Producerea Și Transportul Energiei Electrice Vol 2

8/16/2019 Producerea Și Transportul Energiei Electrice Vol 2

1/19

Producerea șitransportul energiei

electrice

Disciplina:Mașini horticole si mecanizare


2/19

Producerea și transportul energiei electrice

Mirajul electricității a stârnit imaginația oamenilor încă dinantichitate, din vremea lui Thales din Milet (624-546 î!r", cânds-a o#servat că unele su#stanțe (chihlim#arul, de $ildă" du$ă cesunt %recate cu alte materiale (sto%a, #lana de $isică &a" $otatrage cor$uri mai u&oare ('re de $ăr, #ucățele de$ergament")$licarea naturii electricității s-a lăsat îndelunga&te$tată *rogresele '+icii în acest domeniu înce$ să 'eevidente s$re s%âr&itul secolului al ...-lea &i înce$utulsecolului al .-lea, când au %ost între$rinse e)$eriențe mainumeroase, mai ingenioase, iar a$oi $rin ela#orarea teorieielectricității $e #a+a unui a$arat matematic din ce in ce maicom$le)Teoria electricității macrosco$ice a înce$ut să sede+volte a#ia du$ă conturarea mecanicii clasice &i desco$erireacalculului di%erențial &i integral &i $oate ' socotită încheiata încursul secolului al .-lea/lari'carea naturii electricității, a$urtătorului microsco$ic de sarcină electrică, a devenit orealitate la s%âr&itul acestui secol, o dată cu semnarea actuluide na&tere al '+icii atomice

0e-a lungul tim$ului, curentul a %ost $rodus $rin mai multecăi1st%el, energia electrică $rovine din termocentrale ($e #a+acom#usti#ililor", hidrocentrale (a$a curgătoare", centralenucleare (su#stanțe chimice", energie solară ($anouri solare"etc

Termocentralele $roduc curent electric $e #a+aconversiei energiei termice o#ținută $rin arderea

com#usti#illilor /urentul electric este $rodus de generatoareelectrice antrenate de tur#ine cu a#ur, tur#ine cu ga+e, sau,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_electrichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_termic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Arderehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibilhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Generator_electrichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Generator_electrichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83_cu_aburhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83_cu_gazehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_termic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Arderehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibilhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Generator_electrichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Generator_electrichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83_cu_aburhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83_cu_gazehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_electric


3/19

mai rar, cu motoare cu ardere internă 0re$t com#usti#ili se%olosesc com#usti#ilii soli+i (căr#une, de&euri sau #iomasă",lichi+i ($ăcură" sau ga+o&i (ga+ natural"

3neori sunt considerate termocentrale &i cele caretrans%ormă energia termică $rovenită din alte surse, cum ar 'energia nucleară, solară sau geotermală, însă construcțiaacestora di%eră întrucâtva de cea a centralelor care se #a+ea+ă$e ardere

0e o#icei termocentralele %uncționea+ă $e #a+a unui ciclu/lausius-anine ursa termică, ca+anul, încăl+e&te &i

va$ori+ea+ă a$a 1#urul $rodus se destinde într-o tur#ină cua#ur $roducând lucru mecanic 1$oi, a#urul este condensat într-un condensator 1$a condensată este $om$ată din nou în ca+an&i ciclul se reia

Tur#ina antrenea+ă un generator de curent alternativ (alternator", care trans%ormă lucrul mecanic în energie electrică,de o#icei la tensiunea de 6777 &i %recvența de 57 !+ în

uro$a, res$ectiv 67 !+ în 1merica de 8ord &i mare $arte din1merica de ud

https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99eurihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Biomas%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83cur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_naturalhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermal%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_Clausius-Rankinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_Clausius-Rankinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cazanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Aburhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lucru_mecanichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Condensator_(termodinamic%C4%83)https://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Generator_de_curent_alternativ&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttps://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99eurihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Biomas%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83cur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_naturalhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermal%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_Clausius-Rankinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_Clausius-Rankinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cazanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Aburhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lucru_mecanichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Condensator_(termodinamic%C4%83)https://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Generator_de_curent_alternativ&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttps://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sud


