PROCESE DECIZIONALE SI SOLUTIONAREA AMIABILA A DISPUTELOR

Cap. 1

Factorii ce influenteaza procesele de luare a deciziilor

1. Factorii perceptuali si de personalitateOrice decizie, la orice nivel, este rezultatul modului in care participantii in procesul de

luare a decziilor inteleg realitatea, a modului in care acestia interpreteaza informatiile ce le sunt aduse la cunostinta pe diverse cai si a modului in care ei filtreaza prin prisma propriilor personalitati, valori, credinte, doctrine si ideologii. Ca urmare, orice decizie este dependenta de imaginea pe care participantii la procesul de luare a deciziilor si-o fac asupra realitatii.

Imaginea

Oamenii actioneaza si reactioneaza in functie de imaginea pe care si-o fac despre situatia in care se gasesc, despre chestiunea pe care trebuie sa-I gaseasca o rezolvare. Prin imaginea intelegem:

Perceptie – configurare mentala a dimensiunilor si caracteristicilor obiectului, faptului sau situatiei in cauza; ea se construieste in mod direct, in baza informatiilor pe care omul le primeste prin intermediul simturilor sale, si, ca atare, este dependenta de limitele fizice impuse de acestea;

Evaluarea – analiza situatiei in termeni de bine sau rau, prietenie sau ostilitate sau valoare, cu alte cuvinte, raportatrea in termenii unor judecati de valoare la o situatie data;

Semnificatie – asocierea unui inteles anume unei situatii date, precum si valorizarii acesteia; ea reprezinta intelesul pe care oamenii il dau obiectelor, faptelor sau situatiilor cu care se confrunta.

Ca urmare, ceea ce factorii de decizie iau in considerare nu este realitatea propriu-zisa, ci imaginea pe care o construiesc despre aceasta realitate; aceasta imaginea se realizeaza prin perceperea dimensiunilor si caracteristiciilor situatiei reale, prin evaluarea acesteia in termenii unei judecati de valoare si prin asocierea unei semnificatii, adica a unui inteles anume fiecarei situatii in parte.

Atitudinile

Atitudinile

Atitudinile pot fi in general descrise ca afirmatii evaluative asupra unor obiecte, fapte sau situatii, ce pozitioneaza factorii de decizie fata de respectivele eobiective, fapte sau situatii in termeni de bine sau rau, prietenie sau ostilitate, incredere sau neincredere. In orice situatie, factorii de luare a deciziilor opereaza in interiorul unui cadru de asumptii evaluative cu privire la situatia data, la actiunile celorlalte parti implicate in proces, sau a tertelor parti asupra carora decizia luata urma sa aiba impact

In procesele de luare a deciziilor, pot exista informatii cuprinzatoare cu privire la capacitatiile reale de actiunea sau reactiune a celorlalti; factorii de decizie insa trebuie sa ia in considerare si intentiile acestora, iar aici se creaza suficient spatiu pentru interpretari eronate, provenind din atitudinile de tip ostil, de neincredere sau, dimpotriva de excesiva incredre.

Valorile

Valorile reprezinta standarde in baza carora sunt judecate actiuniile proprii si ale celorlalti si servesc ca fundament al latitudiniilor. Ele sunt rezultate ale educatiei, social;izarii, indoctrinarii si a experientelor personale, fiind un criteriu de evaluare al propriilor actiuni sau ale altora, oponenti sau recipienti deopotriva.

Valorile nu prescriu un anumit tip de decizie intr-o situatie data, dar stabilesc atitudiniile cu privire la situatiile cu care se confrunta factorii de luare a deciziilor, creionand potentiale obiective si servind ca justificari ale anumitor decizii. Valorile nu determina, deci, in mod direct, o anumita decizie intr-o situatie data, dar sunt utilizate ca ghid al deciziilor si actiunilor luate, respectiv, intreprinse.

