatelor ecologice din carne Respectarea normelor specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă la prelucrarea materiilor prime de origine animală

Rezultatul învăţării 4: Asigură condiţii corespunzătoare de depozitare a produselor ecologice obţinute Spaţii de depozitare a produselor ecologice – identificare, pregătire, verificare


Asigură condiţiile optime depozitării produselor ecologice obţinute

Aplică normele specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă specifice asigurării condiţiilor de depozitare a produselor ecologice

Identificarea, pregătirea şi verificarea spaţiile destinate depozitării produselor ecologice obţinute

Respectarea normelor specifice de igienă, securitate şi sănătate în muncă specifice asigurării condiţiilor de depozitare a produselor ecologice

Rezultatul învăţării 5: Valorifică produsele ecologice de origine vegetală şi animală Produse ecologice care se conservă în stare

primară/ambalate Ambalaje pentru produsele ecologice Metode uzuale de ambalare a produselor

ecologice Marcarea ambalajului/etichetei produselor

ecologice Valorificarea produselor ecologice Norme specifice de securitate şi sănătate în

muncă

Identifică produsele ecologice ce se conservă în stare primară/ambalate

Identifică ambalajele corespunzătoare pentru produsele ecologice

Aplică metodele uzuale de ambalare a produselor ecologice folosind materiale corespunzătoare de ambalare

Marchează ambalajul produselor ecologice obţinute în gospodărie cu simbolul corespunzător în vederea valorificării acestora

Valorifică produsele ecologice obţinute în fermă prin diferite forme

Aplică normele specifice de securitate şi sănătatea în muncă

Descrierea produselor ecologice ce se conservă în stare primară/ambalate

Descrierea ambalajelor corespunzătoare pentru produsele ecologice

Identificarea metodelor uzuale de ambalare a produselor ecologice folosind materiale corespunzătoare de ambalare

Descrierea metodelor de marcare şi etichetare a ambalajelor produselor ecologice obţinute în gospodărie

Valorificarea produselor ecologice obţinute în fermă prin diferite forme

Respectarea normelor specifice de securitate şi sănătatea în muncă

82


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Spaţii de lucru pentru prelucrarea materiilor prime ecologice de origine vegetală şi animală

1.1 Mijloace pentru prelucrarea materiilor prime ecologice de origine vegetală şi animală 1.2. Spaţiul de lucru pentru prelucrare - bucătărie, magazie - Pregătirea - ordinea şi curăţenia locului de muncă, ordonarea mijloacelor specifice activităţii, principii ergonomice 1.3. Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la operaţiilor de organizare a spaţiilor de lucru în vederea prelucrării materiilor prime2. Materii prime şi auxiliare de origine vegetală necesare obţinerii diferitelor sortimente de produse ecologice 2.1. Materii prime şi auxiliare ecologice de origine vegetală

- Materii prime pentru: - conserve : - legume, fructe ; - pâine : - făină de grâu, apă, drojdie, sare;

- băuturi alcoolice : - struguri, fructe; - sucuri din struguri, fructe si legume;

- Materii auxiliare pentru: - conserve : - zahăr, sare, condimente; - pâine : - seminţe de mac, de susan;

2.2 Calitatea materiilor prime de origine vegetală 2.3. Conserve din fructe şi legume ecologice

- Conserve din: - fructe: compoturi, gemuri, dulceţuri; - legume: suc de roşii, zacuscă, varză şi gogonele murate, gogoşari şi castraveţi acri; 2.4. Sortimente de pâine preparate în gospodăria ecologică 2.5 Sucuri şi băuturi alcoolice ecologice 2.6 Norme specifice prelucrării materiilor prime şi auxiliare de origine vegetală. 3. Materii prime ecologice de origine animală în diverse sortimente de produse ecologice 3.1. Materii prime şi auxiliare de origine animală - Materii prime - lapte (de vacă, de capră, de oaie, de bivoliţă);

- carne de porc, vită, oaie, capră, slănină, organe, membrane naturale, orez, legume; - Materii auxiliare - cheag;

- sare, condimente, gelatină naturală; 3.2. Produse lactate ecologice - smântână, lapte bătut, brânză proaspătă, caş ( dulce, sărat) 3.3. Preparate ecologice din carne - cârnaţi, leberwuşti, caltaboşi, tobă, costiţă, slănină şi jambon

