FORMULAR T 6 -3 Tehnologii de executie FORMULAR T 6

Data: 2011Editia: 1Revizia: 0Reabilitare front captare, reabilitare si extindere reea de ap potabil, extindere reea de canalizare si staii de pompare ap uzat - localitatea ndrei

Formular 13PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28

Editia : 1Pag. 77/77LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

1.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: elemente din otel

Obiect si conditii de aplicare1. Acest capitol cuprinde cerintele tehnice, de organizare si control al calitatii in ceea ce priveste uzinarea si montajul elementelor din otel la investitia ofertata.2. Completarile sau modificarile la prezentele prevederi, in functie de posibilitatile de dotare sj/sau organizare ale executantului, se fac cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului si devin obligatorii dupa insusirea lor de catre acestia. Prevederi generale1. La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitie in constructii.2. Intreprinderile executante care contribuie la executia structurilor metalice raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planul de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentelor specificatii tehnice.3. Elementele, subansamblele si structurite metalice se vor executa conform detaliilor specifice.4. Executia structurilor metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor, se vor face in general pe baza urmatoarelor standarde, instructiuni si normative : STAS 767/0-88 Constructii civile, industrial si agricole, Constructii de otel, Conditii tehnice generale de calitate, STAS 767/2-78 Constructii civile, industrial si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de Constructii din otel. Prescriptii de executie. SREN 25817-1993 Imbinari sudate prin topire ale otelurilor. Clase de calitate. C133-82 Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu suruburi de inalta rezistenta, pretension ate. C150-1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale cladirilor civile, industriale si agricole C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.5. Procedurile acestor standarde si instructiunile tehnice sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin procedurilor prezentelor specificatii tehnice, care completeaza, precizeaza si modifica unele dispozitii din normativele citate mai sus.6. Organul de control al uzinei, responsabilii tehnici cu executia si colaboratorii documentatiei tehnice pentru montaj vor trebui sa cunoasca prevederile prezentelor sped fie atii tehnice. Materiale1. Materiale de baza1.1. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare reper in parte. In caz de dubiu, intreprinderea executanta va cere avizul proiectantilor.1.2. Nu sunt admise schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.1.3. Materialele folosite la executia constructiei metalice sunt:1.3.1. Otel OL37-2k1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice de calitate.2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai man sau egale cu 3mm. Tolerante la dimensiuni, la forma si la masa.

1.3.2. OtelOL52-2k1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehmce de calitate.2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm. Tolerante la dimensiuni, la forma si la masa.1.4. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse si sa respecte precizarile si conditiile tehnice suplimentare mentionate.1.5. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinate si sa fie marcate de catre uzina producatoare.1.6. intreprinderea care uzineaza piesele si subansamblele metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificated de calitate si cele din STAS-urile si prevederile suplimentare din prezentele specificatii tehnice.1.7. Intreprinderea care uzineaza elementele de constructii metalice este obligata sa efectueze prin sondaj, la fiecare lot de produse laminate de aceiasi tip, aprovizionate de la acceasi otelarie, reverificari de calitate prin analize chimice si incercari mecanice, pentru a exista certitudinea ca materialele corespund calitativ cerintelor din prezentele specificatii tehnice.1.8. Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75.Certificatele vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate si pastrate timp de 10ani.2. Suruburi obisnuite2.1. Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi grosolane conform SR ISO 4016/93 cu piulite STAS 922-89.3. Suruburi de inalta rezistenta pretensionate.3.1, Suruburile de inalta rezistenta, piuliteie si saibele vor fi din grupele de caracteristici mecanice indicate in planurile de rezistenta, conform STAS-urilor : 2700-89, 2700-89 si 10616-84.3.2 Dimensiunile suruburilor, piulitelor si saibelor precum si verificarile si incercarile asupra organelor de asamblare vor corespunde normelor in vigoare.3.3 intreprinderea care monteaza structura metalica va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice ale suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell.3.4 Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.Conditii tehnice de calitate pentru uzinarea elementelor de constructii metalice1. Din punct de vedere al conditiilor tehnice de calitate, in conformitate cu STAS 767/0-88, elementele metalice fac parte din categoria B, cu precizarea tolerantelor care se aplica din acest STAS.2. Prevederi speciale2.1. Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor transmite pe fiecare element rezultat.2.2. Uzina constructoare va face preasamblarea elementelor de constructii adiacente si va marca fiecare element in parte, conform denumirii din proiect.2.3. Elementele care se executa in oglinda fata de elementul desenat, se vor realiza numai prin corelare cu planurile generate, in vederea montajului corect al pieselor.2.4 in cazul taierii termice, elementele metalice se vor incadra in clasa de calitate II, conform STAS 10564/1-81.Organizarea controlului calitatii in uzina1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si proceselor tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor, etc.).2. In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarire a executiei si fisa de masuratori.In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul certificatuiui de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.in mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si numele maistrului care a supraveghiat si controlat executia.Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.3. Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si ansamblu sudat, vor fi semnate de organui de control al uzinei si prezentate la receptia subansamblurilor, odata cu restul documentelor de receptie.

Documentatia tehnica ce trebuie intocmita pentru montaj1. Montajul structurii metalice se va face pe baza unui proiect de monta2. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda : tehnologia de montaj PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor sudate pe santier. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc, verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse. pregatirea si executia imbinarilor de montaj verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect ordinea de montaj a elementelor metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de monta masuri de protectia muncii si PSI3. Tolerante admise la montaj:Tolerantele admise la montajul structurii metalice sunt conform ST AS 767/0-88.Intreprinderea care efectueaza montajul, impreuna cu beneficiarul, va receptiona la uzina incadrarea elementelor constructiei in toate tolerantele de executie precum si inscriptionarea corespunzatoare a elementelor care au fost preasamblate in uzina, documentele primite de la producatorul materialului si verificarile efectuate la uzina, prin care se atesta ca materialul corespunde din toate punctele de vedere cu cel prevazut in proiect si cu prezentele specificatii tehnice.Amplasarea buloanelor de ancoraj in fundatii se va face cu mijloace topografice, toleranta acceptata fiind de + 5 mm.In cazul montarii subansamblelor metalice intre elemente de beton armat se vor verifica pe santier dimensiunile din proiect, inainte de confectionarea subansamblelor. Ajustarile se vor face numai cu acordul proiectantului.

Executia cusaturilor sudate1. Toate cusaturile sudate se vor executa conform prevederilor procesuiui tehnologic de sudare Intocmit de uzina.2. Cusaturile sudate trebiue sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte. La sudurile in relief, daca nu se specifica altfel in proiect, grosimea cordoanelor de sudura se va considera 0.7 x imin, unde imin este grosimea celei mai subtiri piese a imbinarii.3. La sudarea unui rost, hafturile se vor taia sau se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic de sudare.In ultimul caz locul hafturilor se va curata de eventualele cuiburi de rugina, etc.; hafturile se vor examina cu a ten tie inca o data in ceea ce priveste fisurile, cele cu defecte tratandu-se prin polizare si resudare. La inglobarea lor prin sudura in cusaturi, se va asigura o perfecta legatura intre ele si restui materialului depus ulterior.4, Arcul electric va fi amorsat numai pe placute terminate tehnologice in rosturi sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua masuri ca sa nu se produca deteriorari ale pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu metal topit.5. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate.6. Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare.La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa craituirea si polizarea rostului.7. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dupa care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa,8. Nu se admit fisuri, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de calitatea cusaturii prevazuta in proiect, conform Instructiunilor tehnice C150-1999.9. Daca se constata fisuri, sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere.10. Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala.11. Daca din motive de aprovizionare, la executie apare necesitatea impartirii in tronsoane a tablelor sau altor laminate, aceasta se va face la propunerea executantului, numai cu acordul scris al proiectantului de rezistenta. Toate sudurile intre tronsoane se vor realiza cu sudura in adancime si se vor verifica 100% US.12. Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati.13. Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub +5C fara aplicarea de masuri speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant si fara un riguros control al intreprinderii executante.

