PROCES VERBAL încheiat astăzi 30 iunie 2016 în şedinţa ... · 1. Prezentarea spre aprobare a...

Şedinţa a fost convocată de către domnul Gheorghe Flutur – Președinte al Consiliului Judeţean Suceava, în conformitate cu prevederile art. 94 alin (1) şi (3) şi ale art. 106 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare precum şi ale art 47 alin (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Suceava, prin Dispoziţia nr.309 din 24 iunie 2016.

La şedinţă sunt prezenţi un număr de 33 consilieri judeţeni şi preşedintele consiliului judeţean, absentând următorii consilieri judeţeni Barbă Niculai (a demisionat), Nechifor Cătălin-Ioan și Slevoacă Doru-Gavril. Şedinţa este publică. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur salută prezenţa presei.

La şedinţă participă: Petru Tanasă – secretarul judeţului; Ioan Măriuța - director general al „Aeroportului Ștefan cel Mare – Suceava; Constantin-Emil Ursu – manager al Muzeului Bucovinei; Radu Avădănei - director ge

neral al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava, Eugen Girigan - administrator special pentru a prezenta situația Societății Comerciale Drumuri și Poduri S.A., precum şi directorii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean şi consilierii preşedintelui.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur prezintă proiectul ordinii de zi al şedinţei:

1. Prezentarea spre aprobare a Procesului – verbal al ședinței Consiliului Judeţean Suceava din data de 27 mai 2016 și a Procesului – verbal al ședinței de constituire din data de 22 iunie 2016. 2.Proiect de hotărâre privind încetarea de drept a unui mandat de consilier județean. 3.Proiect de hotărâre privind validarea unui mandat de consilier județean. 4.Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului de finalizare a proiectului „O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III” până la data de 01.11.2016. 5.Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Suceava în cadrul organelor de conducere, administrare şi control ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST A.D.I.E.

PROCES VERBAL încheiat astăzi 30 iunie 2016

în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Suceava

2

PROCES VERBAL încheiat astăzi 30 iunie 2016 în şedinţa ordinară a

Consiliului Judeţean Suceava

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Judeţului Suceava în cadrul Turneului Internaţional de Fotbal pentru Juniori „Patru Regiuni pentru Europa”, care se va organiza în Franţa, în perioada 21-26.08.2016. 7.Informăei privind stadiul şi problemele urgente în domeniile: - Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava; - Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Suceava; - Programul „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava; - Proiecte cu finanţare externă în derulare; - Drumuri judeţene – probleme de calamităţi; - Cheltuieli de personal, organigrama. 8.Diverse.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur consultă consilierii judeţeni dacă mai sunt şi alte propuneri pentru ordinea de zi.

Nefiind alte propuneri, domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot ordinea de zi.

Cu unanimitate de voturi (34), ordinea de zi a fost aprobată. Se trece la primul punct al ordinii de zi: Prezentarea spre aprobare a

Procesului – verbal al ședinței Consiliului Judeţean Suceava din data de 27 mai 2016 și a Procesului – verbal al ședinței de constituire din data de 22 iunie 2016.

Nu sunt observaţii. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot aprobarea

Procesului – verbal al ședinței Consiliului Judeţean Suceava din data de 27 mai 2016 și a Procesului – verbal al ședinței de constituire din data de 22 iunie 2016, care au fost aprobate cu unanimitate (34) de voturi.

Se trece la punctul 2 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind încetarea de drept a unui mandat de consilier județean.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur informează că domnul consilier Barbă Niculai a înaintat demisia pentru că intră în aparatul Consiliului Județean Suceava ca și consilier.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de hotărâre privind încetarea de drept a unui mandat de consilier județean.

Cu unanimitate (34) de voturi, consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Se trece la punctul 3 din ordinea de zi: Proiect de hotărâre privind validarea unui mandat de consilier județean.

3



Domnul preşedinte Gheorghe Flutur dă cuvântul domnului Eugen Șalar, președintele comisiei de validare, pentru a prezenta procesul verbal.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur arată că, având în vedere că din cauza unei erori de redactare a art. 2 din proiectul de hotărâre s-a înscris greșit că domnul Consilier județean Crețeanu Mihai va face parte din Comisia pentru administrație publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățeneși – comisie de bază în loc de Comisia pentru învățământ, cultură, cercetare științifică, sănătate, protecție socială și protecția copilului – comisie de bază, vă rog să fiți de acord cu următorul amendament:

Art. 2 va avea următorul cuprins: ”Art.2. – Domnul consilier județean Crețeanu Mihai va face parte din Comisia pentru învățământ, cultură, cercetare științifică, sănătate, protecție socială și protecția copilului – comisie de bază și din Comisia pentru tineret, sport, turism, colaborare cu organizații neguvernamentale, cu românii de peste hotare, relații externe și afaceri europene – comisie secundară”.

Nu sunt discuții. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot amendamentul

propus de Comisia pentru studii, programe, prognoze, buget-finanţe, societăţi comerciale, regii autonome şi servicii şi de Comisia pentru învăţământ, cultură, cercetare ştiinţifică, sănătate, protecţie socială şi protecţia copilului.

În unanimitate (34), consilierii judeţeni au fost de acord cu amendamentul prezentat.

Nu sunt discuţii. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de

hotărâre privind validarea unui mandat de consilier județean, cu precizarea că persoana al cărei mandat se validează, nu votează.

Cu unanimitate (34) de voturi, consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Întrucât a fost adoptată hotărârea de validare a mandatului de consilier judeţean, domnul Crețeanu Mihai depune jurământul prevăzut de art.32 din Legea nr.215/2001.

Se trece la punctul 4 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului de finalizare a proiectului “O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III” până la data de 01.11.2016.

4



Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Înainte de prezentarea raportului aş vrea în mare să vă spun câteva cuvinte. De fapt, termenul acesta, ultima zi din luna iunie, şedinţa ordinară am anunţat-o încă de săptămâna trecută, avea ca obiect prelungirea termenului cu 3 luni după cum vedeţi. A apărut o problemă care a fost semnalată de specialişti. Unul din capitolele acestui proiect Muzeul Bucovinei era depozitarea în subsolurile acestui muzeu, în spaţiile amenajate, a obiectelor mobile de patrimoniu de o valoare foarte mare. Vorbim de valori 50 milioane euro că am încercat să aflu şi eu de la muzeu valoarea obiectelor care vor fi păstrate acolo. Dar, pentru că ploile din ultima perioadă au afectat, gradul de umiditate a influienţat spaţiile respective, condiţiile nu permit încă să depozităm aceste obiecte mobile de patrimoniu şi atunci am încercat, am avut două şedinţe de comandament special cu constructorul de la muzeu şi am invitat şi constructorul care modernizează centrul Sucevei pentru că se pare că una din cauze este că ploile care au băltit în faţa muzeului ultimele săptămâni, au infiltrat apă în demisol şi e umiditate acolo. Aparatele care măsoară arată că nu este în regulă. Am solicitat şi constructorului şi primăriei să grăbească căpăcirea deci asflatarea centrului Sucevei cu trei covoare de asfalt şi sper cât mai repede să se întâmple lucrul acesta. De altfel, am fost şi la Ministerul Dezvoltării pentru treaba asta, modernizarea centrului Sucevei fiind un proiect pe PNDL.

Astăzi am avut şedinţă de diminteaţă cu constructorul, cu proiectanţii, cu cei de la muzeu, ne-am deplasat şi la faţa locului şi sper să remediem. Am vrut să vă spun lucrurile astea pentru că am încercat să intrăm în amănunte dar astea sunt procedurile, trebuie prin hotărâre a consiliului judeţean aprobată prelungirea, mai ales că, o să vedeţi şi la acest obiectiv sunt nişte corecţii financiare din cauza unor întârzieri, am să vă prezint la final.

Dar acesta este motivul pentru care cerem prelungirea: umiditatea şi atunci nu putem încă muta obiectele mobile de patrimoniu în demisolul muzeului, o clădire, de altfel, excepţională care arată foarte bine aşa cum este modernizată, însă trebuie să facem lucrurile cum prevăd regulamentele până la capăt.”

Domnul consilier Ioan Bădeliţă, preşedintele Comisiei pentru studii, programe, prognoze, buget-finanţe, societăţi comerciale, regii autonome şi servicii prezintă raportul de avizare. Domnul consilier Ioan Dan Cuşnir –„Domnule preşedinte, stimaţi colegi. Aici cred că discuţia ar trebui puţin dezvoltată pentru că citesc în raport că a apărut umiditatea în cinci puncte la pereţii din zona de tezaur, iar mai jos scrie că strada Ştefan cel Mare era deja desfăcută pentru execuţia lucrărilor de modernizare. Acum dacă suma de 100 mii lei care ni se cere să o suplimentăm este pentru remedierea defecţiunilor şi a umidităţii apărute, eu

5



cred că secretarul şi juristul consiliului judeţean ar trebui să studieze dacă nu este cazul să facem regres împotriva primăriei sau împotriva constructorului. Dacă vina este a primăriei sau a constructorului, dacă primăria a început o lucrare, ştie că are banii pentru finalizarea lucrării şi centrul Sucevei este blocat, lucrările nu înaintează datorită faptului că s-a început o lucrare fără să aibă bani pentru finalizarea lucrării, eu cred că nu trebuie să ne aruncăm cu capul înainte să alocăm bani dacă vina este a primăriei sau a constructorului. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Eu cred că, după cum observaţi, ne-am mişcat destul de repede şi cel puţin noi am avut şi în două comandamente discuţii cu specialiţii. Obiectul hotărârii noastre de astăzi este prelungirea termenului din contract pentru a rezolva problema care a apărut. Ce pot eu astăzi să vă spun pentru că m-am deplasat personal dimineaţă, cu toată echipa şi am văzut că infiltraţii au apărut şi pe alte laturi ale demisolului la muzeu, nu doar pe latura dinspre strada Ştefan cel Mare. Aici este vorba despre construcţii vechi care au fost recondiţionate, trebuie să dotăm muzeul cu acele aparate care măsoară umiditatea şi cu cele care scot aerul umed, deci va trebui să facem nişte investiţii. Sunt nişte rapoarte făcute de comisiile de specialitate, noi trebuie să intrăm în legalitate referitor la termene şi sigur şi eu am cerut şi constructorului şi primăriei să grăbească aceste lucrări. Dacă ne-am lua după această chestiune, domnule consilier, o să vă fac o surpriză la final, să vă spun câte proiecte care trebuiau finanţate în judeţul Suceava şi s-au oprit finanţările şi cam cu câţi ar trebui să ne judecăm pentru pagubele pe care le-au produs cetăţenilor judeţului Suceava aceste proiecte şi mari proiecte la care finanţarea a fost oprită. Sigur, dacă se va constata şi eu spun acest lucru că sunt cauze şi sunt vinovaţi, trebuie să ne apărăm, este firesc acest lucru. Aici discutăm acum de principii, trebuie să prelungim un termen să rezolvăm problema.