Credintele

Credintele pot fi definite simplu ca propozitii considerate aprioric adevarate, chiar fara a putea verifica valoarea lor de adevar. Ele constituie fundamentul miturilor nationale si al ideologiilor si sunt extrem de dificil de chestionat. Nationalismul se construieste pe baza acestor credinte non- verificabile si este unul din factorii ce influenteaza consistent procesele decizionale in intreaga epoca moderna si contemporana.

Doctrinele si ideologiile

Doctrinele pot fi in mod obijnuit definite ca un set de credinte care au ca scop explicarea realitatii si care, de obicei, prescriu obiectivele actiunii politice. Obiectivele cuprinse in doctrine sunt puse sub forma de slogane. La randul lor, ideologiile pot fi privite ca fiind un set coerent de doctrine.

Carl Friederich defineste ideologia ca fiind un corp coerent de idei privitoare la mijloacele practice de schimbare, mentinere, reformare sau distrugere a unei ordini socio-economice date.

Doctrinele si ideologiile reprezinta astfel cadrul intelectual prin care factorii de decizie observa, inteleg si semnifica realitatea.

Analogiile

Orice factor de decizie incearca sa inteleaga un fenomen prin intermediul analogiilor. Analogia se poate definii ca fiind compararea unei situatii prezente, inca prea putin intelese si analizate, cu situatii anterioare prin care factorii de decizie ao fost confruntati, situatii similare celei prezente, in scopul unei mai limpezi intelegeri a celei din urma. Analogie inseamna a analiza o anume situatie nu in termenii proprii caracteristici si elementele componente, ci prin raportarea sa la o lata situatie similara, anterioara, ale carei caracteristici sunt deja cunoscute, catalogate, evaluate si bine intelese.

Personalitatea

In ceea ce priveste personalitatea factorului de decizie, exista cateva elemente ce trebuiesc luate in considerareca avand o potentiala influenta majora asupra proceselor de luare a deciziilor, dincolo de cele deja descrise mai sus. Este astfel vorba despre:

- Abilitatiile necesare unui factor de decizi pentru ca acesta sa actioneze coerent, sa ia deciziile adecvate situatiei cu care se confrunta in mod eficient si cuprinzator;

- Trasaturile de caracter care predispun factorul de decizie la un anumit comportament in anumite conditii;

- Trasaturi patologice ale caracterului factorului de decizie.

Ca o concluzie il vom cita pe K.J. Holsti, care sublinia: “factorii de decizie percep caracteristicile relevante ale situatiile din mediul domestic si international. Acestea ofera atatat oportunitati cat si constrangeri, precum si situatii ce cer raspuns sau initiativa. Dar definitia data situatiei este colorata de imagini, atitudini, valori, doctrine, ideologii si importanta. Factorii de personalitate pot afecta si ei definirea situatiei, dar ei sunt relevanti in mod specific in determinarea dispozitiei indivizilor cu privire la tipuri particulare de raspuns; in conturarea felului in care acestia calculeaza riscurile, avantajele si costurile; in sensibilizarea lor fata de interesele si perspectivele celorlalti jucatori. Odata alegerile facute si implementate, vor exista feed-back-uri domestice si internationale. Politicile se pot schimba sau nu. Din nou, factorii perceptualisi de personalitate pot intra in explicarea situatiei. Unii factori de decizie pot face necesarele ajustari; altii se vor identifica puternic cu scopurile, angajamentele si alegerile lor initiale, si le vor sustine chiar si atunci cand vor exista dovezi covarsitoare ca ele duc la dezastru”.

2. Factorii interni (domestici)

Influenta acestei categorii de factori asupra proceselor de luare a deciziilor porneste de la un set de asumptii standard, considerate general valabile in spatiul politic contemporan. Astfel se considera ca statul si institutiile publice au obiective generale, strategice, asigurarea securitatii si prosperitatii populatiei; aceste obiective deriva dintr-o suma de evolutii de natura istorica si ideologica.

