problemeFR

5/14/2018 problemeFR - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/problemefr 1/32

PROBLEME LA DISCIPLINAECONOMIE COMERCIALĂ



ECONOMIA COMERŢULUI 1. Propensiunea consumului

2. Migraţia cererii de mărfuri 3. Stabilirea numărului de case de marcat dintr-un magazin

4. Productivitatea muncii în comerţ

5. Balanţa circulaţiei mărfurilor 6. Preţurile în comerţ



Propensiunea consumului

• Propensiunea consumului reprezintă raportul dintreconsumul total şi venituri (venit primar brut, venitdisponibil brut, venit naţional etc), ca elemente aleprodusului naţional brut.

• Sunt două posibilităţi cu privire la comensurarearelaţiei economice fundamentale dintre consum şieconomii:

1) propensiunea medie a consumului; 2) propensiunea marginală a consumului.




1) propensiunea medie a consumului, care constă în aconsidera un nivel oarecare al venitului şi a calcula relaţia

procentuală dintre consum şi respectivul venit.• Relaţia de calcul este: c=C/X, unde:

• c= reprezintă propensiunea medie a consumului; • C= consumul total;• X= venitul total.

2) propensiunea marginală a consumului reprezintă raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului.

Relaţia de calcul este: c’=C/X, unde:

• c’= reprezintă propensiunea marginală a consumului; • C= variaţia consumului; • X= variaţia venitului.




• Relaţii de calcul:

• propensiunea medie a consumului: c = C/X 100;• propensiunea marginală a consumului: c’ = C/X 100; • unde Δc = c1-c0 şi• Δx= x1-x0;

• elasticitatea consumului = Ex = c’/ c• Ex = Δy/y : Δx/x,• adică Ex = (y1 – yo)/yo : (x1 – xo)/xo

• Deci, Ex = Δy/y : Δx/x = Δy/y

x/Δx = Δy/Δx

x/y Ex = Δy/Δx : y/x = c’/c.



Migraţia cererii de mărfuri

• Atracţia comercială a localităţilor;

• Aria de atracţie comercială a localităţilor;

• Migraţia cererii.



Atracţia comercială a localităţilor

• Legea gravitaţiei comerciale (Reilly) stabileşte că două localităţi (A şi B) îşi atrag cumpărătorii dintr-o localitate (X) mai mică situată între ele, înraport direct proporţional cu numărul locuitorilor

acestor localităţi şi în raport invers proporţional cu pătratul distanţei dintre localitatea mai mică şi localităţile luate în calcul:

2

Da

Db x

Pb

Pa

Cb

Ca




• Ca = cerea atrasă de localitatea A; • Cb = cererea atrasă de localitatea B;

• Pa = populaţia localităţi A;

• Pb = populaţia localităţii B;

• Da = distanţa de la localitatea A la

localitatea mai mică X; • Db = distanţa de la localitatea B la localitatea

mai mică X.




• Problemă: • Pentru a afla dacă populaţia localităţi Azuga,aflată la o distanţă de 36 km de localitateaCâmpina (38708 locuitori) şi la 29 km faţă delocalitatea Braşov (286371 locuitori), este atrasă din punct de vedere comercial, mai puternic delocalitatea Câmpina sau de localitatea Braşov, seva calcula:

• Se rezolvă sistemul de ecuaţii:Ca + Cb = 1

088,036

29

286371

38708

x

Cb

Ca

088,0Cb

Ca




• Din prima ecuaţie avem:Ca = 0,088 Cb,• înlocuind în cea de-a doua ecuaţie vom avea:• 0,088 Cb + Cb = 1, de unde

Cb = 0,92Ca = 0,08

• Aceasta înseamnă că 92% din populaţia localităţii Azuga este atrasă, din punct de vedere comercial,de oraşul Braşov şi doar 8% de localitateaCâmpina.



Aria de atracţie comercială a localităţilor

• Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reillyse poate stabili pe un anumit traseu până unde seprelungeşte aria de atracţie comercială a uneilocalităţi, respectiv punctul unde:

• prin relaţia:

1Cb

Ca

PbPa

Db Da Db

1

'



Aria de atracţie comercială a localităţilor

• Problemă: pe traseul dintre Câmpina şi Braşov se poate calcula

până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială afiecăreia dintre cele două localităţi:

• Aria de atracţie comercială a localităţii Câmpina se întindepână la 17,47 km (65 km – 47,53 km = 17,47 km), în timp ce ariade atracţie comercială a Braşovului se întinde până la 47,53

km.• Cum distanţa dintre Azuga şi Braşov este de 29 de km, esteevident faptul că localitatea Azuga se află în aria de

atracţie comercială a oraşului Braşov.

