PROBLEME ALE CRIST AL lZĂR I I STILULU I ÎN PICTU RA DE ICOANE ÎN SEC. XVI Ş I O "NOUĂ" ICOANĂ DIN EPOCA LUI NEAGOE BASARAB·

AL. EFREMOV

Fig. 1 . Icoana Ioan Botezătorul şi Maica Domnului cu Pruncul (sec. XVI), Domneşti.

- -

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. Detaliu cu textul de pe rotL/lL/sul ţ inut de Ioan Botezătorul.

o m ică capelă d i n cu rtea biser i c i i cu h ra m u l Bu neives­t i ri d i n fru moasa ş i p i toreasca loca l i tate Dom neşt i , j u d . Argeş , adă posteşte u n m u zeu format d i n cîteva zeci d e ob iecte de a rtă med ieva lă ro mâ nească .

Viz itato ru l poate vedea , expuse Într-o dezord i ne ro m a n ­t ică , o sea mă de vech i t i pă r itu ri , ţesătur i , ob iecte d i n meta l ş i icoane, acestea d i n u rmă f i i n d cele ma i n u meroase. Ad u nate de pr i n Î m p rej u r i m i bogate Î n a m i nt i r i cu ca re ne m Îndr im (este suf ic ient să a m i nt i m Cu rtea de Argeş ş i sch i ­t u l B rădet), aceste ob iecte ne vorbesc cu e locvenţă ş i mo­dest ie totodată d e u n t recut, e d rept n u prea Îndepă rtat. Sîntem gata să pă răs i m această colecţ ie , cînd atenţ ia ne este atrasă de o icoa nă de proporţ i i i m p res ionante ( 1 26 X X 96 X 4 cm) , ce t rece aproa pe neobservată datorită g ra ­d u l u i Î na i ntat de deg radare În ca re se afl ă 1 . D a r ş i aşa , cu cu loarea coj ită ş i acoper i tă cu m u rdă rie, m a i pă strează Încă ş i astăzi d i n fru m u seţea e i de a ltă dată .

P icto ru l , a n o n i m c a atÎţi a lţ i c reatori de capodopere d i n evu l med i u , ne-a Înfăţ işat o temă iconog rafică puţ i n ob i ş ­n u i tă . E I a redat Î n toată a m ploarea lo r două d in ce le ma i i m po rta nte personaje d i n ie ra rh ia b i ser ic i i : pe Ioan Î na i nte ­mergătoru l ş i pe M a ica Dom n u l u i cu Pruncu l . Ş i dacă sîntem ob i şn u iţ i să Întî l n i m f ig u ri l e lo r făcîndu - ş i pa ndant În com poziţ i i ca Deisis, Judecata de apoi sau Duminica Tuturor Sfinţilor, În ca re au ro l u l de i n te rceso r i , a pa ri ţ ia l u i Ioan Botezătoru l ş i a M a i c i i Dom n u l u i Într-o icoa nă , Î n postu ra unor personaje pr inc ipa le p u rtătoare a unor a l te

* Şi cu această ocazie ţ inem să aducem mu l ţum i ri colegei noastre Ana Dobjanschi , care ne-a sem nalat această deosebită rea l izare a pictu ri i med ieva le româneşti .

, Dovadă, in a rt ico lu l Monumentele religioase de pe valea riului Doamnei de Radu Creţea nu , alP·ă ru.t in " Mitropol ia O,lten ie i " , nr. 1 -2 ( 1969) , p. 36-46, in care se pomeneşte ca lecţia şi se evidenţiază o icoa nă cu tema Bu neive'stiri (p. 38-39) , iar icoana de care ne ocupăm trece neobservată.

88

s i mbo l u r i , de ord i n ma i puţ i n cu noscut ş i evident, este sem­n i fi cat ivă n u n u m a i pentru l i bertatea ş i răspunderea ce ş i -o asuma zug ravu l ş i com a n d ita ru l , d a r ş i pentru Î ntregu l sp i r i t a l e poci i Î n ca re a fost creată acea stă icoa nă . Dar asu pra acesto r pro bleme vom reven i m a i jos, d u pă prezen­tarea şi Î ncerca rea de data re a a cestei p ictur i .

De o concepţ ie monu mentală ş i de o rafi nată elega nţă " icoana reprez i ntă , d u pă cum a m m a i a m i nt it , pe Ioan Bo­tezătorul şi pe Maica Domnului cu Pruncul, g r u paţ i În tr-o com poziţ ie, ca re fă ră să fie strict s i metrică este perfect ech i l i b rată. In stî nga , este redată Într-o iconog raf ie t rad i ­ţ iona lă f ig u ra l u i I oan Botezătoru l , Î ntr-o Întoarcere spre centru, ţ i n înd În mîna stîngă u n to iag Î na l t Î ncu n u nat cu o cruce ş i u n rotu l us desfă ş u rat cu textu l u ne i rugăci un � (a supra a ceste ia vo m reven i) , pe care o i n d ică cu mîna sa d reaptă . EI poa rtă o me lotă a l bastră -cenuş ie , peste ca re· este a ru ncat u n h i mat ion ocru - m a ro n i u . Î n pa rtea d rea ptă. de asemenea uşor Întoa rsă spre centru , a pa re fi g u ra Ma i ­c i i Do m n u l u i , ca re ţ i ne pe braţu l stîng pe I sus copi l , i a r c u mîna d rea ptă i n d i că Î n jos, n u atît spre rotu l u su l ţ i n u t d e Î n a i n temergător cît spre ca p u l tă iat a l l u i Ioan , c e s e află' jos, În centru , pe u n va s de cu loare m a ron ie cu stria ţ i i de· a u r. Ea poa rtă o bonetă ş i roch ie a l bast ră cu mînecuţe roş i i brodate cu f i r şi u n ma phor ion v io l aceu t iv i t cu roş u ş i ocru. P runcu l pe ca re - I ţ i ne Î n braţe b i necuvîntează Cl1 mîna d rea ptă , ţ i n înd În cea stîngă un rotu l u s . H i mat io n u l Î n care este Înveşmîntat I s u s este de cu loare roş ie-că ră ­m i z i e cu stri aţ i i de a u r. N i mbur i l e personaje lor s înt i n d i -­cate pr in două cercu ri concentrice i nc i zate, i a r cel a l l u i I s u s, ca re s e deta şează d e pe ma phor ion , este d e a u r ş i c ruc iger. Î n pa rtea s u per ioa ră a icoa ne i , fon d u l este d e a u r, i a r Î n cea i nfer ioa ră este format d i nt r- u n peisaj stîn ­cos, sti l iwt, cu tufe de f lori a l bastre ş i roş i i (fig . 1 ) .

I n scr ipţ i i le ca re i n d ică n u mele personaje lor s înt ca l i ­g rafi ate cu l i tere roş i i , Î n l i m ba g reacă , i a r textu l pe ca re - I ţ i n e I o a n Botezătoru l este scr is În l i m ba s lavonă, cu fru ­moase l i tere neg re pe u n fo nd ocru - a l b .

Teh n ica i n ca re a fost rea l i zată a cea stă i coa nă u rmeazer cele ma i b u ne tra d iţ i i a le p ictu ri i b i zant ine şi post -b i za n ­t ine . Vol ume le carnaţ ie i a u fost rea l i zate p r i n su pra pu n e ­rea succes ivă a unor stratur i de cu loa re străvezie de o­foa rte bună ca l i tate, avînd pentru pă rţi le u m brite to n u ri acoper i toare de brun .. ve rz u i , trecîndu -se t reptat l a pă rţ i l e l u m inate cu aj utoru l stratu r i lo r de ocru -b ru n ş i ocru - a l b . Lu m i n i le , b l icu ri le, s înt cînd f ine , ca l i g raf iate cu prec iz ie, cum este cazu l M a ic i i Dom n u l u i , cînd energ ice ş i expre­s ive , ca la Ioan Botezăto ru l . Pentru g u ră , obraj i ş i nas s -a fo l os i t d i scret cu loarea roş ie . Cutele veş m i nte lo r s în t i n d i ­cate cu neg ru , a l b , a u r ş i cu loare peste cu loare .

Rama, a u rită ş i ea , este lă sată d in g ros i mea sCÎn d u ri i , avînd pe marg i n i o d u ngă roş ie .

Stratu l p ictu ra l este rea l i zat În cu lor i tem pe ra . E I a re ca su port u n strat de g ru n d destu l de g ros , o pînză d e i n ce a cope rea toată nava icoa nei , precu m ş i t re i scîn d u ri d i n l emn de tei ( ?) , d i ntre ca re cea de l a m ij loc este foa rte Iată ; cele m a rg i na le , Î nguste, depă şesc cu puţ in lă ţ imea ra melor la te ra le . S pate le i coane i a fost acoperi t cu u n strat de preparaţie, pe ca re se ma i observă u rmele u n u i desen monocrom ş i n u este Întă r i t cu traverse.