Pe de altă parte, una din discuţiile care le-am avut eu, luni, la Ministerul Dezvoltării, a fost şi această deblocare a plăţilor pe PNDL. Nu este vorba doar de primăria Sucevei, sunt multe localităţi din judeţul Suceava care sunt la linia de aşteptare, nu şi-au plătit constructorii pentru că pe programul multianual care a fost finanţat de Dragnea la un moment dat, la unii s-a dat, la unii nu s-a mai dat finanţare. Eu aş vrea să revenim la subiect, să prelungim acest termen ca să putem intra în legalitate, astăzi 30 iunie a.c. pentru că e termenul final.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului de finalizare a proiectului “O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III” până la data de 01.11.2016.

6



Cu 33 voturi pentru (Flutur Gheorghe, Andriescu Rodica, Apetrii Gheorghe, Barbu Sorina, Bădeliţă Ioan, Bosancu Niculai, Cadariu Constantin-Daniel, Creţeanu Mihai, Cuciurean Cristian, Culipei Laura-Cătălina, Dominte Radu, Dumitru Dumitru, Gafencu Mişu, Grozavu Mihai, Guliciuc Dorel, Harja Gabriel-Gheorghe, Iordache Virginel, Juravle Marius-Vasile, Mihai Gabriela, Moraru Ioan, Monoranu Gheorghe, Nichitean Vasile-Brînduşel, Niţă Marin-Gheorghe, Pentiuc Radu-Dumitru, Pintilei Oana-Elena, Plăcintă Tudor, Rădulescu Alexandru, Seredenciuc Viorel, Sticleţ Simion, Şalar Eugen, Titianu Tudorel Constantin, Tofan Vasile, Ursescu Gavril) şi 2 abţineri (Cuşnir Ioan Dan şi Vîrvara Gavril), consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Se trece la punctul 5 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Suceava în cadrul organelor de conducere, administrare şi control ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST A.D.I.E.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur menționează că potrivit art. XI pct. 2 alin (1) din Statutul asociatiei, aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Suceava nr. 112/2007, membrii asociați, cu excepția județului Iași, vor desemna câte doi reprezentanți în Adunarea Generală, dintre care unul să fie Președintele în exercițiu al consiliului județean respectiv, iar potrivit pct. 3, Consiliul de Administrație se compune din cei 6 președinți ai consiliilor județene.

Astfel prin proiectul de hotărâre se propune să fie desemnați în Adunarea Generală a Asociației, președintele Consiliului Județean Suceava și doamna Irina Vasilciuc, consilier la cabinetul președintelui, iar în Consiliul de Administrație, președintele Consiliului Județean Suceava conform Statutului Asociației

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur consultă consilierii judeţeni dacă au și alte propuneri pentru reprezentanți în Adunarea Generală a Asociației.

Domnul consilier Ioan Bădeliţă, preşedintele Comisiei pentru studii, programe, prognoze, buget-finanţe, societăţi comerciale, regii autonome şi servicii prezintă raportul de avizare.

Nu sunt discuţii. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur precizează că, potrivit art.45

alin.(5) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane se iau întotdeauna prin vot secret. Domnul consilier Vasile-Brînduşel Nichitean propune vot deschis.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot propunerea prezentată.

În unanimitate, consilierii judeţeni au fost de acord cu această propunere.

7



Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot propunerea: - Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Gheorghe Flutur. În unanimitate, consilierii judeţeni au fost de acord cu această propunere. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot propunerea: - Doamna Irina Vasilciuc, consilier la cabinetul preşedintelui. În unanimitate, consilierii judeţeni au fost de acord cu această propunere. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de

hotărâre privind desemnarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Suceava în cadrul organelor de conducere, administrare şi control ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST A.D.I.E. în ansamblul său.

Cu unanimitate de voturi (35), consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Domnul consilier Ioan Dan Cuşnir –„Domnule preşedinte, vă rog să-mi satisfaceţi o curiozitate: şedinţa trecută a avut loc o dezbatere între dumneavoastră şi domnul consilier Cătălin-Ioan Nechifor dacă după ce s-a votat un proiect pe puncte, după ce s-a votat fiecare punct al proiectului, mai este necesar un vot în ansamblu.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Procedura aici pentru că e vorba cum e formulat articolul, are în vedere acest lucru, de aceea m-a semnalat secretarul judeţului. O să vă răspundă dumnealui.”

Domnul secretar Petru Tanasă –„Dacă vorbim de şedinţa anterioară, acolo era vorba de comisiile de specialitate pe domenii de activitate ale consiliului judeţean care avea doar două articole: art.1 prevedea componenţa comisiilor şi numărul, iar art.2 exact, nominal, fiecare membru în comisie. Aici avem trei articole: art.1 desemnarea reprezentanţilor consiliului judeţean în Adunarea Generală care s-a votat nominal, pe persoană; art.2 – desemnarea reprezentantului consiliului judeţean în Consiliul de Administraţie, la fel a fost vot pe persoană şi mai avem un articol 3, cine duce la îndeplinire hotărârea, ca atare, acel articol nu a fost supus la vot. De asta se merge pe vot în ansamblu. Cealaltă hotărâre avea două articole, s-a votat nominal pe fiecare.”

Se trece la punctul 6 al ordinii de zi: Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Județului Suceava în cadrul Turneului Internațional de Fotbal pentru Juniori „Patru Regiuni pentru Europa”, care se va organiza în Franța, în perioada 21-26.08.2016.

Domnul consilier Ioan Bădeliţă, preşedintele Comisiei pentru studii, programe, prognoze, buget-finanţe, societăţi comerciale, regii autonome şi servicii prezintă raportul de avizare.

8



Domnul Tudor Plăcintă, președintele Comisiei pentru tineret, sport, turism, colaborare cu organizații neguvernamentale, cu românii de peste hotare, relații externe și afaceri prezintă raportul de avizare.

Nu sunt discuţii. Domnul preşedinte Gheorghe Flutur supune la vot Proiectul de

hotărâre privind aprobarea participării Județului Suceava în cadrul Turneului Internațional de Fotbal pentru Juniori „Patru Regiuni pentru Europa”, care se va organiza în Franța, în perioada 21-26.08.2016.

Cu unanimitate de voturi (35), consilierii judeţeni au aprobat această hotărâre.

Se trece la punctul 7 al ordinii de zi: Infomări privind stadiul și problemele urgente în domeniile:

- Regia Autonomă „Aeroportul Ștefan cel Mare” Suceava - Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Suceava - Programul „Utilități și mediu la standarde europene în Județul

Suceava” - Proiecte cu finanțare externă în derulare - Drumuri județene-probleme de calamități - Cheltuieli de personal, organigrama.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur -„Deşi este o săptămână de când am fost validaţi aici, am constituit consiliul judeţean şi a fost aleasă noua conducere, am socotit după discuţii cu care le-am avut cu aparatul propriu al consiliului judeţean să facem o scurtă informare, eu am să încerc să prezint acest raport pe câteva puncte referitoare la unele domenii şi în special unele probleme care vreau să le semnalez plenului consiliului judeţean, ca o informare, din respect pentru dumneavoastră. Suntem la început de mandat cu toţii şi este bine să ştim aceste lucruri. Pe parcurs ce vor apărea, vom mai discuta şi alte domenii de activitate şi trebuie să le acoperim pe toate, mai ales că la diverse vom mai avea un punct care se va referi la o problemă la care va trebui să luăm nişte hotărâri în perioada următoare. Daţi-mi voie, deci, la acest punct 7 succint să fac câteva prezentări de câteva domenii de activitate.

-Primul se referă la modernizarea Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava. În primul rând că este un proiect mare, o sumă mare, un proiect de care şi pe mine şi pe echipă ne leagă multe lucruri pentru că am luptat mult ca acest proiect să vină în România şi să vină la Suceava. Vreau să fac câteva precizări, una dintre ele se referă la termene. Au fost mai multe termene pentru modernizarea aeroportului şi trebuie să ştiţi că

9



în momentul acesta mai sunt nişte probleme, sperăm să fie finalizate cât mai repede ca să fie la capacitate date în funcţiune. Primul termen de finalizare a fost 9.02.2015, prelungit până la 25.10.2015 apoi până la data de 14.12.2015. Suntem acum în următoarea situaţie: Sunt câteva lucruri la recepţia finală a lucrărilor. Este vorba de lipsa unor avize ISU referitoare la turnul de control. Nu vreau să intru în amănunte. Există un litigiu cu principalul constructor Tehnic Asist SRL Botoşani pe o sumă de 5 milioane 100 mii RON referitoare la o soluţie de stabilizare a terenului stratul de fundare. Suntem în instanţă cu această chestiune şi am vrut doar să ştiţi cum stau lucrurile astăzi.

Aş vrea câteva lucruri să vă spun legate de buget: Aeroportul „Ştefan cel Mare” a contractat un credit pe 10 ani în sumă de

5,9 milioane RON. Aici este vorba de rata anuală de 700 mii RON şi 150 mii RON dobânzi care trebuie achitate. De aceea, dacă ne uităm în bilanţul de venituri şi cheltuieli suntem obligaţi să grăbim punerea în funcţiune şi să treacă pe profit ca să aibă de unde-şi rambursa creditul şi dobânzile. Deci acesta trebuie să fie obiectivul de bază pentru că este regie autonomă şi trebuie să grăbim cât mai multe curse şi să intrăm pe profit. La venituri proprii aprobat noi am avut 2 milioane 957 mii RON realizat 678 mii RON la momentul acesta. Gradul de îndatorare al aeroportului este de 45,41%. Asta era legat de aeroport. Sigur că vom face şi noi tot ce depinde în continuare ca să putem să mergem mai departe. Un alt punct la care vreau să vă fac o foarte scurtă informare:

