PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA … · cuprins pag. 1. introducere 3 2....

82
Str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 020995 Tel: (021) 327 8100. Fax: (021) 312 4365. E-mail: [email protected]. Web: www.anre.ro AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI DEPARTAMENTUL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ RAPORT PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR NAŢIONALE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ 24 APRILIE 2019

Transcript of PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA … · cuprins pag. 1. introducere 3 2....

Str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 020995

Tel: (021) 327 8100. Fax: (021) 312 4365. E-mail: [email protected]. Web: www.anre.ro

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

RAPORT

PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

NAŢIONALE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

24 APRILIE 2019

2

CUPRINS Pag.

1. INTRODUCERE 3

2.

ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CU

CARACTER LEGISLATIV ŞI FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV PUSE ÎN

APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT (conform Anexei 11 lit. b din Legea

121/2014 privind eficiența energetică cu modificările și completările ulterioare)

5

Legislaţie primară 5

Legislaţie secundară 5

3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUŢIA CONSUMULUI

DE ENERGIE (conform Anexei 11 lit. a din Legea 121/2014 privind eficiența

energetică cu modificările și completările ulterioare )

8

4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL

EFICIENŢEI ENERGETICE

15

4.1 Evaluări cantitative şi aprecieri calitative 15

4.2. Productivitatea energiei 16

5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE 17

5.1 Monitorizarea operatorilor economici 18

5.2 Monitorizarea localităţilor cu peste 5000 locuitori 20

5.3 Monitorizarea pieţei de echipamente eficiente energetic 22

5.4 Monitorizarea Planui Naţional de Acţiune în domeniul Eficienței

Energetice (PNAEE)

24

A. Sistemul de alimentare cu energie 26

B. Consumatorul final de energie. (art. 7 DEE/2012/27/UE) 38

6. SITUAŢIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE ŞI ACCESUL LA

SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI ATESTARE

MANAGERI ENERGETICI

48

6.1 Atestate manageri energetici 48

6.2. Autorizaţii auditori energetici 50

6.3 Societăți prestatoare de servicii energetice 58

6.4 Activitatea de autorizare a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi

de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru

încălzire şi apă caldă de consum, în imobile de tip condominiu

61

7. ÎNDEPLINIREA ŢINTELOR UNIUNII EUROPENE 64

8. GRADUL DE INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂ 73

9. SĂRĂCIA ENERGETICĂ 74

10. CONCLUZII 77

Lucrarea cuprinde 31 tabele și 34 de figuri.

3

1. INTRODUCERE

Parlamentul României a adoptat în 18 iulie 2014 Legea 121/2014 privind eficienţa energetică,

lege care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014. Legea transpune

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind

eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a

Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.

315 din 14 noiembrie 2012.

Legea prevede faptul că îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii

energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentării cu

energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul: resurse primare,

producere, distribuţie, furnizare, transport şi consum final.

Conform art. 1 aliniatul (3) din Legea 121/2014 privind eficienţa energetică

cu modificările și completările ulterioare, pâna în anul 2020 se stabileşte o

ţintă naţională indicativă de reducere a consumului de energie cu 19%.

Conform art. 3 aliniatul (2) litera e) din Legea 121/2014 privind eficienţa energetică, cu

modificările și completările ulterioare Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul

ANRE are ca responsabilitate:

“transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data de

30 aprilie a fiecărui an, începând cu 2015, a unui raport privind progresul înregistrat

în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, întocmit în conformitate

cu anexa 11, partea 1”.

Prezentul raport anual reprezintă al cincilea raport întocmit conform legii şi conţine informaţiile

cerute în Anexa 11, partea I, literele a), b), c), d) si e) din Legea 121/2014 privind eficienţa

energetică, cu modificările și completările ulterioare.

Se precizează faptul că articolul 3 (2) e) şi Anexa 11 din Legea 121/2014 privind eficienţa

energetică, cu modificările și completările ulterioare preiau în legislaţia românească prevederile

articolului 24 (1) şi ale Anexei 14 din Directiva 27/2012.

ANRE a primit informaţii de la Comisia Europeană privind modul de întocmire a rapoartelor

anuale. Au avut loc de asemenea întâlniri la nivel european în cadrul proiectului „Concerted Action

- Energy Efficiency Directive” la care participă autorităţile competente din statele membre UE. La

aceste întâlniri, reprezentanţi ai CE - DG ENER au făcut precizări privind modul de întocmire a

rapoartelor anuale. Printre altele, au fost prezentate definiţiile şi modul de calcul pentru indicatorii

specifici raportărilor care nu se regăsesc explicit în raportările statistice ale instituţiilor autorizate (INS

la nivel naţional, EUROSTAT la nivel european). Au fost făcute de asemenea precizări asupra

semnificaţiei unor indicatori în situaţiile în care erau posibile mai multe interpretări. Raportul de faţă

a fost întocmit cu respectarea informaţiilor şi precizărilor primite.

4

ANRE face parte din Comitetul pentru Eficienţă Energetică de la Bruxelles (EED Committee)

din cadrul CE - DG EnergyUnit C3, Energy Efficiency, care are mandatul de a asista Comisia

Europeană prin adoptarea de măsuri de punere în aplicare a Directivei 2012/27/EU şi o sprijină în

analiza şi evaluarea acesteia. Acest Comitet serveşte ca forum pentru schimbul de informaţii şi bune

practici la nivelul UE în vederea elaborării unor documente de lucru care să expliciteze prevederile

cheie ale Directivei 2012/27/UE.

În comunicările transmise Departamentului de Eficienţă Energetică din cadrul ANRE, CE - DG

ENER a solicitat includerea în raportările anuale şi a altor indicatori care nu sunt precizaţi în Anexa

14, partea I, litera a, cu menţiunea că această includere este voluntară. S-a ţinut cont în măsură maxim

posibilă de această solicitare.

Pentru a face posibilă agregarea rezultatelor şi efectuarea de comparaţii, reprezentanţii CE DG

– ENER au recomandat tuturor statelor membre utilizarea bazei de date EUROSTAT ca sursă de

informaţii primare în vederea asigurării unui caracter unitar al raportărilor. În aceste condiţii, la

întocmirea acestui Raport au fost utilizate informaţii primare din baza de date EUROSTAT.

Conform precizărilor metodologice din 30 noiembrie 2018 de la secţiunea „Energie” a

bazei de date, EUROSTAT a lansat o nouă metodologie pentru realizarea balanţelor energetice

şi noi coduri pentru indicatori. Noua metodologie şi respectiv noile coduri au fost utilizate pentru

calculul valorilor indicatorilor energetici atât din anul 2017, cât şi din anii precedenţi. Acest

lucru poate explica unele diferenţe (mici) între valorile istorice din prezentul Raport şi cele

prezentate în rapoartele din anii precedenţi.

Spre exemplificare, datele Eurostat pentru România privind consumul de energie primară, până

în anul 2016 prezentate în rapoartele anterioare sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 1

Nr.

crt. Indicator u.m. 2016 2015 2014 2013 2012 2011

1

consumul de

energie

primară

mii tep 31259 31304 30637 30970 33644 34830

2 consumul final

de energie mii tep 22280 21892 21721 21834 22801 22771

Sursa: Eurostat

În contextul aprobării noii legislaţii din cadrul Pachetului european Energie Curată pentru toţi

cetăţenii, Eurostat a publicat consumul de energie primară, respectiv finală pentru anul 2017 (Europe

2020-2030) pentru România în cadrul Indicatorilor de dezvoltare durabilă – Ţinta 7 Energie

accesibilă şi Curată la urmatoarele link – uri din Tabelul 2.

5

Tabel 2

Nr.

crt. Indicator u.m. 2017 2016 2015 2014 2013

1

consumul de energie

primară

https://ec.europa.eu/euro

stat/tgm/table.do?tab=ta

ble&init=1&language=e

n&pcode=sdg_07_10&p

lugin=1

mii tep 32375 30615 30730 30316 30411

2

consumul final de

energie

https://ec.europa.eu/euro

stat/tgm/table.do?tab=ta

ble&init=1&language=e

n&pcode=sdg_07_11&p

lugin=1

mii tep 23205 22236 21850 21686 21796

Sursa: Eurostat

2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR MĂSURI LEGISLATIVE ŞI FĂRĂ

CARACTER LEGISLATIV PUSE ÎN APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT

(conform Anexei 11 lit. b din Legea 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările și

completările ulterioare)

A. Legislaţie primară

- Legea 1/2018 pentru modificarea şi completarea OUG 33/2007 privind organizarea şi

funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei;

- Legea nr. 184/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2017 privind

modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a

producerii energiei din surse regenerabile de energie şi pentru modificarea unor acte normative;

- Hotărârea Guvernului nr. 203/2019 privind aprobarea Planului național de acțiune în domeniul

eficienței energetice IV.

B. Legislaţie secundară

- Ordinul ANRE nr. 19/2018 privind aplicarea pentru anul 2017 a prevederilor art. 21 alin. (2)

și art. 27 din Regulamentul de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă

eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de

energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013, și a

prevederilor art. 21 - 23 din Regulamentul privind stabilirea modului de colectare a contribuției

pentru cogenerarea de înaltă eficiență și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă

în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de

Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013;

- Ordinul ANRE nr. 25/ 2018 pentru modificarea și completarea Ordinului preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 145/2014 privind

implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice;

- Ordinul ANRE nr. 33/ 2018 privind modificarea Regulamentului de emitere a certificatelor

verzi, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul

Energiei nr. 4/2015;

6

- Ordinul ANRE nr. 65/ 2018 privind modificarea Regulamentului de organizare și funcționare

a pieței de certificate verzi aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de

Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017;

- Ordinul ANRE nr. 114/2018 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale

de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru

cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia;

- Ordinul ANRE nr. 157/ 2018 de aprobare a Metodologiei de stabilire a cotei anuale obligatorii

de achiziţie de certificate verzi;

- Ordinul ANRE nr. 158/ 2018 de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii estimate de

achiziţie de certificate verzi aferentă perioadei august - decembrie 2018;

- Ordinul ANRE nr. 163/2018 pentru modificarea Regulamentului de emitere a certificatelor

verzi, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 4/2015, cu modificările și completările

ulterioare;

- Ordinul ANRE nr. 164/2018 pentru aprobarea Regulilor de înregistrare în Registrul

Certificatelor verzi a certificatelor verzi consumate pentru îndeplinirea de către operatorii

economici a obligației de achiziție de certificate verzi pentru anul de analiză 2018;

- Ordinul ANRE nr. 177/ 2018 de aprobare a condițiilor cadru pentru realizarea calendarului de

implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național;

- Ordinul ANRE nr. 178/ 2018 pentru modificarea și completarea Regulamentului organizare și

funcționare a pieței de certificate verzi, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale

de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017;

- Ordinul ANRE 179/ 2018 pentru aprobarea Regulamentului de modificare, suspendare,

întrerupere și retragere a acreditării acordate centralelor electrice de producere a energiei

electrice din surse regenerabile de energie, precum și de stabilire a drepturilor și obligațiilor

producătorilor de energie electrică acreditați;

- Ordinul ANRE nr. 180/ 2018 privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire și

ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică produsă și livrată din centrale de

cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de

înaltă eficiență aprobată prin Ordinul ANRE nr. 15/2015;

- Ordinul ANRE nr. 182/ 2018 de aprobare privind preţul de referinţă pentru energia electrică

produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2019 producătorilor de energie

electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;

- Ordinul ANRE nr. 183/2018 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia

electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia

termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2019;

- Ordinul ANRE nr. 187/2018 pentru aprobarea Procedurii de facturare a certificatelor verzi;

- Ordinul ANRE nr. 188/ 2018 de aprobare a valorilor preţurilor de referinţă pentru energia

termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme

de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aplicabile în semestrul I al anului

2019;

- Ordinul ANRE nr. 189/ 2018 privind obligația de informare a clienților finali prin intermediul

interfeței informatice “Comparator al ofertelor-tip de furnizare a energiei electrice”;

- Ordinul ANRE nr. 190/ 2018 privind completarea Metodologiei de determinare și monitorizare

a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență aprobate prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 117/2013;

- Ordinul ANRE nr. 192/ 2018 de aprobare pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE

nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor

prevederi privind modul de facturare a acesteia;

- Ordinul ANRE nr. 206/ 2018 de aprobare pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE

nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor

prevederi privind modul de facturare a acesteia;

7

- Ordinul ANRE nr. 226/2018 pentru aprobarea regulilor de comercializare a energiei electrice

produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 27

kW aparţinând prosumatorilor;

- Ordinul ANRE nr. 227/2018 pentru aprobarea Contractului-cadru de vânzare-cumpărare a

energiei electrice produse de prosumatorii care deţin centrale electrice de producere a energiei

electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum şi

pentru modificarea unor reglementări din sectorul energiei electrice;

- Ordinul ANRE nr. 228/2018 pentru aprobarea Normei tehnice "Condiţii tehnice de racordare

la reţelele electrice de interes public pentru prosumatorii cu injecţie de putere activă în reţea";

- Ordinul MDRAP nr. 2544/ 2018 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea

performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2018;

- Ordinul MDRAP nr. 4494/ 2018 privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă

ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor

pentru construcţii;

- Ordinul MDRAP nr. 4579/ 2018 privind alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de

investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a

localităţilor conform programului "Termoficare 2006-2020 căldură şi confort";

- Ordinul MDRAP, MFP nr. 5732/ 3282/ 2018 pentru aplicarea la nivelul municipiului Făgăraş,

judeţul Braşov, a prevederilor art. 3 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind

unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a

populaţiei;

- Ordinul 241/ 2018 al viceprim-ministrului, ministrul mediului, privind modificarea şi

completarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional

2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim- ministrului, ministrul mediului, nr. 661/2017;

- Ordinul nr. 278/ 2018 al viceprim-ministrului, ministrul mediului, pentru modificarea şi

completarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente

din punct de vedere energetic, 2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul

mediului, nr. 660/2017;

- Ordinul Ministerului Mediului nr. 760/ 2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a

Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin

promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere

energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reşedinţe de judeţ;

- Ordinul Ministerului Mediului nr. 964/ 2018 pentru modificarea şi completarea Ghidului de

finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi,

prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere

energetic, 2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr.