Această succ i ntă "fi şă a n a l i t ică" a icoa nei de ca re ne ocupă m a fost necesa ră deoa rece, pe de o pa rte , ea p re ­z i ntă ob iectiv n i şte Î nsuş i r i p e ca re le a re l ucra rea, com ­p letÎ nd reprod ucerea , i a r p e d e a ltă pa rte, ne va permite , ca În a n a l i za ce u rmează - necesa ră dată r i i ş i s ituă r i i e i in contextu l acestei ra m u ri a p ictu ri i med ieva le d in Ţa ra Româ nească -, să ne refer im la date şi t răsătu ri p reze n ­tate ş i deci cu noscute c i t itoru l u i .

P roven ienţa icoa nei - ca re a r permite o data re a pro ­x i mat ivă În fu ncţ ie de z i d i rea ş i data rea În t i m p a Iăca ş u l u i că re ia i - a fost destinată i n i ţ ia l - n u s e cu noaşte. Et icheta , pr i nsă ch ia r pe nava icoanei i n d ică b i serica Bu ne ivest i r i ş i a n u l 1 777, dar fă ră Îndo ia lă ea a rată locu l u n d e a fost adă postită tem po ra r i coa na şi deci nu ne poate serv i l a data re . Profesoru l E m i l Lăză rescu , ca re cu noaşte icoa na , a emis i poteza că locu l de proven ienţă a r putea f i b ise­r ica sch i tu l u i Corbi . N eavî n d Însă confirmă ri de n ic i o n a ­tu ră (docu mentară sau de t rad iţ ie o ra lă ) În a cea stă p r i ­v i nţă ş i cons iderî nd icoana ca f i i nd de d i mens i u n i prea m a ri pentru o const rucţie de proporţ i i destu l de modeste,

http://patrimoniu.gov.ro

ca cea pomen ită, preferă m să lăsăm desch i să d i scuţ ia asupra acestu i as pect al p rob lemei , la ca re vom reven i .

Cunoa şterea Iăca ş u l u i căreia i - a fost desti nată , precu m ş i a comand ita ru l u i e i , ne-a r aj uta ş i in rezo l va rea prob le­melor pe ca re le r id ică acea stă o peră. D u pă cum a m mai ami ntit, t i pu l iconog rafic a l a cestei icoa ne este puţi n ob iş ­nu it. Ce l puţi n no i n u a m ma i inti l n it o asemenea repre­zentare ico nog rafică in a rta icoa ne lor. Fără indo ia lă , ideea , s i m bo l u l a l că re i p u rtătoa re este, n u poate f i a lta decit cea legată de un even i ment trag i c - inceta rea d i n viaţă - a u n u i membru a l fa m i l i e i donatoru l u i2. Toate a m ă ­nunte le iconog rafice converg spre confi rmarea acestei af i r ­maţi i . i n pr i m u l rind , d u pă cum am ma i a m i ntit , asocierea Într-o icoa nă care nu a re ca s imbol i nterces iu nea, a Maic i i Dom n u l u i şi l u i Ioan Botezătoru l , este neob i şnu ită . E locvent este ş i fa ptu l că locul de c inste - pa rtea d rea ptă - este ocu pat de Ioa n şi nu de M a ica Dom n u l u i cu I s us În braţe, cea ca re În iera rh ie ocu pă u n loc m u l t m a i i m ­porta nt. Acest lucru n e conduce l a concl uz ia c ă s-a dor it cu tot d i na d i n su l ca accentul să cadă pe Ioan , cu atît m a i mu l t cu cît ş i spaţi u l c e i s - a afectat este m a i mare . U n a l t amăn unt sem n if icativ ne atrage atenţia . i n ti m p c e pr i ­v i r i le lu i Ioan ş i a l e Maic i i Dom n u l u i f ixează pe spectator in o rice pu nct s -a r afla el, I sus d i n braţele ma mei sa le priveşte spre i na i n temergătoru l ş i spre textu l pe care acesta ÎI ţ ine in mînă .

Atit textu l (f ig . 2 ) - afectat pa rţia l de deg radări , a l cărui i n ţe les insă se despr inde c u c la ritate3 - ce a m i nteşte de moartea sa , i n d icat de către Ioan cu mina d reaptă , spre ca re priveşte cu i n s i stenţă I sus , cit şi insuş i ca pu l său tă iat , p lasat jos, in centru l com poziţ iei spre ca re a rată cu mina sa d rea ptă M a ica Dom n u l u i , sugerează cu i n s i stenţă tragedia morţi i .

D i n succi nta a n a l iză iconog rafică , avind mereu prezent in memorie fa ptu l că g i n d i rea d i n epoca feuda lă este ex­pri mată pri n exce lenţă prin s i m bo l u ri , i a r f iecare at itu d i ne, gest sa u pr iv i re este purtătoa re a u no r a n u m ite sem n if i ­caţ i i , c redem că se despr i nde cu destu lă c la r itate i deea pe care o conţi ne a ceastă icoa nă . M a i m u lt decit atit, spe­ră m că putem af i rma d u pă cele spuse mai sus că ea v rea să a m i ntească contem pora n i l o r ş i posterităţi i des pre sti n ­gerea d i n v iaţă a u n u i a n u m e " Ioan" , o p ierdere i re pa ra ­b i l ă pentru a propiaţ i i să i .

P resupun ind c ă rezo lva rea p rob lemei i conog rafice , a s i m bo l u l u i a căru i pu rtătoa re este, a fost convi ngătoare , vom incerca in cel e Ce u rmează să d ată m cu aj utorul cu ­noşti nţe lor ce le avem l a Î ndemină această o rig i na l ă l uc ra re.

C h i a r de la p ri m u l contact cu i coa na , un cercetător d i n domen i u l a rtei med ieva l e poate să -ş i d e a sea ma , datori tă u no r e lemente - proporţi i , sti l , ca l itate - că a re În faţa sa o operă executată În seco l u l al XVI - lea . Sa rc i na noastră , insă , va consta i n incadra rea e i intr-o perioadă de ti m p cit m a i l i m itată . N eavind l a indemină materia l docu mentar, vom Încerca să o dată m pe baza a n a l izei sti l i st ice, inca ­d rÎnd-o intr-o a n u m ită eta pă a evo l uţ ie i p ictur i i d i n Ţa ra Româ nească În cel de al XVI- lea veac .

Trecîn d Î n rev istă p ictu ra - atit i coanele c i t ş i p ictura m u ra l ă - pă strată d i n seco l u l a l XVI - lea ş i co m pa rînd-o cu i coana de care ne ocu pă m , a ria cercetă r i lo r se m i cşorează ş i se f ixează a prox i mat iv l a pri m u l sfert al vea cu l u i . P ic­tu r i le m u ra le , de o rema rca b i l ă ca l itate a rt istică , ca cele de la Stă neşti -VÎlcea ( 1 537)4 sa u bo ln iţa Coziei ( 1 542-

2 Prof. Emi l Lăzărescu , Într-o d iscuţie, ,a emis această idee, pe care o adoptăm , m u lţumindu- i pe această ca, le .

3 Dăm mai jos traducerea textu l u i : ..In zilele noastre, in care (a fost) martirizat . . . " din cauza

şi capul meu a fost tăiat. Ca o piatră . . . . . . .

in prăpastie. Astfel . . . a căzut căci capul meu l-au tăiat" .

4 În catapeteasma biser ici i d i n Stăneşti se află şi două icoane Împărăteşti - Isus Pantocrator ş i Maica Domnului Eleusa, ambele d in secd lu l a l XVI --l ea (după cum i n,d ică ş i data d i n i nscri pţi,a de donaţie la icoana Isus Pan/ocrator), cercetate de Ştefan Andre­escu, a că ror ,pub l icare o aşteptă m . E le sînt o creaţ ie artistică cu l'otul diferită de icoana din Domneşti .

89

1 543), care ne-au reţ i nut ma i m u l t atenţia in spera nţa de a găs i a na log i i cu icoana d in Dom neşti , ne-au convi ns , in u rma unor a n a l ize m a i a m ă n u nţite, că d iferenţe con ­ceptua le , t ipo log i ce ş i sti l i st ice, n u n e perm it s ă facem a propier i , că sînt creaţi i de u n caracter cu totu l deosebit .

