Metode si Procedee Tehnologice - Cursuri

Procesarea prin electroeroziune

Principiul procesarii prin electroeroziune

Electroeroziunea sau eroziunea electrica este un procedeu de prelucrare in care materialul ce trebuie indepartat de pe obiectul de prelucrat este indepartat prin actiunea repetata a unor descarcari electrice.

In procesul de electroeroziune, piesa de prelucrat trebuie sa fie conductoare electric.

Ea este conectata la una din bornele sursei de alimentare, formand electrodul-piesa.

Cealalta borna a sursei de alimentare este conectata la cealalta a bornei de alimentare, numita scula.

Cei 2 electrozi sunt cufundati intr-un mediu electric lichid.

Intre cei 2 electrozi se creaza un camp electric a carui intensitate creste in timp.

Cand intensitatea campului electric atinge o anumita valoare, rigiditatea dielectrica este strapunsa ceea ce duce la declansarea unei descarcari electrice insotita de scantei.Descarcarile electrice sunt localizate in spatiul denumit interstitiu activ delimitat de electrodul scula si suprafata piesei de prelucrat.

In zona de lucru se dezvolta temperature ridicate intre 20-30 mii gr. K.Aceste descarcari electrice intre electrod si piesa determina un proces elementar de eroziune in formarea craterelor de eroziune prin topirea, evaporarea si expulzarea locala a materialului.Descarcarile prin scantei electrice sunt de scurta durata, producandu-se energii mari pe suprafete foarte mici; sa nu se confunde cu arcul electric care se produce pe suprafete mari cu durate mari de timp.Alegand in mod corespunzator durata impulsurilor electrice, polaritatea electrozilor se poate dirija procesul astfel incat eroziunea sa fie maxima la electrodul piesa.Ex: Pt. Impulsuri cu durate de ordinul microsec. si conecterea piesei la anod, eroziunea la piesa poate sa ajunga la 99,5%.Pe durata descarcarilor electrice in lichidul dielectric au loc procese chimice ireversibile care conduc la modificarea rigiditatii electrice, a spatiului dintre electrozi ceea ce impune circularea fortata a lichidului dielectric in interstitiul activ.

Evacuarea produselor eroziveMentinerea prin avansul electrodului, a distantei dintre scula si piesa de prelucrare conduce la copierea formei electrodului in piesa sau la decuparea unor profile complexe cu ajutorul unui electrod filiform. Parametrii care permit controlul cantitatii de material erodat sunt: -intensitatea curentului de descarcare;

-durata si forma impulsurilor;

-perioada de repetitie a impulsurilor;

-lichidul dielectric(ulei de transformator, petrol, apa deionizata, alcool); -materialul electrodului scula.Se utilizeaza pt. acesti electrozi: cupru electrolitic, aliaje Cu-Cr, aliaje Cu-grafit.Prelucrarea prin electroeroziune este aplicata la: stante, matrite, pt. prelucrarea pieselor dure si extradure.

OBS! Materiale prelucrate prin electroeroziune nu sunt influentate de tensiuni interne.Se evita deformarea piesei in timpul prelucrarii.

Echipamente de prelucrare prin electroeroziunePrezinta o larga diversitate constructiva si functional.

Aceste echipamente se impart in:

-echipamente de electroeroziune cu electrod masiv;

-echipamente de electroeroziune cu electrod filiform.Echipamente de electroeroziune cu electrod masiv

Se foloseste la operatia de prelucrare eroziva cum ar fi: debitarea, rectificarea.

Structura tipica este:

-sistemul de reglare si pozitionare a electrodului;

-sistemul de filtrare si automatizare;

-sistemul de filtrare si controlul dielectric.

Masina de prelucrare are urmatoarele functii principale:

-sustinerea, fixarea si pozitionarea electrozilor;

-asigurarea parametrilor cinematici pt. pozitionarea si deplasarea rapida a electrodului.

Elementele constructive ale masinilor de prelucrat seamana cu dispozitivul de la masinile clasice, avem in plus:

-cuva de prelucrare care contine lichidul dielectric;

-elementul de conectare;

-generatorul de impulsuri, asigura generarea impulsurilor de parametrii, amplitudine, forma, intensitate a procesului de prelucrare;

-controlul parametrilor impulsurilor de curent in interstitiul de lucru.

Sistemul de reglare automata a interstitiului activ asigura controlul si stabilitatea pozitiei relative electrod-piesa de prelucrat.

