Procedura de executie retele exterioare

Lucrri la captarea de suprafa i staia de tratare n municipiul Media Procedur de execuie

Contract de lucrri nr. SI-ME-WORKS-P&DB-01Pa Sudura tevi si fitinguri PEID

LUCRRI LA CAPTAREA DE SUPRAFA

I

STAIA DE TRATARE N MUNICIPIUL MEDIA

Contract de lucrri nr. SI-ME-WORKS-P&DB-01Pa

-PROCEDURA DE EXECUTIE-SUDURA TEVI SI FITINGURI DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATEReviziaDataDetaliiPregtitVerificatAprobat

ALD-MED-CEP-020- Rev. A16.06.2011PROCEDURA DE EXECUTIE-Sudura tevi&fitinguri PEIDIng. Marius CotoraIng. Mihai UngureanuIng. Cornel Bratu

1. SCOPProcedura stabileste modul de desfasurare a lucrarilor privind executia sudurii tevilor si fitingurilor din polietilena.2. DOMENIU DE APLICARE Aceasta procedura se aplica la obiectul Lucrari la captarea de suprafata si statia de tratare in Municipiul Medias la realizarea lucrarilor de sudura tevi si fitinguri din polietilena.3. DEFINITIIAngajatorSC Apa Trnavei Mari SA - Media

AntreprenorVeolia Water Solutions&Technologies Romnia SRL, OTV France SNC, SC. Aldona SRL.

BeneficiarSC Apa Trnavei Mari

Inginer C&S DI GIUSEPPE INGEGNERI ASSOCIATI

4. PREVEDERI GENERALE

Lucrarile vor fi realizate de Sub-contractorul aprobat de Angajator. Inceperea lucrarilor se va face dupa aprobarea proiectului de catre consultant si aprobarea materialelor.5. PROCEDURAa. Metode de sudare 5.1.1 Sudarea cap la capAcest procedeu de sudura se poate realiza doar utilizand aparate special construite pentru acest lucru. Capetele evilor sau fitingurilor sunt prinse n adaptoarele mecanice ale aparatului de sudur care este echipat cu o unitate mecanic sau hidraulic ce permite deplasarea i meninerea sub presiune a capatelor evilor. Energia necesar sudrii este transferat prin intermediul unui element de nclzire (placa de nclzire) avnd temperatura controlat. Dup ndeprtarea plcii nclzitoare, elementele care urmeaz a fi sudate sunt presate cu o presiune specific fr nici un alt material de adaos. Principial, etapele procedeului sunt reprezentate n schia de mai jos.

5.1.1.1 Pregatirea sudurii

Inainte de a ncepe lucrarile de sudare, se va controla temperatura elementului de ncalzire necesara pentru sudare. Aceasta se poate realiza de exemplu cu ajutorul unui dispozitiv cu afisaj rapid de masurare a temperaturii la suprafata. n cazul aparatelor automate de sudur cap la cap, controlul temperaturii de sudare se face automat, iar efectuarea sudurii este posibil numai dup atingerea temperaturii de sudare. Pentru a preveni o rcire prin curentul de aer care circul prin conduct se vor lua msuri ca extremitile s fie astupate. Pentru a obtine suduri optime, elementul de ncalzire se va curata de cte ori este necesar utilizndu-se hrtie curat care nu las scame mbibat cu alcool etilic. Suprafaa elementului de ncalzire trebuie sa fie intacta n zona de lucru.

evile si racordurile se vor alinia axial naintea fixarii n aparatul de sudura. Se va asigura miscarea axiala facila a tronsonului de sudat, de exemplu utilizand role sau suspensii pendulare.