Dacă , datorită unor e lemente d i n icoa na noastră , c u m a r f i de p i l dă crucea p e ca re o ,ţi n e I na in te mergătoru l , a m crezut de cuvi i nţă s ă căută m asemă nări i ntr-o a n u m ită eta pă a pictu ri i Ţă r i i Rom â neşti d i n veacu l al XVI - lea, n u ­meroase a lte aspecte a le acestei opere sint legate de o a ltă perioadă , a nter ioară, cea ca re corespunde epoci i l u i N eagoe Basara b ( 1 5 1 2- 1 52 1 ), d i n care ne-a pa rve n it u n n u m ă r re lat iv mare de opere d e pictură . N u numa i con ­cepţia genera lă a i coa ne i , pr i n monu menta l i tatea v iz i u n i i , e lega nţa raf inată a proporţi i l o r ş i at itu d i n i i (m i şcă ri i) , c i ş i o oareca re m a n ieră o a propie de p ictura m u ra lă c e s-a păstrat d in b i serica Episcopa lă de la Cu rtea de Argeş. Amă n u nte ş i mai semn if icative le sînt com u ne. i n a cest sens, putem vorbi atit despre t ipo log ia asemă nătoa re a personaje lor, cum este in cazu l ch i puri l o r Ma ic i i Dom n u l u i (fig . 3 ş i 4), cit ş i despre identi tatea concepţiei ş i rea l i ză ri i costume lor (cute le ma phorion u l u i Ma ic i i Dom n u l u i ş i me­Iota Prodromu l u i ) . Factura i n ca re au fost executate une le d i ntre p ictu r i le m u ra le de la Curtea de Argeş ş i icoana de ca re ne ocu pă m , se a propie ş i ea pînă la s i m i l i tu d i ne . Su­prafeţele de u m bră ş i l u m i nă s in t reparti zate s i m i l a r, ia r b l i cur i le f ine d in j u ru l och i l o r, g u ri i ş i nasu l u i , puse cu oa ­reca re r ig id i tate, sînt În u ne le cazur i i dent ice (f i g . 4 şi 5).

Ţ inem să atragem atenţia in mod deosebit , că atunc i c înd se fac com pa raţi i i ntre icoane ş i p ictura m u ra lă este necesa r să se ţ ină sea ma de o serie de factori propr i i f ie­că rei teh n ici i n pa rte. Mod ifică r i le sti l i st ice ş i ce le de fac­tură sint generate adesea de insuş i su po rtu l ş i materi a ­l e l e d i feri te, fo los ite i n p ictu ra de tem pera p e lemn ş i i n cea m u ra l ă .

Rea l i za rea p last ică a ch i p u l u i l u i I o a n Botezătoru l , tră ­sătu ri le feţei sa le , fac excepţie d e la reg u lă şi n u le găs im asemă nare in p ictu ra m u ra l ă a vre m i i . Acu m , În pr i m u l sfert a l veacu l u i XVI , i n Ţara Româ nească, in reda rea feţei Pro d ro m u l u i se fo loseşte u n modelaj care merge m a i m u l t p e rotu n j i m i , pe l i n i i cu rbe, i n spec ia l pentru re l i e ­fa rea pomeţi l o r, aten u Înd expres ia t rag ică a perso naj u l u i5 . i n icoana d e la Dom neşt i , f ig u ra l u i Ioan Botezătoru l este de o v iz i u ne şi o concepţie m u l t ma i severă ş i a scet ică , ca re accentuează d ra matis m u l acestu i deosebit de i ntere­sant personaj b ib l i c (fi g . 6). Efectu l este obţi nut În spec i a l pr i n fo los i rea u nor accente pute rn ice, formate d i n l i n i i d repte ş i a proa pe pa r-a le le c e p leacă de l a rădăc ina na ­s u l u i in jos spre colţu r i le g u ri i . Fel u l de a concepe ş i cons ­t ru i feţe le, ca re n e a m i nteşte de depa rte pe Theofa n G recu l , i l găs im i n p ictu ra Ţă ri i Româ neşti l a fig u r i le pust­n i ci lor d i n p ronaosu l mă năsti r i i Coz ia (sfî rş i tu l seco l u l u i a l X IV- lea), p e ca re fă ră indo ia lă ,a utoru l icoa nei le-a cu noscut.

i'nsă frag mente le de p ictu ră m u ra l ă pă strate d i n b i ser ica Epi scopa lă de la Curtea de Argeş n u const itu ie s i n g u ru l e lement de com pa raţ ie d i n a rta veacu lu i a l XVI - lea ş i i coana d e ca re n e ocupă m . Ca l ităţ i le e i sti l i st ice l e sint superioa re. Nu află m a ic i acea rig i d i tate ş i u scăci une in trata re de care suferă p ictu ra m u ra lă a m i nt i tă ş i n ic i m a ­n ieri s m u l formelor, m i şcă ri i ş i senti mentu l u i n u este atit de evident. Dacă e lega nţa e i rafi nată ne Î ndea m nă s-o bă­nu im de ma n ier i sm, p reg na nţa g ravităţ i i ş i tr i steţ i i expre­siei , p recu m ş i p rofu nz i mea co lor itu l u i v iu d a r sobru, sint mărtu ri i l e unei v iz i u n i ş i t ră i ri a utentice. Ca l i tăţ i le icoa ne i ne d uc cu g indu l 1.0 u n a l t m o n u ment d in pr i m u l sfert a l veacu l u i a l XVI - lea - -I a p ictu ra m u ra l ă a bo ln iţei B i striţe i , d i n păcate atit de puţi n cercetată . T ipo log ic , color ist ic ş i in spec ia l pr in atmosfera sobră ş i i nter ior iza tă pe ca re o degajă , p ictu ra bo l n iţei este a prop ia tă de icoana noastră .

D i n a n a l iza sti l i st ică com pa rativă cu p ictura m u ra l ă , rezu mată in cele de ma i sus , s e poate trage co nc luz ia că a utoru l icoa ne i Ioan Botezătorul ş i Maica Domnulu i cu ,Isus,

5 Pentru exempl ificarea afirmaţiei noastre se poate lua de p i ldă f igura lu i Ioan Botezătoru l d i n scena Deisis d in pictura biseric i i Episcopa le de la Cu rtea de A rgeş sau cea d i n c ic lu l Deisis d in timp'la de la Kru şedol (R . S . F . I ,ugos la�ia) .

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 3. Maica Domnului; Detaliu din pictura murală de la Curtea de Argeş (Muzeul de artă al R. S. România).

d i n Dom neşt i , este conte m pora n cu a rt işt i i ca re au execu ­tat aceste a nsa m b l u ri ş i s e poate p lasa d i n pu nct de ve­dere al v iz i u n i i ş i ca l i tăţi lo r a rt i st ice pe un l oc i n termed i a r Între p ictu ra b i ser i c i i Ep i scopa le de la Cu rtea de Argeş ş i cea a bo l n iţe i B i str iţei6 .

* * '* Co mparată cu icoa nele cu noscute şi cercetate ce s -au

pă strat d i n p ri m u l sfert a l veacu l u i a l XVI - lea , icoa na Ioan Botezătorul şi Maica Domnului cu Pruncul, fă ră să iasă d in pu nct de vedere sti l i st ic ş i teh n i c d in l i m i te le e po ­c i i respective, ocu pă u n l o c deosebit . i ncadrÎ n d u - se perfect În concepţi i le şi v i z i u nea acestu i Început de seco l , ea ad uce În p l u s e lemente no i , ce servesc une i ma i bune cu noaşteri a p ictu r i i În tem pera pe l emn d i n acea stă perioadă .

I coa na de care ne ocupă m Î ntru neşte t ră sătur i forma le ş i de v iz i u ne propr i i ma i m u ltor opere d i n epoca l u i Nea­g oe Basa ra b, const i tu i nd pa rcă o s i n teză a ca racter i st ic i ­lo r d o m i n a nte Î n a rta p ictu ri i În te m pera a atel i e re lor d o m ­neşti d i n Ţa ra Româ nească.

i n acest sens , ea Întru neşte În genera l v i rtuoz i tatea execuţie i , p re ţi oz i tatea materia le lor ş i a b i l i ta tea În repar­t iţ ia l u m i n i lor, p ropr i i icoa ne lor Isus Pantocrator (M u ze u l de a rtă a l R . S . Rom â n ia) ş i Maica Domnulu i Hodighitria (pronaosu l b iser ic i i Pă r- B i str i ţajVÎ l cea) de la Începutu l se­col u l u i a l XVI - lea , c reate proba b i l de meşteri c reta n i 7, ca ş i i coa na rep rezentînd pe Sf. Alexe omul lui Dumnezeu intre Var/aam şi loasaf d i n p ronaosu l b iseric i i Ep i scopale d i n Argeş8, cu t i po log ia , co lori tu l ca ld ş i a u tent ic i tatea senti ­mentu l u i d i n cele două icoane monu menta l e de l a B i s ­tr i ta Cra ioveşti l o r, datate cu anu l 1 51 2- 1 5 1 39, În ca re află m eco u ri a l e a rtei d i n e poca Pa l eo log i lor . in aceea ş i

6 Ch ia r d i n fragmentele d e pictu ră m u ra lă ce ne-au parven i t d i n b i serica Episcopală de la Cu rtea de Argeş, d i st ingem ma i m u lte eta pe ale zugrăv i r i i ei, og l i nd ite ş i in d iferenţe sti l i st ice evidente. Fă ră să abordăm această problemă, care mai aştea,ptă o rezol­vare, ne l i m i tăm să am int im ,a ic i că trei d in tre fragmentele păs­trate, reprezentind doi ingeri cu insemne le pati mi lo r ş i Adormi rea Ma ic i i Dom n u l u i , af late a z i la muzeu l mănăst i r i i Cu rtea de Argeş, sint a propiate ca sti l de sobra p ictură a boln iţei B i striţei ş i tota l d iferite de restu l pictu r i i , care suferă o vădită tendi nţă spre fast ş i manier ism.

