Probleme si studii de caz propuse pentru examen MFC

Probleme si studii de caz propuse pentru examen MFC

Probleme si studii de caz propuse pentru examen MFC

1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea EXEMPLU S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii:- capitalul social al ntreprinderii este de 500 mil. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii;

- ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil;- dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital;- ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmatorii 3 ani se vor converti n aciuni;- managerii ntreprinderii sunt renumerai in funcie de profitul obinut.ntrebare: Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?Rasp: Recomandat ar fi sa intram in posesia unor informatii suplimentare cum ar fi: care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in numerar, in natura, operatii interne, conversia unor datorii) care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare existenta obligatiunilor convertite va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si prin urmare diminuarea dividendului aferent unei actiuni, cum a evoluat renumeratia managerilor deoarece acestea pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului.2. Eugen Cojocaru este directorul general al societii comerciale ,,TRICOROM, firma constituit in anul 2000 prin fuziunea fostei Centrale a tricotajelor cu secia Lehliu a ntreprinderii ,,Crinul, profilat pe fabricarea de tricotaje.

El a ajuns la serviciu la ora 7.30 i a gsit pe birou un studiu de marketing primit spre avizare din partea serviciului vnzari. A discutat cu eful serviciului circa o ora asupra propunerilor de ptrundere pe noi piee.

La ora 8.30 a avut programat o reuniune cu specialitii din compartimentul financiar-contabilitate pentru definitivarea bugetului de venituri i cheltuieli pentru trimestrul urmtor.

La ora 10.00 s-a terminat aceast sedin i a revenit la birou, primind unele telefoane de rutin i rezolvnd corespondena.

La ora 10.45, secretara l-a anunat c la ora 11.00 are o edin cu specialiti din compartimentele de producie, proiectare, aprovizionare, desfacere i costuri privind asimilarea unui nou produs, n vederea coordonrii aciunilor lor.

La ora 12.30 a venit la birou i a servit un sandwich i un ceai, revznd dupa aceea, pn la orele 13.30, materialele ce urmeaz s se discute n reuniunea Adunrii generale a Acionariilor (AGA).

La ora 13.45 a chestionat, mpreun cu eful compartimentului de resurse umane, un solicitant pentru ocuparea postului de director compartiment marketing.

La ora 15.00 a nceput reuniunea AGA, care a avut urmtoarele puncte la ordinea de zi: proiect privind planul firmei pe trimestrul urmtor; aprobarea modificrilor n structura organizatoric a conducerii firmei; promovarea unui nou sistem de salarizare n cadrul seciilor de producie; diverse. Reuniunea s-a terminat la ora 18.20.

Pn la ora 19.00 a consultat tabloul de bord privind realizrile cantitative i parial calitative ale seciilor de producie la sfritul decadei a doua a lunii i a lsat o not pentru convocarea unei edine la ora 8.00 a zilei urmtoare cu efii de secii.

n drumul spre cas s-a gndit la unele probleme pe care s le discute cu efii de secie.

ntrebri:

Directorul ntreprinde o serie de aciuni care pot fi grupate dup omogenitatea lor n aa zisele funcii ale managementului. Care sunt aceste funcii? Exemplificai.

Aciunile directorului general vizeaz diferite funciuni ale ntreprinderii. Care sunt aceste funciuni? Exemplificai.

Rasp: (seminar 1)Domnul Cojocaru este un manager tipic dintr-o mare organizatie. El isi petrece mai mult timp in sedinte decat lucrand singur in biroul sau. Intreprinde o serie de actiuni ce pot fi grupate in asa zisele functii ale managementului, astfel se discuta bugetul de venituri si cheltuieli si alte actiuni ale planului pentru trimestrul urmator, acestea fiind actiuni specifice functiei de previziune.

Analizeaza unele modificari ale structurii organizatorice si conduce interviul pentru incadrarea personalului actiune specifica functiei de organizare.

Armonizeaza actiunile diverselor compartimente cu ocazia asimilarii unui nou produs exercitand functia de coordonare.Analizeaza propunerile de perfectionare a sistemului motivational din cadrul sectiilor de productie actiune specifica functiei de comanda.

Analizeaza rezultatele cantitative si calitative ale sectiilor de productie in vederea adoptarii unor masuri pentru corectarea abaterilor, actiune specifica functie de control.

Deci, actiunile directorului general vizeaza diferite functii ale organizatiei, astfel asimilarea unui nou produs vizeaza functia de cercetare-dezvoltare, rezultatele obtinute in cadrul sectiilor vizeaza functia de productie, activitatea de marketing constituie o activitatea a functiei de marketing, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli este o activitate a functiei financiar-contabile, iar angajarea personalului este o activitate a functiei de personal.In concluzie, domnul director Cojocaru a exercitat funtia de previziune, organizare, coordonare, comanda si control prin care a pus in miscare actiuni din funtiile de cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila, marketing si personal.