660/2017;

- Ordinul Ministerului Mediului nr. 1287/ 2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a

Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie

electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua

naţională;

- Ordinul Ministerului Mediului nr. 1305/ 2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a

Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate

la reţeaua de distribuţie a energiei electrice;

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 97 din 21.03.2018 privind

suma alocată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în

transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct

de vedere energetic 2017 - 2019;

8

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 161 din 03.05.2018 privind

organizarea sesiunii de depunere a dosarelor de finanțare în cadrul Programului vizând

transporturile tip RO-LA;

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 183 din 29.05.2018 privind

organizarea sesiunii în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct

de vedere energetic, 2017-2019;

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 344 din 14.09.2018 privind

organizarea sesiunii de depunere a dosarelor de finanțare, în cadrul Programului privind

îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră utilizând

autovehicule mai puțin poluante în transportul public local de persoane;

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 454 din 22.11.2018 privind

modificarea dispoziției nr.346/2018 referitoare la prelungirea sesiunii de înscriere în vederea

acceptării solicitanților – persoane juridice, în cadrul Programului privind reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier

nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, 2017-2019;

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 474 din 03.12.2018 privind

deschiderea sesiunii în vederea validării comercianților, în cadrul Programului național de

înlocuire a echipamentelor electrice si electronice uzate cu unele mai performante din punct de

vedere energetic;

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 489 din 13.12.2018 privind

modificarea sumelor alocate persoanelor fizice și persoanelor juridice în cadrul Programului

de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2017 – 2019;

- Dispoziția preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 494 din 19.12.2018 privind

organizarea sesiunii de înscriere a solicitanților persoane fizice în cadrul Programului național

de înlocuire a echipamentelor electrice si electronice uzate cu unele mai performante din punct

de vedere energetic.

3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUŢIA CONSUMULUI DE

ENERGIE (conform Anexei 11 lit. a din Legea 121/2014 privind eficiența energetică cu

modificările și completările ulterioare)

Conform Anexei 11 Partea I din Legea 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările

și completările ulterioare, rapoartele anuale constituie baza pentru monitorizarea progresului spre

obiectivele naţionale pentru anul 2020. Ele trebuie să includă, drept informaţii minime, o estimare a

mai multor indicatori (precizaţi în lege) pentru anul care precede ultimul an încheiat. Prezentul Raport

trebuie astfel sa conțină informații pentru anul 2017. Este prevăzut de asemenea faptul că, în sectoarele

în care consumul energetic rămâne stabil sau indică o anumită creştere, se analizează cauzele şi se

ataşează evaluarea la estimări.

Tabelul 3 conţine valorile înregistrate în anul 2017 ale indicatorilor enumeraţi în Anexa XI

partea I litera a din lege. Pentru a face posibile comparatii si a identifica tendinte au fost prezentate

si valori din perioada 2013 - 2016. Denumirea indicatorilor şi ordinea în care sunt prezentaţi respectă

denumirea şi, respectiv, ordinea din Anexa 11 partea I litera a din lege.

9

Tabel 3

Nr.

crt. Indicator u.m. 2017 2016 2015 2014 2013

1 consumul de energie

primară mii tep 32375 30615 30730 30316 30411

2 consumul final de energie mii tep 23205 22236 21850 21686 21796

2.1 consumul final de energie

din industrie mii tep 6390 6264 6419 6427 6273

2.2 consumul final de energie

din transporturi mii tep 6149 5738 5338 5266 5289

2.3 consumul final de energie

din gospodării mii tep 7679 7415 7375 7409 7722

2.4 consumul final de energie

din servicii mii tep 1841 1806 1762 1768 1785

2.5 consumul final de energie

din agricultură mii tep 494 453 459 421 469

3 valoarea adăugată brută,

din care:

milioane

Euro

2010

145320 135719 129334 125015 120814

3.1 industrie

milioane

Euro

2010

53243 49946 46967 44500 42805

3.2 servicii

milioane

Euro

2010

86721 80821 77530 74490 72178

4 venitul total disponibil al

gospodăriilor

milioane

euro 105795 95303 88121 82251 80761

5

produsul

intern brut

în preturi

2010

milioane

Euro

2010

162803 152165 145195 139783 135173

în preturi

curente

milioane

Euro 187517 170394 160298 150458 143801

la paritatea

puterii de

cumpărare

milioane

Euro PPC 367821 342122 322072 302357 290633

6 rata de crestere a PIB fata

de anul precedent % 7,0 4,8 3,9 3,4 3,5

7

producerea energiei

electrice pe baza

producerii de energie

termică

TWh 40,1 38,1 40,2 38,5 38,6

8

producerea energiei

electrice pe baza

producerii combinate de

energie electrică şi energie

termică

TWh 9,4 9,0 9,7 11,1 12,0

9

producerea căldurii pe

baza producerii de

energie termică

mii tep 1781 1833 1830 1863 2026

10

10

producerea căldurii pe

baza centralelor de

producere combinată a

energiei electrice şi a

energiei termice, inclusiv

căldură reziduală

industrială

mii tep 1373,2 1502,5 1515,1 1537 1648,1

11

consumul de combustibil

pentru producerea

energiei termice

mii tep 10820 10425 10987 10619 10799

12 călatori-kilometri

milioane

pasageri-

km

23850 23740 22630

23326 21510

13 tone-kilometri milioane

tone-km 82090 75995 66892 60143 60038

14 populaţie mii

locuitori 19644 19760 19870 19947 20020

15 pierderi în reţelele de

transport și distribuție mii tep 996 1073 1077 1069 1116

16

căldura produsă în

centralele de alimentare a

reţelelor de termoficare

mii tep 326,4 214,7 216,5 228,9 247,6

17

consumul de combustibil

în centralele de

alimentare a reţelelor de

termoficare

mii tep 368,2 245,2 366,7 401,6 433,5

Sursa: EUROSTAT

Pentru a oferi o imagine mai completă asupra eforturilor depuse privind creşterea eficienţei

energetice la nivel naţional şi asupra rezultatelor obţinute, au fost calculate, de asemenea, şi valorile

altor indicatori energetici la nivel macroeconomic (intensitatea energiei primare, intensitatea energiei

finale etc.). Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul 4.

Tabel 4

Nr.

crt. Indicator UM 2017 2016 2015 2014 2013

1 Consum intern brut de

energie primară

mii

tep 33445 31758 31855 31566 31868

2 Productivitatea

energiei

PIB

calculat în

Euro 2010

Euro

2010/

kgep

4,9 4,8 4,6 4,4 4,2

PIB

calculat în

Euro la

paritatea

puterii de

cumpărare

Euro

ppc/

kgep

11,0 10,8 10,1 9,6 9,1

11

3 Intensitatea

energiei primare

PIB calculat

în Euro 2010

kgep/

Euro

2010

0,205 0,209 0,219 0,226 0,236

PIB calculat

în Euro

kgep/

Euro 0,178 0,186 0,199 0,210 0,222

PIB calculat

în Euro la

paritatea

puterii de

cumpărare

kgep/

Euro

ppc 0,091 0,093 0,099 0,104 0,110

4 Intensitatea

energiei finale

PIB calculat

în Euro 2010

kgep/

Euro

2010

0,143 0,146 0,150 0,155 0,161

PIB calculat

în Euro

kgep/

Euro

0,124 0,130 0,136 0,144 0,152

PIB calculat

în Euro la

paritatea

puterii de

cumpărare

kgep/

Euro

ppc

0,063 0,065 0,068 0,072 0,075

5 Consum de energie primară

pe locuitor tep/loc

1,648 1,549 1,546 1,520 1,519

6 Consum de energie finală pe

locuitor tep/loc

1,181 1,125 1,100 1,087 1,089

7 Consum energetic final al

gospodăriilor pe locuitor tep/loc

0,391 0,375 0,371 0,371 0,386

Sursa: EUROSTAT

Principalele observaţii şi comentarii asupra valorilor acestor indicatori sunt următoarele:

Consumul de energie primară şi consumul final de energie (tabelul 3 nr.crt 1 și nr.crt.2) sunt indicatori

fundamentali în monitorizarea progreselor făcute de UE în ansamblu şi de fiecare stat membru în

atingerea ţintelor stabilite de Directiva 2012/27/UE.

Consumul de energie primară şi consumul final de energie au crescut în anul 2017 faţă de anul

precedent cu 5,7 % şi, respectiv cu 4,2 %. Aceste rate de creştere au fost însă inferioare ratei de

dezvoltare economică, PIB crescând cu 7 ,0 % (comparativ cu 2,0 % valoarea medie UE, doar Irlanda

având cu 7,2%, un ritm de creştere a PIB superior Romaniei). Rezultă în mod evident faptul că această

creştere a consumului de energie a fost determinată de dezvoltarea economică la nivel naţional şi s-a

realizat în condiţiile creşterii eficienţei energetice.

Acest lucru este valabil atât la nivelul economiei naţionale în ansamblu, cât şi la nivelul ramurilor

economice. Astfel, consumul de energie în industrie a rescut cu 2 %, în timp ce VAB a crescut cu 6,9

%. În sectorul Servicii, consumul de energie a crescut cu 1,9%, în timp ce VAB a crescut cu 7,3%.

Consumul de energie în transporturi a crescut cu 7,1 %, iar volumul activităţilor în transportul de

mărfuri a crescut cu 8,0 %.

Sectorul casnic are cea mai mare pondere în consumul de energie finală la nivel naţional (33,6% în

anul 2017). S-a înregistrat o creştere cu 3,5 % a consumului faţă de anul precedent pe fondul măsurilor

luate pentru creşterea standardului de trai şi, implicit, a creşterii calităţii vieţii populaţiei. Politicile de

12

eficienţă energetică şi programele derulate (izolarea termică a blocurilor de locuinţe, etichetarea

receptoarelor electrocasnice etc.) au făcut ca în ultimii patru ani consumul în sectorul casnic să fie mai

mic în comparaţie cu cel din anul 2013.

Produsul intern brut (PIB) se exprimă într-o primă etapă în Euro, în funcţie de valoarea sa în moneda

naţională şi de paritatea acesteia faţă de Euro. În mod frecvent se efectuează anumite corecţii, cele mai

uzuale fiind:

- eliminarea influenţei variaţiei preţurilor pe piaţa internă (calculate în Euro) faţă de un anumit

an ales ca an de referinţă (anul 2010) cu exprimarea PIB în Euro 2010.

- introducerea influenţei puterii de cumpărare a populaţiei şi utilizarea parităţii puterii de

cumpărare (PPC) între moneda naţională şi Euro, cu exprimarea PIB în Euro PPC.

Valorile PIB în Euro 2010, Euro şi Euro PPC (din baza de date EUROSTAT) sunt prezentate

în Tabelul 3 şi în fig. 1.

Figura 1

Sursa: EUROSTAT

Pentru ţările dezvoltate, efectuarea acestor corecţii, respectiv alegerea unei unităţi de măsură

sau a alteia la calculul PIB, are o influenţă relativ redusă asupra rezultatului final. Pentru România,

această alegere influenţează mult valorile indicatorilor macroeconomici de eficienţă energetică,

precum şi aprecierile calitative care se fac asupra lor.

Indicatorul macroeconomic de eficienţă energetică utilizat tradiţional la nivel naţional şi

internaţional a fost „intensitatea energiei primare” (denumit în mod uzual ”intensitatea energiei”) şi

definit ca raportul între consumul brut de energie primară şi PIB. Alături de acesta, şi în mod

complementar, a fost utilizat şi indicatorul „intensitatea energiei finale”.