- Sistemul de management integrat al deşeurilor SMID În primul rând există litigii cu constructorul IRIDEX GRUP CONSTRUCŢII SRL Ilfov. Este vorba de construcţia celor trei staţii de transfer şi redimensionarea a două staţii de transfer, precum şi construcţia a centrelor de colectare aferente judeţului Suceava. Ce aş dori eu să vă spun, pentru că am discutat şi cu echipa de aici, au fost mutate pe OIM, pe alt program, două centre de transfer, Fălticeni şi Rădăuţi, nu au mai încăput aici, acele centre de transfer care pregătesc deşeurile, le împachetează şi le trimit către gropile ecologice Moara şi Pojorâta. De asemenea, una s-a finalizat şi două au fost doar modernizate. Aici mai este o problemă cu Iridex-ul care ne cer 1,5 milioane lei în proces pentru nişte întârzieri, soluţii tehnice. La momentul acesta cum stăm: sunt probe la groapa de gunoi de la Moara pentru levigat, pentru ce rezultă, apa de acolo dacă îndeplineşte condiţiile să fie eliberată în circuit. Încă nu avem operatorul de la Moara care să opereze pentru groapa de acolo şi ne trebuie operatorul pe întreg judeţul ca să intrăm în legalitate şi să înceapă să funcţioneze sistemul. Am vorbit aici

10



despre acest proces care îl avem cu constructorul. Consiliul Judeţean Suceava are procese în judecată cu 45 de primării referitor la neplata contribuţiilor pentru acea părticică ce revenea fiecărei primării în parte şi aici cred că trebuie să facem front comun cu toţii să găsim o soluţie şi să disciplinăm comportamentul UAT-urilor în sensul că fiecare are această obligaţie să-şi rezolve problema, indiferent de unde vine şi ce culoare politică are. Probleme privind depozitul ecologic de la Pojorâta. După cum ştiţi, acolo a apărut o hotărâre a Curţii de Apel de la Cluj, definitivă, referitor la anularea unei hotărâri pentru 9 ha de transfer de către Consiliul local Pojorâta. Consiliul judeţean a reluat demersurile în această primăvară şi am văzut că s-a dat o altă hotărâre aici prin care cerem să fie transferat în domeniul public că s-a modificat Legea 213 şi să fie transferat judeţului, consiliului judeţean cele 9 ha. Pe de altă parte, s-au făcut demersuri privind contestaţia în anulare la hotărârea de la Cluj. Acea hotărâre a fost respinsă. Acum suntem în următoarea situaţie: Consiliul local Pojorâta va trebui să dea hotărâre pentru transfer către consiliul judeţean în domeniul public a acestei suprafeţe de teren ca să putem intra în legalitate în perioada următoare.

Deci asta este ce pot să vă spun la momentul de faţă referitor la programul SMID, în mare. Oricum, va trebui să grăbim lucrurile pentru că trebuie să devină operaţionale cele două gropi şi tot sistemul, să scoatem la licitaţie operatorul pentru că, ştiţi bine, sunt nişte perioade, se mai depozitează deşeurile în acele depozite provizorii, dar suntem sub lupa autorităţilor de mediu şi a unităţii de management de implementare a acestui proiect.

- Proiectul „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”:

Aici vreau să vă spun că deja au apărut 14 litigii a unor primării UAT-uri, care vor să iasă din acest proiect. Ştiţi bine că a fost un proiect în 2003 şi unii nu mai vor să rămână în acest proiect. S-au dus în judecată cu consiliul judeţean. Până acum, m-a informat serviciul juridic şi secretarul, au fost pierdute în instanţă pentru că toţi sunt parte la acel mare împrumut de 86 milioane euro care ne încurcă pe toţi pe perioada următoare.

A doua problemă care vreau s-o semnalez aici, este faptul că noi, atunci când am discutat cum deblocăm la un moment dat acest proiect, se pune problema continuării de către Transgaz a magistralei care să meargă spre Vatra Dornei, în principiu, dar şi în alte zone. Mai sunt 28 km până la Vatra Dornei. Vreau să ştiţi cum stăm în momentul acesta. Eu am cerut o întâlnire la Bucureşti cu Transgaz, Autoritatea Naţională de Resurse Minerale (ANRM), ROMSILVA pentru a găsi soluţia de deblocare a proiectului. Unde s-a poticnit

11



acest proiect? Este vorba de un litigiu dintre Transgaz şi Romsilva, trebuie scoase din fond forestier 15 ha şi trebuie plătită de către Transgaz o taxă de scoatere.

A propus două variante: 1.O variantă – declararea prin Hotărâre de Guvern de utilitate publică de

interes naţional, magistrala, ca să scutească Transgazul să plătească la Romsilva, scoaterea. Cea dinspre Ungheni-Iaşi a fost declarată de utilitate publică prin HG şi încercăm să-i dovedim utilitatea publică de interes naţional şi acestei magistrale.

2.Va avea loc o întâlnire luni dimineaţa la Transgaz unde voi fi prezent eu şi primarul Boncheş pentru că înţeleg că Transgazul a câştigat în instanţă un proces cu Romsilva, eu vorbesc la nivel național. Din nou ne întâlnim să vedem dacă putem face o conciliere să dea drumul ca să putem începe lucrările. Există disponibilitate la Transgaz, există bani și cred că cel mai mare interes este al nostru al tuturor. Dorna are o problemă cu rumegușul și cu centrala care este uzată fizic și moral și nu că putem anul acesta să ducem gazul la Dorna dar trebuie să deblocăm proiectul. În paralel, vom discuta și pregătirea de iarnă, inclusiv pregătirea de la Dorna să nu avem surprizele care le-am avut din păcate, în unele situații să tremurăm în ianuarie că s-a terminat rumegușul sau că nu mai funcționează. Vreau să știți acest lucru, deci am încercat să fac și eu demersurile care-mi stau în putință și luni la ora 10,00, din nou ne vom întâlni să încercăm să deblocăm situația la București.

Am vrut să vă informez despre toate lucrurile astea. Probleme legate de proiectele cu finanțare externă aflate în

implementare. Domnul consilier Ioan Dan Cușnir –„Dacă ar fi nişte discuţii pe fiecare

subiect în parte, doriţi să le expuneţi pe toate şi apoi să punem întrebări?” Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Nu. Puteţi să puneţi întrebări.” Domnul consilier Ioan Dan Cușnir –„Referitor la Aeroport, prima

întârziere, prima decalare a termenului de finalizare, dacă ţin bine minte, s-a făcut datorită ploilor din acea perioadă. Acum câteva minute s-a votat cu două abţineri o prelungire cu trei luni a lucrărilor la muzeu. Sper ca şi în cazul aeroportului să nu încercăm să facem dezbateri de ce la aeroport s-au făcut decalări ale termenului de predare. Deci dacă acceptăm ca explicaţie ploile pentru muzeu, le acceptăm şi pentru aeroport.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Eu ce vă promit şi vă propun, absolut discuţie în stil constructiv. Nu am nimic, nu vreau să învinovăţesc pe nimeni, dar cred că e firesc şi responsabil şi toţi avem interesul să avem o poză a ceea ce s-a întâmplat. Nu am făcut nici un fel de acuzaţii, nu am spus nimic altceva, însă, aşa cum spuneţi dumneavoastră de ploi, trebuie să

12



spunem că frige rambursarea creditului pentru că la utilităţi şi mediu a fost lăsată problema şi am omorât nişte unităţi administrative şi tot aşteptăm de la guvern să dea cineva ceva. Eu cred că aeroport care e regie autonomă şi este a consiliului judeţean, avem cu toţii interesul să intre cât mai repede în funcţiune la capacitate maximă să producă profit. Deci eu nu am făcut decât o poză, nu am intrat în amănunte motivele că sunt trei prelungiri. Problema este că trebuie să ne gândim aşa: o dată, suntem în luptă cu timpul ca să dăm creditul că nu te iartă banca; 2. eşti într-o competiţie cu Iaşul care un an şi jumătate ne-a luat, uitaţi-vă pe zborurile de Iaşi să vedeţi câţi călători sunt din Marginea, din Ipoteşti şi din altă parte care zboară de acolo şi va trebui să grăbim punerea în funcţiune a aeroportului la capacitate maximă ca să putem să avem cursele de aici şi să rentabilizăm aeroportul. Nu am acuzat pe nimeni, sunt fireşti. Şi eu când am fost preşedinte am avut întârzieri, amânări de termene. Doar am făcut nişte precizări, atât.”

Domnul consilier Ioan Bădeliţă –„Dacă încercăm să fim corecţi, atunci să fim corecţi. Eu nu cred că avizele ISU au de-a face cu ploile. Deci nu mergem în nişte discuţii care nu-şi au rostul. Haideţi să fim serioşi şi oneşti. Nu s-au întârziat termenele pentru nişte motive care au ţinut de ploi, dar încheiem discuţia. Este o discuţie care nu-şi are rostul.”

Domnul consilier Alexandru Rădulescu –„Dacă ştiu bine, avizele ISU care nu au venit la timp sau care nu pot veni sunt datorate unor sincope, unor lipsuri ale proiectului iniţial, lipsuri care încercăm să le remediem pe parcurs. Dacă domnul director aflat aici ne poate spune altceva, dar eu îmi amintesc că acel turn de control, din proiect nu a fost prevăzut cu anumite elemente tehnice.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „V-aş propune, stimaţi colegi, ca patrioţi ai Sucevei, să nu facem un mare simpozion pe care Iaşul îl aşteaptă cu mare interes să vadă ce nu merge la Suceava, să le facem nişte cadouri altora. Vă rog eu, cel puţin pe această temă.”

Domnul consilier Mihai Grozavu –„Domnule preşedinte, toate termenele acestea care le spuneţi dumneavoastră au fost discutate în plenul consiliului judeţean. Inclusiv la aeroport ne-am deplasat şi am analizat fază cu fază ce este făcut, ce mai trebuie de făcut şi cred că e bine să ne raportăm la hotărâri pentru că noi în final adoptăm nişte hotărâri mai bune sau mai puţin bune. Eu zic că au fost hotărâri bune şi posibil de realizat la acea vreme. Deci la aeroport a fost un efort cât se poate de profesionist din partea consiliului judeţean. Asta este părerea mea şi cred că şi a colegilor.