7 AI . Efremov, Icoane de la Bistriţa Craioveştilor, in " Revista m u zeelor" , n r. 5/1 969, p. 467-470.

8 E. Lăzăr,es'cu , O icoană puţin cunoscută din sec. XVI şi pro­blemele pronaosului bisericii mănăstirii Argeşului, in " SCIA, seria a rtă p lastică " , tom. 1 4, nr . 2, 1 967, p. 1 86-1 99 ; V. Drăguţ , V. Florea , D . Grigorescu, M . M iha lache, Pictura românească În imagini, Ed. Mer id iane, Buc., 1 970, f ig . p. 43 (fragment).

9 AI . Efremov, op. cit. ; V. Drăguţ, etc . , op. cit . , f ig . p. 45 (frag­mente) .

90

Fig. 4. Icoana din Domneşti; Capul Moicii DomnulUI.

ord i ne de i de i , M a ica Dom n u l u i d i n icoa na de ca re n e ocu pă m a re u ne le t ră sătu ri a l e feţe i , c u m a r f i l i n ia nasu ­l u i ş i fo rma och i lor, asemă nătoare cu Maica Domnului Ho­dighitria de la Govora 10, icoană ca re păstrează d i n s p i ­r i tu l a u ster a l a rtei i n fl uenţate de m i şca rea i s i ha stă 1 1 . Asemenea t răsătur i s î n t sem n i ficat ive ş i i m portante pentru data re În genera l ş i În s pec i a l pentru acea stă e pocă d e ada pta re la g u stu l ş i ex igenţe le estetice loca le a l e u n or i nf luenţe g receşti ş i i ta lo-creta ne, a cestea d i n u rmă ven ite şi pr in i ntermed i u l med i u l u i sî rbesc. Confi rmarea o g ă s i m n u n u m a i În a n a l iza st i l i st i că , c i ş i Î n ut i l i za rea l i m b i i g re­ceşti pentru i n d ica rea n u me l u i l u i Ioan Botezătoru l ş i a cele i s l avone pentru textu l de pe rot u l u s u l d esfă ş u rat pe care acesta ÎI ţ i ne În m înă . I poteza că icoa nele cu noscute d i n epoca l u i N eagoe Basarab s înt opera unor a rt i şt i l o ­ca l i fo rmaţi doar la o şcoa lă g recească, În afa ra unor date documenta re cu pr iv i re la n u me le zug rav i l o r ş i a u no ra de ord i n sti l i st ic , pa re confi rmată ş i de i nscr i pţ i i l e În două l i m b i pe ca re le af lăm a proa pe la toate icoa nele vre m i i . Aco rdînd m a i m u l tă atenţie a cest u i as pect, observă m c ă l i mba g reacă s e fo loseşte n u ma i pentru a i n d ica n u me le sfi nţi l o r sa u i conograf ia , i a r cea s lavonă , ce era b ineînţe­les m a i fa m i l i a ră zug rav i lo r l oca l i , e ra u t i l i zată pentru texte l i tu rg ice ş i de donaţ ie m a i l u ng i sa u pentru a desemna pe donator i , fenomen ca re vine În s prij i n u l i potezei m a i s u s enu nţate 12.

Reve n i n d la a semă năr i l e ex i stente Înt re icoana Ioan Botezătorul şi Maica Domnului cu Pruncul, d i n Domneşti ş i icoa ne le d i n e poca l u i N eagoe Basarab , este necesa r să le s u b l i n iem pe cele st i l i st ice ş i de conţi nu t e moţi o n a l

10 V . Drăguţ , etc. , op. cit., p . 46. 1 1 Icoana se află in patrimon'i u l Muzeu l u i de a rtă a l R. S.

Român ia . A fost datată, de către Ioana Lazarov ic i , cu inceputul seco­l u l u i al XVI - lea, d u pă sti l şi i nscr ipţ ia de danaţie, azi d i spărută, dar pub l i cată d e V. D răghiceanu .

1 2 Făcînd afirmaţia de ma i sus ne-am referit la u rmătoa rele icoa n e : Maica Domnului Hodighitria, de la B i str iţa - 1 51 2-1 5 1 3 - (a re scris t ipu l iconografic in l imba g reacă, iar anu l execută ri i de pe maphor ion in slavonă) ; Maica Domnului, de la Govora - inceputul secol u l u i XVI (are scr is t ipu l iconograf ic in l i m ba g reacă , iar inscr ipţ ia de donaţ ie, c i tită de V. D răghicea n u , in s lavonă) ; Sf. Nicolae cu familia dona­torului - cca. 1 51 8 - (numele sfintu l u i era scris i n i ţ ia l , i na i nte de repictare, in l imba g reacă, i a r cel al donator i lo r in l imba s lavonă) ; CoborÎrea de pe Cruce - cca. 1 522 - (in l i m ba g reacă sint scr ise t i tl u l ş i numele lu i Ioa n Botezătoru l , iar i n cea slavonă numele Des­p inei M i l iţa şi ruga pe care o ad resează "stăpÎnei"). Icoanele Sf. A/exe omul lui Dumnezeu Între Var/aam şi loasaf (cca . 1 51 7) , PlÎn­gerea (epoca l u i Neagoe Basara b) şi Sf. Simeon şi Sava (du pă 1 522), cu toate că poartă am prenta puternică a sti l u l u i picturi i g receşti post­bizantine, au atit n umele sfi nţ i lor şi donatori lor , cit şi i nscr ipţ i i l e l itur­g ice in l i m ba s lavonă.

http://patrimoniu.gov.ro

d in Plingerea 13 d i n M u zeu l de a rtă a l R , S, Ro m â n i a , Am ­bele avînd un conţi nu t d ra mat ic deosebit doar ca i nte ns i ­tate ş i nuanţă, În fu ncţie de s i m bo l , e le a u com u ne (În ceea ce priveşte f i g u ra l u i Ioan Botezăto ru l d i n icoana de la Dom neşti) nu n u m a i trăsătu ri forma le, c i mai a l es a u ­tenticitatea ş i fo rţa expres ie i i m pr imate ch i pu r i l o r, u m a n i ­zarea u n o r sent imente t ratate pînă n u de m u l t Î n m o d ex­c lus iv forma l ş i a bstract,

Asemănăr i le d i ntre icoana de la Dom neşti cu cele create În pr ime le t re i dece n i i a le veacu l u i a l XV I - lea merg u neori pînă la deta l i i de peisaj , ca În cazu l tufe lo r de flori pe care le af lăm ş i În cunoscuta icoa nă Coborîrea de pe Cruce (cca , 1 522) de la M uzeu l de a rtă a l R, S, Ro­mân ia ,

Enumera rea ş i ana l i za para le le lo r ş i asemă nări l o r st i ­l i stice ar putea f i exti n să dacă economia l ucră r i i a r per­m i te-o , Am dor i Însă să a m i nt im pe scurt despre u nele as ­pecte de teh n ică , adesea neg l i jate, d a r ca re s în t de cele mai m u lte or i g ră itoa re ş i v in În spr i j i n u l cercetă ri i , N e re­fer im la s istem u l i dent ic Î n ca re s înt Îmb ucate b latur i le , În spec ia l ce le a le ra melor , pe ca re - I Înt î l n i m la icoane de mari d i mens i u n i n u ma i În acest Început de seco l , la icoa ­nele pomen i te de la B i str iţa, Cu rtea de Argeş, precum ş i la a l te două icoa ne - Sf , Teodor Tiran ş i Sf, Dumitru (cca , 1 5 1 7), af late la mănăst i rea Cozia , d a r proven ite tot d i n pronaosul b i ser ic i i Ep i sco pa le d e l a Cu rtea d e Argeş, despre ca re nu s -a pomen i t pînă acum, f i i n d rep ictate g ro­solan proba b i l În seco le le XVI I I -X IX 14 , U rmele de p re pa raţ ie s i de desen brun , monocro m , de pe spate le icoa nei d i n Dom neşt i , se Întî l nesc n u m a i l a p iese d i n seco l u l a l XVI - lea (ne refer im n u m a i l a desen , deoa rece aco peri rea spate l u i cu prepa raţ ie s - a păstrat ş i m a i t î rz i u , pentru o m a i b u n ă conserva re a su portu l u i , protej î ndu - I Î m potriva var iaţ i i l o r de tem peratu ră ş i u m i d i ta te, p recu m ş i Îm potriva car i i lo r) ; le Întî l n i m la icoanele de la B i striţa ( 1 7 1 2- 1 7 1 3) ş i la Plîngerea d i n M uzeu l de a rtă a l R , S , Româ n i a ,