Controlul de calitate a cusaturilor sudate1. Indiferent de tipui imbinarilor si forma cusaturilor, catitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual prin examinarea exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu pulberi magnetice, exceptional si prin sfredelire.2. Toate cusaturile sudate se vor incadra in nivelul de acceptare B, iar sudurile in relief vor avea nivelul de acceptare B, conform Normativului C150-1999. Precizam ca toate sudurile in adancime se vor verifica 100%US.3. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate cat si defectele de suprafata neadmise sunt cele din Normativul C150-1999.4. La examinarea vizuala si cu lichide penetrante sau pulberi magnetice nu se admit: fisuri sau crapaturi de nici un fel; crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult 1mm la piese mai groase de 30mm; cratere; cratere initiale si finale; suprainaltari sau adancituri neadmise; suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia londitudinala a cusaturilor; scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.5. La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr) prin care se determina compactivitatea sudurii sunetul trebuie sa fie clar.6. Daca exista dubiu asupra calitatii suduri lor de colt se admit si gauri de control si anume maxim o gaura de 8... 12 mm diametru, la 2...4m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura.7. La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca: lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi; incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii; lipsa de topire pe margini sau intre straturi.

I, Imbinari cu suruburi1.1. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS 767/2-78, iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) conform STAS 9330-84 si instructiunilor tehnice C133-82.1.2. Gaurile pentru imbinarile cu suruburi si SIRP se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a eventualelor remedieri si indreptari a pieselor.1.3. Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurile se vor da cu 1...2 mm mai mici urmand ca ele sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina. La premontaj se vor folosi suruburi obisnuite, de aceleasi diametre nominale ca cele din proiect. Diametrul nominal final al gaurilor va fi cu un milimetru mai mare decat diametrul nominal al surubului corespunzator. La final, in pozitia de preasamblare, toate suruburile trebuie sa intre in gauri normal, fara efort.1.4 In cazul folosi rii suruburi lor din grupele 8,8 si 10.9 lucrand prin forfecarea tijei si nu prin frecare, efortul de pretensionare va fi 0.5xNt, unde Nt este efortul de preintindere in tija, conform C133-82. Controlul si verificarea calitatii 1. Controlul pe parcursul uzinarii1.1. Controlul pe parcursul uzinarii are drept scop respectarea calitatii executiei, a prevederilor din prezentele specificatii tehnice si din procesul tehnologic de uzinare, prin acoperirea cu teste a fazelor de executie.1.2. Controlul permanent se face pentru fiecare faza de executie, de catre maistrii, inginerul sudor, organul de control al uzinei, conform metodologiei proprii. Delegatul intreprinderii de montaj si beneficiarul fac controale prin sonda Toate organele care efectueaza controlul permanent sau prin sondaj vor fi instruite si autorizate in vederea efectuarii acestui control.1.3. Pe parcursul executiei, se vor efectua, prin sondaj, si controale de catre delegati ai beneficiarului si proiectantului,1.4. In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele: data controlului; cine a efectuat controlul constatarile facute semnaturile persoanelor care au efectuat controlul.In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi semnatura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.1.5. Toate elementele la care exista posibilitatea montarii incorecte din punct de vedere a I inversarii capetelor, vor fi marcate distinct in uzina, la fiecare capat, cu denumirea elementului pe care se prinde.

2. Reguli generate privind montajul si receptia pe santier2.1. Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de monta Aceasta trebuie sa cuprinda si: tehnologia de montaj; tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier;

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP.2.2, Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentelor specificatii tehnice si de standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta proiectantului si beneficiarului.2.3. Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblurilor pe santier se va face in asa fel incit sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum si sa fie usor identificate la monta2.4. Receptia pe santier a elementelor structurii metalice se va face conform pet. 5.2. din STAS 767/0-88.2.5. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige, lanturi sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau altor piese asemanatoare.2.6. Se interzice sudarea la temperaturi sub +5C fara masurile specif ice specificate la pct.G.14.2.7. Se interzice sudarea pieselor auxiliare de montaj de elementele structurii de rezistenta.Se interzice gaurirea pieselor de rezistenta sau sudarea de acestea a unor dispositive auxiliare de montaj fara acordul scris al proiectantului.2.8. Inainte de montarea unei piese in pozitia proiectata, se va face o masurare corecta a distantei dintre piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu dimensiunea piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare, numai daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si la nevoie, va cere avizul proiectantului.2.9, Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza si dimensiunile structurii se verifica in mod repetat, pe intreaga durata a lucrarilor.2.10. In cazul deformarii pieselor pe durata mampularii, transportului sau montajului, executantul are obligatia sa iniocuiasca piesa respectiva. Daca exista posibilitatea rectificarii piesei respective, aceasta se va face numai cu avizul proiectantului. In acest caz, executantul are obligatia sa informeze corect proiectantul asupra cauzelor care au prod us deformarea piesei.2.11. Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan.2.12. Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura.2.13. Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se folosesc la structura metalica, tinand seama de tipul imbinarilor si de pozitiile de sudare.2.14. Sudorii care vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa execute in bune conditii cusaturile sudate, in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de suduri.2.15. Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate.Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate sunt acelea de la punctul H din prezentele specificatii tehnice.2.16. Obligatoriu, grinzile de acoperis se vor stabiliza in plan transversal, pe durata montajului confectiei metalice, cu spraituri metalice sau tiranti. Distanta maxima intre doua elemente stabilizatoare consecutive va fi de maxim 6000 mm. Elementele stabilizatoare se pot indeparta numai dupa montajul panelor si a cel putin unei contravantuiri transversale complete.2.17. Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de asamblare - sudare intocmita si avizata conform punctului F.Imbinarile cu SIRP se vor executa si verifica conform cu Instructiunile tehnice C133-82.2.18. Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare, tinand seama si de prevederile pet. 5.3. din STAS 767/0-88.

2.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: BETON SI BETON ARMAT

1.1.SCOPProcedura defineste si descrie modul de executie a lucrarilor de betonare a diferitelor tipuri de elemente de constructii, in conformitate cu documentatia de executie si prevederile legale in vigoare.

CONDITII PREALABILEExistenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri.Existenta inregistrarilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera ( bon de transport, comanda beton ).Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare ( teren de fundare sau element beton anterior ) si armare, P.m.i., cofrare ( rubricile corespunzatoare din F.B. sau P.V. lucrari ascunse sa fie incheiate ).Existenta utilitatilor:

Instalatie aer comprimat.Instalatie apa.Instalatie forta si iluminat.Conditii de incalzire si de protectie sau de racire a betonului, daca betonarea se va desfasura atunci cind temperaturile sint mai mici de +5oC sau mai mari de +21oC ( rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. ).Existenta macaralelor in buna stare de functionare.Existenta de drumuri de acces la locul de turnare.Existenta unui numar suficient de vibratoare de tip corespunzator.Echiparea echipelor de betonisti cu tomberoane si scule specifice .Existenta avizului de inceperea lucrarii ( AIL ) si fisei de betonare ( F.B. ).Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate.Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme cauciuc, centuri de siguranta, manusi de cauciuc, etc..

ACTIUNI IMPLICATE Pregatirea terenului de fundare sau suprafetei de beton turnat anterior.Transport, manipularea si turnarea betonului.Compactarea betonului.Finisarea suprafetelor de beton.Intarirea si protectia betonului.Repararea defectelor de calitate la beton.Intreruperi neplanificate.Intocmirea inregistrarilor de calitate.

PROCEDURAPregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat anterior.Pregatirea terenului de fundare.Verificarea cotei de fundare cu aparate topo.Descarcarea manuala a ultimului strat pina cota din proiect si examinarea vizuala a suprafetei.Executarea forajelor de detaliere si a traseelor de cercetare (daca este cazul) la decizia geologului.Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pina se asigura indepartarea partilor desprinse, a noroiului sau apei.Sortarea geologica a suprafetei.Verificari topo la cota finala.Receptia finala a suprafetei si intocmirea inregistrarilor de calitate ( P.V. lucrari ascunse - pentru lucrari sub incidenta Legii 8/79 si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei" pentru lucrari sub incidenta Legii 6/82).Pregatirea suprafetei de beton turnat anterior.Inainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele inglobate, banda de etansare si betonul turnat anterior, vor fi in intregime curatate de toate materialele straine din zona aferenta betonarii prin batere, buciardare, spalare cu apa, suflarea cu aer comprimat, dupa caz.Inaintea turnarii betonului, timp de 24 de ore, suprafat betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbtia apei din betonul proaspat turnat, apa ramasa in denivelari fiind indepartata.Toate operatiile pregatitoare se vor efectua avind grija sa nu se deterioreze sau deranjeze nici un element sau parte componenta a fazei respective de betonare.Se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare.Transport, manipulare si turnarea betonului.Betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniere.In timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul, in scopul evitarii segregarii. Durata de transport ( care se considera din momentul terminarii incarcarii ) nu va depasi:45 minute cind temperatura mediului este mai mare de 30oC.60 minute cind temperatura mediului este cuprinsa intre 15oC 30oC.90 minute cind temperatura mediului este mai mica de 15oC.2. Betonul din autobetoniera se va descarca direct in benele macaralelor, in buncarele pompelor de beton sau in jghiabul de turnare directa.3.Turnarea betonului se poate face cu macaraua cu bena, cu palnie, cu pompa de beton, cu jghiabul, sau combinatii din metodele de mai sus, dupa posibilitati.4.Atunci cind inclinarea jghiaburilor este prea mare, acestea vor fi prevazute cu sicane sau praguri menite sa schimbe alternativ directia de miscare a betonului, pentru a micsora viteza de curgere.Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,50 m la turnarea cu bena si 1,00 m la turnarea cu pompa.5. Betonul va fi dirijat la locul de turnare, nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,50 m ( prin lopatare manuala sau vibrare ) pentru ase evita fenomenul de segregare.Betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vordepasi 30 cm grosime.7.Rosturile orizontale si verticale se vor localiza si realiza conform planurilor si detaliilor de executie.8.In cazul defectarii pompei, betonul ramas in conducte va fi scos si rebutat iar conductele spalate.Dupa fiecare faza de betonare cu pompa, intreg echipamentul va fi curatat si spalat.9.Orice acumulare de apa pe suprafata betonului sau scapari de ulei,motorina, etc., aparute in timpul betonarii vor fi indepartate inainte de turnarea stratului urmator.10.Turnarea betonului, se va face evitind dirijarea jetului de beton direct pe barele de armatura sau piesele inglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora.11Orice beton varsat accidental va fi indepartat de pe platformele de lucru ale cofrajului.12.Se vor prevedea platforme intermediare de lucru; acestea nu vor deranja barelede otel beton in timpul turnarii betonului.13.Platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor indeparta pe masura ce operatia de turnare progreseaza si acestea nu mai sint necesare.14.Se va preveni caderea de materiale straine in betonul proaspat.

5.3.3.Compactarea betonului. Nu se aplica la betoanele turnate in apa.

5.3.3.1. Fiecare strat de beton va fi vibrat cu vibratoare standard alese functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si densitatea armaturii.5.3.3.2..Vibratoarele vor fi manipulate de muncitori experimentati si instruiti.5.3.3.3.Vibratoarele vor fi asigurate in numar suficient, cele de rezerva fiind la indemina muncitorului.5.3.3.4.Un strat de beton nu va fi turnat pina cind betonul din stratul turnat anterior a fost complet vibrat.Stratul de beton anterior va fi acoperit de urmatorul, inainte de a intra in priza, astfel incit stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.5.Vibratorul se introduce in beton sub actiunea greutatii proprii pe o adincime de aproximativ 1,5 grosimea stratului in pozitia verticala, iar scoaterea lui se va realiza cit mai lent pentru a nu lasa goluri pe suprafata stratului.6.Durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde in functie de lucrabilitatea betonului si timpul vibratorului.Punctele de vibrare vor fi alese in asa fel incit zonele de influenta sa se suprapuna in plan.7.Vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa, nu mai apar bule de aer in masa de beton, betonul nu se mai taseaza si apare apa sau lapte de ciment la imbinarea cofrajelor.8.Vibratoarele nu vor fi intrebuintate in limita de 0,80 m din vecinatatea traductorilor de deformatii, montati in beton, cind astfel de piese exista in faza care se betoneaza.9.Se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, piesele inglobate, a benzilor de etansare,tecilor cablelor de precomprimare, ancorajele sistemului de precomprimare, etc..10In zonele pieselor inglobate, a benzilor de etansare, etc., compactarea se realizeaza cu vergele de otel.11In cazul unor faze de betonare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului.12.Zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocanirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiuri ( ciocane ) din lemn pina ce cofrajul nu mai suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in cazul stilpilor si diafragmelor.

Finisarea suprafetelor de beton.1.Finisarea suprafetelor de beton se va efectua pentru a obtine gradul de prelucrare specificat in proiect.Aceasta operatie consta in indepartarea tuturor neregularitatilor locale ( coame, rizuri, sau alte denivelari de pe suprafata betonului ) si a celor de planeitate in timpul suprafetelor, ( abateri de la suprafata teoretica , asa cum este pe planuri, masurate cu sabloane de 3,00 m lungime ).Finisarea suprafetelor orizontale necofrate se face conform detaliilor sau prevederilor cuprinse in plansele proiectului de executie.Finisarea suprafetelor cofrate, verticale, ascunse vederii consta din:Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +12/-6 mm.2.Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +16 mm si 10 mm.Finisarea suprafetelor cofrate verticale expuse vederii sau supuse vopsirii sau aplicarii straturilor de protectie , consta din:Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +6 mm.Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +10 mm.In dreptul P.m.i., muchii sau rosturi, se va realiza o finisare speciala in jurul sau in lungul acestora in vederea aplicarii ulterioare a masticarilor sau chiturilor, acolo unde proiectul prevede acest lucru.Toate operatiile de finisare se vor executa de muncitori experimentati si calificati in acest gen de lucrari ( betonisti, zidari, mozaicari ).

Intarirea si protectia betonului.1.Protectia suprafetelor orizontale ale betonului pe timp normal se va realiza prin acoperirea acestora cu rogojini sau prelate ignifugate ce vor fi stropite continu pentru a mentine suprafat umeda.Protectia suprafetei formate de cofraje se va realiza prin mentinerea acestora pe pozitie si se vor uda din timp in timp cu apa pentru a preveni pierderea umezelii de la suprafata betonului.Betonarea elementelor in perioada de timp friguros poate incepe la temperaturi mai mari de +5oC sau la temperaturi de +5oC, cind temperatura are tendinte de crestere.Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura, pina la -10oC, luindu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru.Dupa turnare se va asigura betonului o temperatura minima de +5oC, pina la realizarea unei rezistente minime de 50 daN/cm2Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrarile de executat.Solutiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:Metoda conservarii caldurii betonului, care consta din acumularea de caldura prin incalzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementului de beton cu invelisuri termoizolante ( cofraje izolate termic, saltele termoizolante, etc. ), acoperite intotdeauna cu polietilena sau prelate impermeabile prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un strat de aer stationar ( neventilat ) de 3-5 cm grosime.Metoda incalzirii betonului, dupa punerea sa in opera, se foloseste atunci cind prin metoda de la punctul nu se poate realiza rezistenta minima necesara pentru beton inainte de inghetarea lui. Aceasta metoda consta in asigurarea intaririi betonului la temperaturi corespunzatoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu invelisuri termoizolante.Incalzirea se face in "camasa" pe toate fetele elementului de beton pentru stilpi, grinzi, ziduri portante de grosime mai mare, cind elementul se imbraca intr-un invelis etans la circa 15 cm de suprafata betonului sau cofraj si se introduce aer cald sau abur. In cazul elementelor subtiri,incalzirea in "camasa" se face pe o singura fata.

Repararea defectelor de calitate la beton.In cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dupa decofrare, responsabilul CQ pe lucrare va deschide RNC ( registrul de neconformitate ), iar proiectantul va emite D.S. cu solutia de remediere.Remedierile se executa conform procedurilor tehnologice, specifice, dupa caz.

Intreruperi neplanificate.Cu toate ca opririle sint evenimente nedorite pe parcursul betonarii, acestea pot aparea din urmatoarele motive:incendii, defectarea fabricilor de beton, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc..In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a operatiei de betonare.Se vor lua masuri de formarea rosturilor, de pozitionarea benzilor de etansare in betonul turnat proaspat si se vor stria suprafetele.In cazul cind se ordona oprirea rapida a betonarii se vor introduce fortat benzile PVC de etansare la suprafata betonului proaspat, precum si a unor sipci de lemn pe mijlocul suprafetei turnate in vederea formarii unui rost de imbinare.In cazul averselor de ploaie se va reduce continutul de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe dec vacum in vederea evacuarii apelor strinse in cantitati apreciabile in cofrajul elementului structurilor, evitindu-se formarea pungilor de apa pe suprafata betonului turnat.Inainte de reluarea betonarii se vor indeparta orice materiale straine precum si laptele de ciment si se va trece la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de beton cu un cotinut de ciment mai mare, dupa care se poate reincepe operatia de betonare.Reluarea betonarii se face dupa 24 de ore de la intrerupere.