Legat de utilităţi şi mediu. Utilităţi şi mediu, vrem nu vrem, a fost frânat pentru că el putea să fie făcut activ dacă era preocupare pentru ca Romsilva care a făcut parte din Comisia interguvernamentală de avizare a creditului şi

13



atunci dacă el l-au aprobat, de ce n-au aprobat 7 ha sau cât este teren, să scoată. Dumneavoastră sunteţi în temă cu partea asta de silvicultură. A fost într-o frână permanentă acest traseu. A doua treabă, a doua frână: dacă la Câmpulung Moldovenesc termia nu funcţionează, nu funcţionează că nu a fost gândită bine. Şi anume, trebuia cu utilizatorii de termie să se facă nişte precontracte ca omul să ştie ce-l aşteaptă dacă nu se cuplează la centrală. Aşa avem centrale şi ne uităm la ele pentru că omul acum e tentat să fie centrale de apartament. Eu sunt de acord şi am apreciat ideea care aţi avut-o la vremea respectivă să transferaţi la Transgaz. S-a transferat în ideea să se facă mai repede, dat în continuare, de văzut, ce poate face Romsilva rapid şi parlamentarii noştri, că de ei este vorba, puteau să insiste la Romsilva. Nu s-a făcut asta. Îmi pare foarte rău pentru că un proiect mare şi valoros trenează în detrimentul locuitorilor din judeţul Suceava. Nu fac propagandă politică, fac propagandă tehnică aici. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Vă mulţumesc domnule Grozavu. Singura chestiune ca şi la aeroport, nu-mi propun să intru într-o dezbatere care este catastrofală în ceea ce priveşte acest proiect. Adică să ai centrală la Humor de cogenerare, la Câmpulung şi la Dorna şi nici una să nu funcţioneze ca să vorbim de măreţia acestui proiect care a pus în genunchi 61 de localităţi datorate pe 25 de ani. Despre această poveste, în primul rând despre asta, dacă este să discutăm aici, trebuie să tragem nişte concluzii de oportunitate şi cum a fost gândită problema asta. Când duci gazul spre munte, dacă acolo era prima prioritate, dacă îl duceai, făceai centrala şi centrala aia avea rezolvate toate celelalte probleme să deservească comunităţile, dar ştiţi bine că centralele sunt făcute de foarte mult timp în urmă, de peste 10 ani în urmă, se plătesc cheltuieli de conservare uriaşe pentru acele centrale. Nu cred că putem să vorbim astăzi de un proiect excepţional care a împovărat judeţul, care a fost făcut cu garanţie guvernamentală şi care, din păcate, este anchetat şi de alte structuri. Asta este prima.

A doua: am citit şi eu să văd ce demersuri s-au făcut în ultimii ani despre această problemă şi putem să vorbim multe, cine e vinovat sau cine nu este vinovat. O porţiune din ea s-a construit, trebuia mers mai departe. Dacă nu era bună legislaţia privind scoaterile de teren, s-a modificat. Vă aduc aminte că s-a modificat şi s-a modificat prost de o anumită majoritate în Parlament care nu a ajutat problema. De aceea suntem acum într-o situaţie disperată de a găsi soluţii şi până la urmă dacă nu o să ne înţelegem cu regia de stat a pădurilor va trebui să o declarăm de interes naţional ca să mergem mai departe, nu avem altă ieşite. Aici suntem noi şi cred că trebuie să facem front comun cu toţii pentru că Dorna are o problemă cu totul şi cu totul aparte. Din fericire, acolo oamenii nu s-au decuplat de la încălzirea centrală, spre

14



deosebire de Câmpulung şi Humor unde s-au decuplat de foarte mult timp şi acolo tocmai centrala de rumeguş i-a ţinut împreună şi noi trebuie să ne grăbim să ajungem cu gazul ca nu cumva să-i descurajăm să se decupleze să se meargă pe centrale proprii, ca să fie rentabilă centrala de cogenerare. E de discutat mult acest lucru, eu ce vă promit că voi face tot ce-mi va sta în putinţă să deblocăm aceste lucruri. Până la urmă este lege că şi Codul Silvic care a fost dat recent este extrem de sever în ceea ce priveşte scoaterile. Una din soluţii v-am spus care ar fi: declararea de interes naţional.”

Domnul consilier Mihai Grozavu – „Cred că aşa uşor cum se face la Umor, la Câmpulung, la Vatra Dornei, tot aşa de uşor puteau localităţile care sunt pe trasee să fie racordate la gaz, dar interes pentru această treabă nu a existat. Nu spun că numai acum, nu a existat pe tot parcursul, iar studiul apreciat de toate ministerele la vremea când a fost susţinut, a fost bun la vremea respectivă. Ca acum, un studiu întârziat care nu are efect, este altceva, nu depinde de cei care l-au elaborat”.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Eu ce vreau şi ca să închidem acest subiect, toată disponibilitatea şi aici vă cer să fim cu toţii solidari pentru a găsi soluţii pentru deblocarea. Dacă încercăm fiecare să spunem câte ceva, luăm părţi şi nu are rost să intrăm în zona cine e cel mai vinovat de această problemă. De ce vor să iasă primăriile din acest proiect? Acesta este primul semnal numai că sunt alţi primari, majoritatea care semnează şi care se duc în procese. De bun ce este proiectul?Nu. Dar tot ceea ce îmi să mie în putinţă şi consiliului, toate demersurile ca să rezolvăm această problemă.”

Domnul consilier Ioan Dan Cuşnir –„Domnule preşedinte, stimaţi colegi, oamenii aşteaptă de la noi să fim mai buni astăzi decât ieri şi mâine să fim mai buni decât astăzi. Pentru asta, pentru a nu face din nou aceleaşi greşeli, trebuie să analizăm, exact cum aţi spus şi dumneavoastră, domnule preşedinte, punctual, pe perioade, un proiect, de când a fost demarat până la finalizare, ca în alte proiecte să nu fie făcute aceleaşi greşeli. Am să vă rog frumos să faceţi o analiză. Dacă nu mă înşeală memoria, un studiu pentru aeroport a fost făcut în perioada în care domnul Gavril Mîrza era preşedintele consiliului judeţean, în anul 2007. De ce am început proiectul abia în august 2013? Să reuşim să analizăm şi acest lucru. În ceea ce priveşte SMID-ul, domnule preşedinte, eu vă doresc succes să-l convingeţi pe primarul independent de la Gura Humorului să achite taxele la SMID pentru că, nu mă înşel are cele mai mari datorii şi Suceava. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Eu sunt foarte atent la nuanţe, să ştiţi. Atunci când faceţi apel să fim mai buni, dacă tot îl faceţi, hai să începem cu noi să facem şi putem să discutăm foarte multe. Acum cine a început proiectele, cine a vrut să facă Centrul Economic Bucovina, cine a vrut

15



să facă şi ce a ieşit, e una, s-au materializat nişte lucruri şi e bine, eu nu am aşteptat patru ani de zile cineva să spună că Flutur a mers de multe ori la Bruxelles să deblocheze pentru întreaga Românie proiectul de transport pe aeroporturi pentru că era o competiţie şi Iaşul şi marile aeroporturi zonale spuneau de ce mai trebuie şi aeroporturile mici. Dacă vă amintiţi, primul aeroport aprobat a fost Suceava dar nu vreau la panoul de onoare. Hai să începem cu noi să fim mai buni azi decât ieri şi mâine mult mai buni decât azi.

Atunci daţi-mi voie să fiu mai bun şi să merg mai departe cu dumneavoastră.”

Domnul consilier Alexandru Rădulescu –„Aş vrea să adaug câteva cuvinte legat de proiectul de management integrat al deşeurilor fiind considerat unul dintre cele mai importante proiecte ale judeţului Suceava pentru că rezolvă mai multe probleme, problema deşeurilor, probleme de mediu prin închiderea vechilor gropi de gunoi şi rezolvă probleme economice prin atragerea acestor deşeuri în circuitul economic. Ceea ce vreau eu să vă rog: vreau să fac un apel atât la dumneavoastră, la colegii consilieri cât şi la reprezentanţii mass-mediei, nu cred că este cazul să mai utilizăm sintagma de „groapa de gunoi de la Moara” şi „groapa de gunoi de la Pojorâta” pentru că în mileniul III consiliul judeţean nu construieşte gropi de gunoi, ci depozite ecologice de deşeuri. Tocmai am închis vechile gropi de gunoi şi cred că dacă folosim cu obstinaţie această sintagmă de „groapă de gunoi”, nu găsim decât un ecou negativ în urechile celor care stau în zonă. Sunt convins că, probabil din greşeală aţi spus că la Moara se fac încă probe la staţia de tratare a levigatului. Cred ca aţi vrut să spuneţi Pojorâta, nu? Pentru că probele de tratare a levigatului de la Moara sunt conforme şi s-au finalizat. Ştiu că sunt multe alte proiecte în multe alte judeţe ale ţării, sunt mult în urma noastră, felicit echipa de management, echipa de proiect pentru ce a realizat. Mai este de rezolvat acea problemă a depozitului de la Pojorâta pe care sunt convins că veţi continua şi veţi găsi rezolvarea gestionării deşeurilor până la sfârşitul acestei veri în tot judeţul. Mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Două precizări scurte. 1.Ca să fie depozit, mai întâi, din păcate, a fost o groapă şi ca s-o

umplem, putem s-o numim depozit, dar a fost o groapă, din păcate. 2.Astăzi încă se fac probe la Moara, vă informez eu, pentru Apele

Române. Eu am chemat specialiştii şi am stat de vorba cu dumnealor zilele trecute ca să pot să-mi dau seama. Îmi amintesc că am început consiliul judeţean în mandatul meu şi o parte eraţi consilieri şi dumneavoastră aici, din banii consiliului judeţean, să grăbim acest proiect. Au trecut patru ani şi încă suntem la faza de probe la staţia de levigat. Va trebui să pun pedala tare pe acceleraţie şi mai puţine cursuri de specializare pentru unii colegi din consiliul

16



judeţean care pleacă acum şi mai multă treabă aici. Asta este o nuanţă care vreau să v-o precizez să o ştiţi şi dumneavoastră. Suntem cu toţii de acord că şi pe partea operatorului e o întârziere foarte mare să-l găsim şi să deblocăm litigiile care au apărut. Eu nu spun şi în mandatul meu şi să dea Dumnezeu să nu avem, apar litigii, apar contestaţii apar accidente de parcurs şi va trebui să găsim soluţii. Deocamdată efectul este că s-au dus mulţi ani deşeurile în alte judeţe sau s-au cheltuit foarte mulţi bani pe distanţe mari de transport şi nu este în regulă, va trebui să revenim acasă.”

Doamna consilier Rodica Andriescu –„Am candidat la această funcţie pentru a face ceva pentru locuitorii acestui judeţ, nu să participăm la discuţii din astea în contradicţie care nu ajută cu nimic proiectele. Trebuie să derulăm proiectele bune, proiectele care au staţionat, să participăm la realizarea unor proiecte noi şi toate în folosul acestui judeţ şi a cetăţenilor judeţului. Pierdem timpul pentru unele lucruri care nu-şi au rostul”.