Consi derînd c ă a rg u mente le ad use În spr ij i n u l d ată r i i cu "epoca lu i N eagoe Basa rab" a i coa ne i }oan Botezăto­rul ş i Maica Domnului cu Pruncul d i n Dom neşti sînt co nc l u ­dente ş i suf ic iente, vom Încerca să despr i ndem, pe baza materi a l u l u i acu m u lat, a lte aspecte cu p riv i re atît l a l uc ra ­rea stud iată , cît ş i l a med i u l ca re a d a t naştere u nor opere a tît de sem n i ficative pentru p ict u ra noastră de icoane, cu eco u ri ad înc i ş i repercus i u n i d u rab i le În evo l uţ ia u l terioa ră a p ictu ri i În tem pera d i n Ţa ra Româ nească ,

La Înce putu l p rezent u l u i stud i u s-a pomen i t despre pă ­rerea em i să cu pr iv i re la locu l de p roven ienţă a icoa nei d in Dom neşti ş i s -a Î ncercat, În măsura pos i b i l i tăţ i l o r, să �e exp l ice sensu l iconograf ic ş i semn if icaţ ia ei s i mbo l ică , I n l u m i na ana l izei Întrepr i nse, este cazu l s ă reve n i m asu pra acestor p robleme, N u putem c rede că o icoană de ase­menea proporţ i i , nef i i n d o icoană Î m pă rătească sau de h ra m ş i av înd ca l ităţi a rt ist ice rema rca b i le , să f i .a pa rţ i n u t u ne i ctito r i i destu l de modeste c a proporţ i i ş i ven itu r i ca cea de l a Corbi , ea f i i nd fă ră Îndo ia lă desti nată u ne i cti ­tor i i dom neşt i m a ri şi bogate, executată de u n meşter do­tat, d i nt r- u n a te l i e r cu ren u me, t ra d iţi i ş i mari res u rse ma­teria le , Ana l i z înd icoa na d in toate puncte le de vedere ş i În speci a l sti l i s t ic, sîntem Înc l i naţi să p resu pu nem că a a pa rţ i nu t pri nc ipa le i ct ito r i i a l u i N eagoe Basa rab , f i i n d p roba b i l c reaţ ia u n u i a d i ntre cei m a i Înzestraţi p ictori a u ­toh to n i ce a u l ucrat Î n ate l iere le dom neşt i , cu o persona l i ­tate a rt i st i că c e a depă ş i t rut i na t rad iţ ion a l ă 15 ,

Coroborînd date le a c u m u la te pe p a rcu rs u l stud ie r i i aces ­tei i nteresa nte o pe re de a rtă , a pa re ca o conseci nţă lo ­g ică o i poteză tentantă , pe care o co ns ideră m ca ata re

13 V, Drăguţ etc" op, cit" p, 46-47, f ig , 46 (ansamblu şi deta l i u ) , 14 E , Lăzărescu, op. cit" p , 1 98-1 99, 15 Ne-am perm i s această afi rmaţie În baza constatăr i i a semă nă­

r i lor sti l i stice Între icoana d i n Dom neşti ş i pictura bol n iţei Bistriţe i , a Episcopa lei de la Cu rtea de Argeş, ş i a u nor icoane despre care s-a vorbit În text. U ne le studii recente, Î n mod surpr inzător, atr ibu ie nea rg umentat (V. D răguţ etc" op, cit" p, 43) sau neconvingător (V , Drăguţ , Pictura murală din Ţara Românească ş i din Moldova şi ra­porturile sale cu pictura Europei de sud-est În cursul secolului al XVI-lea, " B , M, 1 . " nr, 4/1 970, p, 1 8 şi nota 7) l u i Dobromir zugravu l icoana SI , Nicolae cu donatori din Muzeu l Patriarh ie i , Încercînd În acelaş i t imp să facă d in acest pictor " I ieder- u l " mişcă r i i a rtistice d in e poca l u i Neagoe Basara b (vezi ş i nota 6) ,

9 1

Fig. 5 , SI, Procopie; Detaliu din pictura murală de la Curtea de Argeş (Muzeul de artă al R, S, România).

pînă la o confi rma re sa u i nf i rmare documenta ră , D u pă cum a m vă zut , pe baza a na lo g i i l o r exi stente Înt re icoa na d in Domneşti ş i p ictu ra "epoci i l u i N eagoe Basara b" , l e putem cons idera l uc ră ri "conte m pora ne" : ca l i tăţ i le de s t i I ş i teh n ică ş i p reţiozitatea materia le lo r ne perm i t să cre­dem că icoana a a pa rţ i nu t b ise ric i i Ep iscopa le de la C u rtea de Argeş ; semn if icaţ ia s i m bo l ică a iconog rafiei ne Î nd rep­tăţeşte s -o con s ide ră m d rept o a d ucere a m i nte ş i o rugă Î n a ce laş i t imp a cel u i (sa u a celo r) ce a u com a ndat-o , pen ­tru sufletu l u n u i ră posat I oa n . Docu mente le vre m i i , p recu m ş i rep rezentă r i f ig u rat ive conte m po ra ne n e fac cunoscut că u n u l d i n f i i i l u i N eagoe Basa rab , mort cop i l , se nu mea Ioa n . Mormîntu l l u i se af lă Î n d rea pta pronaosu l u i b i ser ic i i Ep iscopa le de l a C u rtea de Argeş ş i poa rtă data de 27 no iem brie, fă ră a i n d ica Însă a n u l . ca re n u poate fi decît 7026 sau 7027 ( 1 5 1 8 sa u 1 5 1 9) 16 , Astfe l stînd l ucru r i le , este foa rte probab i l ca icoa na de la Dom neşti să f i fost co­ma ndată În a m int i rea acestu i t rag ic even i ment d i n fa m i l ia d o m n itoru l u i m u ntea n 17, Ea a r fi putut să - ş i gă sea scă locu l pe u n u l d i n pereţ i i pronaosu l u i Î n a p rop ie rea mormîntu l u i l u i Ioan ş i a su ror i i sa le Ang he l i na , ca re l - a precedat Î n " l u mea d e a po i " c u a prox i mat iv u n a n , deoa rece, d u pă cum este b i ne cunoscut, p i ctu ra m u ra l ă a b iser ic i i n u a fost term i nată decît d u pă moartea l u i N eagoe ş i deci exista u n u meroase spaţi i ce ofereau pos ibi l i tatea, - ba ch i a r o cereau - de a f i decorate18,

16 AI. Efremov, Portrete de donatori În pictura de icoane din Ţara Românească, " B, M. 1 . " n r, 1 /1 97 1 , nota 3, u nde pe baza da­telor existente, se Î ncearcă o precizare a datelor morţ i i celor trei cop i i ai lui Neagoe Basa rab, despre care vorbeşte atît de frumos ş i emoţionant a utorul Invăţăturilor cu ocazia reÎ n h u mă ri i mamei sale, Neaga,

17 O a l tă ipoteză În legătu ră cu semn ificaţia icoanei - sugerată de E, Lăză rescu Într-o d Î scuţie, - s-ar putea constru i porn ind nu d e la pă rerea c ă a l u z ia iconog rafică se referă la decesul u n u i oa reca re Ioan , c i la asemănarea condiţ i i lor morţi i . In acest caz, ar putea fi vorba de un personaj marcant al vrem i i , mart pr in decapita re. Dar astfel, orice pos ib i l itate de identifica re este deocamdată exc lusă . in afară de aceasta, ş i un considerent de ord i n iconog rafie face ca i pateza să f ie mai puţin tentantă, deoa rece, sîntem conv in ş i că Î n acest caz: (decapita rea u n u i demn ita r) , s-ar fi recu rs fără Îndoia lă ch ia r la re­prezenta rea scenei Tăierea capului lui laan Botez:ătorul, temă cunos­cută Î n iconog rafie ş i mult mai adecvată, s i tuaţ iei , In favoarea ipo­tezei adoptate de noi v ine ş i faptul (pomenit, dar i nsuf ic ient s ubH­n iat) că Maic,a Dom n u l u i ţ ine pe I sus cqp i l În braţe, l ucru neÎntÎ ln it atunc i cînd Fecioara a pare Î n aceeaşi compoziţie ou Jna i ntemergăto­ru l , ş i care desigu r nu este l i psit de semnificaţie,

18 C unoscînd că mormintele Anghel ine i , ale lui Ioan ş i Petru n u a u fost m utate d i n locu l I a r in i ţ ia l la restau ra rea biser ic i i (G r. Toci ­lescu, Rapoarte" . " şedi nţa d i n 1 apr i l ie 1 886, extras d i n "Anale le Acad , Rom, " ser ia I I , tom, V I I I , secţia I I , Memar i i ş i notiţe, B ue, 1 887, p , 1 4) ş i au rămas tot În faţa perete l u i estic d i n pronaos, u nde le vedem ş i a stăzi , pnecum şi faptu l că pe peretele din faţa lor a u

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 6. Icoana din Domneşti; Capul lui Ioan Botezătorul.