In raport cu valoarea optima stabilita in functie de conditiile specifice ale prelucrarii: astfel in cazul operatiei de degrosare, aceasta distanta are valoarea de 100m; daca avem operatia de finisare, distanta este de 10m.

OBS! Controlul distantei optime dintre electrod si piesa nu se face printr-o masurare directa a spatiului ci indirect prin evaluarea rigiditatii dielectrice a lichidului in zona de lucru.Datorita prelevarii de material de pe suprafetele active ale electrodului si obiectului de prelucrat, mentinerea interstitiului impune o miscare bine controlata a vitezei de avans, avand valoarea 0,01...1mm/min.

Sistemul pt. controlul lichidul dielectric are urmatoarele functiuni:

-asigurarea unei circulatii continue a lichidului dielectric prin cuva de prelucrare;

-mentinerea constanta a nivelului lichidului de prelucrare;

-reconditionarea lichidului dielectric prin filtrarea impuritatilor si termostatare;

-instalarea electrica de comanda si reglare si automatizare are urmatoarele functii principale:

*alimentarea cu energie electrica a circuitului de forta de comanda, de masura;

*controlul functiilor sistemului de reglare automata a interstitiului activ;

*realizarea programului impus prin blocul de programe.

Principiul de lucru a determinat constructia de masini de prelucrare utilizeaza calculatoare de proces implementate cu algoritm corespunzator de lucru.

D.p.d.v. a cinematicii sistemului avem masini cu sistemul de prindere al electrodului deplasabil pe verticala masa de lucru fiind deplasate in plan orizontal si masina la care electrodul se deplaseaza in cele trei plane, masa fiind fixa sau deplasabila numai in plan vertical.

Echipamente de electroeroziune cu electrod filiformPt. a nu se produce eroziunea firului acesta este antrenat pe vertical de un set de role.Pt. a se putea decupa conturul dorit, masa de lucru a masinii asigura o miscare relativa in planul xy orizontal.Electrodul filiform este realizat de obicei din sarma de cupru neizolata cu diametrul 0,02...0,3mm si executa o deplasare verticala de la 12-130mm/s.

Deoarece interstitiul de lucru este mic iar taierea in urma firului ingusta este absolut necesara evacuarea continua a particulelor prelevate in acest sens, lichidul dielectric se introduce in interstitiul de lucru cu ajutorul unui ajustaj sub forma unui jet sub presiune.

Echipamentele de prelucrare prin electroeroziune prin electrod filiform prezinta aceleasi blocuri functionale ca si echipamentele cu electrod masiv.

Aplicatii ale electroeroziunii

Dezvoltarea tehnicilor de prelucrareprin electroeroziune a dus la realizarea unor echipamente din ce in ce mai performante.Prin electroeroziune se pot realiza toate prelucrarile efectuate prin procedee clasice: gaurire, debitare, filetare, rectificare.

Principalele aplicatii:

-fabricarea sculelor, SDU, matritelor, stantelor; -realizarea de gauri si microgauri, forme si profile;

-realizarea suprafetelor de forme complicate; -prelucrarea materialelor dure, extradure sau de plasticitate ridicata;

-scoaterea sculelor rupte.In industria electrotehnica se executa matrite pt. ambutisare, stantare;

-durificare a suprafetelor; -taierea electroeroziva pt. materiale dure, ultradure.

Prelucrarea electrochimica a materialelorPrincipiile prelucararii electrochimice

Prelucrarea electrochimica a metalelor se bazeaza pe fenomenul de electroliza ce apare la trecerea curentului electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi. -electrozii sunt cuplati la sursa de curent continuu.

Prin trecerea curentului electric are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra anodului si depunerea de metal pe catod.Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza pe fenomenul de dizolvare anodica adica indepartat de matal prin actiunea curentului electric piesa de prelucrat fiind anodul.Aceasta metoda de prelucrare se foloseste pt. prelucrarea unor metale cu rezistenta mecanica mare apoi realizarea unor echipamente complexe care nu se pot realiza prin procedee clasice; -lipsa tensiunilor interne.ANOD

A-e=A OH-e=OH

Me-e=Me+

OH+OH=H2O+O

CATOD

B++e=B

H++e=H

H+H=H2 se evapora Me++e=Me se depune

Conductivitatea electrica a solutiei electrolitice se datoreaza asocierii electrolitice si aparitiei de sarcini electrice sub forma de ion negativ si ion pozitiv.A si B+ sub influenta campului electric ce se stabileste in baie ionii se vor deplasa spre electrozii de semn contrar unde vor pierde sarcinile electrice, neutralizandu-se, solutia fiind apoasa se disociaza si molecule de apa cu ionii H si ion de OH la fiecare electrod se pot desfasura simultan 3 tipuri de reactii.Pt. utilitate practica, procesul de electroliza este astfel condus incat sa fie favorizate numai acele reactii care corespund scopului propriu.Ex: Pt. efectuarea de prelucrari prin eroziune electrochimica pt. acoperiri galvanice favorizand reactia de depunere. Tehnologia prelucrarii electrochimice

Stabilirea relatiilor intre parametrii electrici si anume:tensiune,curent,rezistivitate si tehnologie.