kmkm

Pb

Pa

Db Da Db 53,47

286371

387081

65

1

'



Migraţia cererii

• Dezvoltată de către Converse, formula lui Reillyutilizată în stabilirea migraţiei cererii de mărfuri,se prezintă astfel:

2

4

Db

xPbPa

CbCa



Migraţia cererii

• Problemă: • Oraşul Urziceni este situată la 58 km de Bucureşti şi are o

populaţie de 17707 de locuitori, cu ajutorul formulei luiConverse se poate stabili ponderea cumpărăturilor efectuatede locuitorii acestui oraş pe plan local şi din Bucureşti (populaţia Bucureştiului fiind de 1929615 locuitori).

Rezolvare:

• A = oraşul Bucureşti; Pa = populaţia oraşului Bucureşti;• B = localitatea Urziceni; Pb = populaţia localităţii Urziceni.

52,058

4

17707

1929615422

x

Db x

Pb

Pa

Cb

Ca



Migraţia cererii • Raportul fiind subunitar, înseamnă că cea mai mare parte

a cumpărăturilor se vor efectua în localitatea Urziceni şi doar o mică parte în Bucureşti. Pentru a se stabili clarponderile se rezolvă raportul:

0,52

, deci Ca = 0,52, iar Cb = 1• Ca + Cb = 0,52 + 1 = 1,52• Dacă 1,52 = 100, atunci Ca =34,2%, iar Cb = 65,8%

• Rezultă că doar 34,2% din totalul valoric alcumpărăturilor locuitorilor oraşului Urziceni se vorefectua în Bucureşti, iar cea mai mare parte, adică

65,8% pe plan local.

Cb

Ca



Stabilirea numărului de case de marcatdintr-un magazin

Numărul caselor de marcat se stabileşte conformformulei următoare: • numărul caselor de marcat =

• unde,

• Nc =numărul maxim al clienţilor care se află la unmoment dat în magazin;

• tm = timpul mediu de servire la casă a unui client;

• Dt = durata totală de funcţionare a casei înintervalul de timp.

t

mc

D

xt N



Stabilirea numărului de case de marcatdintr-un magazin

• Problemă: Timpul mediu de servire la casă a unui client estede 12 minute, iar durata totală de funcţionare a unei case demarcat în intervalul de timp în care funcţioneazăsupermarketul este de 9,5 ore.

• În cadrul supermarketului afându-se la un moment dat un

număr maxim de 570 de clienţi. • Rezolvare:

• numărul caselor de marcat =

= (570 x 12 minute)/570 minute = 12

case de marcat (11 case de marcat, inclusiv o casă specială).

t

mc

D

xt N



Productivitatea muncii în comerţ

Productivitatea muncii:W=V/Np,

unde V = volumul vânzărilor demărfuri,iar Np = numărul de persoane

din cadrul magazinului

Problemă: Să se aprecieze evoluţiaproductivităţii muncii la ofirmă de comerţ cuamănuntul pe baza datelordin următorul tabel.

Evoluţia productivităţii muncii în perioada 2000-2004

Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p 2000 327.731 2

2001 600.663 22002 851.022 3

2003 2.069.848 3

2004 2.621.962 3



Productivitatea muncii în comerţ

Rezolvare:

• Se aplică

formula:

• W=V/Np.

Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p 2000 327.731 2 163.865,5

2001 600.663 2 300.331,52002 851.022 3 283.674

2003 2.069.848 3 689.949,3

2004 2.621.962 3 873.987,3



Balanţa circulaţiei mărfurilor

• Problemă:

• Pornind de la datele din următorul tabel, să se întocmească balanţa circulaţiei mărfurilor pentru trimestrul următor (trim.IV), cunoscându-se că vânzările de mărfuri vor fi de 225 mil lei,iar viteza de circulaţie se va accelera cu 2 zile faţă detrimestrul III.

- mil RON -

Trim Stocuri iniţiale

(Si)

Intrări (I) Vânzări (D) Stocuri finale

(Sf)III 48 188 180 56




• Balanţa circulaţie mărfurilor:• Si + I = D + Sf

Pasul 1. Se calculează viteza de circulaţie pentru trim. III

• vz III = = = 52/2 = 26 zile

Pasul 2. Se identifică valoarea stocului iniţial • Se cunoaşte faptul că stocurile finale ale unei perioade devin

stocuri iniţiale pentru perioada următoare.