4/19

• Hidrocentralele trans%ormă energia mecanică $rodusă de a$ă în energie electrică *rintr-un #araj deacumulare a a$ei $e cursul unui râu, unde $oate e)istaeventual &i o cascadă, se reali+ea+ă acumularea unei energii$otențiale, trans%ormată în energie cinetică $rin rotireatur#inelor hidrocentralei 1ceastă mi&care de rotație va 'transmisă mai de$arte $rintr-un angrenaj de roți dințate generatorului de curent electric, care va trans%orma energiamecanică în energie electrică 1vantaje-avantajul economic,randament ridicat, $reț de cost redus, având o viață lungă9

-avantajul ecologic, nu $oluea+ă mediul

înconjurător

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_mecanic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_electric%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Barajhttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cascad%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_poten%C8%9Bial%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_poten%C8%9Bial%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83_hidraulic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Roat%C4%83_din%C8%9Bat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Generator_electrichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Curenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ecologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_mecanic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_electric%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Barajhttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cascad%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_poten%C8%9Bial%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_poten%C8%9Bial%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Turbin%C4%83_hidraulic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Roat%C4%83_din%C8%9Bat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Generator_electrichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Curenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ecologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mediuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mediu


5/19

Centralele nucleare - sunt instalații moderne de $roducere aenergiei electrice $e #a+a reacțiilor nucleareeactorul este oinstalație com$le)ă în care se reali+ea+ă 'siunea nucleelorelementelor grele, $rintr-o reacție în lanț controlată, cu sco$ul

de a $ermite utili+area energiei degajate

:ona activă a unei ast%el de instalații este com$usă dincom#usti#ilul nuclear, moderator, #arele de control &i agentulde răcire ;n schim#ătorul de căldură, a$a se va$ori+ea+ă &idevine agentul $roducător de lucru mecanic, $unând în%uncțiune tur#ina


6/19

Motoare electrice

Motoarele electrice %uncționea+ă $e #a+a %orțeielectromagnetice $rodusă de un câm$ magnetic asu$ra unuiconductor mo#il $arcurs de un curent electricMotoareleelectrice $ot ' de curent continuu &i de curent alternativ

Motoarele de curent alternativ $ot ' mono%a+ate sau$oli%a+ate/ele de

curent alternativ $oli%a+at utili+ea+ă curenți electrici alternativi

de aceea&i %recvență, dar care di%eră între ei ca %a+ăMotoarele de curent alternativ se îm$art în două clase-motoare sincrone9-motoare asincrone

=rice motor electric are în com$onența sa trei $ărți$rinci$ale

1)Statorul re$re+intă $artea imo#ilă a motorului &i este%ormat dintr-o carcasă cilindrică alcătuită din tole "%â&ii înguste

de oțel" în care se a>ă dis$usă în%ă&urarea de curent continuu amotorului, #o#inele ce alcătuiesc în%ă&urarea de e)citație


7/19


8/19


9/19

cau+ă, %actorul de $utere $oate ' $rivit ca un $arametru similarrandamentului mecanic0eci, în ca+ul e)trem în care tensiunea&i intensitatea sunt de%a+ate cu un s%ert de $erioadă (π/2) putereautilă este nulă cu toate că în circuit se consumă putere.