Verificarea si receptia lucrarilorIn timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri.In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate.Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute.Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI/ Records PV trasare PV lucrari ascunse PV receptie luctrari PV receptie produse PV control, etc Certificate calitate Declaratii conformitate Agremente tehnice

3. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: EXCAVARE1. SCOP

Prezenta procedur conine condiiile ce trebuie respectate i activitile necesare execuiei excavarilor. Procedura constituie documentul de referin pentru execuia, controlul i recepia acestui gen de lucrri.1. Lucrarea de excavare include dar nu se limiteaza la:- Lucrari de excavare pentru orice fel de structuri, trasee de conducte, camine, platforme si zone amenajate;- Toate umpluturile si lucrarile pentru realizarea pantelor;- Toate metodele de tratare ale pamantului;- Toate lucrarile, cum ar fi dedurizarea apei, etc;- Lucrari de constructii privind stabilitatea excavatiilor pentru structura si conducte;2. Excavarea va fi efectuata in prezenta unui expert din partea angajatorilor pentru clasificarea pamantului in functie de contaminare;3. Materialele clasificate vor fi incarcate in camioane diferite;4. Depozitarea pamantului se va face in spatii certificate si amenajate special;5. Vor fi luate masuri speciale in legatura cu excavatiile la adancime din cauza cumularilor de alimentare cu apa (echipament de masura in camp);6. Pantele vor fi realizate conform caracteristicilor pamantului (45 grade sau mai putin);7. Deranjarea excavatiei cea mai adanca va fi evitata tinand cont de fundatie;8. O panta maxima se va realiza in functie de tipul pamantului si determinarile conform standardelor aplicabile pentru o sapatura deschisa dar nu mai mare de 60 grade;9. In cazul unor excavatii extinse (ex: rezervoare, fundatii cladiri), investigatia prin santul de control este necesara.10. Excavarea mecanica sa fie facuta cu 15 cm mai sus de nivelul de teren natural, pentru a nu perturba acest nivel;11. Sapaturi manuale pentru ultimii 15 cm de la formarea nivelului;12. Inspectia pentru formarea nivelului natural al fundatiei pamantului este efectuata de catre un supraveghetor si de catre laboratorul geotehnic.Rapoartele de calitate sunt eliberate si semnate de catre parti cu specificatia masurilor necesare;13. In cazul acumularii de apa in sapatura, se monteaza o tava perforata cu diametrul 150 400 mm pentru a permite apei sa circule prin teava. Se introduce pompa in teava si se extrage apa. 14. Umpluturile se fac in straturi compactate de maxim 25 cm cu mijloace mecanice.

5.3. Santuri pentru conducte si canale de cabluri1. Sapatura va fi executata conform urmatoarelor dimensiuni ale santului, daca nu este altceva stabilit prin proiect:- Latimea santului: diametrul conductei + 70 cm, si in cazul canalelor de cable latimea santului este data de numarul de conducte ce intra in caminul de tragere + 70cm;- Adancimea santului: generatoarea inferioara a conductei + 10 cm;2. Pentru excavatiile la o adancime mai mare de 1.50 m vor fi realizate sprijiniri de maluri sau daca exista posibitatea excavatiei cu taluzare;3. Depozitarea argilei excavate, umpluturilor sau materialelor de constructii la mai putin de 5 m distanta de marginea santului este interzisa;4. Contractorul va transmite Angajatorului pentru aprobare, metodele propuse de excavare si sprijiniri, inclusiv un program cu masura si adancimea excavatiei, un plan pentru transportul materialelor excavate si detalii privind sprijinirile de maluri;5. Excavatiile si sprijinirile de maluri precum si umpluturile, vor fi controlate de Contractor. Excavatiile la o adancime mai mica de 1.50 m se vor executa cu sprijiniri de maluri numai daca este cazul, excavatii la o adancime mai mare de 1.50 m se vor executa intotdeauna cu sprijiniri de maluri.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISEVERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILORInaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari: Existenta PV predare primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate; Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la: o stratificatia terenului; o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane; o cota apelor subterane; Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: planul general de fundatii; planul de sapaturi (umpluturi); detalii de executie fundatii;La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.7. INREGISTRARI/ Records PV trasare PV lucrari ascunse PV receptie luctrari PV receptie produse PV control, etc Certificate calitate Declaratii conformitate Agremente tehnice

4.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TERASAMENTE1. SCOPPrezenta procedur conine condiiile ce trebuie respectate i activitile necesare execuiei terasamentelor. Procedura constituie documentul de referin pentru execuia, controlul i recepia acestui gen de lucrri.

Lucrari pregatitoare Asigurarea resurselor necesare:1. utilaje pentru executia lucrarilor: buldozere, excavatoare, autobasculante, autogreder, incarcator frontal, freza, cisterna pentru apa, cilindru compactor vibrator lis si pe pneuri, placi compactoare, cisterna pentru motorina, unelte;1. personal calificat si instruit. Asigurarea documentatiei de lucru necesare:1. proiectul de executie autorizat si aprobat de Consultant (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, stecificatii tehnice), vizat de verificator de proiecte 1. procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari. Stabilirea gropilor de imprumut:1. Investigarea amplasamentelor posibilelor gropi de imprumut.1. Emiterea comanzilor catre laborator pentru prelevare probe din posibilele gropi de imprumut.1. Prelevarea probelor de laborator impreuna cu reprezentantul Consultantului din posibilele gropi de imprumut propuse de constructor.1. Efectuarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor.1. Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea gropilor de imprumut analizate, cu minim 8 zile inainte de inceperea exploatarii unei gropi de imprumut. Cererea trebuie insotita de:1. rezultatele incercarilor de laborator, analize si sondaje.programul de exploatare a gropii de imprumut si de refacere a mediului, acordul proprietarului, daca este cazul, pentru ocuparea terenului si exploatarea gropii de imprumut.

Pichetajul lucrarilor:1. Pichetajul axei traseului drumului cu materializarea pe teren a tuturor puctelor importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cite 2 reperi/Km. Pichetarea profilelor transversale se face la o distanta maxima de 30 m in aliniament si la 20 m in curbe. Pichetii complementari vor fi legati in plan si in profil in lung de reperii folositi initial.1. Materializarea prin tarusi si sabloane, odata cu definitivarea pichetajului a:1. inaltimii rambleelor sau adincimii sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului,1. punctelor de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza),1. inclinarea taluzelor.- Identificarea tuturor instalatiilor subterane si aeriene aflate in ampriza lucrarilor, cu ocazia efectuarii pichetajului amprizei de lucru, in vederea mutarii sau protejarii acestora. Lucrari preliminare : Executarea urmatoarelor lucrari in limita zonei expropriate:1. defrisarea, taiarea copacilor si extragerea radacinilor,1. curatirea terenului de crengi, frunze, iarba si buruieni,1. decaparea si depozitarea pamintului vegetal, de pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut,1. asanarea terenului,1. demolarea constructiilor existente cind este cazul. 1. supunerea spre aprobare Consultantului a tehnologiei de executie pentru lucrarile de terasamente.1. Depozitarea paminturilor improprii in depozite definitive, cu exceptia pamintului vegetal care va fi depozitat privizoriu in vederea reutilizarii, in ambele cazuri depozitele vor fi aprobate de Consultant.Executarea, cind este cazul a lucrarilor de colectare si drenare a apei din ampriza drumului. Stabilirea paminturilor utilizabile din sapaturi:1. Executarea sapaturilor se va face dupa aprobarea de catre Consultant a lucrarilor pregatitoare. 1. Emitere comanda catre laborator pentru prelevare probe din sapaturi.1. Prelevarea probelor de pamint din zonele de sapatura impreuna cu reprezentantul Consultantului pe toata adincimea debleului,1. Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea caracteristicilor paminturilor din excavatii .1. Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea paminturilor rezultate din sapaturi.1. Intocmirea Tabelului de miscare a pamintului (pozitionare sapaturi si gropi imprumut, cu tipul de pamint din fiecare zona, cantitati transportate si distanta de transport) si inaintarea spre aprobare la Consultanta in 30 de zile de la instiintarea de incepere a lucrarilor.Materiale utilizate la executia lucrarilor de terasamentePaminturile utilizate la executia terasamentelor la drumuri se clasifica conform STAS 2914 / 1984 si sunt prezentate in anexa 1 la prezenta procedura.Pentru fiecare sursa de pamint se efectueaza incercarile prezentate in anexa 2 la prezenta procedura, in care se precizeaza si frecventa incercarilor.Paminturile clasificate ca rele (4d) sau foarte rele (4 e si 4 f) se vor inlocui sau se vor stabiliza pe toata latimea platformei la o adincime de minim 20 cm, pentru paminturile rele si la o adincime de 50 cm pentru paminturile foarte rele. Solutia privind inlocuirea sau stabilizarea o da Consultanta la solicitarea constructorului. Nu se vor utiliza la executia terasamentelor paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta redusa. Pe timp friguros se interzice Aprecierea caracteristicilor paminturilor o face laboratorul prin incercari specifice si aprobarea pentru utilizare o da Consultanta