Domnul consilier Mihai Grozavu –„Domnule preşedinte, în ton cu ce spunea doamna, vreau să spun că hotărârile luate de consiliul judeţean în septembrie 2015, două hotărâri, una cu regulamentul acestui studiu, un studiu şi regulamentul de implementare a studiului de gospodărire a deşeurilor, prevede un lucru care noi trebuie să-l facem acum urgent. În 2016, 25.000 de tone de deşeuri trebuie sortate şi este un grafic până în 2020. Pentru asta sarcina cade consiliului judeţean împreună cu A.D.I. adică Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare, care, împreună cu operatorul trebuie să conştientizeze toţi locuitorii judeţului ce au de făcut şi cum să sorteze. Aici trebuie să acţionăm acum, constructiv, spun eu. Să vedem cum facem, să găsim soluţii pentru a-i face pe oameni să aplice acest studiu. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Vă mulţumesc. Am câteva precizări de făcut pe proiectele cu finanţare externă aflate în

implementare. Vă spuneam, Cetatea de Scaun care a avut 9 subcontracte. Sunt câteva chestiuni legate de cel puţin două corecţii care sunt aici apărute. Una se referă la furnizarea de echipament şi mobilier pentru casa custodelui, terasa cetăţii belvedere. Dorinţa este ca să terminăm cât mai repede şi acest proiect la care ţinem foarte mult pentru că noi l-am demarat şi sperăm să se finalizeze cât mai repede. Pe rolul Tribunalului Suceava sunt procese în curs cu doi dintre constructorii la acest obiectiv. Nu aş vrea să intru mai mult în amănunte astăzi, dar am şi corecţii aici şi am vrut ca să ştiţi.

Muzeul – La muzeu am votat şi am făcut eu câteva precizări. Mă bucur că din lista care era iniţial de rezervă s-a făcut economie de la licitaţii şi au intrat şi alte obiective dintre care şi muzeul. Vreau să vă spun că ieri am avut o dezbatere aplicată cu ADR Nord-Est aici la Suceava pentru alte mari obiective pe noile axe având în vedere că aşteptăm ghidurile şi în domeniul acesta al

17



obiectivelor de patrimoniu şi culturale, dar nu numai. Nu face obiectul discuţiei de astăzi, dar am să vă fac cândva o informare de oportunităţi şi ce gândim noi să prioritizăm ca număr de proiecte pentru că astăzi, Consiliul Judeţean Suceava mai are trei proiecte europene în implementare şi va trebui să pregătim un portofoliu de proiecte foarte consistent din toate domeniile de activitate. În parte, spun aşa, şi muzeul va trebui dat circuitului pentru că merită. Sigur că spaţiile de la demisol le vom dota rapid şi pe acelea. Merită să intre în circuit Cetatea, Muzeul şi după aceea Curtea Domnească pentru că sunt obiective care te cheamă să vii în Suceava.

Aş vrea să ridic o problemă la proiectele E - Guvernare. Avem două calupuri de proiecte, unul cu 15 primării şi altul cu alte 15 primării. Şi aici e vorba de utilizarea unei baze de date moderne şi a sistemului acesta modern de lucru în diverse domenii în primării. Vreau să vă dau câteva exemple pentru că nu funcţionează acest program E – Guvernare decât la capacitate foarte scăzută. Este vorba de sistemul informatic integrat de primării. Doar două primării Siret şi Iaslovăţ utilizează sistemul la nivelul tuturor modulelor. 6 unităţi utilizează doar modulul cu registrul agricol. O singură unitate utilizează modulul financiar contabil, 3 unităţi modulul managementul documentelor şi nici o unitate modulul de taxe şi impozite şi GIS-ul. Acesta este pe primul calup de proiecte. Aici e corecţie de 25%. Va trebui să invităm primăriile pentru că e păcat, sunt pe bani europeni, să discutăm să-şi folosească. Este 2016, suntem în Europa, trebuie să folosim aceste sisteme moderne.

Al doilea modul, de asemenea, nici o unitate nu foloseşte modulul de taxe şi impozite şi aici vorbim de alte localităţi. Modulul financiar-contabil nici o unitate, modulul managementul documentelor nici o unitate. Vreau să vă spun că mă îngrijorează, mai ales că plătim corecţii la astea şi vreau să invit primarii şi să le cerem, cu aparatul, mai ales că unii primari sunt noi, să accelerăm acest proces de implementare cu acest sistem modern, civilizat şi foarte eficient care poate să înlocuiască la un moment dat, munca unui om de acolo sau să ai timp să faci şi altceva pe acest sistem modern.

Proiectele pe fondul mediu. Administraţia Fondului de Mediu. Aici sunt două categorii de proiecte care au fost blocate şi a fost blocată finanţarea. Vorbim despre proiectele de împăduriri şi s-a oprit finanţarea. Din păcate, însă, nu au fost toate şantierele împădurite, e vorba de nişte localităţi cu terenuri degradate şi nu s-au mai făcut plăţi. Aici este o problemă, vrem să ştim ce au de gând să facă în continuare pentru că nu s-au mai făcut întreţinerea lucrărilor şi zonele cu terenuri degradate de la Bălăceana şi din alte părţi, au nevoie şi sunt şi alte perimetre identificate şi va trebui să ne luptăm. Suntem în litigii, asta vroiam să spun, dar cauza principală este oprirea finanţării de către AFM. Nu au mai dat bani cum nu au mai dat bani şi la unele parcuri cum este

18



parcul de la spital. Am avut o discuţie cu doamna ministru Palmer, sigur că am avut pe inundaţii o discuţie în primul rând, dar am pus şi aceste întrebări dacă în Strategie au fonduri pentru împădurire a terenurilor degradate pentru că nu e atât de atractivă pentru UAT-uri această chestiune dar este o problemă care arde şi o ştim cu toţii. Am vrut doar să vă fac această precizare.

Pe scurt, starea drumurilor judeţene. Pentru cei care sunteţi noi consilieri judeţeni, din totatul de 1138 km de

drumuri judeţene, Suceava este cu lungimea cea mai mare din ce-mi amintesc şi Timişul de drumuri judeţene, deci aici avem o problemă. 709 km sunt asfaltaţi, 146 betonaţi, 212 km pietruiţi, 70 km drumuri de pământ judeţene în 2016. Sunt ceva lucrări în derulare. Eu aş ridica câteva probleme deosebite. Consiliul judeţean este în proces cu Societatea de drumuri unde noi suntem acţionari unici, cu Societatea de drumuri şi poduri SA Suceava. Aici sunt nişte litigii care sunt în instanţă, vom discuta şi la Diverse pentru că este prezent la şedinţă domnul administrator special Eugen Girigan care va face nişte precizări.

E de făcut toate eforturile şi ieri în discuţiile cu ADR Nord - Est am discutat accelerarea procedurilor pentru modernizarea a câtorva zeci de km de drumuri judeţene pe axele pe care acum s-a stabilit ghidul ca să putem, în toamnă, să avem proiectarea făcută şi în primăvara viitoare să începem lucrările. Nu vreau acum să vă spun mai multe, vreau să stau de vorbă cu echipa de specialitate şi după aceea să vă zic dar sunt câteva drumuri judeţene care le avem ca prioritate pentru modernizare. Sunt şi unele care arată foarte rău, drumul care leagă Pojorâta - Izvoarele Sucevei, drumul Frasin – Ostra – Broşteni, drumul de la Rîşca, drumul care merge spre Dolhasca. Sunt zone unde va trebui să găsim resurse financiare pentru rezolvarea problemelor.

Am câteva lucruri legate de consiliul judeţean, de organigramă, buget de funcţionare a consiliului judeţean. E bine să ştiţi că organigrama consiliului judeţean, când am plecat în 2012 avea 169 de posturi, acum are 225. Sigur că au mai venit în aparat prin reorganizare cei de la Direcţia de patrimoniu cu 20 de posturi, cei de la Salvamont şi nu cred că aici e locul Salvamontului, trebuie să-i trimitem în teritoriu la treabă. Cu toate acestea, numărul de personal a crescut în aparatul propriu, suntem într-un proces de evaluare a salariaţilor să vedem fiecare cu ce se ocupă şi cât de eficienţi suntem ca să găsim soluţii în perioada următoare. Fondul de salarii a crescut şi eu sunt absolut de acord, drepturile salariale va trebui să le ia fiecare, va trebui să muncim pe măsura aşteptărilor şi acesta este cel mai important lucru.

Pe bugetul simplu al consiliului judeţean nu acoperim cheltuielile de personal cu 11 milioane RON la următoarele instituţii: Direcţia de asistenţă

19



socială şi protecţia copilului – 10 milioane RON, Consiliul judeţean - 600 mii RON ŞI Centrul Cultural Bucovina – 639 mii RON, Şcoala specială „Sf. Stelian” Rădăuţi – 144 mii RON.

O problemă care vreau să v-o supun atenţiei este cea legată de Şcoala Specială Câmpulung Moldovenesc unde avem 250 de elevi şi 79 de angajaţi, e vorba de spaţiul care a fost câştigat de proprietarul clădirii şi suntem în situaţia de a fi evacuaţi de acolo. Nu ştiu de ce s-a lăsat până acum această situaţie să facem demersuri pentru ca această şcoală să poată funcţiona în perioada imediat următoare în condiţii normale şi să găsim un spaţiu pentru ca unitatea să funcţioneze. E o situaţie care mie mi se pare că a fost lăsată prea mult până în ultimele zile, încercăm să găsim cu primăria de la Câmpulung Moldovenesc o soluţie de rezolvare a acestei probleme.

De fiecare dată am să vă facem informări despre ce facem noi de acum încolo că aşa este firesc. Am socotit, din respect şi fără să intrăm în zona ce s-a făcut ce nu s-a făcut sau cât de critic, să avem o poză fiecare dintre noi. Apelul îl fac la toţi colegii, nu vreau să intrăm în logica de luptă politică pe treaba asta şi să găsim soluţii de la situaţia în care suntem astăzi. Asta vă cer, deci în sensul acesta am făcut această informare în faţa dumneavoastră, astăzi.

Domnul consilier Ioan Dan Cuşnir - „Domnule preşedinte, aş insista totuşi la secretarul şi la juristul consiliului să studieze dacă putem recupera măcar o parte din acea sumă de la primărie sau de la constructor pentru că, dacă reușim acest lucru, cu acei bani putem participa la un târg internațional de turism unde să promovăm Bucovina. Insist să se studieze această problemă. Deci dacă pagubele la muzeu au fost din vina primăriei sau a constructorului, vă rog frumos să analizăm acest lucru.