Trei curen i alternativi de aceea i mărime care sunt defaza i în oriceț ș ț

moment cu 120◦ unul fa ă de celălalt se eviden iază prin faptul că sumaț ț

intensită ilor lor respectiv a tensiunilor lor este nulă în orice moment (fig. 2a).ț

cest curent electric este denumir curent electric trifazat.! particularitate a

transportului trifazat este faptul că sunt necesare doar " ca#luri (conductori) în

loc de ase dacă ace tia se conectează în stea (fig. 2#) sau în triung$i (fig. 2c).ș ș%acă se alimentează cu fiecare din cele trei faze (curen i) c&te o #o#inăț

(electromagnet)' curentul din fiecare #o#ină i' corespunzător' c&mmpulș

magnetic generat' ating valoarea maimă succesiv' decalaul fiind de o treime de

perioadă' T/".%acă cele trei #o#ine sunt dispuse circular ec$idistant (la 120◦ una

de cealaltă) atunci se o# ine un c&mp magnetic rotitor (un c&mp a căruiț

intensitate maimă se rote te cu aceea i frecven ă ca cea a curentului trifaat careș ș ț

l*a generat).cestă configura ie permite simplificarea costruc iei motoarelorț ț

electrice de curent alternativ deoarece se creează un c&mp magnetic rotitor fără aavea piese în mi care.ș


10/19

+uren ii alternativi trifaza i se disting după perioadă (intervalul de timpț ț

după care tensiunea trece prin aceea i valoare)' respectiv frecven a (numărul deș ț

perioade pe secundă' eprimat în $ertzi' ,z).+urentul alternativ este de oasă

frecven ă atunci c&nd frecven ele sunt p&nă la 10 000,z.+urentul alternativț ț

utilizat în re eaua de alimentare cu energie electrică din ara noastră i dinț ț ș

-uropa este de 0 ,z' iar în de 0,z.e eaua germană a căilor ferateț

utilizează curent alternativ de 1 2/" ,z.+uren ii alternativi de înaltă frecven ăț ț

aung p&nă la c& iva 3,z i î i găsesc utilizarea în te$nica radiofonică.cestț ș ș

lucru î i are eplica ia în faptul că un curent alternativ poate genera un c&mpș ț

magnetic varia#il' curentul alternativ la r&ndul lui fiind generat de către un c&mp

magnetic varia#il av&nd aceea i frecven ă.nsam#lul celor doua că&mpuriș ț

formeaza c&mpul electromagnetic4 acesta se propagă în spa iu cu viteza luminii'ț

adică cu aproimativ "00 000 5m pe secundă' i în acela i timp transmite prinș ș

spa iu energia' su# formă de radia ie electromagnetică.%atorită caracteruluiț ț

periodic' această radia ie se nume te oscila ie electromagnetică' iar datorităț ș ț

asemănării cu deplasarea unei unde de apă se nume te undă electromagnetică.ș

u# denumirea de unde electromagnetice se în eleg toate c&mpurile care seț

propagă su# formă de unde' spa ial i periodic în vid sau în alt mediu' c&mpuriț ș

independente de modul lor de producere i de lungimea de undă' respectiv deș

frecven ă.-le apar întotdeauna atunci c&nd purtătorii electrici de sarcină (înț

special electronii) se deplasează accelerat i ca urmare densitatea curentuluiș

electric se modifică în timp i spa iu.ndele electromagnetice se formează deș ț

eemplu la curgerea curen ilor alternativi de frecven ă înaltă în antene i înț ț ș

circuitele oscilante' ca reflectare a unui dipol $ertzian prin fr&narea electronilor

în c&mpul nucleelor atomice sau prin salturile cuantice ale electronilor în

sistemmele atomice ecitate (emisia de lumină' radia ia infraro ie' ultravioletăț ș

sau ontgen)' respectiv prin salturile cuantice ale protonilor în nucleele atomice


11/19

ecitate (emisia de raze gama).6recven ele lor' respectiv lungimile lor de undă'ț

formează a a*numitul spectru electromagnetic.ș

Principiul de func$ionare al motorului de curentcontinuu

0acă se conectea+ă simultan #o#inele statorului (numit &iinductor" &i ale rotorului (numit &i indus", la o sursă e)ternă decurent continuu, conductorii din în%ă&urarea rotorului vor 'acționați de %orțe electromagnetice ('g ?27"0acă cu$lul de%orțe creat de %orțele electromagnetice este mai mare decâtcu$lul static al ar#orelui rotorului (datorită %recărilor e)istente înlagărele ma&inii" atunci rotorul se $oate $une în mi&care derotație1ceastă mi&care de rotație cre&te $ână în momentul încare cu$lul de+voltat de ma&ină este egalat de cu$lul dinlagăre;n tim$ul rotației rotorului în conductorii acestuia a$artensiuni electromotoare de inducție, deoarece ace&tia se mi&că