Viteza de avans,masa de metal corodat se stabilesc pe baza legilor electrozi.

In procesul de prelucrare anodul la piesa,catodul la electrod si distanta dintre electrod si piesa.In procesul electroliza se copiaza forma electrodului in piesa de prelucrare.Densitatea de curent J=I/A[A/mm2]=20..200A/cm2.

Tensiunea intre electrolizi este mica U=[5/20]v.

Viteza de avans a sculei este mica de la 1-5mm/min

Viteza de dizolvare a materialului piesei depinde de rezistivitatea electrodului,de tensiunea aplicata de forma geometrica si dimensiunea sculei si de viteza de evocare a particulelor erodate.

-rezistivitatea

R=l/S

Electrodul este stabilit in functie de materialul de prelucrat si indeplinirea urmatoarelor conditii:

-buna conductibilitate electrica;

-stabilitatea chimica si electrochimica;

-toxicitate redusa;

- coroziuneminima

In spatiul dintre electrozi,electrolitul este pompat cu o viteza de 30-60m/s pt a curata zona respectiva.

Cel mai utilizat electrolit NaCl-10%

Ambele elemente trebuie sa fie conductoare electrice.

Electrodul scula trebuie sa conduca electricitatea si sa reziste la eroziunea chimica a electrolitului. Nu trebuie sa aiba duritate mare.Comparativ cu cu electroeroziunea aici nu avem deformare a electodului.

Dirijam reactia-depunere

Stabilirea parametriilor electrici si tehnologici,materialul erodat se face pe baza legii m=K*I*t

Masa e dependenta de curent de timpul cat tine electroliza,dar din cauza pierderiilor de energie din electrolit ,cantitatea de materie e mai mica decat cea teoretica.

Tehnologii bazate pe prelucrari electrochimice

Se caracterizeaza prin productivitate ridicata ,insa precizia de prelucrare nu este determinata numai de precizia utilajelor tehnologice si este determinata si de modul de elaborare a procesului de prelucrare.

In precizia de prelucrare poate fi redusa prin viteza de prelucrare a electrodului,timp de lucru,procesarea cu valori reduse a interstitiului de lucru,adoptarea controlului tensiunii si utilizarea unor forme adecvate ale curbei curentului de prelucrare.

Domenii principale in care se utilizeaza:

-constructia masiniilor hidraulice;

-constructia masinii aerospatiala;

-realizarea matritilor,a stantelor;

Principalele operatii:

1)GAURIREA,se utilizeaza pt.executarea de alezaje fine,profile de diverse forme in care tehnologiile clasice nu fac fata.Alezaje:conice,alte profile,electrodul scula avand forma cavitatii ce se doreste obtinuta.

UTILIZARE

Matritele de extrudere,obtinerea gauriilor in palete de turbina,erodarea sculelor rupte la prelucrare.

2)STRUNJIREA electrochimica se aplica pieselor cu suprafata revolutiei la exterior.Piesa care trebuie prelucrata se roteste in jurul axei si prelucrarea se face printr-un electrod exterior.Acesta se aplica la materialele dure,extradure si la magnetii permanenti.

Obt.suprafetei complexe=>obt.......... electrodului si imprimarea piesei dorite.

Matritele de stantat,insigne,rectificare electrochimica=>atunci cand urmarim obtinerea unor rugozitati bune(0,1-0,5mium)

=>rectificarea suprafetelor plane ,profilate;

=>debitarea electrochimica;

=> electrochimica=>pt.eliminarea stranturiilor de oxizi.In acest caz putem face o...........anodica,catodica

Prelucrarea prin ultrasunete

Ultrasunetele sunt oscilatii mecanice din gama ultrasunetelor acustice cu frecventa 1600-1010Hz

Aplicatiile bazate pe ultrasunete foloseste frecvente de la 20KHz/10MHz.