Extremitile evilor ce urmeaz a fi sudate trebuie s fie n coresponden; ovalitatea prea mare va fi corectat prin intermediul unor dispozitive adecvate. Suprafetele de mbinat se vor freza imediat naintea sudarii cu o scula curata, asa nct dupa fixare sa fie paralele. Abaterile de la paralelism nu trebuie s depeasc valorile date n tabelul 7.1. tabel 7.1: Latimea maxima a fantei dintre suprafetele de sudura prelucrate

Diametrul exterior al tevii

[mm]Latimea max. a fantei

[mm]

sub 355

400 - 630

630-800

800-1000

peste 10000, 5

1, 0

1, 3

1, 5

2, 0

Concomitent cu controlarea latimii interstitiului se va verifica coaxialitatea. Necoaxialitatea suprafetelor de mbinat nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,1 x grosimea peretelui.

Suprafetele de sudat nu trebuie sa fie murdarite si nici atinse cu mana, n caz contrar, impunndu-se o reprelucrare. Aschiile cazute n interiorul tevii se vor ndeparta. La aparatele manuale sau semiautomate este necesar msurarea forei respectiv presiunii de tractare a tronsonului de conduct care trebuie adugat la fora sau presiunea de sudare.

5.1.1.2 Executarea sudurii

La sudarea cap la cap suprafetele de sudat se aduc la temperatura de sudare cu ajutorul plcii de ncalzire si se mbina sub presiune dupa ndepartarea acesteia. Temperatura elementului de ncalzire este de 200-220( C. In cazul peretilor mai subtiri se va tinde catre temperatura mai ridicata, iar n cazul peretilor mai grosi catre cea mai scazuta (vezi fig. 3). Figura 3

5.1.1.3 Alinierea

Suprafetele de sudat sunt deplasate spre elementul de ncalzire pn cnd devin alipite paralel si n totalitate de acesta. Aceasta se constata observnd cordonul de sudura. Alinierea este ncheiata cnd naltimea cordonului de sudura, pe ntreaga circumferinta a tevii. Stadiul de aliniere este finalizat cnd nlime cordonului corespunde valorilor din tabelul 6.2, coloana 2. tabel 6.2: Valori orientative pentru sudura cap la cap a tevilor din HDPE la o temperatura de 20(C

Grosime

nominala

perete[mm]Aliniere

Inaltimea minim a cordonului

(0, 15 N/mm2) [mm]Incalzire

Timpul de ncalzire

= 10 x grosime perete (0, 02N/mm2)[s]Timpul de extragerea plcii nclzitoare [s]Imbinare

Timp de formare a presiunii de mbinare[s]Imbinare

Timp minim de racire

( 0, 15 0, 01 N/mm2 ) [min]

1.2.3.4.5.6.

sub 4, 50, 545556

4, 5 - 71, 045 - 705 - 65-66-10

7 - 121, 570 - 1206 - 86-810-16

12 - 192, 0120 - 1908 - 108-1116-24

19 - 262, 5190 - 26010 - 1211-1424-32

26 - 373, 0260 - 37012 - 1614-1932-45

37 - 503, 5370 - 50016 - 2019-2545-60

50 - 704, 0500 - 70020 - 2525-3560-80

n aceast faz, suprafeele de sudat sunt prenclzite sub presine constant de 0,15 N/mm2.

Presiunea de aliniere se va exercita pe parcursul ntregii perioade de aliniere.

5.1.1.4 nclzirea

Pentru a putea trece la faza de ncalzire, suprafetele trebuie sa fie alipite pe elementul de ncalzire sub o presiune redusa. In acest sens se va reduce presiunea pana aproape la anulare (max. 0,02 N/mm2). In timpul ncalzirii, caldura patrunde n suprafetele de sudat si le aduce la temperatura de sudare.Timpii de ncalzire se vor lua din tabelul 6.2 coloana 3.

5.1.1.5 Retragerea plcii nclzitoare

Dupa ncalzire, placa nclzitoare trebuie extras fr ca extremitile s fie deteriorate. Suprafetele de sudat sunt puse imediat n contact. Aceasta perioada trebuie sa fie cat mai redusa (vezi tabelul 6.2, coloana 4) pentru a se evita rcirea suprafeelor astfel nct s se produc o nrutire a calitii sudurii.