Al doilea subiect, ați făcut referire la împăduriri și mă bucură foarte mult că ați făcut această referire pentru că domnul președinte vine din domeniul silvic și mai avem un coleg din domeniul silvic, pe domnul consilier Tudor Plăcintă. Aș vrea să vă propun, ca să nu rămână numai la nivel de discuție, să demonstrăm prin fapte că atunci când interesul Bucovinei o cere, putem fi uniți, eu vă propun că la toamnă când se vor putea face sădiri de copaci, toți consilierii județeni , în frunte cu conducerea consiliului județean, să mergem să împădurim o suprafață care are nevoie de efortul nostru. Cred că acum putem transmite un mesaj clar de unitate, nu doar povești. Vă mulțumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Stimaţi colegi, suntem la punctul 7 al ordinii de zi în care v-am făcut o radiografie, pe scurt cât am putut şi vreau să mulţumesc aparatului tehnic din consiliul judeţean să ne-a făcut această informare, noi am făcut aici o sinteză a sintezei, dacă vreţi. Sunt multe lucruri care vor trebui luate din mers şi rezolvate şi rugămintea mea este să ne

20



concentrăm pe problemele mari ale judeţului şi ce e în dreptul consiliului judeţean şi să nu începem campania electorală pentru 2020 pentru că e prea repede, inclusiv pentru primăria Suceava.”

Domnul consilier Vasile Tofan - „Este de apreciat, domnule preşedinte, trecerea în revistă care aţi făcut-o cu problemele cu care se confruntă administraţia judeţeană până astăzi, în timpul scurt care l-aţi avut de la instalare până acum. Nu vreau să vă mai dau de lucru, aveţi destul, dar, pentru că suntem la încheierea primului semestru şi se întocmeşte şi balanţa financiară semestrială, v-aş ruga, domnule preşedinte, şi spre informarea întregului deliberativ, dar şi a opiniei publice din judeţul Suceava, într-un termen pe care îl puteţi considera de cuviinţă împreună cu propriul aparat să puteţi prezenta execuţia bugetară la sfârşitul primului semestru şi sfârşit şi început de drum, inclusiv o organigramă de personal, cheltuielile de personal care le are administraţia judeţeană, proiectele judeţene care le avem şi mai ales, o problemă mare cu care ne confruntăm, penalităţi şi dobânzi la penalităţi care le avem de plătit pentru că este cea mai dificilă problemă cu care se confruntă administraţia judeţeană astăzi, problema financiară. Cred că sunt în asentimentul colegilor, într-un interval pe care să-l credeţi posibil, să puteţi face o informare succintă, inclusiv dacă e posibil cu organigrama de personal, politica de personal, cheltuielile care sunt patronate de administraţia judeţeană. Vă mulţumesc.”

Domnul consilier Gheorghe Monoranu –„Vreau să mă refer la programul „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”. Dorna da, ce facem cu ceilalţi, pentru că sunt 61 de localităţi care sunt contributoare la acest proiect. Aş vrea ca în perspectiva programului utilităţi şi mediu să se aibă în atenţie şi zonele care au sau figurează în acest proiect. Dorna este o prioritate, este adevărat, din anumite motive, dar sunt şi foarte multe localităţi unde s-a ajuns, fie până în marginea localităţii, fie până la 500 m de centrul civic şi au rămas îngropate conducte şi bani. Mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur - „Mă gândeam acum când ridicaţi această problemă, în ce situaţie sunt eu şi echipa. Dacă facem o sinteză a discuţiilor de astăzi şi aş face abstracţie dacă ar fi camerele de televiziune pe noi sau nu, cum ne comportăm. Suntem în situaţia de a primi foarte multe sarcini şi cu termene şi până în toamnă şi cât să împădurim. De acord cu toate. O să avem o Strategie de dezvoltare a judeţului care să v-o prezentăm în perioada următoare pe puncte, foarte clar. Dacă tot vorbim de utilităţi şi mediu, trebuie să ştiţi că este un program consumat, deci aici nu este un program ca să ne vedem la televizor, acolo banii s-au cheltuit. Cum a fost proiectat acest proiect a fost prost gândit, de aceea face obiectul şi altor verificări. Dacă noi o să cerem şi eu am să cer şi atunci am să cer din urmă,

21



de prin 2002-2003, cum Dumnezeu a fost gândit că au semnat toţi ca să gajeze acel împrumut şi întrebaţi-i când dau declaraţii acum, să semneze utilităţi şi mediu ca să gajeze acel împrumut şi câţi dintre ei sunt beneficiarii propriu-zis, dar s-a consumat acest proiect, adică bani nu mai sunt. Eu văd că primesc teme să mă duc la Bucureşti să rezolv nişte probleme. Bine era dacă se făcea pe alte fonduri şi nu pe împrumutul judeţului Suceava că s-a făcut pe spatele a 61 de localităţi din judeţul Suceava. Nu aş vrea aici să plecăm confuzi acasă să se zică uite ce de treabă sunt unii că cer să fie şi acolo gaz. Pot şi eu să întreb de ce nu aţi făcut-o sau de ce Dumnezeu proiectul a fost gândit aşa. De ce spun lucrurile astea, pentru că nu ne luaţi de naivi pe unii dintre noi aici. Am venit, respectăm foarte multe lucruri, dar dacă mă duc acasă cu o mapă plină de termene primite şi eu din urmă încep şi eu să întreb ce s-a făcut şi ce nu s-a făcut intrăm exact într-o zonă a dezbaterilor politice care sunt televizate aici. Eu am făcut din respect această informare să ştiţi la zi ce este.” Se trece la ultimul punct al ordinii de zi: Diverse.

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur dă cuvântul domnului Girigan Eugen – administrator special pentru a prezenta situația Societății Comerciale Drumuri și Poduri S.A. pentru a face o informare privind stadiul societăţii la data de 30 iunie a.c.

Domnul Eugen Girigan –„Domnule preşedinte, Prin încheierea nr. 159 din data de 19 aprilie 2011 a Tribunalului

Suceava, s-a deschis procedura de insolvenţă a S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Suceava în vederea formulării unui plan de reorganizare a activităţii.

La acea dată, societatea avea 10,2 milioane lei, respectiv 102 miliarde lei datorii, pierderi, reportate din anii anteriori 2009-2010 şi, de asemenea, avea 112 miliarde lei datorii de activitate curentă.

In conformitate cu Sentinţa nr. 988 din data de 25 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalului Suceava, instanţa de judecată a confirmat planul de reorganizare a societăţii, precum şi programul de plăţi aşa cum s-a hotărât de către Adunarea Generală a Creditorilor.

Atunci când a fost admisă intrarea în insolvenţă, a fost desemnat administrator judiciar al societăţii Societatea Euroconsulting SRL reprezentată de administratorul societăţii domnul Adrian Grosariu.

Având în vedere activitatea domniei sale şi la solicitarea Adunării Generale a Creditorilor având în vedere activitatea desfăşurată de domnia sa în detrimentul societăţii, respectiv suspendarea unor contracte, încetarea activităţii, încasarea unor sume nejustificate de la societate, de către administratorul judiciar, Adunarea Generală a Creditorilor, deci iniţial

22



judecătorul sindic i-a stabilit o indemnizaţie de 1.500 lei pe lună, iar domnia sa încasa 25 mii lei pe lună, el făcând factura, el semnând ordinul de plată şi în acest fel a produs pagube societăţii. Adunarea Generală a Creditorilor a hotărât şi a solicitat judecătorului sindic schimbarea din funcţia de administrator judiciar al societăţii, iar ulterior, în anul 2012, când eu am fost desemnat administrator special, ne-am îndreptat împotriva domniei sale, în justiţie şi am obţinut o hotărâre definitivă şi irevocabilă, recuperarea a aproape 2 miliarde lei, însă, din păcate, dânsul şi-a schimbat societatea, a evitat, noi l-am dat în executare silită la un executor judecătoresc, dar până la această dată nu am recuperat din acele sume nici un leu. Suntem în curs de executare.

Judecătorul sindic, hotărăşte, la data de 13.09.2011 şi desemnează „administrator judiciar" societatea profesională MULTICONSULT IPRUL Suceava reprezentată de domnul ec. Călin Ovidiu.

Urmare a confirmării planului de reorganizare de către instanţa de judecată, prin Hotărârea nr.2/2012 a Adunării Generale a Acţionarilor a S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Suceava a fost desemnat în calitate de „administrator special" întreprinderea Individuală „Girigan D. Eugen" Suceava, având atribuţiile stabilite de art.18 alin.2 din L85/2006, respectiv: „realizarea planului de reorganizare, administrarea activităţii societăţii, sub supravegherea administratorului judiciar”

Mandatul administratorului special a fost aprobat de Consiliul Judeţean Suceava prin Hotărârea nr.98/2012.

Am început această activitate la 1 septembrie 2012, dată la care, societatea, din păcate, înregistra un supliment de pierderi reportate, respectiv 16,5 milioane lei, respectiv 165 miliarde lei, iar datoriile curente ale societăţii erau de 135 miliarde lei. Prin planul de reorganizare, societatea trebuia să plătească tabloul de creanţe stabilit şi aprobat de către jucătorul sindic, iar sursa pentru plata acestor datorii era recuperarea creanţelor pe care societatea le avea de încasat, activitate curentă-profit şi plată şi verificarea parţială a patrimoniului societăţii în vederea achitării tabloului de creanţe şi a datoriilor curente. Prin planul de reorganizare s-a stabilit că din creditul pe care societatea l-a contractat în 2009 în valoare de 35 de miliarde lei de la Banca Comercială Română, 20 de miliarde lei să rămână pe tabloul de crenţă, iar 1 milion 450 mii lei, respectiv 14 miliarde 500 să fie preluat de către societate cu dobânzile aferente de la data aprobării planului de reorganizare de către societate în momentul ieşirii din insolvenţă, ca o datorie curentă. Deci, prin planul de reorganizare, această datorie nu a fost trecută pe tabloul de creanţă ci a rămas că dacă societatea iese din insolvenţă pe activitate curentă, preia în mod automat această datorie către Banca Comercială

23



Română.

Ne-am desfăşurat activitatea pe contractele care societatea le avea în derulare. Din păcate, în anul 2011 în luna mai Direcţia Generală a Finanţelor Publice face un control la societate şi consemnează printr-un act administrativ, o datorie a societăţii de 19 miliarde lei, penalităţi pentru neplata în termen a TVA-ului. Ea s-a înregistrat ca o datorie curentă, din cauză că tabloul de creanţe, deci admiterea în insolvenţă s-a dat pe 19 aprilie 2011, iar controlul s-a făcut ulterior intrării în insolvenţă. Datorită acestui act administrativ, societatea a fost în imposibilitatea de a participa la licitaţii întrucât certificatul fiscal de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice era grevat de datorii de 19 miliarde lei. Când am venit la societate, am luat măsura contestării actului, fiind o sumă deosebit de mare, am contestat actul, l-am considerat nelegal, ne-am judecat la Curtea de Apel Suceava, am avut câştig de cauză prin expertiza care s-a făcut. S-a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie, Înalta Curte de Casaţie a trimis înapoi dosarul spre rejudecare, ne-am judecat din nou la Curtea de Apel Suceava. În condiţiile hotărârii Înaltei Curţi, Curtea de Apel Suceava le-a dat câştig de cauză, fără nici un fel de precizări, nu le-am înţeles şi acum am făcut şi noi şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice recurs, suntem din nou în proces la Înalta Curte de Casaţie.