3.4. Norme specifice prelucrării materiilor prime şi auxiliare de origine animală4. Depozitarea produselor ecologice

4.1. Spaţii de depozitare a produselor ecologice - magazii, pivniţe, silozuri, beci, cămară, frigider, mobilier specific 4.2. Pregătirea spaţiilor de depozitare - curăţire, aerisire, igienizare, fără pesticide, medicamente 4.3. Condiţii de depozitare - parametrii ( temperatură, umiditate, durată, aeraţie), absenţă pesticide, medicamente 4.4 Verificarea spaţiilor de depozitare – inspectare 4.5 Verificarea produselor depozitate - examinare senzorială (culoare, aspect, miros, gust), îndepărtarea produselor necorespunzătoare 4.6. Norme de igienă, securitate şi sănătate în muncă specifice asigurării condiţiilor de depozitare a produselor ecologice

5. Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală

83

5.1. Produse valorificate: - produse ale plantelor din grupa: cereale, oleaginoase, tuberculifere, - produse vegetale proaspete şi prelucrate: fructe, legume, compoturi, gemuri, dulceaţă, suc de roşii, zacuscă, varză şi gogonele murate, castraveţi şi gogoşari acri, vin, ţuică, suc de fructe, suc de legume - produse animaliere proaspete şi prelucrate: lapte dulce, lapte bătut, smântână, brânză proaspătă, caş, carne de porc, vită, oaie, pui, cârnaţi, tobă, leberwuşti, şuncă, 5.2. Ambalaje - bidoane, butoaie, recipiente din sticlă, cutii din materiale biodegradabile, putini, material biodegradabil cu simboluri specifice de identificare a produselor ecologice5.3. Metode de ambalare: - ambalare colectivă şi porţionată, ambalare tip, ambalare în vid 5.4. Marcare şi etichetare - nume, semn (litere, cifre, cuvinte, reprezentări grafice), desen, combinaţie a acestor elemente; simbol produse ecologice5.5. Metode de valorificare - consum în fermă, comercializare; vânzare tradiţională,

participări la târguri, expoziţii5.6. Norme specifice ambalării şi valorificării produselor



Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: Spaţii de lucru pentru prelucrarea materiilor prime ecologice de origine vegetală şi animală - Mijloace - cuţite, cuve de spălare, vase de mărimi diferite, strecurătoare fină, site, tocătoare din lemn, palete din lemn, maşini de tocat, robot de bucătărie, pâlnii de umplere, tăvi pentru copt, recipiente din sticlă, capace, butoaie, mese de lucru, răcitor, maşină de gătit, cuptor, zdrobitor, presă, instalaţii de distilare, separator centrifugal, Materii prime şi auxiliare de origine vegetală necesare obţinerii diferitelor sortimente de produse ecologice

- Materii prime şi auxiliare ecologice de origine vegetală- Echipamente - presă struguri, zdrobitoare, teasc, vase, butoaie, echipament de distilare, centrifugă pentru struguri, distilatoare pentru suc Materii prime şi auxiliare ecologice de origine animală în diverse sortimente de produse ecologice - Materii prime şi auxiliare ecologice de origine animală

- Echipamente - pasteurizator brânză, presă brânză, pasteurizator de carne, separator de smântână Depozitarea produselor ecologice

- Produse de curăţenie şi igienizare Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală- Ambalaje-bidoane, butoaie, recipiente din sticlă, cutii din materiale biodegradabile, putini, material biodegradabil cu simboluri specifice de identificare a produselor ecologice- Surse de documentare – agenţi economici, internet, reviste de specialitate, pliante.etc.

84


Conţinuturile programei modulului ,,Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.











Evaluarea poate fi:b. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de



85


c. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de










8. Bibliografie

- Auxiliare curriculare- Cărţi de specialitate- Ghid metodologic - Legislaţia ecologică în vigoare- Manuale şcolare

86

PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewfolosirea plantelor medicinale şi aromatice 3.2 Norme de...

Documents

Transcript of PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewfolosirea plantelor medicinale şi aromatice 3.2 Norme de...