Exploatarea gropilor de imprumut si crearea depozitelor :La exploatarea gropilor de imprumut se vor respecta urmatoarele reguli:1. pamintul vegetal se va indeparta si depozita in zone aprobate de Consultant cu cel putin 8 zile inainte si va fi refolosit la etapa de refacere,1. virfurile taluzelor gropilor de imprumut vor fi la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului,1. taluzele gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzelor de debleu, cu conditia ca fundul sapaturii sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii si taluzele sa fie executate cu multa grija,1. sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adinci decit cota practicata in deblee sau sub cota santului de scurgere a apelor,1. in albiile majore ale riurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, amenajind o bancheta de 4 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut,1. fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1 3 % spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor,1. taluzele gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5 1:3 ; cind intre picioarele taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se vor lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:1. fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate,1. fie la mai mult de 10 m de virful taluzelor de debleu ale drumului in executie sau a druimurilor existente si in afara zonelor de scurgere a apelor.In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea detinatorului terenului pentru ocuparea terenului.

Executia debleelorReceptionarea modului de pregatire a amprizelor de debleu si aprobarea lucrarilor pregatitoare si a tehnologiei de executie de catre Consultanta.care in mod accidental sapatura s-a executat in exces, se va trece la umplerea la cota proiectata, in conformitate cu instructiunile Consultantului.La saparea in terenurile sensibile la umezire, terasamentele se vor executa progresiv, asigurindu-se drenarea si evacuarea apelor de ploaie si se va evita destabilizarea echilibrului hidrologic al zonei, pentru a preveni supraumezirea paminturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj trebuie finalizate inainte, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de apa.In cazul in care terenul intilnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile necesare si nu este de capacitatea portanta prevazuta, Consultantul va putea prescrie inlocuirea materialului sau realizarea unui strat de forma. Stratul de forma se compacteaza la gradul de 98 % - Proctor normal, situatie in care debleul poate fi compactat la gradul de 97 % Proctor normal.Panta taluzelor depinde de natura terenului. In anexa 3 la prezenta procedura sunt prezentate inclinarile taluzelor la deblee pentru adincime de maxim 12 m, functie de natura paminturilor existente in debleu. In deblee mai mari de 12 m, sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile indiferent de adincimea lor, panta taluzelor se va stabili pe baza de calcul de stabilitate.Taluzurile se curata de pietre sau de bulgari de pamint care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren. Daca pe parcursul executarii lucrarilor masele de pamint devin instabile, se vor lua masuri imediate de stabilizare, solutia fiind stabilita de comun acord cu Consultantul.In terenurile afinate suprafata excavata se va compacta pina la 100 % Proctor normal pe o adincime de 30 cm, in conformitate cu prevederile din anexa 4 la prezenta procedura.Tolerantele de executie pentru suprafata platforme si taluze sub 3 m sunt prezentate in anexa 5 la prezenta procedura.Verificarea cotelor si dimensiunilor sapaturilorEmitere comanda catre laborator pentru verificare grad compactare teren fundare.Receptia si obtinerea avizului pentru continuarea lucrarilor Atacarea frontala a sapaturilor, pe intreaga latime si taluzarea pe masura avansarii, urmind profilul transversal proiectat. Executia rambleelorReceptionarea modului de pregatire a amprizelor de lucru si aprobarea inceperii lucrarilor pregatitoare si a tehnologiei de executie.Compactarea pamintului de sub ramblee pina la o adincime de minim 30 cm conform prevederilor din anexa 4 la prezenta procedura.Executarea treptelor de infratire in situatia in care linia de cea mai mare panta a terenului este peste 20 %, avind inaltimea egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura. Inclinarea treptelor se va face catre exterior.Emiterea catre laborator a unei comenzi pentru verificarea capacitatii portante si a gradului de compactare, pe terenul de fundare, inainte de inceperea umpluturilor la ramblee. Stabilirea pe tronsoane experimentale de minim 30 m a conditiilor de compactare functie de natura materialului si utilajele utilizate: grosime optima strat, numar treceri necesare realizarii gradeloar de compactare cerute (caracteristicile de compactare , umiditate optima si densitatea uscata maxima - a materialelor utilizate la realizarea umpluturilor trebuie cunoscute inainte de asternerea primului strat).Obtinerea aprobarii Consultantului pentru modul de lucru stabilit pe tronsonul experimental.Realizarea umpluturilor in straturi uniforme pe intreaga latime a platformei si pe o lungime care sa permita compactarea stratului pina la sfirsitul schimbului de lucru. In cazuri speciale, cu acordul Consultantului, se pot executa si benzi alaturate, care impreuna vor acoperi intreaga latime a profilului. Pamintul se va imprastia in straturi uniforme, la grosimea stabilita cu ocazia executarii pistei experimentale si se va compacta cu utilajele si prin realizarea numarului de treceri stabilite. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana si va avea o panta transversala de 3 5 % catre exterior..Inainte cu 8 zile de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului propuneri in ceea ce priveste grosimea maxima a strtului pentru fiecare tip de pamint. Daca pe un tronson definit ca lungime se utilizeaza mai multe tipuri de material dar neexistind posibilitatea localizarii fiecarui tip compactarea se va face peste tot cu utilajul care cere efortul , pentru compactare, cel mai mare. In cazul neatingerii gradului de compactare se va varia grosimea stratului sau inlocui utilajul.La compactare se va tine seama de urmatoarele:

1. trecerile successive vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara spre cota superioara,1. suprapunerea intre trecerile successive va fi de minim 20 cm sau din latimea pneului,1. pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor, taluzurile vor fi reprofilate dupa termonarea compactarii (umplutura in adaos),1. mentinerea umiditatii optime se compactare prin scarificare si lasare la uscare sau umectare,1. urmarirea numarului de treceri astfel incit in fiecare punct al suprafetei compactate acesta sa fie constant.1. Caracteristicile echipamentului de compactare ( greutate, latime tambur,presiune pneuri, caracteristici vibrare, viteze de lucru)Panta taluzelor functie de natura pamintului utilizat in rambleu si de natura pamintului din terenul de fundare, inclusiv de capacitatea sa portanta. In mod normal pentru rambleele cu inaltimi de pina la 12 m, acestea vor avea panta taluzului de 1 : 1,5 masurate de la patul drumului in jos si 1 : 2 pe inaltimea ramasa pina la piciorul taluzului, astferl: 1. pt. argile prafoase sau nisipoase la Hmax. 6 m,1. pt. nisipuri argiloase sau praf argilos la Hmax. 7 m,1. pt. nisipuri la Hmax. 8 m,1. pt. pietrisuri sau balasturi la Hmax. 10 m.Pentru ramblee mai inalte de 12 m, precum si la cele situate in albiile majore ale riurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundare este alcatuit din particule fine si foarte fine, panta taluzelor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate cu un coefficient de stabilitate de 1,3 1,5.Panta taluzelor trebuie verificata numai dupa realizarea gradului de compactare impus.Emiterea unei comenzi catre laborator pentru verificarea gradului de compactare a fiecarui strat intermediar depus, a capacitatii portante si a gradului de compactare pentru ultimul strat (sub stratul de forma). Frecventa incercarilor de laborator la realizarea umpluturilor este prezentata in anexa 6. Verificarea cotei si geometriei stratului.Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse.Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor taluzelor sunt urmatoarele:1. platforma fara strat de forma: 3 cm,1. platforma cu strat de forma: 5 cm,1. taluz neacoperit: 10 cm,1. pentru alte lucrari de terasamente nelegate de patul drumului sau pante ale taluzelor: + 5 cm.Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.Receptia stratului executat si obtinerea aprobarii Consultantului pentru continuarea lucrarilor.Prevederi generale la executia lucrarilor de terasamente:1. se interzice executia lucrarilor daca pamintul este inghetat, cu zapada sau cu umiditate mult peste umiditatea optima (> 4 %),1. lucrarile se vor intrerupe in conditii de vreme nefavorabila: ploi, ninsori, temperaturi sub 10C.