Recent, EUROSTAT a elaborat însă, o nouă listă cu indicatorii de dezvoltare durabilă, unde,

la secţiunea - “Sustainable Development Indicators - Goal 7: Affordable and clean energy”, figurează

indicatorul nou: “Productivitatea energiei”, care va fi prezentat ulterior.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

2013 2014 2015 2016 2017

Produsul intern brut al României în perioada 2013-2017

milioane Euro 2010 milioane Euro milioane Euro PPC

13

În prezent, EUROSTAT nu mai afişează valorile indicatorului „Intensitatea energiei” şi nu mai

este practic utilizat în documentele recente ale CE. Având în vedere caracterul său tradițional, faptul

că specialiștii și factorii de sinteza și decizie sunt familiarizați cu el, au fost prezentate, totuşi, valorile

sale în Tabelul 4 şi figura 2. Se precizează că valorile respective au fost calculate de ANRE pe baza

informaţiilor primare din EUROSTAT. Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României,

de modul de exprimare al PIB-ului. Indiferent de unitatea de măsura folosită, intensitatea energiei are

are o tendinţă continuă de scădere. Această tendință caracterizează întreaga evoluție de după 1992.

Figura 2

Sursa: EUROSTAT

Productivitatea energiei (Energy productivity) este indicatorul introdus recent de

EUROSTAT pentru a caracteriza eficienţa de utilizare a energiei. Valorile sale sunt prezentate la

secţiunea “Sustainable Development indicators - Goal 7 - Affordable and clean energy” a bazei de

date.

Având în vedere caracterul de noutate al acestui indicator, se prezintă în continuare descrierea

sa facută de către EUROSTAT:

Scurtă descriere: indicatorul măsoară raportul dintre PIB şi consumul intern brut de energie. Consumul

brut intern de energie este consumul de energie primară, plus cantităţile de energie utilizate în scopuri

neenergetice. Produsul intern brut (PIB) este exprimat fie în euro pentru anul de referință 2010, fie la

Paritatea puterii de cumpărare (PPC). Primul este folosit pentru a observa evoluția în timp a unei

regiuni specifice, în timp ce ultimul permite compararea statelor membre într-un anumit an.

Indicatorul “Productivitatea energiei” este astfel, prin definiţie, inversul indicatorului

“Intensitatea energiei ” .

0,000

0,050

0,100

0,150

0,200

0,250

2013 2014 2015 2016 2017

Intensitatea energiei primare la nivelul economiei

kgep/ Euro 2010 kgep/ Euro kgep/ Euro ppc

14

Se precizează explicit faptul că:

- valorile calculate în “Euro 2010/ kg.ep” se utilizează (doar) la examinarea evoluţiei în timp

a productivităţii energiei (respectiv, a eficienţei de utilizare la nivel macroeconomic) pentru o

anumită regiune/ o anumită ţară

- pentru comparatii internationale privind productivitatea energiei intr- un anumit an, se

utilizeaza valorile calculate in “Euro PPC/ kg.ep”.

Valorile acestui indicator pentru România, preluate din baza de date EUROSTAT, sunt prezentate în

Tabelul 4 ( nr.crt. 2) şi în figura 3.

Figura 3

Sursa: EUROSTAT

În intervalul de timp analizat (2013 – 2017), în România, productivitatea

energiei (în Euro 2010/ kg.ep) a crescut cu 16,7%, creşterea având un

caracter continuu. La nivelul UE 28, în acelaşi interval de timp, creşterea

a fost de 9 %

Productivitatea energiei la nivelul economiei naţionale este în primul rând un parametru

macroeconomic. Valorile sale depind atât de performanţele tehnice de utilizare a energiei, dar şi (mai

ales) de structura şi performanţele economiei naţionale. Creşterea permanentă şi importantă a valorilor

productivităţii energiei a fost posibilă atât prin măsuri tehnice de creştere a eficienţei de utilizare a

energiei, dar şi prin măsuri economice structurale.

0

2

4

6

8

10

12

2013 2014 2015 2016 2017

Productivitatea energiei la nivelul economiei naţionale

Euro 2010/kgep Euro PPC/kgep

15

4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENŢEI

ENERGETICE

4.1 Evaluările cantitative şi aprecierile calitative privind eficienţa energetică în România şi

posibilităţile de scădere a consumului de energie în viitor trebuie să ia în considerare nivelul

actual al acestui consum.

România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe

locuitor din cele 28 de state membre UE (1,648 tep/locuitor în anul 2017), de

aproape două ori mai mică decât media UE 28 în acelasi an (3,052

tep/locuitor) (figura 4).

Figura 4

Sursa: EUROSTAT

În România consumul de energie în sectorul casnic pe locuitor înregistrat în anul 2017 (0,392

tep/locuitor) a reprezentat 69,6%, în comparaţie cu media UE28, situaţia fiind prezentată grafic in fig.

5. Diferenţele faţă de ţările nordice sunt normale, date fiind diferenţele de condiţii climaterice. Se

înregistrează însă diferenţe şi faţă de ţări cu condiţii geoclimatice similare sau chiar mai blânde (Italia,

Slovenia, Croaţia etc).

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Be

lgia

Bu

lgar

ia

Ce

hia

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Esto

nia

Irla

nd

a

Gre

cia

Span

ia

Fran

ta

Cro

atia

Ital

ia

Cip

ru

L et

on

ia

Litu

ania

Luxe

mb

urg

Un

gari

a

Mal

ta

Ola

nd

a

Au

stri

a

Po

lon

ia

Po

rtu

galia

Ro

man

ia

Slo

ven

ia

Slo

vaci

a

Fin

lan

da

Sue

dia UK

tep

/lo

cuit

or

Consumul de energie primară pe locuitor în anul 2017

consum energie primara/locuitor consum energie primara/locuitor-media UE28

16

Figura 5- Consumul final de energie/locuitor în sectorul casnic 2017

Diferenţele se accentuează mult şi ating aspecte limită dacă se analizează consumul de energie

electrică în sectorul casnic pe locuitor. România are cel mai scăzut consum de energie electrică pe

locuitor din UE (641 kWh/locuitor în anul 2017), de 2,46 ori mai mic decât media UE28 (1579

kWh/locuitor). Situaţia este prezentată grafic în fig. 6

Figura 6

Sursa: EUROSTAT

4.2. Productivitatea energiei

Conform precizărilor EUROSTAT menţionate anterior, pentru comparaţii internaţionale se

utilizează valoarea indicatorului exprimată în Euro PPC/ kgep. Valorile acestui indicator în anul 2017

pentru cele 28 state membre UE sunt prezentate în fig. 7.

0100020003000400050006000

kWh

/lo

c

Consumul de energie electrică pe locuitor în sectorul casnic în anul 2017

consumul de energie electrica in sectorul casnic/locuitor

consumul de energie electrica in sectorul casnic/locuitor-media UE28

17

Figura 7

Sursa: EUROSTAT

În anul 2017, indicatorul “productivitatea energiei” avea, pentru România, valoarea

11,0 Euro PPC/ kgep, superioară mediei UE 28 (8,9 Euro PPC/ kgep). Într-un

clasament al țărilor membre UE, România ocupă locul patru, fiind depaşită doar de

Irlanda, Danemarca şi Marea Britanie

ANRE, prin Departamentul pentru Eficienţă Energetică pledează de mulţi ani (inclusiv în

precedentele Rapoarte de Progres) pentru realizarea comparaţiilor internaţionale utilizând indicatorii

macroeconomici de eficienţă energetică calculaţi cu PIB la paritatea puterii de cumpărare. Acest punct

de vedere a fost impartăşit şi de alte prestigioase organizaţii internaţionale, printre care World Energy

Council. Considerăm că actuala orientare a EUROSTAT, concretizată prin introducerea noului

indicator şi precizările metodologice menţionate anterior conduc la o mult mai corectă reflectare a

realităţilor specifice fiecărui stat.

5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENTEI ENERGETICE

Activitatea Direcției monitorizare în domeniul eficienţei energetice (DMEE) din cadrul

Departamentului pentru Eficiență Energetică (DEE) s-a axat pe patru coordonate principale:

Monitorizarea conformării cu prevederile Legii nr 121/2014, cu modificările şi completările

ulterioare, pentru principalele categorii de consumatori de energie:

5.1 Operatori economici

5.2 Autorități locale

Verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor ce reglementează activitatea

de supraveghere de piață:

5.3 Monitorizarea pieței de echipamente consumatoare de energie.

Monitorizarea economiilor de energie realizate prin aplicarea Planului Național de Acțiune

pentru Eficiență Energetică

5.4 Monitorizare PNAEE

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20Eu

ro P

PC

/kge

p

Productivitatea energiei în anul 2017

productivitatea energiei Euro PPC/kgep media UE28

18

Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic Integrat al

ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor de energie, în

cursul anului 2018, în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a acestei platforme.

5.1 Monitorizarea operatorilor economici

Monitorizarea a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie şi a

Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici. conf. art.9, alin. (4) din

Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite aceste documente, care conțin date

statistice de consum de energie la nivelul anului anterior, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, în

cursul anului 2018 a fost monitorizată activitatea pe anul 2017 a unui număr de 1361 operatori

economici, din care 768 operatori au avut un consum mai mare de 1000 tep/an și 593 operatori cu

consum mai mic de 1000 tep/an.

În baza acestor documente a fost completată baza de date ANRE în care clasificarea

operatorilor economici se face în conformitate cu codurile activităţilor din economia naţională

(CAEN). În tabelul 5, se prezintă o sinteză a acestei baze de date în care există un număr total de

1.361operatori economici,din care:

768 operatori economici au avut un consum de energie mai mare de 1000 tep/an, (56,43%)

593 operatori economici au avut un consum de energie mai mic de 1000 tep/an: (43,57%)

Situația pentru cei 768 consumatori cu un consum de energie mai mare de 1000 tep/an se

prezintă astfel:

- număr de consumatori finali de energie peste 50.000 tep/an: 37 (4,83%)

- număr de consumatori finali de energie între 5.000 şi 50.000 tep/an: 87 (11,32%)

- număr de consumatori finali de energie între 1.000 şi 5.000 tep/an: 644 (83,85).

Tabel 5

Indice

CAEN Clasificare conform cod CAEN

Număr

operatori

economici

Consum 2017

[tep]

A Agricultură, silvicultură şi pescuit 38 111.782,30

B Industria extractivă 34 1.202.948,36

C Industria prelucrătoare 719 6.191.944,24

D

Producţia şi furnizarea de energie electrică

şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 81 2.279.117,73

E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare

60 102.128,30

F Construcţii 60 70.575,59

G

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi motocicletelor 94 233.726,30

H Transport şi depozitare 85 833.454,81

I Hoteluri şi restaurante 25 27.064,84

J Informaţii şi comunicaţii 25 83.596,88

K Intermedieri financiare şi asigurări 19 33.393,80

L Tranzacţii imobiliare 72 81.056,84

M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 18 21.601,94

19

Sursa: ANRE

În figura 8 este realizată ponderea acestor consumatori în consumul total astfel:

Fig.8

Managementul energetic pentru anul 2017 la consumatorii finali de energie cu un consum

anual de resurse energetice mai mare de 1.000 tep a fost asigurat de 441 de manageri energetici atestați

de către ANRE, 20 persoane fizice autorizate (PFA) şi 71 de societăți prestatoare de servicii energetice

autorizate de către ANRE.

La sfârşitul anului 2018, numărul atestatelor a scăzut la 413 atestate manageri energetici, din

cauza nesolicitării prelungirii valabilității atestatelor.

Gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat, la operatorii economici este

de 95,3%. Structura acestui management energetic este următoarea:

- cu manageri energetici proprii, atestați de către ANRE – 384 consumatori (50%)

- cu PFA şi societăți de servicii energetice – 348 consumatori (45,3%)

- fără management energetic atestat – 36 consumatori (4,7%).

Activitatea de implementare a platformei software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS)

În vederea facilitării colectării, și în special a prelucrării datelor de raportare de la consumatorii

de energie monitorizați din industrie, în anul 2015 a fost inițiată procedura de raportare online, bazată

pe programul informatic MIS existent în ANRE, care a fost extins cu o componentă aferentă

problemelor de eficiență energetică.

N

Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport 7 9.529,58

O

Administraţie publică şi apărare; asigurări

sociale din sistemul public 3 6.794,09

P Învăţământ 12 36.337,59

Q Sănătate şi asistenţă socială 8 7.114,71

R

Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative 1 1.548,78

TOTAL GENERAL 1.361 11.333.716,68

20

În anul 2017, prin decizia ANRE nr. 860 din 13.06.2017 a fost introdusă obligativitatea

managerilor energetici de a încărca datele pe platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE

(MIS), în vederea colectării de date exacte și întocmirea automatizată a sintezei stadiului implementării

programelor de eficiență energetică de către operatorii economici.