3. Studiu de caz decizii de alocare pe termen lung a capitalurilor (fondurilor)S presupunem, de exemplu, 3 firme (respectiv: A, B i C) care dispun exact de aceleai active, precum i de aceleai oportuniti de investiii. S presupunem n continuare c diferenele dintre cele 3 firme sunt determinate de abordrile diferite ale oportunitilor de investiii, astfel:

managementul firmei A nu ine cont de oportunitile de investiii i doar remunereaz proprietarii firmei prin plata de dividende din profiturile obinute;

managementul firmei B decide alocarea unei pri din profiturile sale n investiiile necesare pentru nlocuirea echipamentelor uzate, restul urmnd a se distribui proprietarilor firmei;

managementul firmei C decide folosirea fiecrei oportuniti de investiii atunci cnd acestea demonstreaz potenialitatea unor ctiguri mai bune dect cele pe care le-ar fi obinut proprietarii firmei prin investirea particular a dividendelor.

S se analizeze, prin comparaie, efectele pe care le are poziia managementului pentru fiecare dintre cele 3 firme.

RASP: Firma A neluand in considerare posibilitatea investitiilor va ajunge in timp sa dispara datorita epuizarii potentialului productiv al activelor sale. Pentru firma B exista oportunitati nefolosite de crestere a valorii firmei. Managementul firmei B nu raspunde obiectiv managementului financiar maximizarea profitului;

Managementul firmei C foloseste toate oportunitatile firmei, asigurand concentrarea MF asupra mediului de afaceri; face schimbari in strategia de dezvoltare a firmei; cere managerilor calitati de intreprinzatori.

Firma C este o firma de succes.

4. Sunteti managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea de confecii. V aflai n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse, suntei n posesia urmtoarelor informaii:

- clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar;- anual este raportat un profit modest;- ndatorarea pe termen scurt este excesiv;

- o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu au fost achitate n cursul exerciiului anterior;- clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani;

- n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe.Veti decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client?

Rasp: Este prudent din partea d-voastra ca, inainte de semnarea contractului, sa tineti seama de urmatoarele aspecte:- s-ar putea ca durata de creditare sa fie mai scurta decat durata medie de creditare acordata altor clienti (daca o veti accepta, va trebui sa faceti fata unei presiuni asupra trezoreriei);- desi intreprinderea a fost rentabila, ea poate avea probleme de trezorerie in viitor datorita indatorarii ridicate pe termen lung;- perioada de garantie este scurta, ceea ce ar trebui sa va duca cu gandul la posibile defecte de fabricate sau la deprecieri rapide ale componentelor;- ar fi foarte util sa aflati cauza pierderii clientului traditional;- conflictul social din intreprindere poate sa anunte probleme de trezorerie sau probleme legate de eficienta gestiunii resurselor intreprinderii.5. Implicaiile adoptrii deciziilor contabile n managementul firmeia) . O firm fabric cteva componente care apoi sunt ansamblate ntr-un produs final pe care-l desface pe pia. Potrivit informaiilor din contabilitate, costurile sunt:

-materiale 2. 800 lei

-salarii 3. 200 lei

-alte variabile 3. 200 lei

-costuri fixe 4. 800 lei

------------------------------

Total 14. 800 lei/bucat

Exist posibilitatea ca aceste componente s fie achiziionate la preul de 10.000 lei/bucat rezultnd n aceste condiii, o economie la costuri de 4.000 lei/bucat. Se pune problema: fabricarea sau achiziionarea componentelor ?

RASP: (Curs 7)Aparent aceste componente ar trebui achiziionate, dar dac nu se iau n considerare cheltuielile fixe care se repartizeaz cu ajutorul unor chei convenionale rezult 14.000 mai mic dect 10.000. Concluzionm c producerea acestor componente n unitate va trebui sa continue. Deci i de aceast dat se ia n considerare nu profitul ci contribuia la profit a acestor componente.

b) O firm realizeaz 3 produse. Potrivit lucrrilor din contabilitate, costurile fixe sunt date ca o cifr absolut. n urma analizei ntreprinse de ctre managerul financiar, acestea pot fi delimitate n costuri fixe directe, repartizabile pe fiecare produs n parte i costuri fixe generale ce nu pot fi repartizate pe produse, motiv pentru care repartizarea lor se face dupa o cheie convenionala, n cazul nostru dup vnzarile totale.