Executia stratului de formaLucrari pregatitoare:1. receptionarea lucrarilor de terasamente,1. verificarea materialelor utilizate la executia stratului, conform anexei 7 la prezenta procedura,1. stabilirea paminturilor utilizate la executia stratului si a retetei de preparare a amestecului (%var, umiditate optima),1. organizarea modului de depozitare si transport a varului la locul de punere in opera,1. verificarea utilajului care realizeaza amestecul pamint/ var/ apa,1. executarea unui tronson experimental pentru stabilirea conditiilor de lucru si de compactare.Inceperea executiei lucrarilor cu imprastierea varului pe suprafata stratului, amestecarea pamintului cu varul si apa pina la obtinerea unui grad de farimitare de 70 % si compactarea fiecarui strat cit mai curind dupa terminarea amestecarii. Verificarea cotelor si geometriei stratului.Tolerante admisibile:1. Pantele in profil transversal trebuioe sa fie de 3,5.4 %.1. Suprafata stratului de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10..12 % pe ultimii 80 cm pina la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapidse a apelor.1. Abaterile limita la latimea stratului sunt de:1. 0,05 m fata de axa,1. 0,10 m la latimea intreaga,1. 0,05 m la cotele de nivel ale proiectului.Emiterea unei comenzi carea laborator pentru verificarea capacitatii portante, a gradului de compactare si a incercarilor specificate in anexa 8 la prezenta procedura, cu frecventa precizata in anexa.Protectia suprafetei stratului cu: geotextil, cu un strat de 3 4 cm de nisip sau cu un strat de bitum lichid in cantitate de 0,8 Kg/m2 sau emulsie bituminoasa in cantitate de 1,5 Kg/m2. Nu se acopera stratul de forma inainte de receptionarea acestuia.Executia santurilor si rigolelor

Se vor respecta prevederile proiectului: sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramina constant paralela cu piciorul taluzului.Inainte de receptia lucrarilor rigolele si santurile se vor curata de bulgari si alte depuneri.ANEXA 1 - Categorii si tipuri de pamint clasificate conform STAS 2914 / 1984Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de paminturiSimbolGranulozitateaUn(%)Ip(%)Ul(%)Calitatea

Continutul in parti fine in % din masa totala pt.:

d510-Fparte buna

Idem 2a, insa uniforme (granulozitate disconti-nua) 2b5Buna

3. Paminturi necoe- zive medii si fine (fractiunea < 2 mm reprezinta mai mult de 50 %) cu liant constituit din pamin turi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prafos sau argilosCu multe parti fine, foarte sensibil la inghet-dezghetFractiunea fina prezinta umflare libera (respective contractie) redusa3a 6 20 40-> 10 40Mediocra

Idem 3a insa fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare3b> 40Mediocra

4. Paminturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasaAnorganice, cu compresi- bilitate si umflare libera redusa, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet4aConform nomogramei Casagrande anexata< 10< 40Medi-ocra

Anorganice, cu compresi- bilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet4b< 35< 70Medi-ocra

Organice (MO>5%), cu compresibilitate si umfla- re libera reduse si sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet4c 10< 40Medi-ocra

Anorganice, cu compresi- bilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlo- cie la inghet-dezghet4d> 35> 70Rea

Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de paminturiSimbolGranulozitateaUn(%)Ip(%)Ul(%)Calitatea

Continutul in parti fine in % din masa totala pt.:

d 40Foarte rea

Verificarea si receptia lucrarilorIn timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri.In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate.Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute.Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI/ Records PV trasare PV lucrari ascunse PV receptie luctrari PV receptie produse PV control, etc Certificate calitate Declaratii conformitate Agremente tehnice

6. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: MEMBRANE HIDROIZOLATOARE

1. SCOP / scopeInstructiunea documenteaza modul de executie si conditiile de verificare si receptie a lucrarilor de aplicare a membranelor hidroizolatoare

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: La executarea lucrarilor vor fi avute in vedere urmatoarele conditii:

Se verifica calitatea suprafetei suport a hidroizolatiei (pante, daca este curata, daca este uscata).Se aplica stratul de amorsa; materialul este imprastiat cu ajutorul canciocului, apot. acesta este raspandiit cu ajutorul unor maturi de paie sau perii.Operatia va avea in vedere, in special intinderea a stratului de amorsa si mai ales patrunderea acestuia in stratul de beton sau sapa, precum si includerea prafului ramas eventual dupa operatia de maturare.

Aplicarea membranelor se face cu respectarea obigatorie a urmatoarelor conditii: Accesul personalului pe suprafata pe care s-a aplicat membrana se face numai cu conditia ca acesta sa poarte incaltaminte cu talpi de cauciuc; Pentru a fi puse in opera sulurile din material se deruleaza si se taie cu ajutorul dreptarelor de lemn si a cutitelor; pentru racorduri taierae se face cu foarfeci; Dupa taierea la dimensiune, materialul se restrange sub forma de suluri si se incepe aplicarea pe suportul tratat cu amorsa; Incalzirea cu flacara se face pe portiuni, astfel incat materialul sa fie incalzit uniform, sa nu se produca arderi, chiar partiale, iar materialul membranei sa se lipeasca de stratul suport; Fiecare portiune din membrana calda aplicata - pentru a se lipi, va fi presata cu ajutorul unui rulou de metal, astfel incat sa se asigure contactul dintre membrana si stratul de baza. Nu se admite presarea acesteia de catre muncitori prin calcare cu picioarele sau presare cu mainile; Petrecerile se vor realiza in conformitate cu instructiunile furnizorului; La petrecerea unui nou covor din membrana peste cel existent, surplusul de material topit din margine peste stratul deja aplicat va fi indreptat, cat timp mai este inca cald cu ajutorul unor mistrii cu capatul triunghiular pentru a se realiza o margine continua si dreapta.Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni: Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +5C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 -84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160C - 220C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pet. 3.5 din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8C. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50cm latime, asezate la 1m distanta. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150C in timpul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max.20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112-86 art. 3.20.2-3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 -50cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.. La atice cu inaltimea pana la 60cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50cm.Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment in 100 T de cca. 30mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm.

Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi. strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier. rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 - 86 punctele 3.24 -3.24.2.Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 - Terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 - 15mm, se va executa prin asezare in strat uniform de 40mm grosime.Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panaza, impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.)

LA ELEMENTELE SUBTERANELa lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112-86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului.Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului.

3. MATERIALE SI PRODUSE3.1FOLIE HIDROIZOLANTA DIN EPDM (PVC)Monomer etilen propilen diena (EPDM) ori policlorura de vinil (PVC) armata cu tesatura formata intr-o folie flexibila de grosime data, nu mai putin de 1.5mm conform cu urmatoarele : Duritate: 50 la 70 plaja A, conform standardelor Rezistenta la intindere (10Mpa), conform standardelor Elongatie maxima 300%, conform standardelor Temperatura de sfarmare: (-59grade C), conform standardelor Rezistenta de imbatranire la caldura: Cresterea duritatii este de maximum 15 puncte, reducerea in elongatie este de maxim 30%, si pierderea rezistentei la intindere de maxim 15 %(168 ore la 116 grade C), conform standardelor Rezistenta la imbatranire cu ozon : Nici o spartura dupa 168 ore expunere la esantion 50% elongatie la 40 grade C si 100MPa ozon, conform standardelor Rezistenta la absorbtia de apa: Mai putin de 0.5% crestere de volum dupa 72 ore imersie (la 100 grade C), conform standardelor.