I poteza noastră ar putea eventua l pă rea u nor ce rcetă ­tori puţi n Î n teme iată, Î nd răzneaţă. Însă În sprij i n u l e i vi ne Î n suş i sp i r i t u l epoci i .

I n n u meroasele stud i i a pă rute cu pr iv i re la d o m n ia l u i N eagoe Basarab ş i Î n spec ia l l a controversata prob lemă a a utent ic ităţi i ş i palle�n ităţ i i fnvăţăturilor, u l t ima vreme ş i - a a d u s u n a port hotă rîtor s i n tetizat În ca rtea l u i Ma no le N eagoe - Neagoe Basarab, a pă rută Î n Ed i tu ra şti i nţ if ică În 1 971 19. Astfe l , perioada de domn ie a l u i N eagoe Basa­ra b ( 1 5 1 2- 1 52 1 ) - ş i i m p l ic i t cea i med iat a nterioa ră ş i poster ioară e i , a tît de i n te resa ntă ş i sem n if icat ivă pentru i stor ia Ţă r i i Româ neşti ş i pe ca re o putem pe d rept n u m i " E poca l u i N eagoe Basarab" , deoa rece marchează pu nctu l c u l m i na nt - , se conturează d i n ce În ce ma i c la r s u b toate a s pecte le sa le . Astăz i putem vorbi fă ră frică de a g reş i prea m u lt şi despre u ne le concepţi i despre l u me (puţ i n acces i ­b i l e nouă , oamen i l o r d i n seco l u l XX), c a et ica, mora l a , este ­t ica şi deci g ustu r i le ş i ex igenţele a rt i st ice a le epoci i . B i se­r ica mă năst i ri i Dea l u ( 1 500- 1 502) ş i În s pecia l cea a legenda ru l u i Mano le de la Cu rtea de Argeş ( 1 5 1 7), crea ţ i i o rig i n a le , fă ră p recede nt În ,a rta con structor i lo r m u nten i , v o r lăsa o a m prentă a dîncă asu pra a rh i tectur i i u l ter ioa re ; p ictu ra m u ra l ă d i n pri nc ipa la ctitor ie a l u i N eagoe, execu ­tată de Dobro m i r zug ravu l . a rt i st fo rmat fă ră Îndo ia lă la o şcoa lă de p ictură g recea scă , vor i nf l uenţa profu nd Î n ­treaga p ictură a Ţă ri i Româ neşti atît d i n pu nct de vedere sti l i st ic , cît ş i a l p rogra m u l u i iconog rafic ; zug rav i i de icoa ne, fo rmaţi ş i e i la şco l i de p rest ig i u Îş i perm i t i novaţ i i de o rd i n iconog rafic, i nt rod uc cu Î nd răzneală Î n nava i coane lor por­trete le donatori l o r, În at i tud i n i dem ne, ce vor con sti t u i exemp le ş i mode le de care Î ş i vo r a m i nti p ictor i i În epoci Î n care af i rmarea conşt i i nţe i , demn ităţ i i ş i l u ptei pentru e l i ­bera rea naţ iona lă În c u rs u l i stor ie i zbuc i u m ate s e vo r face s i mţ i te preg nant ; t i pă ri tur i le , pr i ntre pri me le În Eu ropa , care

fost p icDate tab lour i le votive reprezentînd 'pe Ruxa ndra ş i Radu de la Afumaţi ţ inînd în m î i n i model u l b iser ic i i ş i pe Theodosie - fiul l u i N eagoe Basa rab ce i -a urmat pentru cîteva l un i l a domnie ( 1 52 1 -1 522)

-, (P. C h i haia , Citeva date in legătură cu portretele votive din bise­rica lui Neagoe din Curtea de Argeş, " M itropo l ia O l ten iei " , n r. 7-9/1 962, p. 449-472) şi deci au fost pictate în a doua etapă, sub conducerea l u i Dobrom i r zugravu l ( 1 526), considerăm că perete le res­pectiv pu tea f i decorat cu una sau eventua l ma i m u lte icoane (tre i , c î te mormi n te era u) . l egate pr in s imbo l i sm u l lor de p ierderea cop i i lor l u i Neagoe ş i ai Despine i M i l iţa.

19 Din păcate, in afara unei s i nteze ş i a unor preţioase contr i ­buţ i i , au torul n u ş i -a prapus , aşa cum o mărturi seşte în i ntroducere, decît să prezi nte une le "momente ş i aspecte esenţiale ale domniei şi activităţii spirituale a voievodului". Spre reg'retu l nostru, autoru l nu a cons iderat "esenţ ia l " să înch ine u n cap i to l cu l tur i i ş i a rtei d i n această perioadă, l i ps indu-ne de o ana l i ză m a i l a rgă ş i ma i apro­fundată a acestui "a spect". Am f i dor i t ca acele pag in i Înch i nate lnvăţăturilor să fi fost Încadrate Într-u n context cu l tura l -art i stic larg, văzut ş i ana l izat pri n pr isma u n u i bun cunoscător 0 1 epoc i i .

92

in lesnesc ră s pin d i rea cu noşt i nţe lor, i ş i vor găs i În vi itor u rmaş i demn i ce vor contri b u i la formarea l i m b i i ro mâne l i te ra re ; rnvăţăturiie lui Neagoe - un prog ra m şi o og l i ndă a rea l i tăţi lo r noa stre d i n a cea stă per ioadă - vor fi copiate, t ra d u se in l i m ba g reacă şi ma i tîrz i u În l i m ba română ş i vo r ră spind i Înţele pci u nea ş i sent i mentele com plexe ce le cu pr ind d i n colo de g ra n i ţe le ţă ri i ,

Î n acea stă e pocă de efe rvescenţă s p i ri tua lă a fost c reată icoana " d i n Dom neşti " , I n d răznea la pe ca re o are u n z u g rav pentru crea rea une i no i teme iconog raf ice, cînd tot ca m pe atunc i vedem tema iconog rafică a u n u i epitat tra n spusă pe o icoa nă , cînd f i gu ra l u i N eagoe este a proape tot atit de mare ca cea a sfintu l u i pe a că ru i cut ie de moaşte se reprez i ntă , sa u c înd d u rerea u nei m a me care ş i - a p ierdut fi u l cutează să f ie a semu i tă cu cea a Maic i i Domn u l u i , nu ne ma i poate a pa re d rept i m pos i b i l ă ,20 U ma­n izarea s u bt i l nua nţată a sent i mentelor de adîncă d u rere şi d ra mat i sm , c h i a r fă ră a se Îndepă rta prea m u l t de tra ­d iţ i i l e a u stere ş i a bstracte, precu m ş i i n troducerea u nor e lemente d i n v iaţa rea lă - cum sînt f lo r i le d i n pei saj -Într-o co m poziţ ie de concepţ ie m o n u menta l ă ş i s i m bo l ică În ca re n u - ş i a u loc u l deta l i i le nesem n if icative, fă ră a o i n ­fl uenţa ş i fără a - i şti rb i d i n Îna l ta ţ i n ută a rt i st ică, s î n t doar cîteva aspecte a l e i coane i noastre care-ş i pot g ă s i cores­pondenţe, pot fi com parate cu conţ i n utu l , st i l u l , sp i r i tu l rnvăţăturilor lui Neagoe, În care, a lă tu r i de pag i n i de o a dîncă re l i g i oz itate, Întî l n i m a lte le În care se s u rpr inde cu noaşterea l uc idă ş i perfectă a rea l ită 'ţ i l o r Înconj u rătoare, sau d u rerea u m a n ă p l i n ă de demn i tate, cînd pomeneşte de mama ş i copi i i săi morţ i .