La nivelul anului 2018 au fost alocate un număr de 198 de parole, ajungându-se astfel ca un numar

de 1300 de operatori economici să deţină parola şi să încarce documentele pe platforma software

Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS).

5.2. Monitorizarea localităților cu peste 5000 locuitori

În conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările

şi completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000

de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ

măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani.

De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare

de 20.000 de locuitori au obligaţia să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în

care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, precum si să numească un manager

energetic, atestat conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic

cu o persoană fizică autorizată, atestată în condiţiile legii, sau cu o persoană juridică prestatoare de

servicii energetice agreată în condiţiile legii.

Aceste programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice se elaborează în conformitate cu

modelul aprobat prin Decizia ANRE nr. 7/2015 și se transmit până la 30 septembrie a anului în care

au fost elaborate, urmând ca, anual, să se comunice tabelele actualizate prezentate în modelul aprobat.

În cursul anului 2018, ANRE a demarat procesul de actualizare a Modelului pentru întocmirea

Programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) aferent localităților cu o populație mai

mare de 5000 locuitori, ca urmare a propunerilor primite din partea OER (Orașe energie Romania) de

îmbunătățire privind modul de colectare a datelor tehnice necesare întocmirii acestuia. Aceste

propuneri au fost discutate între membrii OER în cadrul unor consultări regionale din cursul anului

2018 și în cadrul întâlnirilor bilaterale cu distribuitorii de energie.

De asemenea, o contribuție semnificativă în actualizarea Modelului a avut Societatea

Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER).

Având în vedere aceste propuneri, în data de 22.10.2018, a fost postat pe pagina de internet a

instituţiei, la secţiunea Eficienţă Energetică / Legislație / Documente de discuție EE, Modelul,

actualizat, pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferent localităților

cu o populație mai mare de 5000 locuitori.

În data de 29 noiembrie 2018, la Hotel Belvedere din Brașov, OER a organizat

evenimentul „Clubul primarilor pentru climă și energie durabilă”, în cadrul caruia au fost prezentate

și discutate rezultatele întâlnirilor bilaterale OER – ANRE şi a fost prezentat acest model actualizat.

La data de 15.10.2018, doar un număr de 33 autorităţi publice locale cu o populaţie mai

mare de 5.000 de locuitori au comunicat la ANRE PIEE-uri/tabele/adrese, respectiv: Orașul Cugir,

Municipiul Sebeș, Municipiul Arad, Municipiul Pitești, Comuna Nicolae Bălcescu, Municipiul

Botoșani, Municipiul Brașov, Municipiul Brăila, Municipiul Buzău, Municipiul Caransebeș,

Municipiul Cluj-Napoca, Municipiul Turda, Municipiul Sfântu Gheorghe, Municipiul Târgoviște,

Municipiul Craiova, comuna Sadova, Municipiul Hunedoara, Municipiul Slobozia, Comuna Cornetu,

Municipiul Drobeta-Turnu Severin, Municipiul Reghin, Municipiul Târnăveni, Municipiul Piatra

Neamț, Municipiul Roman, Municipiul Ploiești, Orașul Boldești-Scăeni, comuna Rafov, Municipiul

Sibiu, Municipiul Mediaș, comuna Verești, comuna Zvoriștea, Orașul Babadag, Sector 6 al

Municipiului București.

21

Având în vedere faptul că numărul autorităților locale cu o populație de peste 5.000 de locuitori

care s-au conformat prevederilor legale (art. 9 alin. (20),(21),(22), din Legea nr. 121/2014 privind

eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare) a fost foarte scăzut, cât şi datorită

faptului că Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare,

nu prevede sancțiuni pentru neconformare, ANRE a demarat următoarele acțiuni:

în data de 27 Octombrie 2018, ANRE a participat în calitate de speaker, la evenimentul

„Abordarea integrată a acțiunilor de eficiență energetică”, organizat de Societatea Auditorilor

și Managerilor Energetici din Romania (SAMER) la Predeal. Evenimentul a reunit auditori și

manageri energetici autorizați și atestați ANRE, membri ai SAMER.

În anul 2018, în cadrul campaniei energynomics.ro “Eficiență energetică pentru rezultate care

contează”, ANRE a participat, în calitate de speaker, la evenimentele dedicate Eficienţei

Energetice: „Inovație și soluții verificate pentru eficiență energetică” în următoarele orașe:

Constanța, Craiova, Iași, Timișoara. Evenimentul și-a propus să crească nivelul de

conștientizare și de înțelegere asupra a ceea ce este eficiența energetică și a modului în care se

poate îmbunătăți eficiența energetică, reunind factori de decizie din rândul autorităților publice

din România și companii – de la start-up-uri și IMM-uri, la cele mai mari întreprinderi, precum

și experți din sectorul energetic.

a fost trimisă adresa nr. 82621/29.10.2018 Autorităților administrației publice locale cu o

populație cuprinsă între 5.000-20.000 locuitori - care nu s-au conformat preverilor legale;

a fost trimisă adresa nr. 82622/29.10.2019 Autorităților administrației publice locale cu o

populație peste 20.000 locuitori - care nu s-au conformat prevederilor legale.

La aceste adrese a răspuns un număr de 149 autorităţi publice locale, însă nu toate

răspunsurile s-au concretizat prin transmiterea PIEE-ului sau a tabelelor actualizate.

În tabelul 6 prezentăm situaţia privind întocmirea / transmiterea PIEE de către UAT-uri la DEE,

după cum urmează:

Tabel 6

Nr.

crt.

Numărul de

locuitori /

Tip localitate

Numărul

localităţilor la

data de 1 iulie

2018 - conform

INS

Numărul

localităţilor

care au

transmis

PIEE-uri sau

tabele

Observații

Numărul

localităţilor care

au transmis

PAED-uri

Numărul

localităţilor

care au

transmis

Strategii

1

Peste 20.000

de locuitori 107 41 2 1

Municipii 88 39 2 0

Orașe 17 1 0 1

Comune 2 1 0 0

2

5.000 – 20.000

de locuitori 669 55 3 6

Municipii 14 3 0 0

Orașe 179 25 3 5

Comune 476 27 0 1

T O T A L 776 96 5 7 Sursa: ANRE

22

5.3. Monitorizarea pieței de echipamente eficiente energetic

Prin prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și

completările ulterioare, art. 3, (2), lit.c, ANRE - Departamentul pentru Eficiență Energetică are ca

atribuție asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există reglementări

specifice privind eficiența energetică și proiectarea ecologică.

Pentru verificarea respectării acestor prevederi a fost întocmită și înaintată către Direcția

Generală de Control propunerea Programului de control pentru anul 2019. Propunerea cuprinde 11

acțiuni de control în teritoriu ce vor urmări îndeplinirea obligaţiilor în respectarea legislației specifice

ecodesign și etichetare energetică:

- Hotărârea de Guvern nr. 917 din 05.09.2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea

regulamentelor delegate (UE) ale Comisiei nr. 1059/2010, nr. 1060/2010,

nr. 1061/2010, nr. 1062/2010 şi nr. 626/2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi

informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu

impact energetic şi pentru abrogarea unor acte normative.

- Hotărârea de Guvern nr. 671/2001 (modificată prin Hotărârea de Guvern

nr. 230/2005 şi prin Hotărârea de Guvern nr. 1258/2007) privind stabilirea cerinţelor referitoare

la eficienţa şi etichetarea energetică pentru introducerea pe piaţă a maşinilor combinate de

spălat şi uscat rufe de uz casnic.

- Hotărârea de Guvern nr. 456/2006 (modificată prin Hotărârea de Guvern

nr. 1258/2007) privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică

pentru introducerea pe piaţă a cuptoarelor electrice de uz casnic.

- Hotărârea de Guvern nr. 736/2006 (modificată prin Hotărârea de Guvern

nr. 1258/2007) privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică

pentru introducerea pe piaţă a uscătoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur.

- Hotărârea de Guvern nr. 55/2011 privind stabilirea cerințelor în materie de proiectare

ecologică aplicabile produselor cu impact energetic – publicată

în M.Of. nr. 121 din 17.02.2011.

- Hotarârea de Guvern nr. 1090/2013 desemnează Autoritatea Națională de Reglementare

în Domeniul Energiei ca autoritate competentă pentru supravegherea pieței, pentru categoriile

de produse care fac obiectul dispozițiilor regulamentului Comisiei nr. 327/2011 referitor la

ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW.

- Regulamentul UE 1369/ 2017 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 care

stabileşte un cadru nou pentru etichetarea energetică și abrogă Directiva 2010/30/UE

- Hotarârile de Guvern nr. 640 și 641 /2009 care desemnează Autoritatea Națională de

Reglementare în Domeniul Energiei ca autoritate competentă pentru supravegherea pieței,

pentru categoriile de produse care fac obiectul dispozițiilor Regulamentului Comisiei nr.

580/2011 privitor la motoare electrice și pompele de circulație fără etanșare independente

și pompele de circulație fără etanșare integrate în produs.

- Hotărârea de Guvern nr. 1090/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea

Regulamentelor (UE) ale Comisiei nr. 327/2011, nr. 206/2012 și nr. 547/2012, prin care se

implementează Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21

octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare

ecologică aplicabile produselor cu impact energetic în ceea ce privește cerințele de proiectare

ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500

kW, aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort și pompe de apă.

Având în vedere prevederile Legii nr. 121 / 01.08.2014 privind eficiența energetică, cu

modificările și completările ulterioare, precum și ale Hotărârii de Guvern nr. 580/2011 privind

23

stabilirea unor măsuri pentru aplicarea regulamentului (CE) al Comisiei nr. 641/2009, în

conformitate cu atribuțiile Serviciului monitorizare eficiență energetică, așa cum sunt ele prezentate

în cadrul Regulamentului de Ordine și Funcționare ANRE, ca urmare a sesizării făcute de către o firmă

de avocatură precum că patru operatori economici nu respectă cerințele de punere pe piață în materie

de proiectare ecologică, cerințe prevăzute în Art.3 al Regulamentului (CE) al Comisiei nr.641/2009,

ANRE a efectuat o verificare de conformitate la acești operatori economici privind respectarea

prevederilor legislației în vigoare.

În acest scop, ANRE a fost solicitat documentația tehnică completă aferentă tuturor produselor pe care

cei patru operatori le comercializează. În urma verificării am constatat că:

trei operatori comercializează pompe de circulație folosite în procesul de recirculare a

apei potabile. Toate cele trei companii respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 641

din 22 iulie 2009.

un operator nu respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 641 / 2009 pentru un tip de

produs. Din acest tip, operatorul a declarat că nu mai are la vânzare aceste produse și

că va importa doar pompe de apă potabilă care sunt conforme cu legislația în vigoare.

În anul 2018, cu scopul diseminării informațiilor legislative și de a aduce la aceeași masă toți

factorii implicați: reprezentanți ai autorităților, ai producătorilor, distribuitorilor și comercianților, au

fost realizate acțiuni de dezvoltare a cooperării internaționale şi transferului de know-how.

ANRE – DEFE este membru în consorțiul proiectului european INTAS (INdustrial and tertiary

product Testing and Application of Standards).

În conformitate cu prevederile Contractului 695943 — INTAS — H2020-EE-2014-

2015/H2020-EE-2015-3-MarketUptake, WP 6, Task 6.2. ANRE –DEFE a organizat în București, în

luna iunie 2018, A doua întâlnire națională a Punctului Focal National al proiectului INTAS. Scopul

a fost de a disemina rezultatele intermediare obținute în cadrul derulării proiectului INTAS, precum și

de a contribui la facilitarea comunicării directe între diferiți actori de pe piața românească implicați în

implementarea cerințelor Directivei de Eco-proiectare. De asemenea, s-a avut în vedere și creșterea

conștientizării utilizării tehnologiilor eficiente energetic şi a celor mai bune soluții practice în industria

românească. La eveniment au participat 63 de persoane, reprezentanți ai autorităților de supraveghere

a pieței, producători, comercianți și utilizatori de transformatoare şi ventilatoare, asociații ale

producătorilor şi ale consumatorilor, consultanți în energie, factori de decizie, agenții de energie etc.

În vederea diseminării activității, dar și a noutăților europene din domeniul eficienței energetice

pe site-ul web al ANRE, pe parcursul anului 2018 au fost încărcate toate fișierele cu materialele

elaborate în cadrul proiectului INTAS-http://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/informatii-de-

interes-public/info-eficienta-energetica1386850500/proiecte/proiectul-industrial-and-tertiary-

product-testing-and-application-of-standards-intas

Datele şi informațiile din proiectul INTAS sunt şi vor fi folosite de către echipele naționale,

precum și de instituții europene ca: UE - DG-Energie, Agenția Europeană de Mediu în rapoartele sale

pe Energie şi Mediu, AIE şi Agenția Internațională pentru Energie.

De asemenea, ANRE – DEFE a participat în cursul anului 2018 la cele 2 întâlniri ale consorțiul

proiectului Horizon 2020 - INdustrial and tertiary product Testing and Application of Standards -

INTAS) în Madrid – Spania în luna martie şi în Roma – Italia, în luna octombrie.