3.2FOLIE BITUMINOASA PRETURNATAFolie bituminoasa preturnata armata cu tesatura de poliester in greutate minima formata intr-o folie flexibila de grosime data, nu mai putin de 3mm conform cu urmatoarele: Duritate: 250N la sfasierea in cui, 20kg la poansonare conform standardelor; Rezistenta la intindere longitudinal, transversal (600Mpa), conform standardelor; Elongatie maxima 40%, conform standardelor; Temperatura de flexibilitate la frig: (-15grade C), conform standardelor; Rezistenta dupa imbatranire la caldura: Stabilitate dupa imbatranire la 90 grade C si flexibilitate la o grade C conform standardelor;Alte caracteristici Punct de topire 130 grade C penetrare 40 1 /10mm at 25 gradeC; Punct de rupere -15 grade C; Clasa de combustibilitate C4, conform standardelor; Rezistenta la apa- Permeabilitate: Mai putin de 10 bari conform standardelor.3.3MATERIALE AUXILIAREA.Adeziv si banda de rostB.Materiale de sorturiC.Stat protector

Verificarea si receptia lucrarilorIn timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri.In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate.Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute.Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI/ RecordsPV trasarePV lucrari ascunsePV receptie luctrariPV receptie produsePV control, etcCertificate calitateDeclaratii conformitateAgremente tehnice

9.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: CONFECTII METALICE STRUCTURI / SISTEME DE BALUSTRADE SI MAINI CURENTE

6.DESCRIERE ACTIVITATI6.1 Scule ,dispozitive si utilaje folosite stanta fierastrau foarfeca aparat de sudura cu autogen aparat de sudura electric masina de copiat masina de indreptat polizor presa dispozitive de asamblare-sudare funii, centuri de siguranta, casca de protectie

6.2.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE si controlul structurii metalice Alegerea si pregatirea laminatelor in vederea sudarii Lucrarile de sudare sunt conduse in permanenta de maistri sudori. Cate un maistru sudor va fi in permanenta in atelier, pe fiecare schimb. Laminatele din care se confectioneaza structura metalica se sorteaza pe marci, clase de calitate si dimensiuni. Inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete, pentru a se inlatura rugina, petele de grasime si vopsea etc. Cu ocazia sortarii se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect privind marca si clasa de calitate. Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste dimensiunile, aspectul exterior si eventualele defecte de suprafata vizibile pe muchii. Laminatele cu suprapuneri, stratificari, exfolieri, segregatii, deformatii (ca torsiuni, ciupercari, curba in forma de sabie), abateri dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare, trebuie eliminate de la debitare. Materialele care nu corespund marcii, clasei de calitate, vor fi indepartatate. Ele nu vor fi folosite ca elemente de rezistenta. Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor vor fi remediate prin polizare fara incalzirea excesiva a suprafetelor. Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele prevazute in stas 767-88-pct. 2.3 trebuie indepartate inainte de trasare si debitare. Indreptarea si indoirea pentru elemente din categoria de executie A se va face numai in valturi sau la prese mari. Indreptarea pieselor se poate face la rece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu : de 50 de ori grosimea tablei de 25 de ori inaltimea sau latimea talpii de 45 de ori latimea aripii la cornier sau a tablei In toate celelalte cazuri, indreptarea sau indoirea se va face la cald (700 gr. C). Este interzisa indreptarea sau indoirea laminatelor la culoarea albastra (200 300 gr. C). Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de +-1mm, daca in proiect nu se prescrie o precizie mai mare. Prelucrarea laminatelor consta din taierea si prelucrarea marginilor in vederea sudarii. Taierea se poate face cu foarfeca (la stanta), cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser. Taierea cu flacara de oxigen sau cu laser se va face cu precadere mecanizat, la masini de copiat. Nu se admit taierile si prelucrarile cu arcul electric. Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2...3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor sau rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara oxigaz sau foarfeca nu mai necesita prelucrare prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o taiere sau prelucrare defectuoasa cu flacara se inlatura prin polizare sau rabotare. Zgura care se formeaza pe suprafate sau marginile taieturii cu flacara se indeparteaza. Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a fi supuse altor sudari. Indreptarea poate fi facuta la rece cu masini de indreptat cu valturi sau cu prese; nu se admite indreptarea prin lovire (ciocanire). Pentru fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansanare prin care se noteaza:1. numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul elementului la care se foloseste.2. marca si clasa de calitate a tablei3. numarul lotului din care provine Geometria rosturilor (unghi, marimea muchiilor netezite, deschiderea rosturilor) ca si forma prelucrarilor muchiilor in vederea sudarii se alege functie de tipul imbinarii prevazute in proiect.Materiale i produseOel moale conform standardelor romneti, oel lat laminat la cald, oel rotund, profile laminate la cald, tabla de oel.Tabla va avea grosimea de cel puin 2,0 mm i va fi zincat la cald (490/mp)Accesorii: uruburi, piulie, aibe, dibluri, etc.Confeciile metalice se vor executa n ateliere specializate conform desenelor de execuie i cu mostrele aprobate. n cazuri speciale se acord, cu aprobarea proiectantului modificri ale soluiilor, gabaritelor sau finisajelor fa de cele aprobate iniial, dar nu subnivelul soluiilor iniiale (din punct de vedere calitativ i cantitativ). Abateri maxime admisibile la execuia confeciilor metalice: lungime, lime 2 mm grosime 1 mm; 0,5 mm; planeitate: deviaia unui col fa de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca dimensiuni pn la 1,5 m i max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 mLista confeciilor metalice: balustrada metalic la scri interioare din oel inox eava rotund + platbande lime medie 900 mm balustrada va fi montat cu mn curent din p.v.c. conf. detaliilor din plane grtare metalice la gurile de ventilaie din platbanda de oel , conf. planelor, vopsitorie cu ulei n trei straturi. Grtare metalice de tergerea picioarelor din platbanda de oel. Cuit noroi acces Uie vizitare ghene instalaii sanitare; Montani balustrade terase i balcoane profil T oel, conf. Detalii proiect, vopsitorie cu ulei n trei straturi + plcue metalice din tabla de oel groas de 5 mm;Protejarea lucrrilorToate suprafeele tmplriei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual i banderole de protecie.Verificri n vederea recepiei Aspectul i starea general; Elemente geometrice aliniere n cadrul ansamblurilor ca: nlime, adncime, verticalitate,centrare; Coresponden cu proiectele aprobate.

Livrarea, manipulare, transport Confeciile metalice se vor depozita n spaii acoperite, ferite de intemperii i de aciunea agenilor corosivi i nocivi, pe stative la 10.15 cm de pardoseal.Se vor livra de ctre productor cu un strat de grund anticorosiv pe baza.Depozitarea se face protejnduse confeciile metalice cu prelate sau folii de polietilen. Confeciile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaz manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale.Montajul confeciilor metaliceOperaiuni pregtitoareLa nceperea montajului se vor executa urmtoarele lucrri:1. Lucrrile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificri la pereii din beton).2. Lucrri de hidroizolaii inclusiv probele de etaneitate ale acestora.3. Poziionarea i fixarea elementelor nglobate pentru confecii metalice (praznuri, gheremele, etc.)Se efectueaz trasarea i verificarea axelor de montaj a construciilor metalice, funcie de elementele de fixare existente pentru poziionarea acestora, n conformitate cu detaliile de execuie.Se verific calitate execuiei lucrrilor executate anterior n legtur direct i care pot influena operaiunile de montaj a confeciilor metalice.Montajul Operaiile de montaj:1. Fixarea provizorie prin aftuirea n cteva puncte de sudur (acolo unde fixarea se face prin sudur)2. Poziionarea corect se va verifica cu ajutorul bolobocului i firului de plumb:3. Fixarea definitiv prin sudur sau prin buloane (de la caz la caz, funcie de soluie)Finisaje1. Se cur suprafeele de eventualele urme de mortar sau alte impuriti.2. Se repar stratul de grund anticoroziv.3. Se execut vopsitoria n 3 straturi cu vopsea de ulei.