Caracteristici geografice si topografice

Nevoile de securitate, potentialul economic si configuratia socio-opolitica depind de caracteristicile geografice si topografice ale statului. O chestiune majora ce are un impact semnificativ asupra proceselor decizionale la nivel statal este chestiunea resurselor. Resursele nu sunt distribuite in mod proportional in lume. Unele state sunt bogate prin insasi natura teritotriului si a resurselor existente pe acesta; altele, dimpotriva, sufera din cauza lipsei anumitor resurse. Nu trebuie cazut insa intr-un determinism geografic, prezenta sau absenta resurselor nu explica nici nu justifica pe deplin un anumit tip de decizie.

Atributele nationale

Prin atribute nationale intelegm acele caracteristici generale ale statului ce il definesc aparte in peisajul international, ii contureaza identitatea si intaresc deciziile politice cu precadere in anumite directii particulare. Dintre aceste atribute putem releva ca semnfificative urmatoarele:

Dimensiunea teritoriului; Dimensiunea populatiei; Performanta sistemului economic; Nivelul de dezvoltare economica.

Secolele modernitatii ne demonstreaza ca marile puteri sunt mai dispuse sa utilizeze forta in urmarirea si promovarea interesului national decat statele mici si mijlocii.

- Cu cat mai mare si mai dezvoltat statul, cu atat mai mare este puterea de care dispune;

- Cu cat mai mare este puterea unui stat cu atata mai diverse vor fi obiectivele sale;- Cu cat mai diverse interesele de aparat cu atat mai mari sansele de a fi implicat in

conflict cu alte state;- Statele mari puteri isi aroga responsabilitati speciale in crearea regulilor sistemului

international si in impunerea lor.

Structura guvernamantului

Distingem doua tipuri generale de sisteme politice:

Autoritar – sunt toate sistemele politice nedemocratice, fieca ca ele oncentreaza puterea in mana unui singur om (dictaturile) sau in spatiul unui grup (oligarhiile). Acest tip de sistem politic contine, prin insasi distributia puterii politice, putine constrangeri asupra factorului de decizie, acesta, neavand de dat explicatii nimanui pentru deciziile luate si neavand a tine cont de opiniile recipienilor (populatiei).

Democratic – acest tip de sistem politic se divide, la randul sau in trei categorii:o Pentru sistemele politice ce constau din grupuri aflate la putere (partide).

Cel mai relevant expemplu este cazul Marii Britanii, unde primul ministru

controleaza guvernul (executivul) prin pozitia sa, dar si Parlamentul (legislativul), prin conditia sa de lider al partidului dominant in Camera Comunelor (atunci cand guvernul este majoritar). Ca urmare, primul ministru al unui guvern majoritar in Marea Britanie controleaza ambele puteri, executiva si legislativa, si dispune astfel de o larga libertate de decizie si actiune.

o Pentru sistemele politice ce constau in coalitii de grupuri, deciziile se iau prin negociere inter-grup, paleta de alternative este mai ingusta, aflata la intersectia dintre cercurile de interese ale grupurilor. Este cel mai adesea cazul demacratiilor europene continentale, unde guvernele sunt rareori unicolore, ele formandu-se de obicei prin alianta dintre mai multe partide.

o In cadrul sistemelor politice formate din multiple grupuri autonome – in acest caz, exemplul ideal il constituie Statele Unite, unde, in afara de cele doua puteri constitutionale (executiva si legislativa) dispunem de grupuri de interes, de grupuri de lobby, precum si de guvernele statelor componente ale Uniunii. Ca urmare, decizia politica este rezultatul unor negocieri multilaterale extrem de complexe, fiind imposibil unui singur centru de putere sa-si impuna punctul de vedere intr-un mod absolut.

Filozofia regimurilor politice

Kissinger imparte regimurile in: charismatic-revolutionare, precum cele ale lui Hitler, Castro, Nasser, Milosevic etc; si birocratic-pragmatice, care ofera un spectru mai larg de alternative datorita lipsei de constangeri de natura ideologica sau personala.

Ideologia ce sta la baza regimurilor charismatic-revolutionare contine ca un dindicator de politici ideea de schimbare, de revolutie in plan international si national. Regimurile charismatic-revolutionare isi propun, in general, sa schimbe realitatea prezenta in functie de prescriptiile si viziunea integrala a ideologiei ce le defineste.