În cadrul proiectului INTAS au fost elaborate:

1. ghiduri cu metodologiile destinate ASP-urilor în vederea efectuării acțiunilor de verificare a

conformității echipamentelor industriale mari, transformatoare și ventilaoare, aflate pe piață

sau montate la utilizatori.

http://intas-testing.eu/storage/app/media/INTAS_D4.1_Final.pdf

http://intas-testing.eu/storage/app/media/INTAS_D4.2_Final.pdf

24

2. ghiduri pentru producătorii și distribuitorii echipamentelor în industrie, ghiduri necesare

stabilirii strategiilor de evaluare a conformității cu linii directoare care să minimizeze

perturbarea intrării pe piață

3. o serie de recomandări concrete, pragmatice care vizează asigurarea ASP-urilor cu pachetul

complet de opțiuni de verificare necesare pentru a aborda în mod adecvat neconformitatea

echipamentelor industriale mari

http://intas-testing.eu/storage/app/media/INTAS_D4.4_%20Final.pdf

ANRE este membru al grupului de lucru ADCO (Administrative Cooperation) - grup de experți

inițiat de Comunitatea Europeană ca să activeze în vederea respectării cerințelor celor două directive

aplicabile produselor cu impact energetic, Directiva 125/2009/CE de proiectare ecologică şi a

Regulamentului (UE) 1369/2017 al parlamentului european și al consiliului din 4 iulie 2017 de

stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi abrogare a Directivei 2010/30/UE.

Prin grupul de experți ADCO se realizează şi se facilitează într-un mod coerent, la nivelul UE,

schimbul de informații în vederea aplicării tuturor regulamentelor de proiectare energetică şi de

etichetare energetică.

Anual, grupul ADCO organizează două întâlniri, primăvara şi toamna, la care participă experți

din țările membre şi în cadrul cărora sunt discutate problemele interne ale grupului (modul în care

activitățile de supraveghere piață pentru etichetarea energetică şi proiectarea ecologică se desfășoară

în statele membre UE, informări asupra stadiului de desfășurare al proiectelor europene cu finanțare

Horizon 2020 din domeniile proiectare ecologică/ etichetare energetică, probleme legate de

interpretările neconforme ale prevederilor legislației în vigoare în domeniu, informări asupra

inițiativelor legislative ce urmează a fi emise sau modificate în proiectarea ecologică/etichetarea

energetică, poziții comune asupra neconformităților/ încălcărilor legislației semnalate pe piața

echipamentelor cu impact energetic, prezentarea de rapoarte de activitate ale celor două grupuri de

lucru, grupul proiectare ecologică / grupul etichetare energetică, discuții pe marginea neclarităților de

abordare ale prevederilor legislației în domeniu - Grey Area Questions, adoptarea minutelor

întrunirilor precedente, aprobarea / respingerea prin vot a unor propuneri discutate anterior, etc).

Pe plan internațional, ANRE participă la întâlnirile grupurile de lucru din cadrul (ADCO)

pentru problematica etichetării energetice, respectiv a proiectării ecologice:

ADCO -Eco-design – Directive 2009/125/EC (ECOD);

ADCO Energy Labelling – Directive 2010/30/EU and Regulation (EU);

2017/1369 (ENERLAB).

De asemenea, ANRE participă la întâlniri ale grupului EnR (rețeaua europeană a agențiilor

de eficiență energetică) pentru etichetare energetică şi proiectare ecologică (videoconferințe).

5.4. Monitorizarea Planui National de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE)

Conform prevederilor art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu

modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE

întocmește până la data de 30 aprilie un raport anual de monitorizare a implementării PNAEE, pe baza

rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în implementarea acestei legi.

Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice 2014-2020 (PNAEE III) a fost

aprobat prin HG 122/2015, iar actualizarea Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței

Energetice pentru 2017 -2020 (PNAEE IV) a fost transmisă la Comisia Europeana în luna decembrie

a anului 2017. Hotărârea de Guvern nr. 203/03.04.2019 pentru aprobarea PNAEE IV a fost publicată

în Monitorul Oficial nr. 273 și 273 bis din 10 aprilie 2019.

25

Comparativ cu PNAEE III, care a fost implementat prin 12 Programe naționale de eficiență

energetică, cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 este structurat pe două componente și conține sectoare

economice noi: construcţii şi agricultură 1. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de

alimentare cu energie

Planul Naţional de Investiţii

Reducerea CPT în RD

Reducerea CPT în RT

Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 - Căldură şi Confort”

2. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final

de energie. (art.7 DEE/2012/27/UE)

Contorizare inteligentă

Eficienţa energetică în sectorul industrial

Eficienţa energetică în sectorul construcţii

Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial

Eficienţă Energetică în sectorul servicii

Eficienţă Energetică în sectorul transporturi

Eficienţă Energetică în sectorul agricultură

Conform prevederilor art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu

modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE

întocmește până la data de 30 aprilie un raport anual de monitorizare a implementării PNAEE, pe baza

rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în implementarea acestei legi,

fiind publicat pe web-site-ul ANRE.

În acest context, ANRE a solicitat datele necesare întocmirii raportului pentru anul 2018

următoarelor instituții: MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ME -

Ministerul Energiei, MEc - Ministerul Economiei, AFM- Administrația fondului pentru mediu, MFE

- Ministerul Fondurilor Europene, MT – Ministerul Transporturilor și Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale.

De asemenea, au fost solicitate informații direcțiilor de specialitate din cadrul ANRE cu privire

la creșterea eficienţei energetice în rețelele electrice, promovarea cogenerării de înaltă eficiență și

contorizarea inteligentă.

La întocmirea prezentului raport au fost utilizate date din Raportul de monitorizare a activității

auditorilor și managerilor energetici și din Raportul de monitorizare a consumatorilor finali de energie,

întocmite de Departamentul pentru Eficienţă Energetică. Totodată, au fost solicitate primăriilor din

localitățile cu peste 5.000 de locuitori date cu privire la economiile de energie obținute în urma aplicării

măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice, a eficientizării iluminatului public și a sistemului

public de alimentare cu apă.

În baza datelor statistice și a raportărilor primite cu privire la acțiunile din anul 2018, principalele

domenii în care s-au obţinut economii importante de energie sunt următoarele:

26

A. Sistemul de alimentare cu energie

Planul Naţional de Investiţii (PNI) are ca obiectiv principal - protecţia mediului, prin

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru producătorii de energie electrică pe bază de

combustibili fosili, iar ca obiectiv secundar - eficienţa energetică, prin modernizarea sectorului de

generare a energiei electrice poluatoare. Derogarea tranzitorie permite acordarea unor alocări

tranzitorii, cu titlu gratuit, în scopul modernizării producţiei de energie electrică din ţara respectivă, în

perioada 2013-2020.

În acest context, România beneficiază din decembrie 2012 de:

un mecanism de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de

seră pentru 39 de producători de energie electrică poluatori, pentru perioada 2013-2020;

finanţare nerambursabilă ex-post, pentru 29 de investiţii autorizate de Comisia Europeană,

realizate după data de 25 iunie 2009, în scopul modernizării producţiei de energie electrică din

România, denumit Planul Național de Investiții (PNI).

Proiectul se derulează până în 2020 și investițiile sunt monitorizate, în continuare, timp de 5 ani de la

data punerii în funcțiune a investiției respective sau data încheierii contractului de finanțare.

Planul Național de Investiții, autorizat de Comisia Europeană, cuprinde investiții pentru modernizarea

sectorului energetic, în condițiile celor două Decizii ale COM menționate anterior. Investițiile au fost

selectate pe baza unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii. Printre investițiile selectate

se numără o serie de noi centrale pe gaz, investiții pentru modernizarea producției de energie electrică

pe bază de cărbune și lignit.

Proiectul este deosebit de important pentru producătorii de energie electrică poluatori din

România, cu atât mai mult cu cât, în prezent se dezbate la nivelul Comisiei Europene proiectul noii

Directive EU-ETS post 2020, care va produce efecte până în 2030 (înființarea unui Fond de

Modernizare – finanțat de BEI pentru tranziția la economia cu emisii scăzute de CO2).

În baza celor două Decizii ale Comisiei Europene, precum și în baza art. 60 alin. (3) din Legea

nr. 226/2013 privind aprobarea OG nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea OG nr. 195/2005

privind protecția mediului, a fost adoptată HG nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de

alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor

de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv a Planului Național de Investiții.

Prin O.U.G. nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare

tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie

electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții („O.U.G. nr. 30/2015”), a

fost creat cadrul legal și instituțional care să asigure monitorizarea și punerea în aplicare a investițiilor

din PNI.

Până în prezent, au fost finalizate două investiții la

- RO-015: Ciclu combinat cu turbină pe gaze Brazi, beneficiar OMV Petrom, care și-

a început operarea comercială în august 2012, a devenit operațională în 2017 și a

avut o producție de energie electrică de 3925,431 MWh;

- RO-025: Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 4, de 330 MW, pe lignit

– CE Rovinari. După modernizare și retehnologizare, blocul a fost pus în funcțiune

în 2015, iar operarea comercială a început în 2017. Producția de energie electrică a

fost de 2119,678 MWh.

iar valoarea economiei realizată în anul 2018 în cadrul acestui program este de 362.938 tep.

27

Creşterea eficienţei energetice în reţele prin:

Reducerea CPT în Rețelele de distribuție energie electrică şi de gaze naturale

ANRE a reglementat țintele de reducere a ponderii CPT în RED, conform datelor din Tabelul 7 (%)

și Tabelul 8 (unitate energetică [MWh]).

Tabel 7

Sursa: ANRE

Tabel 8

Sursa: ANRE

Pentru anul 2018, societățile de distribuție energie electrică au raportat prin PIEE o economie

de energie de 4.941 tep, conform tabelului 9.

Tabel 9

Societatea de distribuție a energiei

electrice

Nr.

măsuri

Economie

energie

[tep]

Valoare

investiţie

[lei]

1 Distribuție Energie Oltenia 22 713,044 80.822.180

2 SDEE Muntenia Nord 62 125,060 23.835.850

3 SDEE Transilvania Nord 44 763,000 107.274.000

4 SDEE Transilvania Sud 15 189,640 10.199.990

5 E - Distribuție Banat 6 823,290 54.626.830

6 E - Distribuție Dobrogea 5 805,940 81.065.980

7 E - Distribuție Muntenia 5 1.102,680 69.076.800

8 Delgaz Grid 13 418,000 121.400.000

TOTAL 172 4.940,654 548.301.630 Sursa: ANRE

realizat țintă realizat țintă realizat țintă

E-Distributie Muntenia 0,59 0,59 3,09 3,40 14,43 15,34

E-Distributie Banat 0,79 0,63 3,16 3,54 13,51 14,14

E-Distributie Dobrogea 1,55 1,71 4,90 4,24 12,48 13,21

Distributie Energie Oltenia 1,22 1,14 3,97 3,97 15,14 17,00

Delgaz Grid 0,93 0,96 2,66 2,80 14,74 16,00

SDEE Muntenia Nord 1,23 0,95 5,54 5,25 13,95 13,60

SDEE Transilvania Nord 0,99 0,96 4,36 4,00 10,42 10,20

SDEE Transilvania Sud 1,12 0,98 3,68 3,90 15,14 14,80

Operator de distribuție

CPT 2018 [% ]

IT MT JT

IT MT JT TOTAL

(MWh) (MWh) (MWh) (MWh)

E-Distributie Muntenia CPT total 53.800 258.021 703.027 1.014.847

E-Distributie Banat CPT total 44.515 138.663 337.725 520.903

E-Distributie Dobrogea CPT total 82.940 172.837 257.855 513.632

Distributie Energie Oltenia CPT total 115.432 236.047 514.937 866.416

Delgaz Grid CPT total 50.053 130.049 479.681 659.784

SDEE Muntenia Nord CPT total 80.626 348.702 451.027 880.356

SDEE Transilvania Nord CPT total 58.391 238.981 324.610 621.982

SDEE Transilvania Sud CPT total 80.514 219.950 460.410 760.874

TOTAL AN 2018

Operator de distribuție DENUMIRE

28

Principalele măsuri de îmbunătățire a eficienţei energetice adoptate de către operatorii de

distribuție au fost:

securizare / înlocuire grupuri de măsură;

implementare sisteme de măsurare inteligentă;

echilibrarea încărcării fazelor rețelei;

reconfigurare / optimizare rețea JT;

modernizare branşamente, prin montare FDCP/BMP la limita de proprietate;

modernizare posturi şi staţii de transformare;

modernizare LEA și LES;

înlocuire PT, LEA JT şi LES MT;

rocada transformatoarelor de putere/reglaj tensiune;

înlocuirea transformatoarelor MT/JT cu trafo cu pierderi reduse;

ajustare ploturi trafo (MT/JT);

îmbunătăţire nivel tensiune, prin injecţie MT/JT şi/sau realizare plecări noi.