Asamblarea in vederea sudarii. Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare sudare ce vor fi proiectate si executate de uzina constructoare pe baza procedurilor tehnologice. Dispozitivele de asamblare sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor tehnologice, deformarea libera a pieselor in timpul sudarii precum si respectarea limitelor tolerantelor admise. Inainte de inceperea asamblarii, marginile si fetele laminatelor, in zona ce urmeaza a fi imbinata prin sudura, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30....40mm de o parte si de alta a rostului de sudare La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora piese tehnologice, respectiv prelungitoare, din aceeasi marca sau clasa de calitate de otel, avand aceeasi grosime si cu rosturile prelucrate la fel cu piesele care se sudeaza. Lungimile acestor piese tehnologice care urmeaza sa fie de minim 100 mm servesc pentru amorsarea arcului si executarea inceputului cusaturilor. Ele se prind prin puncte de sudura provizorie de piesa care se sudeaza. Piesa tehnologica pentru sudare se poate imparti in doua jumatati care se aseaza de o parte si cealalta a rostului. Din aceste piese tehnologice se pot extrage epruvete pentru incercari in vederea verificarii calitatii cusaturilor sudate. Piesele tehnologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a rostului, capetele cusaturilor sudate prelucrandu-se corespunzator proiectului. Indepartarea pieselor tehnologice se face prin taiere cu flacara de oxigaz si nu prin lovire. Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice se prelucreaza prin polizare pana la fata laminatului. Asamblarea pieselor in vederea sudarii se face prin heftuire(sudare provizorie). Heftuirea se realizeaza prin puncte de sudura cu grosimea de 3-4mm la distanta max. 150mm. Electrozii cu care se executa heftuirea sunt de aceeasi calitate cu care se executa cusaturile definitive. Sudurile provizorii se vor executa numai de sudori autorizati ISCIR conform CR998 si instruiti special pentru acest fel de suduri.

6.3.3. Sudarea Sudarea se face prin procedeul de sudare cu arc electric, manual, cu electrozi inveliti. Sudarea se executa in hale inchise la minim 5 grd. Celsius, lipsite de curenti de aer. Se foloses electrozi SUPERBAZ care inainte de a fi utilizati se vor calcina in cuptoare izoterme la temperaturi de 250-300 grade C timp de minim 2 ore. Electrozii se vor transporta si se pastreaza la locul de sudare in cutii speciale termoizolante. Inainte de inceperea lucrarilor de sudare, maistrul care conduce lucrarile de sudare a ansamblului ce se sudeaza impreuna cu inginerul sudor responsabil tehnic cu sudura vor verifica elementele asamblate in vederea sudarii pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii: subansamblul care urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv in asa fel incat sa permita deplasarea tehnica a pieselor si sa previna tensiunile reziduale pe piesele care alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele indicate in Fisa de urmarire a lucrarii dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor. marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile din proiectul e executie In cazul unor rosturi mai mari se admite incarcarea prin sudare a marginilor fiecarei piese in parte pana se realizeaza forma rostului prescrisa in proiect. Aceasta operatie se face printr-o tehnologie eprobata de ISCIR-ul local. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in aceste rosturi a unor materiale brute, sirme, rotunduri, bare etc. zonele pe care se aplica cusaturile sudate ca si cele invecinate pe 30-50mm sunt bine curatate de murdarie, rugina, ulei, etc. piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect. calitatea electrozilor este conforma cu cea prevazuta in proiect sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate, au dimensiuni prevazute in tehnologie si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise. Hefturile fisurate se taie, locul de polizeaza si se controleaza cu lichide penetrante la imbinarile cap la cap, marginile tablelor trebuie sa fie curatate de oxizi si rugina prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sirma, pe ambele fete si pe o latime de 30...40mm la imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele de adancime, rostul trebuie sa fie bine curatat pe o latime de 30...40mm pe toata lungimea lui. Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte uniform si lipsit de defecte. La sudarea unui rost, hefturile se vor taia polizandu-se locul lor sau ele se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective. Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice sau in rosturi. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora (100-150 grade C) cu ciocane pneumatice de indepartat zgura de sudura. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. Craterele rezultate la sfarsitul sudarii se vor poliza si resuda. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului exterior va fi curata de zgura dupa care va fi examinata de sudori cu ochiul liber si atentie. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi. Daca se constata fisuri sudorul va anunta in mod obligatoriu maistrul sudor sau inginerul sudor pentru a se constata cauzele reale si a se face apoi remedierea sudurilor.Abaterile dimensionale ale pieselor, elementelor sau subansamblelor sudate abateri limita la lungimea pieselor secundare: +-2...4 mm abateri limita la lungimea grinzilor principale: pana la deschideri de 9m inclusiv: +0..4mm la deschideri mai mari de 9m: +0...6 mm abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4,5 si 9m) +-2mm abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate prin sudare: +-2...4mm Daca lungimile rezulta mai mari ele se vor prelucra cu discuri abrazive. Pentru a se respecta toleranta la deformarea in ciuperca se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece inainte de sudare.

Controlul imbinarilor sudate Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual prin examinare exterioare, cu lupa si cu lichide penetrante. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate, precum si defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 6 din normativul C150-99. La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit: fisuri sau crapaturi de nici un fel crestaturi marginale (santuri marginale mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mai mult 1mm la piese mai groase de 30mm) cratere suprainaltari sau adancituri neadmise suduri cu solzi perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor sunt cele din tabelul 3 din normativul C150-99. Nivelul de acceptare al imbinarilor sudate conform tabelului 2 din normativul C150-99 este BRemedierea defectelor Toate remedierile pentru defectele constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final se stabilesc de catre inginerul sudor, responsabilul tehnic cu sudura. In cazul cand apar defecte neadmise mai frecvente se vor stabili cauzele lor si se vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de proiectant si de beneficiar. Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute se vor poliza si umple cu sudura. Defectele interioare ca incluziuni gazoase si incluziuni solide, nepatrunderi, nealieri din imbinarile sudate se remediaza prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare. Prelucrarea sudurii in portiunile cu defecte se va executa prin: polizare sau taiere cu discuri abrazive rabotare daltuire sau cratuire cu dalta pneumatica taiere cu procedeu arc-aer Tehnologia de sudare se va stabili de la caz la caz de catre R.T.S. , astfel incat sa asigure deformari si tensiuni interne minime. Dupa resudare locul se curata de zgura si se examineaza din noua. Nu se admit mai mult de 3 remedieri in acelasi loc. Toate remedierile se marcheaza cu vopsea si se trec in fisa de urmarire a executiei.

Receptia calitativa Fazele procesului de executie a structurilor metalice constituie in parte lucrari care devin ascunse, astfel incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. In cazul fazelor determinante este obligatorie participarea:-beneficiarului-proiectantului-executantului-inspectiei in constructii In procesele verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate , abaterile constatate iar dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun. Se vor verifica:-documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele utilizate-buletinele privind calitatea confectiilor metalice

Verificri n vederea recepieiSe verific calitatea fixrii pe stratul suport, calitatea execuiei (suduri, slefuiri, etc)Dac nu se respect prezentele specificaii sau desenele de execuie i mostrele aprobate, proiectantul va putea decide nlocuirea lucrrilor cu altele care s respecte aceste cerine.

10.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TENCUIELIINTERIOARE1. SCOP / scopeIn modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de executie pentru tencuiala interioara

EXECUTIE5.1OPERATIUNI PREGATITOARELa Inceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate: Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si impanarea peretilor din elemente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie sa fie executate si reparate. Instalatiile electrice, de apa, de Incalzire centrala prevazute sa ramana Ingropate sub tencuiala, vor fi complet executate si probate. Plasele de rabit vor fi montate in zonele prevazute in proiect. Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca; sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului; sa fie uscate; mortarul sa fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta tencuielilor; sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc. rosturile zidariilor de caramida sau Inlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adancime; sa fie verificate daca se Inscriu in abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca iesiturile locale mai mari sa fie cioplite, iar intrandurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de rabit prinsa in cuie in rosturile zidariei; portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit; pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la Incaperile cu umiditate mare (peste 60%), inainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat impermeabil - bariera de vapori, conform prevederilor din proiect; tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau in cazul teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata.5.2TRASAREA SUPRAFETELORTrasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se realiza suprafete plane, verticale, orizontale, aliniate cu suprafetel