în câm$ul magnetic creat de #o#inele în%ă&urării dinstator1ceastă tensiune se mai nume&te &icontraelectromotoare &i are sens invers curentului a#sor#it derotor

Tensiunea electromotoare este $ro$orțională cu >u)ulmagnetic $rodus de inductor, cu numărul de s$ire al rotorului &i

cu turația rotorului;n%ă&urările motorului se conectea+ă la sursade curent continuu, conectarea #o#inelor rotorului &i ale


12/19


13/19

Motoare de curent alternativ

*rinci$iul de %uncționare/âm$ magnetic învârtitor

Cuncționarea motoarelor de curent alternativ se e)$lică$rin noțiunea de câm$ magnetic învârtitorBiniile de câm$ aleacestuia se rotesc în jurul unui a)0e e)em$lu dacă rotim unmagnet în %ormă de 3 în jurul unui a) orientat $er$endicular $edirecția 8- a $olilor săi magnetici, în rotația sa magnetul $oateantrena un ac magnetic a&e+at în %ața $olilor în acela&i sens cu

sensul său de rotațieBa motoarele de curent alternativ care sunt alimentate de

la rețeaua de curent tri%a+ic, câm$ul magnetic învârtitor sedatorea+ă %a$tului că >u)urile magnetice create de #o#inelea&e+ate la @27G una %ață de alta se succed luând valorilema)ime la intervale de tim$ egale succesive, dând ast%elna&tere la un >u) re+ultant care î&i schim#ă mereu orientareaca &i cum s-ar roti ('g ?2?"0acă între aceste #o#ine se

introduce un cilindru de oțel, liniile câm$ului magnetic învârtitor


14/19

vor induce în aceasta curenți de inducție care vor da na&tereunui >u) de inducție/u$lul care se de+voltă între cele două>u)uri va im$rima o mi&care de rotație în sensum câm$ului

învârtitor

ite+a de rotație a câm$ului magnetic învârtitor se

sta#ile&te ast%el să $resu$unem că o s$iră se rote&te între $$erechi de $oli cu o turație de n ture $e minutBa 'ecare rotațiecurentul $rin s$iră î&i schim#ă sensul de atâtea ori câte $erechide $oli sunt;n intervalul de tim$ de @ minut numărul de oscilațiiale curentului $rin s$iră va ' nF$Crecvenț curentului este %E

n∗ p

60 0educem de aici numărul de rotații ale câm$ului

magnetic învârtitor nE 60 f p , numită vite+ă de sincronism

/u ajutorul vite+ei de sincronism n se $ot de'ni cele douăti$uri de motoare de curent alternativ

e numesc motoare sincrone acele motoare ale cărorvite+ă a rotorului este egală cu vite+a câm$ului magnetic

învârtitor


15/19

e numesc motoare asincrone acele motoare a cărorvite+ă a rotorului este mai mică decât vite+a câm$ului magnetic

învârtitor

Transformatorul

Trans%ormatoarele sunt a$arate electrice utili+ate $entrutrans%ormarea curentului alternativ mono sau tri%a+at de oanumită tensiune în curent alternativ de aceea&i %recvență &i de