Din analiza programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) raportat de Delgaz Grid

rezultă că au fost implementate următoarele tipuri de măsuri care au condus la reducerea CT, şi anume:

realizarea mentenanţei reţelei conform reglementărilor tehnice în vigoare; utilizarea de tehnologii

performante şi echipamente moderne, atât în procesul de verificare a pierderilor, cât şi în intervenţiile

asupra reţelelor care permit scoaterea de sub presiune doar a tronsoanelor vizate sau chiar evitarea

acestui lucru, implicit fără a mai fi necesare goliri / umpleri ale conductelor şi sistări ale furnizării

gazelor naturale către consumatori. Pentru anul 2018, Delgaz Grid raportează investiţii în reţele de

148.000.000 lei, având ca efect o economie de energie estimată de 4.363 tep.

Reducerea CPT în Reţelele de transport energie electrică şi gaze naturale

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A. operează,

dezvoltă şi protejează rețeaua electrică de transport (RET), formată din stații și linii electrice, cu

tensiunea de linie nominală mai mare de 110 kV.

Volumul instalațiilor gestionate de CNTEE Transelectrica SA include 81 de stații electrice,

8.985 km de linii electrice aeriene și 218 unități de transformare, totalizând 38.000 MVA.

Liniile şi staţiile electrice care alcătuiesc sistemul naţional de transport au fost construite, în

majoritate, în perioada anilor 1960-1980, la nivelul tehnologic al acelei perioade. Totuşi, starea tehnică

reală a instalaţiilor s-a menţinut la un nivel corespunzător, ca urmare a derulării unui program riguros

de mentenanţă şi a unui program susţinut de retehnologizare şi modernizare.

Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice adoptate sunt în conformitate cu Planul de

Dezvoltare RET în perioada 2018 - 2027, care, la rândul său, este corelat cu Planul de Dezvoltare RET

la nivel European (TYNDP 2018- 2027).

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. are drept scop îndeplinirea

strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale

şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale. SNTGN Transgaz SA este

operatorul tehnic al sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi răspunde de funcţionarea

acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi protecţie a mediului înconjurător.

Din analiza programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) raportat de SNTGN

Transgaz SA rezultă că au fost implementate sau urmează a fi aplicate măsuri cu efect de reducere a

CT. Astfel, a fost retehnologizată staţia de comprimare gaze naturale Şinca, cu un potenţial de

economisire anual de circa 250 tep. Măsurile care vor fi implementate în perioada 2018-2022 se referă

la:

29

- fundamentarea proiectelor de dezvoltare şi modernizare pe baza auditurilor energetice;

- includerea criteriilor de eficienţă energetică în fişele tehnice aferente produselor achiziţionate

pentru modernizarea activităţii;

- producerea de energie electrică prin recuperarea energiei de detentă a gazelor naturale.

Din reducerea CPT în reţelele de transport energie electrică şi gaze naturale, s-a realizat o economie

de energie de 438 tep.

Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

În anul 2018 au fost emise o serie de reglementari specifice pentru derularea programului de

promovare a cogenerării de înaltă eficienţă, după cum urmează:

Ordinul ANRE nr. 19/2018 privind aplicarea pentru anul 2017 a prevederilor art. 21 alin. (2)

și art. 27 din Regulamentul de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă

eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de

energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013, și a

prevederilor art. 21 - 23 din Regulamentul privind stabilirea modului de colectare a contribuției

pentru cogenerarea de înaltă eficiență și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă

în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de

Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013

Ordinul ANRE nr. 114/2018 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale

de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru

cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia

Ordinul ANRE nr. 180/2018 privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire şi

ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de

cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de

înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în

Domeniul Energiei nr. 15/2015

Ordinul ANRE nr. 182/2018 privind aprobarea preţului de referinţă pentru energia electrică

produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2019 producătorilor de energie

electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus

Ordinul ANRE nr. 183/2018 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia

electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia

termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2019

Ordinul ANRE nr. 190/2018 privind completarea Metodologiei de determinare și monitorizare

a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 117/2013

Ordinul ANRE nr. 192/2018 pentru modificarea Ordinului nr. 123/2017 privind aprobarea

contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de

facturare a acesteia – prin care s-a aprobat contribuție aplicabilă în perioada 20.11-31.12.2018

Ordinul ANRE nr. 206/2018 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorității Naționale

de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru

cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia

Valorile economiei de energie primară în cogenerare de înalta eficienţă în raport cu producerea

separată de energie electrică şi termică, realizate în 2018 de producătorii care accesează schema de

sprijin pentru cogenerare, sunt prezentate în tabelul 10.

30

Tabel 10

Sursa: ANRE *Valoarea regularizată după calculul de calificare anual se regăseşte în Figura 9.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a fost instituită în România

prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă, cu modificările

și completările ulterioare (transpunere la nivel naţional a Directivei 2004/8/CE privind promovarea

cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei care, începând cu 5 iunie

2014 s-a înlocuit cu prevederile din Directiva 2012/27/UE) şi implementată prin HG nr. 1215/2009

privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru

promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și

completările ulterioare.

Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (N 437/2009 - Romania), autorizat de Comisia

Europeană ca fiind compatibil cu piaţa comună, în conformitate cu prevederile Art. 87 alin. (3) lit. (c)

din Tratatul CE, prin Decizia C(2009)7085, modificată prin Decizia C(2016)7522 final. Autorizația a

fost comunicată prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C31/09.02.2010. Intrarea în

aplicare efectivă a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc la 1 aprilie 2011.

Prin HG nr. 494/2014 pentru modificarea HG nr. 1215/2009, HG nr. 925/2016 pentru

modificarea și completarea HG nr. 1215/2009, HG 129/2017 pentru completarea art. 8 din HG

1215/2009 și HG nr. 846/2018 pentru modificarea și completarea HG nr. 1215/2009 s-a asigurat

completarea cadrului legal pentru aplicarea și implementarea schemei de sprijin pentru promovarea

cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu

prevederile specifice din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie

pentru perioada 2014-2020 (OAME) și Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015

de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Prin H.G. nr. 494/2014 pentru modificarea H.G.nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi

a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă

eficienţă pe baza cererii de energie termică se prevede scutirea de la plata contribuţiei pentru

cogenerarea de înaltă eficienţă, respectiv a tarifului unitar, plătit lunar, exprimat în lei/kWh, a

furnizorilor care livrează energie electrică la export.

Conform H.G. nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie

electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică

produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în Lista specificată

la art. 9 alin.(4) până la data de 31.12.2016, precum și pentru capacităţile de cogenerare noi care

înlocuiesc, ulterior datei de 31.12.2016, capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus

pentru energia electrică de înaltă eficiență, în limita capacităţii electrice instalate înscrise la data de

31.12.2016 în Lista specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de

sprijin.

U.M

TRIM. I TRIM. II TRIM. III TRIM. IV Total

2018

Total

2017

2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017

GWh 1212 1.181 385 440 285 285 854 989 2.736* 2.864

tep 104232 101.566 33110 37.840 24510 24.510 73444 85.054 235296* 246.304

31

Prin HG nr. 846/2018 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1215/2009 se prevede ca

ajustarea valorilor bonusurilor și a prețurilor energiei termice acordate producătorilor de energie

electrică în cogenerare de înaltă eficiență precum și determinarea prețului de vânzare al energiei

electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență să fie realizate semestrial, în loc de anual, iar

prețurile energiei termice și bonusurile determinate pentru anul următor să se aplice și în lunile

noiembrie și decembrie din anul curent.

De asemenea, H.G. nr. 846/2018 prevede modalitatea de aplicare a unor reduceri a bonusurilor pentru

lunile noiembrie și decembrie din anul curent, în conformitate cu analiza costurilor și veniturilor

estimate de fiecare producător în trimestrul IV al anului precedent, precum și modalitatea de diminuare

a bonusurilor stabilite pentru semestrul II conform rezultatelor analizei de ante-supracompensare

efectuate pentru anul respectiv.

Totodată, în HG nr. 846/2018 se prevede că, pentru asigurarea fondurilor necesare plății

bonusurilor aplicabile în perioada noiembrie-decembrie, ANRE stabileşte contribuţia pentru

cogenerare de înaltă eficienţă aplicabilă în perioada noiembrie-decembrie a anului curent, prin

considerarea necesarului de venituri pentru plata bonusului pentru aceasta perioadă.

Principalele direcţii ale activităţii de reglementare în domeniul promovării energiei electrice

produse în cogenerare de înaltă eficienţă pentru anul 2018 au fost următoarele:

a) elaborarea de reglementări care să permită aplicarea schemei de promovare de tip bonus

instituită prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie

termică utilă, precum şi implementarea în legislația secundară a modificărilor HG nr.

1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de

sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă

şi monitorizarea aplicării acesteia;

b) emiterea deciziilor de modificare a Listei capacităţilor de producere de energie electrică şi

termică în cogenerare, cu acreditare finală.

c) emiterea deciziilor lunare/anuale de aprobare a cantităţilor de energie electrică produse în

cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de bonus;

d) emitere deciziilor privind supracompensarea activităţii de producere a energiei electrice şi

termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-

31.12.2017;

e) realizarea analizei de ante-supracompensare pentru perioada de evaluare 01.01.2019 –

31.12.2019 - ANRE analizează costurile şi veniturile aferente activităţii de producere a energiei

electrice în cogenerare de înaltă eficienţă, respectiv a energiei termice produse în cogenerare,

estimate pe anul următor pentru fiecare producător care beneficiază de schemă de sprijin și, în

conformitate cu rezultatele obținute, se aprobă bonusurile pentru fiecare producător, pentru

anul următor

f) emiterea deciziilor de aprobare a bonusului pentru energia electrică şi a preţurilor reglementate

pentru energia electrică şi energia termică produse în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru

perioada noiembrie – decembrie a anului 2018 și anul 2019;

g) emiterea avizelor pentru aprobarea prețurilor pentru energia termică pe baza formulelor de

determinare/ajustare a prețului pentru energia termică produsă și livrată din centrale de

cogenerare în cazul în care operatorii și administrația publică locală au optat pentru stabilirea

prețului energiei termice pe bază de formule precum și emiterea avizelor pentru aprobarea

prețurilor reglementate pentru energia termică în cogenerare determinate pe baza acestor

formule;

h) emiterea avizelor pentru acreditarea finală a proiectelor noi sau de retehnologizare a centralelor

de cogenerare;

i) analizele de ajustare a contribuției pentru semestrul II din anul 2018, lunile noiembrie-

decembrie 2018 şi, respectiv, stabilirea valorii contribuției pentru cogenerare, începând cu 1

ianuarie 2019.

32

Pentru cei 36 de producători vizaţi, cantitatea totală de energie electrică produsă în cogenerare de

înaltă eficienţă care a beneficiat de bonus pentru perioada ianuarie – decembrie 2018 a fost de 4,536

TWh, înainte de regularizarea care se efectuează în luna martie 2019, respectiv de 4,668 TWh după

regularizarea efectuată în luna martie 2019, cu o scădere de cca. 7,36 % faţă de valoarea

corespunzătoare anului 2017 – conform Fig. 9.

Fig. 9

Sursa: ANRE

În luna martie 2018 au fost emise 32 de decizii privind calificarea cantităţii de energie electrică

produse în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrate din centralele care au beneficiat de schema de sprijin

pentru perioada ianuarie-decembrie 2017.

Deciziile au stat la baza regularizării plăţilor corespunzătoare bonusului pe perioada ianuarie-

decembrie 2017, de către C.N. Transelectrica S.A. Cantitatea calificată pentru anul 2017, cumulată

pentru cei 36 de producători, a fost de 5,039 TWh.

În luna martie 2018 au fost emise 3 decizii privind supracompensarea activităţii de producere

a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare

01.01.2017-31.12.2017 și 4 decizii privind regularizarea ante-supracompensării, ca urmare a analizei

de supracompensare a activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă

eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-31.12.2017.

În urma realizării analizei privind supracompensarea activităţii de producere a energiei

electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-

31.12.2017, s-a constatat că, din aplicarea schemei de sprijin pentru perioada menționată pentru 42 de

centrale de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare (aflate în exploatarea comercială a

33 de producători), la un număr de 6 centrale (3 producători) s-a înregistrat supracompensarea

activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, într-un cuantum total de

140.341.573 lei, iar la un număr de 4 centrale (4 producători) s-au înregistrat cazuri de regularizare a

ante-supracompensării pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017, într-un cuantum total de 6.060.375 lei.

Deciziile președintelui ANRE referitoare la cuantumul supracompensării au stat la baza

deciziilor și facturilor emise de către C.N. Transelectrica S.A. pentru recuperarea valorii

supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă

eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-31.12.2017 constatate.