Se bazeaza proprietatiilor particulare ale ultrasunetelor care sunt:

-lungimea de unda redusa

-acceleratii mari imprimate particulelor mari

-posibilitatea de dirijare a unui fascicul ingust in directia dorita

-posibilitatea concentrarii si focalizarii energiei acustice intr-un spatiulimitat.

Principalele efecte care determina schimbari permanente ssi utilizate in structura mediului,unde se propaga ultrasunetele si care stau la baza proceselor de prelucrare ultrasunete sunt:1)Efecte mecanice=>datorate faptului ca metalele se comporta neliniar sub actiunea ultrasunetelor.Avem o inmuiere acustica care se manifesta prin reducerea tensiunii statice necesare deformarii plastice a metalului odata cu cresterea densitatii energiei acustice.

Ultrasunetele au acelasi efect ca si energiei termica reducand limita de curgere a materialelor respective si este mica.

La celalaltpol se gaseste durificarea acustica prin actiunea ultrasunetelor.Aceste fenomene=>din modificarea tensiunii interne a materialului,operatia fiind posibila prin colerarea dintre eneria aplicata si deplasarea dislocatiilor de material.

2)Efectele termice=>datorate absortiei prefedentiale a energiilor ultrasonore in mediul in care se propaga ultrasunetele.Aceste efecte termice apar in zona de separare a cristalelor,in zonele cu dislocatii in reteaua cristalina,la limita de separare din 2 medii diferite.

Efectele termice sunt cauzate de frecarea relativa=>o incalzire localizata proportionala cu intensitatea acustica si cu timpul de activare.

3)Cavitatea acustica=>apar in medii lichide produse de ultrasunete suficient de intense,se formeaza bule sau cavitati gazoase ca rezultat al ruperii lichidului sub compresia si destinderiile rapide cauzate de propagarea undelor ultraacustice.

Aceste cavitati contin vapori din lichidul respectiv,si au o viata f scurta si prin implozie produc socuri mecanice si termice importante i lichidul respectiv.

4)Efecte chimice=>determinate de faptul ca propagarea ultrasunetelor prin medii lichide favorizeaza intensificarea activitatii chimice=reactia de reducere,de polimelizare,hidroliza apei.

Obs!S-a instalat ca activitate ultrasonica poate provoca unele reactii chimice care i conditii normale nu au loc.

5)Efectele biologice=>apar la propagarea undelor ultrasonice prin sisteme biologice:ultrasunetele pot avea efecte pozitive biologice(terapeutice)sau negative =>distrugerea microorganismelor,pot produce leziuni.

Mijloace de producere a ultrasunetelor

1)Generarea ultrasunetelor pe cale aero sau hidrodinamica

Functioneaza pe principiul unor cavitati rezonante functioneaza la frecvente mici(5-20KHz)la flancul intrerior al sunetului(nu depasesc 100W).La ridicarea frecventei dimensiuniile cavitatiilor trebuie sa se reduca dar scade si puterea sensibila.

2)Generarea de ultrasunete pe cale ionicaSe realizeaza cu ajutorul unui gaz ionizat care se supune intr-un camp alternativ cu frecventa ultrasonica.Se bt.ultrasunetele pana l a 40KHz.

3)Generarea de ultrasunete pe cale electrochimica

Prin aceasta metoda se produc ultrasunete pe calea tip difuzor prin care membrana este inlocuita cu un bloc metalic.

Obtinem=>oscilatii

4)Generarea de ultrasunete prin efect magneto-strictivAceasta metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale magnetice,feromagnetice de a se contracta sau dilata sub actiunea unui camp magnetic alternativ variabil.

Orice deformatie(intindere-compresie)a materialului feromagnetic plasat in campul magnetic produce o variatie a fluxului magnetic care il traverseaza.Acest efect sta la baza producerii ultrasunetului.

Materialele utilizate pt.generarea ultrasunetelor:

-Tranzductoare se fac din aliaj Fe-Ni,ferite speciale.Obtinem sunete pana la 400KHz si cu puteri de ordinul sunetelor de W.

Obs!Randamentul acestor generatoare ose obtine atunci cand frecventa de excitatie este egala cu frecventa de rezonanta a materialului fictiv.

5)Generarea de ultrasunete pri efect piezo-electric

Metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale piezo-electrice de a se deforma sub actiunea campului electric.Aplicarea unei tensiuni electerice la 2 fete opuse ale unui cristal piezo-electric produce deformari mecanice.(compresiui sau expansiuni)efectul numindu-se efect piezo-electric invers.