înaltă tensiuneBa #a+a %uncționării trans%ormatoarelor stă %enomenul

inducției electromagnetice con%orm căruia variația >u)uluimagnetic $rintr-un conductor, $roduce curent electric$ro$orțional cu vite+a de variație (denumit curent deinducție"0acă variația >u)ului magnetic se reali+ea+ă într-o#o#ină alimentată cu curent alternativ (#o#ina sau în%ă&urarea$rimară a trans%ormatorului, mai sim$lu $rimarul", atunci într-oa doua #o#ină stră#ătută de câm$ul magnetic alternativ se$roduce curent electric indus (#o#ina sau în%ă&urarea secundarăa trans%ormatorului sau secundarul"Trans%ormarea are loc cu unrandament %oarte ridicat (AH $ână la AAI", deoarece singura$ierdere de energie în ca+ul curentului alternativ de joasă%recvență o constituie încăl+irea mie+ului de 'er datorităcuren&ilor tur#ionari (curenți Coucault"*rin construcția mie+uluide 'er su# %ormă de tole su#țiri i+olate una %ață de cealaltă(lamele" se $oate mic&ora &i această $ierdere de energieCie untrans%ormator la care este conectat un consumator;n ca+ulideal ($ierderi nule" $uterea a#sor#ită în în%ă&urarea $rimarătre#uie să 'e egală cu $uterea cedată consumatorului $rin

în%ă&urarea secundară 3@[email protected] ($rodusul dintre tensiunea&i curentul de intrareE$rodusul dintre tensiunea &i curentul deie&ire"a$ortul 3@32 de$inde numai de ra$ortul numerelor des$ire ale #o#inelor cu$late inductiv cu mie+ul de 'er ('g @"


16/19

3tili+area $rinci$ală a trans%ormatorului este la trans$ortulenergiei electrice1st%el, trans$ortul $e distanțe mari sereali+ea+ă în condiții tehnice &i economice avantajoase dacătensiunea curentului este cât mai mare/um generatoareleelectrice %urni+ea+ă curent electric cu o tensiune medie, se%olosesc trans%ormatoare ridicătoare de tensiune (la caresecundarul are mai multe s$ire decât $rimarul" care aduccurentul la tensiunile %olosite în rețeaua de trans$ort de înaltă

tensiune;n a$ro$ierea consumatorului, tensiunea ridicată careintră în clădirea trans%ormatorului este trans%ormată în tensiuneredusăTrans%ormatoarele utili+ate în acest sco$ $osedă o

în%ă&urare $rimară cu număr de s$ire mai mare %ață de în%ă&urarea secundară1st%el, în rețeaua ur#ană de distri#uție,se ajunge la tensiunea de 6777 (tensiune medie" care esteredusă încă o dată cu ajutorul trans%ormatoarelor +onale întensiune standard de 227 , res$ectiv ?H7 /hiar &i soneriile

electrice a#sor# energia electrică din această rețeastandardi+ată &i anume $rintr-un alt trans%ormator (de sonerie"care livrea+ă de regulă o tensiune de 4 $ână la @2

Mie+ul de 'er care cu$rinde am#ele în%ă&urări $oate aveadi%erite %orme Cigura 2 $re+intă un trans%ormator cu mie+ ti$cadru închis din 'er, iar Cig ? J un trans%ormator cu manta lacare mie+ul de 'er cu$rinde în%ă&urările $e ramura centrală;nCig 4 se $re+intă un autotrans%ormatorBa acest ti$ constructiv,

cele două în%ă&urări nu sunt se$arate galvanic, el 'ind construit


17/19

$ractic dintr-o singură în%ă&urare0in loc în loc $e această unică în%ă&urare sunt $revă+ute $osi#ilități de conectare ($ri+e",ra$ortul tensiunilor $utând varia în %uncție de modul deconectare1cest trans%ormator este denumit &i trans%ormator

divi+or de tensiuneKo#ina de inducție a instalației de a$rinderea unui motor cu a$rindere $rin scânteie %uncționea+ă du$ăacest $rinci$iu0eoarece acolo tre#uie să 'e trans%ormată otensiune scă+ută intr-una ridicată, tensiunea de a$rindere esteluată din întreaga lungime a în%ă&urării1cest ti$ detrans%ormator nu tre#uie totu&i utili+at la sonerii sau la jucăriileelectrice ale co$iilor