Situaia este urmtoarea:

EXPLICAIITOTALABC

1.Vnzri27 00010 0005 00012 000

2.Costuri materiale 8 300 2 0001 500 4 800

- salariale 6 650 3 0001 250 2 400

- cost fix direct 7 000 2 0001 000 4 000

Cheltuieli generale 4 500 1 667 833 2 000

TOTAL COSTURI26 450 8 8674 58313 200

3.Profit brut (comercial) 550 1 333 417 -1 200

n aceste condiii, putem lua decizia de scoatere a produsului C din fabricaie ?Rspuns: (curs 7) n cazul nostru, irelevant pentru produs este modul cum sunt repartizate cheltuielile generale ale firmei. Managerul financiar nu poate lucra cu noiunea de profit brut comercial ci cu un nou concept:

Contribuia la profit a produsului. Daca noi ne reorganizm informaiile, excluznd din calcule elementele de cost irelevante (cost fix general), atunci situaia va fi urmtoarea:

EXPLICAIITOTALABC

1.Vnzri27 00010 0005 00012 000

2.Costuri relevante materiale 8 300 2 0001 500 4 800

- salariale 6 650 3 0001 250 2 400

- cost fix direct 7 000 2 0001 000 4 000

Total costuri relevante 21 950 7 000 3 750 11 200

3.Contribuia la profit 5 050 3 000 1 250 800

Rezult c produsul C nregistreaz profit din exploatare, dar contribuia lui la profit este cea mai mic.

Nu este justificat scoaterea din fabricaie, mai ales dac este solicitat de clieni, dar pentru mbuntirea performanei sale financiare este recomandat o analiz detaliat asupra costurilor.

6. Tehnici de fundamentare a deciziilor financiare manageriale

Considerm situaia firmei Rarul SA care, vinde aparate de aer condiionat. n preul de vnzare al fiecrui aparat este inclus i tariful de service de 60 lei / lun, respectiv, 720 lei / an. Pentru operaiile de ntreinere ale aparatelor de aer condiionat firma dispune de dou posibiliti:

a1) s apeleze la un prestator de servicii cruia s-i plteasc 150lei / intervenie;

a2) s foloseasc propriul departament de ntreinere i reparaii pentru care

cheltuielile fixe sunt n valoare de 2.640.000 lei / an, iar costul unei reparaii este de

100 lei / an.

Firma dispune de 10.000 de aparate de aer condiionat pe care le vinde cu contract de service, fr a ti cu precizie care este numrul interveniilor asupra acestor aparate n anul urmtor. Totui ea estimeaz c numrul interveniilor s-ar putea situa ntre 40.000 i 60.000. Pe baza datelor istorice din evidena firmei, cum ar fi frecvena depanrilor, schimbri de filtre, curarea aparatelor, etc., s-a stabilit c probabilitatea ca n anul urmtor s se fac 40.000 de intervenii este de 75%, iar probabilitatea s se fac 60.000 de intervenii este de 25%. n aceste condiii, se pune problema care este cea mai bun alternativ pentru firm n ceea ce privete ntreinerea aparatelor de aer condiionat ?

RASP: (curs 8)

Tabel nr.6 regula Valorii monetare estimate la SC RARUL S.A

Remarc: aplicnd regula valorii monetare estimate este de dorit a fi aleas alternativa a1, adic s se recurg la serviciile prestatorului extern.

n condiiile fundamentrii deciziilor trebuie s se in seama de conceptul deinformaie relevat. Sunt relevante numai acele elemente monetare a cror mrime estimat depinde de cursul pe care-l va lua aciunea. Astfel n cele dou ipoteze a1 i a2, ncasrile firmei ar fi aceleai 7.200.000 lei.

Dimpotriv, rezultatele finale ar avea de suferit, de unde nelegem c relevante sunt costurile. n consecin, la pasul 1 am fi putut alege ca obiectiv minimizarea costurilor.

Fiind o tehnic de sintez, valoarea monetar estimat prezint o serie de avantaje, ntre care amintim: calcule facile i uor de neles; ia n considerare din punct de vedere aritmetic toate rezultatele; reprezint ntreaga distribuie ntre o singur valoare i ofer posibilitatea de a transfera efectele incertitudinii ntr-un proces de evaluare.

Limitele acestei tehnici de sintez sunt: n reprezentarea ntregii distribuii printr-o singur valoare sunt omise alte caracteristici ale distribuiei (de exemplu, intervalele) i presupunnd c decidentul este neutru, n caz de risc, el va trata n mod egal cele dou alternative.