Reciproc Aplicarea unor deformari mecanice produce sarcini electrice la suprafata cristalului(efect piezo-electric direct)

Efectul piezo-electric invers se foloseste la generarea de ultrasunete.

Efectul piezo-electric direct se foloseste detectarea ultrasunetelor.

In practica acelasi cristal poate fi :emitator si receptor

Substante:sare Seignette,sulfatul de natriu,titanatul de bariu.

Variatiile produse prin acest efect pot ajunge pana la ordinul Mhz.

Principiu prelucrarii cu ultrasunete

Prelucrarea dimensiuniilor cu ultrasunete foloseste efectele unor particule abrazive activate de oscilatii ultrasonore ale sculei de lucru.Sunt utlizate 2 medode:

-prelucrarea ultrasonica cu suspensie abraziva;

-prelucrarea abraziva cu scula abrzaiva;

Energia cinetica de vibratie a sculei este trasmisa prin intermediul granulelor abrazive libere prezente in suspensia licida in interstiul de lucr care bombardeaza materialul supus prelucarii.Mecanismul prelevarii de material este actiunea combinata si simultana a unor efecte care poarta denumirea de eroziune-abraziv-cavitational.

Transmiterea energie cinetice de la scula la particulele abrazive asociate cu efectul cavitatii acustice si a coroziuni chimice se datoreaza actiunii corozive a suspensiilor abrazive ce produc oxidarea unei anumite cantitati de material din stratul superficial.

-particule de diamant fine;

-particule de carbura de siliciu;

Sub actiunea vibratiilor mecanice,particulele abrazive sunt puternic accelerate repetand loviriile suprafetei piesei de prelucrat determinand prelucrarea de particule din piesa de prelucrat.In cazul prelucrarii ultrasonice cu scula abraziva,actiunea abraziva este realizata chiar prin scula actionala ultrasonic,aceasta fiind impregnata cu particule de diamant.

Echipament de prelucrare ultrasonica

Structura tipica a unui echipament de prelucrare ultrasunete cuprinde batiul masinii, saniile longitudinale si tranversale de pozitionare x-y, cuva in care se gaseste piesa de prel, rezervor care are lichidul abraziv, agitatorul pt omogenizarea lichidului.

Convertorul de energie elec in en mec este transductorul magnetostrictiv.

En ultrasonica este dirijata si concetrata de catre concentrator in varful caruia este fixate scula de prelucrat.

Echip cuprinde GEFU (gener. electric de frecv ultrasonica) care transmite prin intermediul transformatorului de adaptare , energia bobinajului transductorului.Redresorul asigura curentul contiuu necesar stabilirii unui pct de functionare convenabil.

Condensatorul asig separarea galvanica intre transf de adaptare si sursa de current continuu a redresorului.

SAA asig avansul automat pe timpul prelucrarii.

OBS!!! Blocul ultrasonic este fixat intr-o carcasa racita cu apa pt a evacua cald produsa in timpul prelucrarii.

Blocul ultrasonic ansamblul principal al util. asigurand conversia energ elec in en mec si dirijarea, directionarea acesteia in zona de lucru.

Alegerea tipului de transductor ultrasonic se face in fc de natura mediului de propag a oscilatiei si in fc de valorile en ultrasonice de materialul de prelucrare.

Aplicatii tehnologice ale ultrasunetelor

Procesarea cu ultrasunete se aplica in general acelor materiale care au fragilitate, duritate mare, sin u sufera deformatii plastice inainte de rupere.

Aceste materiale (ceramica, sticla) sunt fragile si se preteaza f mult la prelucrari cu ultrasunete.

Carburi metalice (fol la SDV-uri cutite de strung , aliaje de titan)sunt folosite in prelucr cu ultrasunete.

Mater ca Al, Cu, oteluri moi nu se preteaza la prel cu ultrasunete deoarece part abrasive se infig in mater de prel fara a produce dizlocatii.

Aplicatiile ultrasunetelor se impart dupa en acustica utilizata,in aplic active si pasive.

In cadrul aplic active, en ultrasunetului este sufficient de mare pt a produce modif structurale ale mediului in care se propaga.

Principalele aplic tehnol ale prel cu ultrasunte le gasim in ind constructoare de mas elec, ind elth, electronica.

Domeniile prioritare ale prel cu ultrasun sunt prel pieselor din sticla, cuart, ceramica, preluc filierelor de trefialre armate cu carburi metalice sau diamante.