Acea stă a m bianţă a rt ist ică ş i s p i ri t ua lă d i n preajma sca u n u l u i domnesc, În care se Înca d rează atît de perfect icoana de ca re ne ocu pă m , nu poate con st i tu i decît u n a rg u ment În p l u s În favoarea i potezei noastre.

U ne le prob leme rid icate În l egătură cu icoa na Sf. Ioan Botezătorul ş i Maica Domnului cu Pruncul de la Dom neşti ş i fe l u l În ca re se Înca d rează În s p i ri tu l ş i În s pecia l În p la stica epoci i com portă o atenţie deosebită , datorită u nor n u a nţe sem n if icat ive asu pra că rora a m dor i să atragem atenţ i a , accentu Îndu - l e n u n u ma i pentru i m porta nţa lor În contextu l a rtei conte m po ra ne, c i ş i pr i n se mn i f icaţ ia pl i nă de consec i nţe asu pra evo l uţ ie i vi i toare a p ictu r i i de icoane d i n Ţa ra Româ nea scă .

Atunc i c înd s -a rem a rcat că l ucra rea stu d iată n u a re a semă nări deosebite cu o a n u m ită icoa nă cu noscută ş i cercetată , d i n pr i m u l sfert a l veacu l u i a l XV I - lea , c i În tru ­neşte trăsătur i st i l i s t ice şi teh n ice co mune d iferite lor p iese ce formează acest g rup , c i t i toru l atent ar fi putut despr i n d e c ă sînt evidente a pro pieri le de ord i n fo rmal ş i teh n i c (pre­pa ra rea ş i Îmb i na rea scî n d u ri lor su portu l u i , u ne le trăsătur i a le feţe lo r, prec i z ia ş i v i rtuoz i tatea pu ner i i b l i cu ri lo r, ca l i ­tatea a u ru l u i etc) c u ce le a l e icoa ne lor a semă nătoare, exe­cutate de meşteri stră i n i2 1 , i a r cele de co nţi nut , colorit şi senti ment, cu cele c reate de zugrav i a utohto n i sau natura l i ­zaţ i . O stare d e fa pt a semă nătoa re o observă m ş i i n ceea ce pr iveşte p ictu ra m u ra lă , u n de, cu toate deoseb i ri le d e teh n ică ş i v i z i u ne, a prop ieri le sti l i st i ce s înt ş i ma i evi dente , Î n s peci a l cu frag mentele ce pot f i atri bu i te "cerc u l u i l u i Dobro m i r zug ravu l " .

Tot cu această ocaz ie s -a putut observa că a u steritatea adesea rig i d ă , color i tu l rece ş i p reţios, v i rtuoz i tatea u neori seacă ş i m a n ier i s m u l ce d uce la efe m i n a re ş i l i psă de forţă (tră sătu ri d i n care Înti l n i m une le sau a l te le , i a r u neori toate Î n aceea ş i operă), pe ca re le d i st i ngem În major i tatea opere lo r c reate de a rt işt i stră i n i , n u se fac s i mţ i te Î n icoa n a stud iată.

20 Făcînd afi rmati i l e d e mo i sus ne referim la u rmătoarele lucrări pe core le dăm În �rd inea citată : Plingerea ( Începutul seco l u l u i XVI) d i n Muzeu l de a rtă al R. S , Român ia ; SI, Nicolae cu donatori ( 1 51 7-1 5 1 8) d i n Muzeu l Patri a rh ie i Române - Bucu reşt i , mănăsti rea Antim , şi SI. Simeon şi Sava (coa. 1 522) d i n Muzeu l de a rtă 0 1 R. S . Român ia ; pa rtea i nterioa ră a ca,pacu l u i rac le i Sf. N ifon (cca. 1 51 3) de la Muntele Athos : Coborirea de pe Cruce (cca. 1 522) d i n Muzeul de alrtă a l R, S. Român'ia .

21 Pentru o n u Îngreu na i nut i l textu l , nu cons iderăm necesar să enumerăm operele la core ne ,referim deoarece s înt aceleaşi icoan e despre care s-a pomenit atunc i cînd s-a făcut a na l i za st i l i st ică şi iconog rafică.

Fig. 7. Icoana Maica Domnului cu Arhanghelul Mihail aflată la mă- � năstirea Hurez (sec. XVI).

http://patrimoniu.gov.ro

http://patrimoniu.gov.ro

S i n tetizînd aspecte le ş i core laţi i l e d i ntre icoa na d i n D o m neşti ş i p ictu ra ş i cu l tu ra epoci i În genera l , s e contu­rează cu ma i m u l tă l i m pezi m e că tocma i acu m , În pr i m u l sfert a l veacu l u i a l XV I - lea , a s i stă m l a o s i m b ioză ş i că i coana noa stră e ste u n exe m p l u e locvent al acestu i fe­nomen22.

Dar n u este s i n g u ru l pe ca re - I cu noaştem . Este poate necesa r să a m i nt im cele nouă icoane ca re formează c i n u l Oeisis d i n tîm pl a mănăsti r i i K ru şedo l d i n I ugos lav ia - o d onaţ ie p roba b i l ă a l u i N eagoe Basara b ctito r ie i rudei sa le ş i fostu l u i m itropo l it a l Ţă ri i Româ neşt i , M a x i m Bra n ­covic, - icoa ne, că ro ra cercetăto r i i s îrb i le acordă o Îna ltă p reţu i re23.

O a ltă fru moasă icoană puţ i n cu noscută , pă strată a stăz i În m uzeu l mă năst i ri i H u rez, v ine să co m pleteze i mag i nea noastră asu pra cr i sta l iză ri i n o i i v i z i u n i Î n p ictura de icoane d in Ţara Româ nească . Ea reprez i ntă pe Ma ica Dom n u l u i ş i a rh a nghe l u l M i h a i l (fi g . 7 ) fi i n d de fa pt u n frag ment d i n c i n u l Oeisis a l u ne i t Împ le d i n care , d i n păcate, n u n i s - a m a i păst ra t n i m ic . De d i mens i u n i m i j loci i (54, 4 X 37 X 3 cm), l uc rată c u o deosebită acu rateţe, văd i n d o a ccentuată Î nc l i naţ ie s pre fast, cu o frumoasă pu nere În pag i n ă , icoan a , c e poate f i cons i derată c a f i i n d puţi n poster ioa ră ce lor despre ca re s -a vorbit pînă acum , fă ră a se r id ica la Îna lta ţ i n ută a rt i st ică a icoa nei d i n Dom neşt i , pr i n g raţ ia m işcă r i i ş i gestu r i lo r, autent icitatea sent i mentu l u i u m a n izat şi pr in co lori tu l său viu şi ca l d În a ce laş i t i m p, se p la ­sează pr i ntre puţ ine le exe m p l a re ca re , pr i n i ntermed i u l l i m baj u l u i p last ic, expr i m ă cu a tîta p len i tu d i ne sp i ri tu l nou , de ca re s -a pătru n s a rta e poci i ş i ca re va con stitu i , d e a ic i Î na i n te , o tra d iţ ie .

Fă ră să m a i a m pl if ică m l i sta i coa ne lor dat înd d i n acest Început de veac ( l i stă ce a r m a i putea fi com pletată cu Încă cîteva icoane stu d ia te), ce marchează geneza u n u i sti l a utohton Î n p i ctu ra de icoane d i n Ţa ra Româ nească , vom Încerca să 1 0ca l i ză m a cest fenomen .

Este g reu , dacă nu i m pos ibi l , să m a i vorb i m a stăz i despre o "şcoa lă a rt i st ică " ca re a a pă rut s ponta n , fă ră să f i suferit i nfl uenţe stră i ne de la " şco l i " m a i evol u ate, fă ră să f i a d a ptat sp i r itu l u i şi neces ităţ i lo r sa le u ne le sa u a ltel e d i n tre e lementele ven ite " d i n afa ră " , fă ră să f i pre l uat teh n ic i ca re să - i aj ute să-ş i expr i m e cît mai a decvat i de i l e ş i sent i mentele Într-o v iz i u ne pro prie. I stor ia a rtei ne -a demonstrat cu p ri sos i nţă a cest lucru .