7. Managementul capitalului de lucru - stocurileO firm are n stoc materii prime al cror pre, respectiv cost de aprovizionare i depozitare, este de 10.000 lei/ton. Deoarece se prevd schimbri pe pia se estimeaz c acest stoc nu mai poate fi folosit n fabricaie mult timp. Pentru a atenua pierderile, responsabilii centrelor de decizie au propus urmtoarele variante de aciune:1. -stocul s se vnd n ntregime ca deeu-se estimeaz c se ncaseaz 2.000 lei/ton;

2. -stocul rmas s se foloseasc pentru a se fabrica o serie special a produsului i care apoi s se vnd la un pre atractiv.

Din estimri rezult c ncasrile vor fi de 12.500 lei, costurile avnd urmtoarea componen:

costurile:- materiale 10.000

- materiale auxiliare 2.000

- salarii 4.000

- ch. comune i generale 1,5 fa de salarii

3. -materialele s se foloseasc la substituirea altor materiale folosite n fabricaia pieselor cu condiia s nu se afecteze calitatea produsului final. S-a estimat c prin substituire se vor economisi 6.000 lei, reprezentnd reduceri ale costurilor materiale dar totodat vor trebui cheltuite alte 3.500 lei pentru operaii de conservare.

Artati prin comparaie, facilitile variantelor i decidei asupra variantei cele mai favorabile de valorificare a stocului ramas.

RASP: (Curs 10)

1) 2.000 lei/tcastig 10.000 lei/t = 8.000 lei/t (pierdere)2) 12.500 10.000 2.000 4.000 6.000 = 9.500 lei/t ( pierdere)

3) 6.000 3.500 = 2.500 lei

Decizia finala nu trebuie sa ia in considerare costurile ci cele mai mari incasari posibile pentru ca aici este relevant venitul. Se va alege var. 2 si nu ne mai intereseaza cat a costat stocul.

8. Managementul cash-flow-uluiDintr-un calcul fcut de serviciul contabilitate referitor la justificarea achiziionrii unui nou utilaj, rezult urmtoarele:

-valoarea utilajului (pre de achiziie) = 28. 000

-vnzri anuale = 20. 000

-costuri anuale (cu defalcare pe elemente) = 19. 500

-profit brut = 500

rezult o rat a rentabilitii 1, 75% -durata de funcionare 4 ani

Ce decizie se va lua? Proiectul va fi acceptat sau nu? Argumentai rspunsulRasp:

La prima vedere proiectul se refuza pentru o rata a profitabilitatii de 1,75%.

Pentru a hotara daca proiectul este acceptat sau nu, nu se ia in considerare un astfel de calcul ci trebuie sa se procedeze la o previziune a cash-ului pe intreaga durata de functionare a utilajului astfel incat cash-flow-ul sa fie expresia derularii in timp a fenomenului respectiv. In plus, trebuie sa se ia in considerare intreaga perioada de exploatare si valoarea in timp a banilor, insa aceasta se poate face doar daca comparam valorile actualizate ale ratei interne de rentabilitate cu rata costului mediu de capital.

D.p.d.v. financiar orice proiect de investitii este acceptat in masura in care valoarea actualizata neta este mai mare de zero si rata interna de rentabilitate a proiectului este mai mare sau cel putin egala cu rata medie a costului de capital.Rezulta ca proiectul poate fi selectat in vederea luarii unei decizii, apoi se iau in considerare mai multe variante si se alege cea mai buna varianta.9. Prespunem o companie de dimensiune medie SC MOD TRANS SRL

Managerul a stabilit ca obiectiv pentru anul 2013 : Cifra de Afaceri = 100.000 euro i disponilibilitti bneti la sfritul perioadei n valoare de 10.000 euro.

ntrebare: ce responsabiliti le revin analitilor financiari, economitilor departamentului contabilitate, economitilor departamentului financiar i nu n ultimul rnd managerului ?

Rasp: (Curs 2)

Analistii financiari sunt preocupati de activitatea manageriala; anticipeaza performantele pe termen lung si scurt Economistii din departamentul de contabilitate organizeaza evidenta financiar-contabila pentru a oferi informatiile necesare intocmirii planului managerial;

Economistii din departamentul financiar organizeaza evidenta veniturilor si cheltuielilor;

Managerii - Rolul managementului financiar este de a crea un cadru de aciune favorabil, n care urmeaz s se stabileasc conexiunile fireti dintre obiectivele financiare ale firmei, valoarea de pia a acesteia, mijloacele i instrumentele folosite pentru msurarea performanelor sale financiare.10. Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S. U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerat irecuperabil.

ntrebare: Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii?RASP: Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre partenerul israelian privind:- credibilitatea acestuia;- daca isi are asigurata continuitatea activitatii;- daca si unde isi are sediul social;- care este statutul juridic.De asemenea, trebuia sa fiti mai atent(a) la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului.PAGE 8