5.1.1.6 mbinarea

Suprafetele de sudat, trebuie sa fie aduse n contact cu o viteza mic. Presiunea de mbinare necesara se aplica pe cat posibil n progresie liniara. Timpul necesar pentru cretera presiunii de sudare pn la valoarea maxim se va lua din tabelul 6.2, coloana 5. Presiunea specific de mbinare este de 0,15 N/mm2. Presiunea de mbinare trebuie mentinuta constanta pe parcursul ntregii perioade de racire (vezi tabelul 6.2, coloana 6). Sarcini mecanice marite n timpul scoaterii din dispozitivul de fixare, sau n perioada imediat urmatoare, sunt admisibile doar dupa o racire prelungit.

Dupa mbinare trebuie sa se poata constata existenta unui cordon dublu si uniform de sudura. Forma cordoanelor, furnizeaza informatii orientative despre uniformitatea sudurilor dintre ele. Eventuala forma diferita a cordoanelor poate fi explicata prin comportamentul de curgere diferit al materialelor sudate. 5.1.2 Sudarea prin electrofuziuneLa sudura prin elecrofuziune suprafetele de sudura (exteriorul tevii si interiorul electromufei) se incalzesc la temperatura de sudura, cu ajutorul curentului electric care trece prin firele nglobate, aproape de suprafata interioara a electromufei. Prin incalzirea tevii are loc o dilatare a materialului (precis calculata) care dezvolta presiunea necesara sudurii.

Parametrii sudurii si curentul necesar electromufei sunt controlati si nregistrati, de catre aparatul de sudura dac acesta este automat. Valori orientative ai acestor parametrii se gasesc n tabelul urmator:Diametrul exterior[mm]Timp de sudura (sec) la o temperatura

exterioar de:Timp minim de rcire [min]

20

25

32

40

50

63

90

110

125

160

180

200

2250(C

min max

17 26

17 26

17 37

29 51

42 69

75 120

134 206

179 270

218 329

278 423

314 478

364 547

390 588 10(Cmin max

17 26

17 26

17 35

28 49

41 67

71 113

125 193

168 254

206 311

264 401

298 455

346 521

371 56020(Cmin max

17 26

17 26

17 33

26 45

39 65

66 106

117 181

159 240

194 295

250 381

283 433

329 496

353 53430(Cmin max

17 26

17 26

17 31

25 44

38 62

62 100

110 171

150 227

184 280

238 363

270 412

314 474

337 51040(Cmin max

17 26

17 26

17 26

23 42

36 60

58 94

103 160

141 215

175 266

227 346

257 394

300 453

322 48810

10

1015

15

20

20

30

30

30

30

30

30

Pe electromufe exista un cod de bare care contine informatiile necesare sudurii.

Unii producatori ofera si o cartela magnetica mpreuna cu elecromufa, care se introduce n aparatul de sudura, iar dupa efectuarea sudurii este stearsa, deci se poate folosi doar o singura data.

5.1.2.1 Pregatirea sudrii

eava trebuie sa fie perfect curata n zona sudurii. Dupa ce se taie la dimensiunea dorita se razuieste suprafata tevii, pe o lungime mai mare decit lungimea care intra n electromufa. Astfel, se poate vedea si dupa terminarea sudurii, ca aceasta operatiune a fost efectuata.

Se degreseaza suprafata razuita cu ajutorul unui servetel special ce contine alcool izopropilic sau similar.

Se scoate din punga electromufa, fara a se atinge interiorul ei. Capetele evilor trebuie tiate perpendicular, cu un echipament sau dispozitiv adecvat. Ovalitatea evilor n zona de mbinare nu trebuie s depeasc 1,5 % din diametrul exterior. Dac este necesar trebuie utilizate dispozitive adecvate pentru aducerea acestora la forma rotund. Se introduce mufa pe teava, fara fortare dupa care se fixeaza capetele tevii cu un dispozitiv special pentru a nu se misca in timpul sudurii. Mufa trebuie sa intre usor pe teava. Contactele pentru racordare la aparat trebuie s rmn accesibile. Se citeste codul de bare, sau se foloseste cartela magnetica pentru a furniza aparatului de sudura datele referitoare la tipul electromufei.