Reve n i n d l a rea l ităţi le Ţă ri i Româ neşti Î n ti m p u l l u i N eagoe Basara b , constată m c ă voievod u l d ucea o pol i t ică d e a pă ra re a i ndependenţei naţiona le d i n ce Î n ce m a i a me n i nţată , a s pr ij i n i ri i i deologie i o rtodoxe Î n Ba lca n i , pol i ­t ică ce con sti tu ia u n a d i n pr i nc ipa le le sa le a rme Î n con­d iţ i i l e i nega l i tăţ i i f lag ra nte a forţelo r ce se confru nta u , p ro movînd În a rtă ten d i nţe văd ite spre bogăţie ş i fast, u rmăr i nd c reşterea prestig i u l u i dom n ie i . in această con­junctu ră , nu ne poate m i ra fa ptu l că d o m n i�oru l a a pe lat l a serv ic i i l e u no r meşteri g reci , c reta n i , d u pă c u m ne re l a ­tează, n u fă ră teme i , Pa u l de Alep, c e s e bucura u p e a cea vreme de o m a re fa i m ă În toată l u mea o rtod oxă , i nc l u s i v În colon i a g reacă d i n Ven eţ ia . V i rtuoş i neÎntrecuţi În m În u i rea penel u l u i , p ictor i i a cestei vestite şco l i , care a u i n u ndat estu l ş i s ud -estu l Eu ro pe i cu opere le lor, e ra u cons ideraţ i ca s i ng u ri i pă strător i a i t ra d iţ i i lo r a rt i st ice a l e I m peri u l u i b i zan­t i n . V is înd i rea l iz.abi l u l , - reÎnv ierea I m peri u l u i , - ru pţi de rea l ităţi le v ieţi i , perpetu Înd cu şti i nţă d a r fă ră sent iment tra d iţ i i iconog raf ice, a rta lor se sc ierozează , o pere le lor dev i n m a n ier i ste datori tă i ntelectua l i s m u l u i exces iv ca re exc lude o part ic i pa re afectivă24. Fă ră Îndo ia lă că Î n j u ru l

2 2 Fără s ă avem incă a rgumente suficiente pentru a demonstra că tocma i icoana d i n Domneşti (ca ş i a lte le ce- i sint a propiate st i­l i stic) ş i nu Sf. Nicolae cu donatori - tr ibuta ră u ne i v izi u n i cu totu l deosebite, - a r fi considerată ca operă a,pa rţi n ind " cercu lu i l u i Do­brom i r " , j udecind d u pă fragmentele d e p ictu ră mura lă păstrate la Mu­zeul mănăst i r i i Curtea de Argeş, ce-i pot fi a tribu ite c u mai m ultă s igu­ranţă l u i Dobrom i r, n e permitem să sugerăm această posib i l itate ce pare vero's imi lă (v,ezi ş i nota n r. 6) .

23 V. J . Djur ic , Icones de Yougoslavie, catalog, Be lgrad, 1 96 1 , p. 63-64, n r. cat . 67, p. 1 24-125 c u bib l iogr<ofie, IP I . LXXXVI I I .

24 Cu privire la a rta acestei şco l i , a că rei importanţă a fost exa­gera tă de numeroşi cercetători, vezi V. N . Lazarev, Istoria picturii bi­zantine, voI . 1 . Mosc·ova, 1 947, cap. IX, 208-258, În special p. 21 1 -2 1 2 şi 255-258 ; ş i V. N . Laz.orev, Cu privire la "maniera greacă" şi şco­lile de pictură italo-greacă ş i italo-cretană, "Anuaru l I nstitutu l u i de I stor,ia Artei " , Moscova, 1 952, p. 1 52-200 (ambele l ucrări În l imba rusă ) .

94

acestor m aeştri stră i n i cu fa i m ă , d i n tre care probab i l un i i erau sta b i l iţ i de mai m u l tă vreme Î n ţa ră , s - a u perfec­ţ ionat şi s -au format a rt i şti i a utohto n i . Adesea, i nfl uenţa u no r m aeştri d otaţ i , cu ren u m e ş i prestig i u , dev ine zdrobi­toa re pentru persona l i ta tea a rt i st ică a Învăţăcei lo r, care nu a ra reori devin eclectic i sau a cadem i şt i .

i nsă , Î n acest moment i stor ic , atît de i m porta nt pentru evo l uţ ia a rt i st ică u l ter ioară, Ţa ra Româ nească d i s pu nea de forţe p roaspete putern ice, p l i n e de v ita l itate şi suf ic ient de maturi zate În ace laş i t i m p pentru a putea d i scerne. Artişt i i româ n i nu se rezu mă la p re l u a rea une i iconogra fi i s i m bol ice t rad iţ iona le , e levată d a r rece, ci Îi conferă sub iectu l u i u n conţ i n ut d e senti mente ; e i n u recurg la v i rtuoz,itatea a bstractă a jocu l u i b l i cu ri lor, ci l e folosesc pentru a nuanţa ş i accentua expres ia c h i pu ri l o r ; co lor i tu l rece ş i d i sta nt este Încă lz i t pentru a m i cşora pră past ia ce despa rte pe cred in­c ios d e icoa n ă ; gestu l ş i m i şca rea nob i lă dar factice ş i efe­m i nată se tra n sformă În e leganţă .

Aceste sch i m bă ri l ua te sepa rat, fă ră p rea mare semnifi ­caţie Î n a pa re nţă , d uc lao la l tă l a naşterea u no r opere de o v iz i u ne nouă, la u n nou sti l . Icoa ne le de la B i stri ţa Cra­i oveşt i l o r, cele de l a K ru şedo l , Dom neşti ş i H u rez, ca să n u a m i nt i m decît cele create de meşteri a utohton i , i l us­trează c u pr isos i nţă teza noastră . F ieca re În pa rte ş i toate la un loc, e le vor const i tu i Începutur i le , " pr i m u l pas inde­pendent" cu care va porn i În l u ng u l să u d ru m picturo icoane lor d i n Ţa ra Româ nească, u n d ru m pe pa rcursu l că ru i a au l oc i nevita b i le sch i m bă ri ş i adaptă ri l a epoc i le respective, pînă la cot itu ra d i n seco l u l a l X IX - lea , cînd sch i m ba rea rad ica lă a conce pţi i l o r despre l u me va a d uce cu ea a rta la ică , ale că re i rădăc i n i ş i trad iţ i i expr i m ate prin u m a n i s m , generozita te , s i mţ al ech i l i b ru l u i ş i co l or it l e putem urmăr i încă d i n seco l u l a l XVI - lea ,

R e s u m e

La presente etude tente de resoudre certa ins problemes souleves por une i n teressante et rema rquable ic6ne du XVle siecle representant

soint Jean-Baptiste et la Vierge iI I'Enfant, conservee dans u n pe,tit

musee de la commune de Domneşti (dep, d 'Argeş) , L' ic6ne porte

u n e date du XVII,le s iecle, ma,i s CI la su i te d 'une ana lyse s tyl i'stique' et de rapprochements rt:ant ovec la peintu re mumie du XVle siecJe -

notamment avec ce l le de la cha,pel le de I ' hospice de B istriţa (dep.

d e Vi lcea) et avec les fragments de fresqu e de I 'egl ise du monas­te re de Cuntea de Ar,geş - qu'avec les ic6n,es de ,Ia meme peri ode,

I 'auteu r estime que la piece en question daite de " I 'epoque de Neaogoe

Basarab" .

L' iconographie peu habituel le de la piece est i n terpretee comme

une a l l us ion CI la mort d ' un certa i n Jean et I 'auteu r emet I ' hypothese

qu 'e l le pou rra i t avoir ete commandee pa r Neagoe Basarab ( 1 5 1 2-1 52 1 ) l u i ,meme ou par son epouse M i1l i ţa DeSlp in,a (+ 1 554), pour

'commemorer la mort premo,t'Uo ree de leur f i l s et pour ctre pla,cee dans

I 'egl ise, necropole pr inc iere, ou ce lu i - c i a ete enterre (vers 1 51 8) . L e contenu d ' idees, l a haute tenue a rt ist ique, la qua l ite du materiau

et les d imens ions i mporta ntes ( 1 26X96X4 cm) de J' ic6ne p la ident en

faveu r de cette hypothese.

A mesure que l 'etude com:par,altive est poussee p lus CI fon ,d ,

i l en ressort de p lus en p l u s nettement d e s traits de style et d e contenu inedi ts, v is ib les aussi bien d a n s l ' ic6ne etud iee q ue d a n s

d'autres ic6nes datant d e s trois prem ieres decennies du XVle s iecle,

periode complexe et d'une im portance particu l iere dans I ' h i sto i re et la cu lture d e la Va lachie. En effet tout en adoptant I ' iconog ra ph ie et ,certa ins t ra its styl, ist iques el techn iques de Il eurs ",professeu r's" , les

a rtistes au tochtones d e I ' " epoque de Neagoe Basarab" conferent CI leurs oeuvres u n contenu nouveau , p lus humain , p lus CI la .portee d e

la comprehension e t de la v i e loca I es. I l s recou rent CI d e s moyens moins subti l s et moins raffi nes, mais plus vivants et plus conformes

aux gouts et aux sentiments de leurs contempora ins - autant d'ele­

ments qui defi n issent le styl e des ic6nes de Valachie tout le long

du XVle s iecle.

http://patrimoniu.gov.ro