Aş vrea ca să nu prezint foarte multe din activităţile care s-au desfăşurat, situaţia actuală a societăţii.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Situaţia actuală şi ce propuneţi?”

Domnul Eugen Girigan – „Situaţia actuală a societăţii este următoarea: Prin hotărârea Tribunalului, planul de reorganizare expiră astăzi, 30 iunie 2016. Deci după expirarea planului de reorganizare, judecătorul sindic, în baza raportului prezentat de administratorul financiar şi de hotărârea Adunării Generale a Creditorilor care este convocată de administratorul judiciar pe data de 7 iulie, va decide în consecinţă, dar din punctul de vedere al acţionarului sunt câteva chestiuni care vreau să le precizez:

La data de 27.06.2016 societatea avea în conturi următoarele sume: - conturi curente: 1.208.910 lei; - conturi de garanţii: 349.514,89 lei; - conturi protecţie socială: 1.810.000 lei. De asemenea, societatea mai are de încasat creanţe de la diverşi

furnizori (în termen de încasare, în litigii, etc.) în sumă de : 1.870.718 lei, iar datoriile societăţii la data 27.06.sunt:

- furnizori curenţi: 194.700 lei; - rate leasing: asta e o sumă mai mare pe care o să v-o detaliez putin,

2.100.000 lei şi

24



- bugetul de stat: 1.068.291 lei, sumă ce este în litigiu cu D.G.F.P. Suceava;

La această dată, întreg tabloul de creanţe stabilit de judecătorul sindic a fost achitat în totalitate, deci toţi creditorii pe care societatea de drumuri i-a avut, şi-au primit sumele, inclusiv consiliul judeţean care a fost parte în proces, având calitatea de creditor. Trebuiau plătite la un moment dat nişte dividende, nu s-au putut plăti şi a venit perioada de reorganizare, a fost trecut pe tabloul de creanţe cu suma respectivă şi s-a plătit integral.

La această dată S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Suceava are mai multe procese, într-adevăr şi cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, pe anumite speţe. Cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, cel mai important proces pe care îl avem este faptul că noi anul trecut, prin contractul care l-am avut şi prin actul adiţional s-a stabilit valoarea lucrărilor care trebuia să le executăm, în luna aprilie şi mai am executat lucrări pentru modernizarea drumului 176 Moldoviţa-Argel în valoare de aproximativ 700 mii lei, 7 miliarde lei. Din păcate societatea a fost supusă unor percheziţii, la fel ca şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, s-a ridicat un volum mare de documente printre care şi documentele privind lucrarea respectivă.

Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri a motivat că nu poate plăti din cauză că nu are documentele în original, acestea fiind luate de Direcţia Naţională Anticorupţie, la Bucureşti şi nu poate verifica situaţia de lucrări. Am aşteptat o perioadă îndelungată, administratorul judiciar face raport trimestrial în legătură cu facturile neîncasate şi atunci a dispus pentru că cel care dispune într-o societate aflată în insolvenţă este administratorul judiciar şi Adunarea Generală a Creditorilor, a dispus acţionarea în judecată a datornicului şi atunci am fost nevoiţi să deschidem proces pentru recuperarea acestei sume.

De asemenea, mai avem un proces cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri în care, printr-un act al Curţii de Conturi s-a stabilit că, decontarea, aşa cum a fost stabilită în contract, a unei cote de organizare de şantier procentuală, nu ar fi legală. Ne judecăm să vedem ce spune justiţia şi vom proceda ca atare. Noi am facturat, aşa cum a fost prevăzut în contract, fără a face situaţii de lucrări pentru activitatea de organizare, aşa a fost şi în caietul de sarcini de la licitaţie, Curtea de Conturi a spus că nu este legal, ne judecăm şi vom vedea situaţia, într-un fel sau altul, vom respecta.

Mai suntem implicaţi în acţiuni în justiţie, în dosare, atât în calitate de reclamanţi, cât şi în calitate de pârât.

Cu reclamanţi avem cu o societate din Rădăuţi care a cumpărat un activ de la noi, prin aprobarea Adunării Generale a Creditorilor s-a stabilit că societatea respectivă care a cumpărat activul trebuia să plătească suma

25



pentru activ până la data de 1.11.2014. Domnule preşedinte, stimaţi consilieri, deci societatea şi-a încheiat

perioada de reorganizare, administratorul judiciar şi-a prezentat raportul, a convocat Adunarea Generală a Creditorilor şi aceasta va hotărî ce se face mai departe cu societatea. Judecătorul primeşte cele două materiale şi funcţie de ce are în materialele respective, aplică legea.

Dar ce înseamnă situaţia societăţii? Deci sunt două ipoteze: 1.Revenirea la activitatea curentă care presupune nişte lucruri şi anume:

deci încă suntem în imposibilitatea de participare la licitaţii a lucrărilor de specialitate pentru că nu s-a terminat litigiul cu finanţele publice, Adunarea Generală a Creditorilor a dispus să nu se plătească suma până nu se soluţionează litigiul şi atunci certificatul fiscal este grevat de aceste datorii. Dacă ieşim din insolvenţă pe activitate curentă, se activează creditul de 1.450.000 lei cu dobânzile aferente şi societatea devine datoare cu această sumă. S-au pierdut, din cauza inactivităţii la capacitate şi prin planul de reorganizare dispus de judecătorul sindic s-a redus personalul pentru a se limita complet cheltuielile inutile ale societăţii şi am pierdut toată gama de certificate ale societăţii, toate care ne permiteau să participăm la licitaţie: I.S.O. 9001, program de calitate, certificări produse. Nemaiavând personalul, nu s-a mai putut face auditul pe fiecare an şi atunci am cerut aceste certificări, asta înseamnă cheltuială de cca 5 miliarde lei vechi. Sigur înseamnă şi angajare de personal, la această dată societatea are doar 9 angajaţi din care 5 asigură paza bunurilor la sediul societăţii: contabilul şef, arhivar care rezolvă problema foştilor salariaţi cu adeverinţe pentru pensii şi un inginer la serviciul producţie care furnizează datele tehnice în litigiile care le avem cu procesele de care am amintit.

Ce înseamnă intrarea în faliment şi radierea de la Registrul Comerţului: -inventarierea tuturor bunurilor mobile şi imobile din patrimoniu la această dată; -inventarierea tuturor creanţelor de plată către creditori pentru că, am spus, mai sunt nişte datorii, cea mai mare este acea de 21 miliarde lei, rate de leasing, necazul este că au fost achiziţionate în leasing la data respectivă nişte maşini şi utilaje. Ele s-au plătit doi ani de zile ratele, de exemplu pentru o autobasculantă de 24 tone, un mijloc de transport foarte necesar pentru societate, s-au plătit cca 9 miliarde lei, deci aproape 200 mii euro, nu s-a mai putut plăti în 2011 ultimele 3 rate şi conform contractului, societatea de leasing a venit şi a ridicat toate mijloacele. Deci nu ne-am plătit aceste rate de leasing că această sumă sunt incluse 10 milioane lei cheltuieli cu recuperarea bunurilor. Nu se poate pentru transportul unei maşini pe trailer la Bucureşti să ne încaseze 500 milioane lei. Noi nu am plătit banii, societatea de leasing nu

26



ne-a dat în judecată, nu ne-a acţionat, nu nimic, ea totuşi rămâne ca o datorie şi se poate activa ca şi creanţă la inventariere. - inventarierea tuturor creanţelor de încasat fiindcă societatea, v-am spus, mai are aproape 20 miliarde lei de încasat. - plata creanţelor către creditori; - plata cheltuielilor curente; - închiderea exerciţiului financiar - virarea către acţionarul unic a sumelor rămase în contul de lichidare după achitarea cheltuielilor de administrare. În aceste două soluţii, judecătorul sindic a ales. Termenul dat de judecători este 27 septembrie 2016.” Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc – „Domnule director, în scurtul timp cât a trecut de la preluarea, inclusiv a societăţii dumneavoastră, ca şi delegare de atribuţiuni, m-am uitat şi pe rapoartele dumneavoastră, informaţii care le-am luat din cadrul consiliului judeţean, am citit acolo că aveţi două contracte în execuţie, unul din 2006 şi unul din 2009. De asemenea, legat de posibilitatea de a relua activitatea, una din cele două variante care se va discuta pe data de 7. Iarăşi, din informaţiile care le am, ca şi mijloace fixe cu care să puteţi face activitate, nu prea mai aveţi nimic. Există doar o clădire care mai este în patrimoniu şi atunci, părerea mea este că discutăm degeaba despre varianta de supravieţuire a societăţii.” Domnul preşedinte Gheorghe Flutur – „Nu noi aplicăm legea.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc – „Dar totuşi cum au dispărut mijloacele fixe din societate şi eu din câte ştiu era plin acolo de utilaje, de basculante”.

Domnul Eugen Girigan – „Adunarea Generală a Creditorilor care dictează în situaţia asta în societate, ca să menţin punctele de lucru, trebuia să asigur paza bunurilor. Un post de pază, un singur post de pază, costă anual un miliard şi jumătate de lei, ori dacă aş fi menţinut nişte puncte de producţie din astea care nu aduceau nici un leu venit, neavând activitate, şi aşa uneori am menţinut numărul de personal o perioadă mai îndelungată, trebuia să facem reducerea imediat ca să putem să cheltuim cât mai puţin bani. Adunarea Generală a Creditorilor a hotărât scoaterea la vânzare a bunurilor imobile şi mobile pentru acoperirea plăţii de pe tabloul de creanţe şi a datoriilor curente. Nu ne puteam opune hotărârii, nu puteam încălca o hotărâre judecătorească.”

Domnul vicepreşedinte Viorel Seredenciuc – „Cel puţin s-au vândut la o valoare reală? S-au vândut la o valoare de inventar sau au ieşit în pierdere?”

Domnul Eugen Girigan – „Domnule vicepreşedinte, totul se poate verifica, administratorul judiciar este cel care are obligaţia de a verifica, el a

27



constituit comisia de licitaţie, el a făcut publicitatea, el a făcut vânzarea, toate documentele sunt, evaluarea s-a selectat de către administratorul judiciar, un evaluator autorizat ANEVAR, s-a făcut exclusiv de evaluatorul autorizat şi s-a procedat după regulamentul stabilit de Adunarea Generală a Creditorilor la vânzarea bunurilor. Unele bunuri s-au vândut chiar foarte bine, în sensul că, aşa cum a aprobat Adunarea Generală a Creditorilor s-au vândut şi în rate, chiar pe doi ani de zile şi acum avem, mă rog, cel care au plătit ratele până acum, nu mai discutăm, banii intră, dar am înţeles că vor să renunţe la bun, ă restituie bunul şi să rămână pierduţi de ratele plătit. Piaţa imobiliară şi utilajelor la mâna a doua a scăzut extrem de mult.”