5.1.2.2 Sudarea propriu-zisa

Se conecteaza cablurile aparatului de sudura la electromufa. Se manipuleaza aparatul de sudura conform instructiunilor sale. Dupa efectuarea sudurii si trecerea timpului de racire, se desface dispozitivul de fixare.

Unele tipuri de electromufe permit un control vizual al sudurii, adica se observ polietilena topita n niste zone speciale, sau exista 1 - 2 mici indicatoare care se nal la suprafata mufei dac a avut loc sudura.5.1.3 Fitinguri de bransament pentru electrofuziuneFitingurile de bransament pentru electrofuziune sunt disponibile pentru majoritatea dimensiunilor principale pana la 400 mm. Ele sunt indicate pentru conducte la presiuni de 10 si 16 bar (PEID - PE100) si 6/7bar respectiv 10/12 bar (PEID - PE80).Aceste fitinguri de tip sa cuprind o suprafata suport de fuziune, o ramura prevazuta cu capac filetat (utilizata numai pentru dirijarea cutitului de gaurire a conductei pe care se monteaza fitingul) si ramura efectiva de racord. Pentru imbinarea lor prin electrofuziune se vor parcurg urmatoarele etape:Etapa 1: Marcarea suprafetei de fuziune a tubului (conducta principala) la care se face racordul. Se curata impuritatile de pe tub cu o carpa curata. Fara a scoate fitingul din ambalaj, se pune in pozitia recomandata pe conducta principala. Se marcheaza conturul in mod clar si continuu in jurul suportului fitingului de bransament. Etapa 2: Pregatirea suprafetei de fuziune a tubului la care se face racordul. Se utilizeaza o racleta pentru a indeparta un strat de 0,2 -0,4 mm, de pe suprafata marcata; Se asigura ca toate resturile de polietilena au fost indepartate. Nu se atinge suprafata curatata.Etapa 3: Verificarea fitingului de bransament Se scoate fitingul din ambalaj, fara a se atinge suportul de contact; Se verifica pe eticheta daca marimea corecta a fost aleasa; Se indeparteaza capacul si se asigura ca ramura de taiere este rectilinie.Etapa 4: Pregatirea pe pozitie a fitingului de bransament Se asigura ca surubul de prindere dispozitivului de fixare este complet desurubat; Se verifica daca pe suprafata curatata nu apar impuritati. Nu se atinge nici o zona de fuziune; Se pozitioneaza fitingul in dispozitiv; Se fixeaza fitingul pe suprafata pregatita a tubului (conducta principala); Se invarte surubul de strangere pana cand este indicata presiunea corecta; Capacele terminalelor electrice se indeparteaza. In aceasta etapa se va pregati si conducta de racord care respectand operatiile descrise anterior pentru imbinarea conductelor prin electrofuziune. Apoi conducta se pozitioneaza in ramura de racord a fitingului bransament.Etapa 5: Procesul de electrofuziune Se verifica daca exista combustibil suficient in generator pentru intreaga perioada de fuziune. Se verifica de asemenea si cutia de control si cablurile pentru eventuale defecte. Cablurile se conecteaza la terminale pe suport. Se verifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce acest timp in timer-ul cutiei de control. Se apasa butonul de pornire al cutiei de control. Se indeparteaza cu grija cablurile fara a se deranja fitingul. Se respecta timpul de racire indicat pe etichete.Etapa 6: Operatii finale Se indeparteaza sculele. Se inspecteaza vizual imbinarile, asigurandu-se ca indicatorii de fuziune nu sunt in relief. Se gaureste conducta pe care s-a montat fitingul dupa care se reaseaza capacul pe ramura de taiere a acestuia. Se trece la finalizarea bransamentului.5.2 Verificarea lucrarii Incercarea hidraulica va fi facuta pe tronsoane de maxim 500 - 1000 m, lungime la care sunt montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de ancoraj.