Prelucr pieselor confectionate din carburi metalice, finissarea sculelor aschietoare, executarea unor op de gravare, lipirea mater plastice, degresarea si spalarea pieselor (microelectroica), sunt aplicatii ale prelucrarii cu ultrasunete care util instalatii ultrasonice specializate.

AVANTAJE

absenta unor tens interne

nu apare o incalzire locala excesiva

precizie dimensioanla ridicata

obtinerea unor suprafete cu prop fizico-mecanice superioare.

APLICATII

in orologie, aparate de masura (microlagare) unde se fol rubine, safire

gravarea mater dure

APLICATII de tip pasiv

In cadrul acestor aplic, ultrasunetele au o intensitate relative scazuta sin u pot produce modificari structurale, indeplinind doar rolul de culegere a unor informatiiprivind calitatile ob examinat.

Cele mai importante aplic passive sunt:

defectoscopia ultrasonica depistarea defect in piese turnate, in suduri, in piese extrudate.

Det unor marimi fizice (modul de elasticitate, densitate, vascozitate)

Det unor marimi geometrice (grosimi, distante, nivele)

PRELUCRARI PRIN TAIERE SI DEFORMARE PLASTICA LA RECE:

Aceste prelucrari au o pondere insemnata deoarece in ind elth peste 50% din totalul pieselor care intra in componenta echip electrotehnice se fabr din materiale sub forma de table, benzi, profile speciale.

Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se prelucreaza prin taiere efectuata cu stante sau prin deformare plastica (indoire, ambutiare, tragere) effect cu matrite.

Deformarea plastica este procedeul tehnologic prin care se schimba forma si dimens initiale ale materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare.

Matritarea este proced tehnol de deformare plast realizat la cald sau rece prin care mater se deform in intre volumul.

Avantajele preceselor tehnol de stantare si matritare

simplitatea in procesul de lucru

durata redusa de prelucrare

precizie mare a dimens

calitatea super a supraf stantate

productivitate mare

pierderi de metal prin deseuri minime

piesele obtinute sunt interschimbabile

sculele au durata mare de functionare

procesele de productie sunt mecanizate, automatizate, robotizate

Dezavantaje sculele util sunt destul de complicate si necesita o durata mare de executie

matritele au cot ridicat si sunt rentabile numai la productia in series sau in masa

sculele util oteluri scumpe pt fabricatie

TAIEREA

op prin care materielul este separate in mai multe parti diferite dupa un contur inchis sau deschis prin intermediul a 2 taisuri conjugate

1. taierea se poate face prin 2 procedee

2. forfecarea

3. stantarea

1. FORFECAREA este oper de taiere prin care supraf de rupere se real cu ajut a 2 taisuri associate

utilajul tehnol folosit pt aceste opertii este foarfecele cu lamele paralele sau inclinate numit si ghilotina.

F = k L g

- depinde de neuniformitatea materialului, de gradul de ascutire al cutitelor

2. STANTAREA op de pel mecanica prin care semifabr este taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajut unei scule numite stana

stanta este alc din 2 parti principale: placa taietoare si poanson. Placa taietoare este fixa si se aseaza pe batiul presei iar poansonul este mobil si este prins in berbecul presei sau culisorul, forta taietoare fiind dezvoltata de masina unealta numita presa. Proc de stantare este analog cu proc de taiere la forfecare, muchiile taietoare ale poansonului comportandu-se ca si muchiile de cutit.

Principalele op de stantare folos in ind elth sunt: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea, slituirea, tunderea.

Forta de taiere este F= k g p

Tipuri de stante

In fc de operatiile pe care le executa, stantele pot fi de urm tipuri:

cu act simpla

Cu act succesiva

Cu act combianta

Stante cu act simpla decupleaza printr-o singura lovitura o fuigura cu rotor inchis sau deschis

este cazul alezajului pt ax in tola rotor sau a unei crestaturi in cazul stantarii pas-cu-pas

in timpul lucrului presa ramane pe placa taietoare iar elem decupat cade liber prin alezajul din placa de taiere

Stante cu act succesiva pot executa mai multe op de stantare prin deplasarea succesiva a semifabr de la o oper la alta in sensul avansului.

Stantele de regula au consoanele situate la o diferenta de inaltime cel putin egala cu grosimea materialului => o forta de apasare mai mica corespunzatoare actiunii supraf continutului mai mare

Stantele cu actiune succesiva si combinata

pot executa la o actiune a presei mai multe operatii: decupare, ambutisare, indoire, etc.

util benzi lungi pt productia de serie si in masa