Domnul consilier Constantin-Daniel Cadariu – „Domnule director, câteva întrebări: am înţeles că acum societatea are 9 salariaţi, în 2012 câţi salariaţi aveaţi?”

Domnul Eugen Girigan – 135 Domnul consilier Constantin-Daniel Cadariu – „Mulţumesc. În

momentul de faţă înţeleg că aveţi în derulare doar două contracte, amândouă cu consiliul judeţean?”

Domnul Eugen Girigan –„Amândouă sunt cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri.”

Domnul consilier Constantin-Daniel Cadariu – „În câte contracte era societatea de drumuri parte, în asociere cu alte firme pentru derularea unor proiecte? Nu e clar că în ultimii patru ani câte alte proiecte noi s-au câştigat sau licitaţii prin asociere?”

Domnul Eugen Girigan –„Am să vă spun câteva, nu am situaţia, trebuie să o scot.”

Domnul consilier Constantin-Daniel Cadariu – „Cele 82 miliarde lei care au fost hotărâte de instanţă să le încaseze consiliul judeţean, ce s-a întâmplat cu ele?”

Domnul Eugen Girigan –„S-au încasat, suntem într-o ultimă fază cu nişte penalităţi, s-au plătit datoriile.”

Domnul consilier Constantin-Daniel Cadariu – „Câte staţii de asfalt mai sunt la societatea de drumuri a consiliului judeţean în funcţiune?”

Domnul Eugen Girigan –„Nu mai este nici o staţie”. Domnul consilier Constantin-Daniel Cadariu – „Dar în proprietate?” Domnul Eugen Girigan –„Nici în proprietate”. Domnul consilier Constantin-Daniel Cadariu – „Şi atunci cu ce vreţi

să duceţi societatea asta mai departe?” Domnul Eugen Girigan –„Eu nu vreau să o duc mai departe. Eu v-am

spus doar situaţia.” Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Eu vreau să mulţumesc

28



domnului administrator pentru că ne-a făcut o informare. Deci noi vom trebui, împreună să descâlcim şi să găsim soluţiile. Sigur că nu în mâna noastră este decizia, procedural este în mâna judecătorului care va hotărî lucrurile astea. Firesc era să faceţi această informare pentru că astăzi este 30 iunie ultima zi. Nu cred că acum ne ajută să intrăm în discuţii în istoric. Va trebui să ne gândim şi o să-l împuternicesc pe domnul vicepreşedinte Seredenciuc să poarte discuţii cu dumneavoastră, cu AGA şi să găsim cele mai bune soluţii în interesul societăţii şi a consiliului judeţean. Mulţumesc pentru informare.”

Domnul consilier Ioan Dan Cuşnir – „Domnule preşedinte, stimaţi colegi, am observat că în cadrul informărilor referitoare la marile proiecte nu s.a amintit nimic despre spital şi aici aş avea o propunere, de fapt o solicitare a grupului nostru: spitalul judeţean este subordonat consiliului judeţean. Orice pată apare asupra spitalului judeţean se poate răsfrânge asupra consiliului judeţean şi de aceea vă solicităm înfiinţarea unei comisii de anchetă formată din angajaţi ai consiliului judeţean dar şi din consilieri judeţeni care să stabilească dacă, în spitalul judeţean Suceava s-au folosit produse Hexi-Pharma după retragerea acestora din spital. Vă mulţumesc.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur –„Domnule consilier Cuşnir, eu am încercat să prind cu echipa noastră problemele majore la care să găsim nişte soluţii pentru deblocare. Informaţiile pe care le am până la această dată nu mi-au arătat nimic că nu ar merge la spitalul judeţean Suceava, din contră, acolo au fost în derulare proiecte curajoase şi unele dintre ele au şi continuat. Avem programe ambiţioase în perioada care urmează. Am avut o întâlnire, oarecum festivă de Zilele Sucevei în care am reînceput discuţiile ca spitalul judeţean Suceava să-l transformăm în spital clinic universitar şi atât ne mai trebuie, o comisie de anchetă.

Haideţi să vedem dacă nu cumva sunt alte instituţii ale statului care pot să facă acest lucru pentru că nici nu ştiu dacă avem specialiştii care să facă aşa ceva şi eu cred că această verificare este la nivel naţional făcută în momentul de faţă de alte structuri. Părerea mea este că trebuie să luptăm pentru imaginea consiliului judeţean, pentru dotare şi pentru renume. Apelul pe care îl fac inclusiv consilierilor judeţeni, dincolo de disputele pe care le avem noi, tot ceea ce funcţionează şi avem noi şi cu care ne mândrim să folosim în avantajul judeţului Suceava. Asta este părerea mea.

Eu am o informare foarte scurtă pentru că, din păcate avem ceva probleme legate de inundaţii, sunt în centralizările de la ISU 19 drumuri judeţene afectate în diverse forme, cele mai grele sunt drumurile de pe Chiril şi de la Voroneţ, drumurile judeţene, e vorba de 177 D si 175 A dar sunt şi alte drumuri care au suferit şi apărări de maluri şi poduri şi podeţe, au suferit diverse forme de deteriorare. Ploile torenţiale au făcut ravagii. Suntem în

29



proces de evaluare şi deja am pregătit un proiect de hotărâre de guvern, aşa cum prevede legislaţia, să cerem şi de la fondul de rezervă nişte bani. Din păcate, suntem într-o situaţie grea în momentul acesta, să se oprească aici cu aceste pierderi, dar văd că această vreme capricioasă din ultimul timp ne creează probleme şi va trebui să găsim soluţii pentru rezolvarea acestor probleme. Vă spun, drumul de la Brodina, DJ 176, Coşna 172 D, drumul Vatra Moldoviţei-Moldoviţa 176, Breaza 175, Rarău 175 B, Glodu 174, Dîrmoxa 174 E, Cornu Luncii Slatina-Găineşti 209 A. Din păcate este un fenomen, podurile au aceeaşi vârstă, cred că aţi lucrat. Va trebui să discutăm foarte serios aceste probleme. Am cerut Apelor Române, am cerut să vină în teritoriu să discutăm proiecte integrate pentru că fac ravagii torenţii. În momentul acesta torenţii ne dau cea mai mare bătaie de cap. Baia - Bogata 155 B, Frasin-Stulpicani-Ostra 177 A, deci am văzut podeţe care au fost obturate şi au intrat în case la oameni. Stulpicani 177B Mănăstirea Humorului – Poiana Micului 177, Păltinoasa 177C, Cacica 178 E, Humoreni 178, Satu Mare 178B, Chirilul vă spuneam şi Voroneţul. Aici suntem în curs de evaluare, un prim proiect de hotărâre de guvern în care suntem şi noi parte, sunt şi unele primării, am cerut să găsim soluţii din fondul de rezervă ceva bani pentru aducerea în stare de funcţionare. Sunt zone cum e pe Chiril, sunt mai multe case izolate, drumurile sunt rupte şi oamenii nu au cum să iasă, efectiv, s-a intervenit, Direcţia de drumuri a fost deja în teren şi lucrează, bineînţeles pe procedurile prevăzute de lege, pentru diminuarea efectelor calamităţilor. Am vrut să vă fac şi această informare să ştiţi, mai ales că ne-a dat voie Guvernul să facem un prim lot de evaluări până pe 20 iunie. Şi noi am avut şi înainte de 20 iunie şi după 20 iunie câteva zone afectate. Sperăm să obţinem ceva fonduri pentru a remedia.

Dacă alte probleme nu mai sunt, vă aştept la Putna pe 2 iulie a.c., ziua marelui voievod.

Apelul meu colegial, îmi pare rău că nu este prezent la şedinţă liderul dumneavoastră, domnul consilier Cătălin-Ioan Nechifor, dar am să-l sun să am o discuţie cu domnia sa. Cred că putem să discutăm în stare de normalitate constructivă. Acesta este apelul, la modul sincer şi aş vrea, în afară de întâlnirile acestea din plenul consiliului judeţean, să putem să ne întâlnim pe grupe de lucru sau cum doriţi, să putem discuta strategii obiective. Uitaţi-vă, este o concurenţă mare între judeţe. Vom participa luni şi marţi la forumul de administraţie publică la Bucureşti, se discută codul pe administraţie, pachetul de legi pe administraţie publică, se discută ghidurile pentru noile proiecte şi va trebui să discutăm modificarea şi flexibilizarea unor ghiduri. Avem PNDL-ul, care uneori se bate cap în cap cu alte proiecte şi ele trebuie să fie complementare pentru a rezolva nişte obiective. Putem să ne

30



gândim de pe acum, să solicităm realocarea banilor de pe nişte axe pe alte axe. Am mai făcut, din astea dar le-am făcut târziu. În loc să le faci la timp şi să beneficiezi, dacă e presiune mare pe cultură, să dăm drumul acolo, dacă e presiune mare pe agricultură să dea mai mulţi bani pe chestiunea asta şi ce vă pot spune astăzi, că intenţionez în cadrul Regiunii Nord-Est, pe modelul GAL-urilor, grupurilor de acţiune locală, acea asociere a 6-7 unităţi administrative care îşi fac o strategie şi fiecare poate beneficia de ceva. Pe modelul acesta, să asociem Regiunea Nord-Est cu alte regiuni din străinătate şi deja am iniţiat ieri primele demersuri cu Olanda, şi pe modelul GAL-urilor să obţinem mari proiecte regionale în care să discutăm fie de turism, fie de agricultură şi industrie alimentară, ceea ce eu mai vorbeam dar vreau să particip în perioada următoare la nişte forumuri care să dea drumul la mari proiecte, de sute de milioane de euro, între regiuni din Estul Europei şi Regiuni din Vestul Europei, finanţabile direct de la Bruxelles, nu pe programe operaţionale.”

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur mulțumește pentru participare și declară închise lucrările şedinţei.

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

PREŞEDINTE, Secretarul judeţului, Gheorghe FLUTUR Petru TANASĂ

PROCES VERBAL încheiat astăzi 30 iunie 2016 în şedinţa ... · 1. Prezentarea spre aprobare a...

Documents

Transcript of PROCES VERBAL încheiat astăzi 30 iunie 2016 în şedinţa ... · 1. Prezentarea spre aprobare a...