Regimurile birocratic-pragmatic sunt regimuri in care rezultatele depind mai mult de puterea de persuasiune a actorilor implicati in procesul luarii deciziilor. Alte caracteristici ale acestui tip de regimuri sunt reactivitatea fata de probleme externe si interne, posibilitatea rezolvarii oricarei probleme prin munca si negociere, si o puternica diviziune a muncii cu o ampla specializare, care duce la o sporita capacitate de analiza si de productie a alternativelor.

Opinia publica

Influenta opiniei publice asupra deciziilor politice ale guvernelor este o problema de discutat si depinde de:

Gradul de informare si de educatie la nivel general al opiniei publice; Gradul de militantism si de participare a opiniei publice la procesul decizional

institutional si guvernamental; Imaginea pe care opinia publica si-o formeaza asupra problemei in discutie.

3. Factori externi (internationali)

Este important de mentionat ca nu exista o explicatie monocauzala a unei actiuni sau a alteia, ratiunile acestora stand sub influenta combinatiilor intre toate cele trei categorii de factori de luare a decizilor.

Structura sistemului international

Structura sistemului international se defineste sintetic ca reprezentdand modul in care puterea este distribuita in cadrul sistemului international si ca mod in care actorii scenei internationale se pozitioneaza unii fata de altii.

Tipul sistemului:

In cadrul sistemului bipolar, nu exista actori neutrii, fie de-o parte, fie de cealalata, toti actorii scenei internationale trebuind sa-si aprecieze pozitia in conflict si loialitate fata de unul sau altul dintre polii de putere ai sistemului. Odata precizata aceasta loialitate, de bunavoie sau sub amenintare, actorii nu o pot schimba in functie de propria vointa, astfel incact libertatea de actiune a factorilor nationali de decizie este restransa, deciziile si actiunile lor trebuind sa respecte termenii loialitatii de bloc.

In cadrul unui sistem difuz functioneaza o balanta d putere multipolara, care ofera statelor posibilitatea unor politici mai flexibile si o mai larga libertate de decizie si actiune. Aliantele si coalitiile ce se formeaza in cadrul unui astfel de sistem sunt relaxate, statele putand sa-si modifice loialitatile si sa se pozitioneze conjunctural, in functie de interesele lor nationale de moment, nu numai de cele strategice de lunga durata.

Distributia puterii in sistem:

Intr-un sistem unde exista discrepante mari intre puterea statelor, statele mici nu au sansa de a-si impune problemel lor in atentia marilor puteri, si nu au ca atare decat posibilitati limitate in a-si promova interesele nationale.

Politici si actiuni ale celorlalte state

In majoritatea cazurilor, guvernele raspund actiunilor altor guverne, mai precis raspund actiunilo altor guverne care sunt percepute a avea un impact asupra intereselor, principiilor sau preferintelor guvernului respectiv. Intr-un sistem international al interdependentelor multiple si complexe, actiunile fiecarui stat, chiar si a celor mai insignifiante pe are internationala, au efect asupra proceselor de luare a decizilor din toate celelalte state din sistem, cu atat mai mult asupra marilor puteri ce au, prin definitie, interese globale. In acelasi timp, statele raspunde la provocarile venite din mediul intern al altor state, nu doar la politicile lor guvernamentale oficiale.

Opinia publica internationala

Opinia publica internationala reprezinta convergenta opiniilor publice nationale. Aceasta convergenta se poate realiza in trei moduri:

Opinia publica internationala poate aparea ca rezultat al convergentei punctelor de vedere exprimate de reprezentantii calificati ai diverselor colectivitati sau guverne nationale, interventii in conferintele internationale si prin rezolutiile din cadrul diplomatiei parlamentare.

Opinia publica internationala poate rezulta din concordanta spontana a opiniilo publice nationale vis-à-vis de o problema specifica,concordanta operationalizata prin sondaje.

Opinia publica internationala poate fi privita ca reultata al convergentei, spontana si foarte limitata in timp, determinata de militantismul politic si ideologic.