3,491

6,0085,654

5,1024,717 4,739 5,039

4,668

0

1

2

3

4

5

6

7

TW

h

Cantitatea de energie electrică care a beneficiat de bonus pentru cogenerare de înaltă eficienţă în perioada 01.04.2011 - 31.12.2018

33

În luna septembrie 2018 a fost aprobată o decizie privind bonusul pentru energia electrică

produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în SEN în 2018 pentru o centrală nouă ce a înlocuit

pe acelaşi amplasament, capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia

electrică, cu capacităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, în limita capacităţii electrice instalate înscrise

la data de 31 decembrie 2016 în Lista capacităţilor de producere de energie electrică şi termică în

cogenerare cu acreditare finală.

În luna noiembrie 2018 au fost emise 24 decizii de aprobare care stabilesc valoarea bonusului

pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi valorile preţurilor reglementate

pentru energia termică livrată din centralele de cogenerare care accesează schema de sprijin pentru

anul 2019 și perioada noiembrie-decembrie 2018, 12 decizii de aprobare care stabilesc valoarea

bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în SEN din

centrale de cogenerare care au accesat schema de sprijin pentru anul 2019 și perioada noiembrie-

decembrie 2018, 2 decizii de aprobare care stabilesc valoarea preţurilor reglementate pentru energia

termică livrată din centrale de cogenerare care nu accesează schema de sprijin, pentru semestrul I al

anului 2019. Bonusurile stabilite pentru perioada noiembrie-decembrie 2018 au fost diminuate după

caz, conform rezultatelor analizei de ante-supracompensare realizate în anul 2017 pentru anul 2018.

În urma realizării analizei de ante-supracompensare în trimestrul IV al anului 2018, s-a

constatat că, din aplicarea schemei de sprijin pe anul 2019 pentru 36 de producători de energie electrică

şi termică în cogenerare, la un producător se estimează înregistrarea unei supracompensări a activității

de producere a energiei electrice și termice în cogenerare. În consecință, a fost emisă o decizie pentru

diminuarea bonusului pentru cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă

şi livrată în reţelele SEN în anul 2019 din centrala deținută de producătorul respectiv, faţă de nivelul

bonusului de referință, aferent anului de funcţionare pe schema de sprijin, și combustibilului majoritar

folosit, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 183/2018. La același producător a fost aplicată și diminuarea

de bonus pentru perioada noiembrie-decembrie 2018.

Pe baza documentației de acreditare transmise conform Procedurii de avizare, aprobate prin

Ordinul ANRE nr. 115/2013, cu modificarile și completările ulterioare, în anul 2018 a fost emis 1 aviz

pentru acreditarea finală a unei unităţi de cogenerare noi având capacitatea electrică instalată 4,401

MW care înlocuieşte pe acelaşi amplasament o altă capacitate care a beneficiat de schema de

sprijin, dar care a fost retrasă din exploatare.

Valoarea contribuţiei pentru semestrul II din anul 2018 s-a modificat, prin evaluarea din

luna iunie 2018 a costurilor şi veniturilor schemei de sprijin realizate precum şi a celor

prognozate pentru semestrul II 2018 și este de 7,63 lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul

ANRE nr. 114/2018. Un factor decisiv în diminuarea contribuţiei faţă de valoarea stabilită de 11,94

lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 123/2017, l-a constituit luarea în calcul

drept venit al schemei de sprijin a cuantumului supracompensării aferente perioadei de evaluare

01.01.2017 - 31.12.2017.

Urmare completărilor aduse de Ordinul ANRE nr. 190/2018 Metodologiei de determinare și

monitorizare a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, aprobată prin Ordinul ANRE nr.

117/2013, pentru anul 2018, valoarea contribuției începând cu 20 noiembrie 2018 a fost 10,51

lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 192/2018. Creșterea s-a datorat creșterii

necesarului de venituri pentru plata bonusului ca urmare a creșterii nivelurilor bonusurilor aplicabile

în perioada 22.11-31.12.2018.

34

Începând cu 1 ianuarie 2019 sunt valabile prevederile Ordinul ANRE nr. 206/2018, iar valoarea

contribuției pentru cogenerare este 11,86 lei/MWh, exclusiv TVA. Creșterea s-a datorat creșterii

necesarului de venituri pentru plata bonusului ca urmare a creșterii nivelurilor bonusurilor aplicabile

începând cu ianuarie 2019.

Datele aferente monitorizării schemei de sprijin pentru cogenerare pentru anii 2011, 2012,

2013, 2014, 2015, 2016, 2017 şi 2018 sunt prezentate în tabelul 11.

Tabel 11 - Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2011-2018

Indicatorul UM 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

2018

Valoarea totală a contribuţiei

facturată consumatorilor şi

furnizorilor exportatori 1)

mii lei 690931 928877 1072840 770626 757447 708194 624519

519931

Cantitatea de energie electrică

facturată consumatorilor finali

(inclusiv cea consumată de

furnizori şi producători în regim

de autofurnizare/autoconsum) la

care s-a aplicat contribuţia de

cogenerare

GWh 32639 46450 44930 45457 46476 47103 48669

50145

Cantitatea de energie electrică

exportată la care s-a aplicat

contribuţia de cogenerare

GWh 1465 1108 1959 3310 1) 0 1) 0 1) 0 1)

0 1)

Cantitatea de energie electrică

produsă în cogenerare de înaltă

eficienţă care a beneficiat de

schema de sprijin

GWh 3491 6008 5654 5102 4717 4739 5039

4668

Valoarea totală a bonusurilor

datorate producătorilor în

cogenerare beneficiari ai

schemei tip bonus

mii lei 594473 978098 1098112 927234 896796 887761 842872

611658

Cantitatea de energie electrică

importată cu garanţii de origine

pentru producţia de energie

electrică în cogenerare de înaltă

eficienţă, pentru care s-a solicitat

returnarea contribuţiei

GWh 0 0 0 0 0 0 0

0

Economia de combustibil

realizată în procesele de

cogenerare de înaltă eficienţă

beneficiare de bonus, în

conformitate cu prevederile

Regulamentului de calificare

GWh 2131 3498 3430 3016 2623 2751 2864

2702

Sursa: ANRE

1) Conform H.G. nr. 494/2014 pentru modificarea H.G.nr.1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a

condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

pe baza cererii de energie termică se prevede scutirea de la plata contribuţiei pentru cogenerarea de

înaltă eficienţă, respectiv a tarifului unitar, plătit lunar, exprimat în lei/kWh, a furnizorilor care livrează

energie electrică la export.

35

Bonusurile unitare pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă în anul 2018

(aferente anului al 8 -lea de acordare) în valoare de:

- 124,31 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

transport cu PIF înainte de 01.01.2016;

- 127,23 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

transport cu PIF după 01.01.2016;

- 135,95 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

distribuţie cu PIF înainte de 01.01.2016;

- 139,30 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

distribuţie cu PIF după 01.01.2016;

- 119,90 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid,

au fost aprobate prin Ordinul ANRE nr. 99/2017 și s-au aplicat în perioada 01 ianuarie 2018 – 22

noiembriei 2018.

Bonusurile de referinţă în perioada 22 noiembrie – 31 decembrie 2018 (aferente anului al 9-lea de

acordare, conform prevederilor art. 25 alin. (3) din H.G. nr. 1215/2009 cu modificările și completările

ulterioare), au fost de:

- 153,16 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

transport cu PIF înainte de 01.01.2016;

- 156,47 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

transport cu PIF după 01.01.2016;

- 157,39 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

distribuţie cu PIF înainte de 01.01.2016;

- 160,95 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de

distribuţie cu PIF după 01.01.2016;

- 169,13 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid,

au fost aprobate prin Ordinul ANRE nr. 183/2018 și s-au aplicat înperioada 22 noiembrie -31

decembrie 2018.

În cursul anului 2018, societatea VEOLIA ENERGIE IAŞI S.A, pentru CET Iași I, producător

de energie electrică şi termică în cogenerare, beneficiar al schemei de sprijin a înlocuit, pe

acelaşi amplasament, capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru

energia electrică, cu capacităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, în limita capacităţii electrice

instalate înscrise la data de 31 decembrie 2016 în Lista capacităţilor de producere de energie

electrică şi termică în cogenerare, cu acreditare finală.

Pe baza datelor de exploatare aferente anului 2017, transmise de producătorii în cogenerare în

anul 2018, au fost evaluate conform prevederilor art. 13 alin. (3) din HG nr. 219/2007 privind

promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările şi

completările ulterioare, următoarele:

producţiile de energie electrică şi termică în cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzute

în Anexa II din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa I – D2012/27/UE) –

(Tabelul 12);

capacităţile (electrice/ termice) de cogenerare (Tabelul 13);

cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în

cogenerare (Tabelul 14);

cantităţile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de

energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă, determinate conform

Anexei III din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa II – D2012/27/UE) –

(Tabelul 15):

36

Tabel 12 - Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare

Sursa: ANRE

Tabel 13 - Capacităţile electrice şi termice de cogenerare din România în anul 2017

Tehnologia

de cogenerare

Capacitate

maximă

Electrică Termică

Brut Net

MW MW

TG în ciclu combinat, cu recuperare de energie termică 225 227

TG prevăzută cu recuperarea de energie termică 173 250

Motoare cu combustie internă 187 165

TA de contrapresiune 715 2980

TA de condensaţie cu prize de cogenerare 2840 5298

Alte tehnologii de cogenerare 3 10

TOTAL 4143 8930 Sursa: ANRE

Anul

Energie

electrică

total produsă

în unități de

cogenerare

Energie electrică

produsă

în cogenerare (Anexa II-

D2004/8/EC înlocuită

prin Anexa I –

D2012/27/UE)

Energie

electrică

produsă în

cogenerare din

total producție

națională

Energie termică utilă

produsă în unităţi de

cogenerare (Anexa II-

D2004/8/EC înlocuită prin

Anexa I – D2012/27/UE)

Total din care

Autoproducatori Total

din care

Autoproducători

TWh TWh % % PJ %

2007 14,23 6,62 14,65 10,7 73,2 15,85

2008 14,06 6,21 15,62 9,6 71,5 18,04

2009 12,33 6,26 13,74 10,8 66,3 17,50

2010 11,93 6,54 17,74 10,8 69,0 22,46

2011 13,47 7,28 17,45 11,9 71,9 23,50

2012 12,54 6,72 16,07 11,4 66,1 22,37

2013 11,1 6,6 18,78 11,3 57,9 21,99

2014 10,7 6,1 19,38 9,4 55,4 21,86

2015 9,2 5,6 16,07 8,5 51,0 18,43

2016 8,90 5,29 10,78 8,2 45,9 13,07

2017 8,94 5,81 13,25 9,1 48,3 13,66

37

Tabel 14 - Cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică

şi termică în cogenerare

Anul

Combustibil

total utilizat

de unitatile

de

cogenerare

Combustibil

utilizat pentru

cogenerare

(Anexa II-

D2004/8/EC

înlocuită prin

Anexa I –

D2012/27/UE)

din care:

Combustibil

Fosil Solid Pacură

Gaze

Naturale

Regenerabile

și deșeuri

Alţi

combustibili

PJ PJ % % % % %

2007 221,4 122,8 38,2 8,3 52,8 0,0 0,7

2008 216,8 118,1 39,5 6,3 52,8 0,0 1,4

2009 188,6 112,4 39,8 6,9 49,7 0,5 3,1

2010 186,1 117,3 38,6 3,8 50,8 1,9 4,9

2011 200,3 124,3 38,2 3,5 52,4 2,0 3,9

2012 188,5 114,5 38,4 3,3 53,7 2,0 2,7

2013 159,7 103,6 37,4 0,6 54,6 3,6 3,8

2014 154,1 97,7 36,0 0,5 54,4 5,4 3,7

2015 135,0 90,3 34,9 0,8 54,8 6,4 3,1

2016 128,0 82,2 28,5 1,4 59,8 6,4 3,9

2017 125,1 87,2 24,0 0,3 64,7 5,5 5,5 Sursa: ANRE

Tabel 15 - Producţia de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de

energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă

Anul

Energie electrică în

cogenerare de înaltă

eficienţă

(Anexa III-D

2004/8/EC

înlocuită prin Anexa

II – D2012/27/UE)

Consum de

combustibil în

cogenerare de înaltă

eficienţă

(Anexa III-D

2004/8/EC

înlocuită prin Anexa

II – D2012/27/UE)

PES în valoare

absolută (Anexa III-

D 2004/8/EC

înlocuită prin Anexa

II – D2012/27/UE)

PES

(Anexa III-D

2004/8/EC

înlocuită prin Anexa

II – D2012/27/UE)

TWh PJ PJ %

2007 4,4 67,9 10,5 13,4

2008 3,7 62,4 9,2 12,8

2009 3,5 49,6 8,2 14,2

2010 3,3 47,5 8,0 14,5

2011 3,4 43,3 8,3 16,0

2012 3,0 36,7 7,2 16,4

2013 4,4 56,9 10,5 15,5

2014 3,3 39,7 8,7 18,0

2015 2,9 34,4 7,7 18,3

2016 2,9 35,1 8,3 19,1

2017 3,6 44,2 9,7 17,9 Sursa: ANRE

PES – economia de energie primară faţă de producerea separată a energiei (Primary Energy

Savings)

38

Cogenerare de înaltă eficiență din surse regenerabile de energie

În anul 2018 au fost emise 15 decizii privind calificarea cantităţilor de energie electrică produse în

cogenerare de înaltă eficienţă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de certificate verzi

suplimentare conform prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului

de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

B. Consumatorul final de energie. (art.7 DEE/2012/27/UE)

Eficienţa energetică în sectorul industrial

Eficienţa energetică în industria care beneficiază de ajutor de stat conform HG nr.