Toate aparatele de masura vor fi etalonate si incercate inainte de inceperea probelor. Fiecare tronson ce urmeaza sa fie supus probelor va fi inchis cu capace la ambele capete si fixat, astfel incat sa reziste la fortele de reactiune care apar. Toate imbinarile se curata de pamant in exterior pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa. Indepartarea aerului din conducta este importanta pentru acuratetea rezultatelor testului si, prin urmare, umplerea conductei trebuie sa se faca de o maniera controlata, cu indepartarea aerului in timpul procesului de umplere si presurizare. Conductele vor fi testate la 1,5 x presiunea de lucru; prin urmare, conductele Pn6 vor fi testate la 9 bar, iar conductele Pn10 vor fi testate la 15 bar. Succesiunea operatiilor de incercare este : se instaleaza agregatele de pompare a apei in conducta la capatul care are cota axului mai mica (capatul de jos); la instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca ele sa poata fi utilizate si la tronsonul urmator de proba, folosind apa din tronsonul deja probat; se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii (manometru) pe capatul de jos, respectiv pe capatul de sus al tronsonului; se deschid ventilele de dezaerisire; la fiecare manometru va sta un observator avand ceas acordat cu al celorlalti observatori; se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii de incercare; se mentine presiunea de testare, prin pompari suplimentare, timp de 30 de minute, pentru a sustine destinderea conductei de polietilena; presiunea din conducta trebuie redusa apoi prin eliberarea rapida a unei cantitati de apa din conducta pana la obtinerea presiunii nominale la manometrul de control; se realizeaza inspectarea conductei pentru identificarea unor eventuale scurgeri, la aceasta presiune, din tronsonul testat;Valorile indicate de manometru vor fi citite si notate la urmatoarele intervale de timp: 0-10 min. - citire la intervale de 2 minute 10-30 min. - citire la intervale de 5 minute 30- 90 min. - citire la intervale de 10 minutePresiunea trebuie sa creasca datorita raspunsului vasco-elastic al materialului conductei. Incercarea se considera reusita, daca dupa trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii la tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. Rezultatele probei de presiune pot fi influentate de catre aerul care nu a fost complet evacuat din conducta sau de variatiile de temperatura ale mediului. Se recomanda ca probele sa se efectueze in zile in care nu exista o variatie mare de temperatura. In perioadele reci (sub 00), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat.Daca testul este nesatisfacator atunci se vor depista si remedia deficientele de etanseitate si apoi se va relua proba. Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, care face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei. Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o proba generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare. Dupa un test satisfacator, sectiunea de conducta nu va mai fi supusa unor operatiuni de sudare, deformare la rece sau la cald. 6. DOCUMENTE CE TREBUIE INTOCMITEProces verbal de efectuare a probelor de etanseitate.Proces verbal privind efectuarea punerii in functiune.Proces verbal privind receptia lucrarii - faza determinanta. 7. SANATATEA SI SECURITATEA MUNCIILa executia lucrarilor vor participa numai angajati ai Sub-contractorului, care sunt instruiti, cunosc si respecta normele de sanatate si securitate a muncii specifice acestui tip de lucrari. Intregul personal care participa la executia lucrarilor va fi dotat corecpunzator cu echipament de lucru si echipament de protectie. Masinile si echipamentele folosite vor fi in stare buna de functionare si vor fi autorizate in conformitate cu reglementarile in vigoare. Masinile si echipamentele vor fi deservite numai de personal autorizat.8. RESPONSABILIDin partea Antreprenorului - Cosmin NAN, Coordonator Structuri

- Ioan IACOB, Responsabil Tehnic cu Executia

- Andor KADAR, Persoana desemnat SSM

Din partea Inginerului - Diriginte de antier

ALD-MED-CEP-020- Rev. A Page 1/9 2011