• Astfel, Sf din trim. III devine Si din trim. IV, adicăstocul iniţial din trim. IV = 56 mil.

90 / D

s

90 / 180

2 / )5648(




Pasul 3. Se calculează stocul mediu din trim. IV cu ajutorul formulei vitezei de circulaţie pentru trim. IV

v z IV = 24 zile = = = 60 mil

= 60 mil = (Si + Sf)/2 =(56 + Sf)/2 Sf = 64 mil

Pasul 4. Se calculează I (intrările) cu ajutorul balanţei circulaţiei mărfurilor

• Si + I = D + Sf

I = D + Sf – Si

I = 225 + 64 – 56 = 233 mil.

90 / D

s

90

225

s

IV s

IV s




- mil RON - Trim Stocuri

iniţiale (Si)Intrări (I)

Vânzări (D)

Stocurifinale(Sf)

Viteza decirculaţie

(v z)III 48 188 180 56 26 zile

IV 56 233 225 64 24 zile



Preţurile în comerţ • Un produs parcurge trei stadii în circuitul său de la

producător la consumatorul final.

• PRODUCĂTOR • Preţul cu ridicata negociat (PV negociat)PR negociat = PC fără TVA + VA

• Preţul cu ridicata facturat (PV facturat)

PR facturat = PR negociat + TVAcolectat• ANGROSIST • Preţul de gros negociat (PV negociat)PG negociat = PR negociat + VA

• Preţul de gros facturat (PV facturat)PG facturat = PG negociat + TVAcolectat



Preţurile în comerţ

• DETAILIST • Preţul cu amănuntul negociat (PV negociat)PA negociat = PG negociat + VA

• Preţul cu amănuntul facturat (PV facturat)PA facturat = PA negociat + TVAcolectatTVAcolectat = PV fără TVA x cota TVA TVAcolectat = PV cu TVA

TVA datorat = TVAcolectat – TVA suportat prinpreţul de aprovizionare




• Problemă:

• Preţul de cumpărare facturat la producător (PCfacturat) şi valoarea adăugată în fiecare dinetapele distribuţiei sale (VA) sunt prezentate în

tabelul următor. Să se determine: • a) preţurile negociate şi preţurile facturate; • b) TVA pe stadii şi TVA cuprins în preţul cu

amănuntul.



Preţurile în comerţ Stadiul PCfacturat

dincareTVA

PCfără TVA

VA PVnegociat

PVfacturat

TVAcolectat

TVAdeplată

producător 456 110

angrosist 60

detailist 80




REZOLVARE:

• PRODUCĂTOR • PC facturat = PC fără TVA + PC fără TVA x 19% • PC facturat = PC fără TVA x (1 + 0,19) • PC facturat = PC fără TVA x 1,19• PC fără TVA = PC facturat / 1,19 • PC fără TVA = lei

• TVA = 456 - 383, 19 = 72,81 lei• PV negociat = 383,19 + 110 = 493,19 lei• TVA colectat = lei

• PV facturat = 493,19 + 93,71= 586,90 lei• TVA de plată = 93,71 – 72,81 = 20,90 lei




ANGROSIST

• Atenţie! Preţul de vânzare al producătorului va devenipreţ de cumpărare pentru angrosist.

• PC facturat = PV facturat = 586,90 lei• TVA = TVA colectat = 93,71 lei• PC fără TVA = 493,19 lei • PV negociat = 493,19 + 60 = 553,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 553,19 + 105,11= 659,30 lei

• TVA de plată = 105,11 - 93,71 = 11,40 lei




• DETAILIST

• Atenţie! Preţul de vânzare al angrosistului va deveni preţde cumpărare pentru detailist.

• PC facturat = PV facturat = 659,30 lei• TVA = TVA colectat = 105,11 lei• PC fără TVA = 553,19 lei • PV negociat = 553,19 + 80 = 633,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 633,19 + 120,31= 753,50 lei• TVA de plată = 120,31 - 105,11 = 15,20 lei




Stadiul PCfacturat

dincareTVA

PCfără TVA

VA PVnegociat

PVfacturat

TVAcolectat

TVAde plată

producător

456 72,81 383,19 110 493,19 586,90 93,71 20,90

angrosist 586,90 93,71 493,19 60 553,19 659,30 105,11 11,40

detailist 659,30 105,11 553,19 80 633,19 753,50 120,31 15,20




• Diferenţa dintre preţul de producător şi preţul de ladetailist este de:

• 753,50 – 456 = 297,50 lei (cu TVA)• 633,19 – 383,19 = 250 lei (fără TVA)

problemeFR

Documents

Transcript of problemeFR