Trans%ormatoarele de $utere mică sunt e)ecutate catrans%ormatoare atmos%erice, la care în%ă&urările &i mie+ul sunt

înconjurate com$let de aer ca mediu de răcire &ii+olantTrans%ormatoarele de $utere sunt construite de cele maimulte ori ca trans%ormatoare cu uleimie+ul &i în%ă&urările suntcom$let imersate în ulei de trans%ormator ce are rol de i+olator&i de mediu de disi$are a căldurii re+ultate din $ierderile desarcină*entru aceasta, în trecut era utili+at #i%enil $oliclorurat

(*/K", dar deoarece la tem$eraturi de circa 2L7G / aceastăsu#stanță $oate %orma com$u&i e)trem de to)ici, în $re+ent


18/19

este înlocuită cu alte su#stanțe igni%uge (uleiuri siliconice, ca dee) *olidimetil-silo)an"

Transportul si distributia energiei electrice

=dată $rodusă, energia electrică tre#uie să ajungă lautili+atorul 'nal 'e el industrial sau casnic *entru aceasta, eaeste trans$ortată &i distri#uită

Trans$ortul energiei electrice se e%ectuea+ă la tensiuni maimari decât cele la care a %ost $rodusă 1ceasta se reali+ea+a culinii electrice de tensiune medie(@777-?5777", naltă (?5777-477777" &i %oarte naltă ($este 477" Trans$ortul se re%eră lamodul n care curentul electric ajunge de la centrală la stațiaelectrică de intrare n localitate sau într-un mare o#iectivindustrial

1ceasta se %ace $rin intermediul liniilor electrice care $ot 'aeriene sau su#terane lementul $rinci$al &i comun îlconstitiue conductoarele(Nca#lurileO" $rin care circulă curentul

;n ca+ul liniilor aeriene conductoarele sunt susținute destâl$i, 'ind sus$endate $e ace&tia cu ajutorul unor elementei+olatoare(rău conducatoare de electricitate"

Biniile electrice aeriene sunt ie%tine &i u&or accesi#ile în ca+de de%ectare, dar ocu$ă s$ații mari &i sunt $ermanent su$use


19/19

acțiunii directe agenților atmos%erici &i $oluanți($reci$itații,vânt, su#stanțe corosive, $ra%, chiciură etc"

;n ca+ul liniilor su#terane, conductoarele sunt legate intre

ele, 'e $rin a&a-numitele Ncutii de înnădireO, 'e $rin Ncutii dederivațieO, în %uncție de numărul de ca#luri ce se rami'că dinaceste $uncte de legatură

Biniile electrice su#terane au avantajul de a nu stricaas$ectul estetic al locurilor $e unde trec, nu $re+intă $ericolulelectrocutării $rin atingere &i au sigurață mai mare în%uncționare Totu&i sunt scum$e &i greu accesi#ile în ca+ul unorde%ecțiuni le se %olosesc mai mult la traversarea cursurilor dea$ă, la legături su#marine, în munți &i $e su# căile %erate0istri#uția energiei electrice re$re+intă dirijarea acesteia către'ecare consumator în $arte, $ornind de la stații electrice, $rinlinii de joasă tensiune(su# @777 "

Begătura dintre o clădire &i rețeaua electrică se nume&te#ran&ament 0e aici, energia electrică intră în ta#lourile cucontor, de unde sunt alimentate mai de$arte cu energieelectrică, circuitele de iluminat &i de $ri+e

%i&liogra'e:

@nciclo$edia Tehnică .lustrată - ditura Teora2/om$endiu de '+ică J ditura Ptiinți'că &i

nciclo$edică?htt$sQQroRii$ediaorg4htt$sQQeeolianaRord$resscom5 Ci+ică clasa a -aJ ditura /orint

Producerea Și Transportul Energiei Electrice Vol 2

Documents

Transcript of Producerea Și Transportul Energiei Electrice Vol 2