495/2014

Scopul prezentei hotărâri îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca

obiectiv exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea

sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, a unui procent din cantitatea de energie electrică livrată

consumatorilor industriali electro-intensivi, cu respectarea reglementărilor europene incidente,

respectiv "Orientările privind ajutoarele pentru mediu și energie pentru perioada 2014-2020",

elaborate de Comisia Europeană.

Prevederile prezentei hotărâri se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a își

pierde competitivitatea, din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc

datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii la comerțul internațional.

Ajutorul va fi acordat dacă întreprinderea se află pe lista sectoarelor din anexa nr. 1.

Ajutorul de stat se acordă cu condiția ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puțin 15% din numărul

certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de

exceptare.

În funcție de electro-intensitatea întreprinderilor, beneficiarii vor plăti următoarele procente din

numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii:

a) 15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%;

b) 40% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 10-20%;

c) 60% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 5-10%.

În cazul întreprinderilor electro-intensive înființate de mai puțin de un an și care se află pe lista

sectoarelor din anexa nr. 1 din Orientări, se utilizează datele estimate pentru primul an de activitate.

Ulterior primului an de activitate, Ministerul Economiei verifică încadrarea întreprinderii în condițiile

de eligibilitate stabilite de prezenta schemă, urmând să regularizeze sprijinul financiar acordat, după

caz. Pentru al doilea an de activitate se utilizează datele aferente primului an de activitate. Pentru al

treilea an de activitate se aplică media aritmetică a datelor aferente primilor 2 ani de activitate.

Începând cu al patrulea an de activitate se utilizează media aritmetică a celor 3 ani anteriori.

Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

Ca urmare a implementarii acestei scheme de ajutor de stat în perioada 2015-2016 ca efect al punerii

în aplicare de către beneficiari a măsurilor de eficiență energetică, au fost realizate urmatoarele

economii:

2015 - 56.130,6 tep

2016 - 104.745 tep

2017 - 26.962,6 tep

Având în vedere că Ministerul Economiei verifică anual respectarea îndeplinirii condiţiilor

impuse de reglementările comunitare şi naţionale în vigoare şi monitorizează schema de ajutor de stat

astfel încât să asigure că exceptările acordate se încadrează în procentele prevăzute in HG nr.

39

495/2014, cu modificările şi completările ulterioare şi că beneficiarul ajutorului de stat continuă să se

încadreze în condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă în baza documentaţiei depusă de beneficiar

până la data de 31 mai a fiecărui an, pentru anul 2018, se estimează o economie de energie de 17.333,9

tep/an.

audit și management energetic

În anul 2018, ANRE - DEE a primit şi centralizat rapoartele de activitate ale auditorilor energetici,

persoane juridice (inclusiv persoane fizice autorizate PFA). Din raportul celor 47 de auditori energetici

a rezultat că s-au efectuat audituri energetice la 330 operatori economici, recomandându-se

aproximativ 1500 măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, ce ar produce după implementare

economii de energie estimate la 251.062 tep/an, cu o cifră de investiţii de cca 12.393.414 mii lei.

Măsurile de eficiență energetică frecvent propuse s-au încadrat în următoarele categorii :

introducerea acţionărilor cu turaţie variabilă ;

reducerea pierderilor în reţele de aer comprimat;

compensarea factorului de putere;

optimizarea arderii la cuptoare;

optimizare funcţionare instalaţii şi fluxuri tehnologice;

eficientizarea iluminatului în halele de producţie;

reabilitare rețele termice;

utilizare motoare cu turație variabilă cu convertizoare de frecvență.

În Tabelul 16 se prezintă situaţia elaborării auditurilor energetice pentru perioada 2010–2018

Tabel 16

An Auditori Ag economici

Număr de

măsuri de

eficienţă

energetică

Economii de

energie estimate

(tep)

Costuri estimate

(mii lei)

2010 14 72 275 176.200 1.628.212

2011 6 41 103 112.171 128.813

2012 23 198 564 406.652 1.791.466

2013 33 226 701 196.705 663.684

2014 37 349 432 26.790 1.160.678

2015 73 431 1118 247.611 750.761

2016 70 330 1286 144.818 2.185.336

2017 72 232 1341 145.086 1.139.723

2018 60 330 1500 332.070 12.661.108

Față de anul 2017, a crescut ușor numărul operatorilor economici care au realizat audituri

energetice, dar în același timp numărul persoanelor juridice autorizate să elaboreze audituri energetice

a scăzut la 60.

Conform estimărilor auditorilor energetici, implementarea măsurilor de eficiență energetică

recomandate în cadrul auditurilor energetice complexe ar putea aduce economii de energie cumulate

de peste 200.000 tep.

Economiile de energie estimate a se obține prin implementarea măsurilor de eficiență energetică

recomandate în cadrul rapoartelor de audit termoenergetic sunt sensibil mai mare decât cele ce s-ar

obține în urma implementării măsurilor recomandate în cadrul auditurilor electroenergetice. Numărul

auditurilor electroenergetice este însă mult mai redus față de numărul auditurilor termoenergetice.

Există deci un potential mai mare de economisire a energiei în instalațiile termoenergetice.

40

Sectoarele de activitate în care au fost identificate măsuri de eficiență energetică ce ar putea

aduce economii de energie substanțiale, peste 100.000 tep, sunt: industria energetică, industria

cimentului şi industria prelucrătoare. De menționat că aceste date sunt estimări și reprezintă informații

aferente auditurilor energetice efectuate de un număr de 330 operatori eonomici.

În anul 2018 au fost realizate un număr de 13 audituri în administrația publică. Prin

implementarea măsurilor de eficiență energetică propuse în acest sector de activitate auditorii

energetici estimează că s-ar putea obține peste 20.000 tep ceea ce ar preuspune investiții în valoare de

aproximativ 100.000 lei.

Managementul energetic, aplicat în cadrul unui operator economic, are ca principal obiectiv

asigurarea unui consum judicios şi eficient al energiei, în scopul maximizării profitului prin

minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piaţă a societăţii.

Serviciile de management energetic prezintă o importanţă majoră în cadrul unei societăţi

comerciale în monitorizarea consumurilor energetice şi reducerea costurilor aferente acestora prin

implementarea unui plan de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Acesta conţine măsuri de eficienţă

energetică care, implementate, conduc la economii de energie măsurabile şi au efecte vizibile în

scăderea costurilor cu energia.

Acest lucru este posibil fie prin angajarea unui manager energetic atestat de ANRE în cadrul

societăţii respective, fie prin încheierea unui contract de management energetic cu o persoana fizică

autorizată (PFA), atestată de către ANRE, sau cu o societate prestatoare de servicii energetice, care

are angajat cel puţin un manager energetic atestat de ANRE.

Din analiza programelor de îmbunătățire a eficienței energetice pe anul 2018, rezultă o economie de

energie de 84.325 tep, conform Tabelului 17.

Tabel 17

Indice

CAEN

Clasificare conform cod CAEN

Număr

de

măsuri

Economia de

energie

[tep]

A Agricultură, silvicultură şi pescuit 44 580,72

B Industria extractivă 81 4905,78

C Industria prelucrătoare 1071 50542

D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

130 18.985

E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,

activităţi de decontaminare

112 2936

G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor

91 2655

H Transport tiruri 33 2022

I Hoteluri şi restaurante 22 131,89

J Informaţii şi comunicaţii 18 399,35

K Intermedieri financiare şi asigurări 14 269,2

L Tranzacţii imobiliare 57 160

M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 35 484

N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de

servicii suport

2 9,4

O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale

din sistemul public

0 0

P Învăţământ 16 245

TOTAL 1791 84325,34

În domeniul de activitate „C” au fost raportate 1.071 măsuri de eficiență energetică,

reprezentând 59,79% din totalul măsurilor, conform Figurii 10.

41

Fig. 10

Implementarea acestor măsuri conduce la economiile de energie prezentate în Figura 11

Fig. 11

Din cele 44 persoane juridice agreate să presteze servicii de management energetic,

13 societăți nu au încheiat contracte de management energetic iar din cele 19 PFA, 4 persoane nu au

încheiat contracte de management energetic.

Conform rapoartelor privind contractele de management energetic transmise de societățile

prestatoare de servicii energetice agreate/autorizate și de către managerii energetici PFA, prin

implementarea măsurilor de eficiență energetică propuse de aceștia s-ar obține economii de energie

4481

1071

130 112 9133 22 18 14

57 35 2 0 16 00

200

400

600

800

1000

1200

A B C D E G H I J K L M N O P Q

Număr de măsuri

580,72

4905,78

50542

18985

29362655 2022

131,89

399,35

269,2160

484

9,4

0

245

00

10000

20000

30000

40000

50000

60000

A B C D E F G H I J K L M N O P Q

Economia de energie (tep/an)

42

de 76.376,41 tep/an. Raportând această valoare la consumul energetic anual al celor 313 operatori

economici (2.175.979,62 tep) rezultă un potențial estimat de economisire a energiei de 3,5 % la

operatorii economici care au externalizat serviciul de management energetic.

Societăţile prestatoare de servicii energetice şi PFA au raportat, de asemenea, că în urma

implementării măsurilor de eficienţă energetică din cadrul programelor de îmbunătăţire a eficienţei

energetice, au fost realizate economii de energie în valoare de 48.126,80 tep. Precizăm faptul că aceste

economii de energie sunt raportate pentru cei 313 operatori economici care au externalizat serviciul

de management energetic și sunt aferente măsurilor de eficiență energetică exemplificate în rapoartele

primite de la societățile prestatoare de servicii energetice, inclusiv PFA.

Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial

Realizarea Programului Național de creștere a performanței energetice a blocurilor

de locuințe

Scopul Programului național privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe,

conform prevederilor O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare și a Ordinului

comun MDRL nr. 163/2009, MFP nr. 540/2009 şi MAI nr. 23/2009 privind aprobarea Normelor

Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, este:

- creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite după proiecte

elaborate până la decembrie 2005 prin reducerea consumului de energie la încălzire,

astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzirea locuințelor să

se situeze sub 100 kWh/m² arie utilă;

- asigurarea şi menţinerea climatului termic interior;

- diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea, după caz, a unor surse

alternative de producere a energiei;

- ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

Pentru atingerea scopului Programului se finanțează:

a) lucrări de reabilitare termică a anvelopei: izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului,

înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe,

termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei

şarpantei, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea

termică a parapeţilor, izolarea termică a planşeului peste subsol.

b) lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea instalaţiei de

distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a

acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare, repararea/ înlocuirea cazanului

şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară;

c) reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic - încălzire şi apă

caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, include montarea de robinete cu cap

termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii

pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice.

d) lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

e) instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse

regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale

termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora.

În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la

aceste lucrări se mai pot adăuga: repararea elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă

potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, repararea

acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la

nivelul terasei/ învelitoarei tip şarpantă, demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate

43

aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea

lucrărilor de intervenţie, refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie, repararea/refacerea

canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării naturale a spaţiilor

ocupate, realizarea lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul centralizat de

producere şi furnizare a energiei termice, echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor

de energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum, repararea trotuarelor de protecţie,

în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe, repararea/înlocuirea

instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de canalizare menajeră şi/sau pluvială din

subsolul blocului de locuinţe până la căminul de branşament/de racord și înlocuirea corpurilor de

iluminat fluorescent şi incandescent din spaţiile comune cu corpuri de iluminat cu eficienţă

energetică ridicată şi durată mare de viaţă.

Faţă de economia de energie în valoare de 572.859 MWh (49.266 tep) obținută prin implementarea

măsurilor de eficiență energetică în perioada 2011-2017 în clădirile rezidențiale incluse în

Programul National, în anul 2018 s-a înregistrat o economie de 4.366.243,10 kwh (375 tep),

conform Tabelului 18.

Tabel 18

Economia de energie în anul 2018

[MWh] [ tep]

577.225 49.641

Realizarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe finanţat din

fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene – POR 2014-2020

Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR) finanțează investiții pentru creșterea eficienței

energetice prin intermediul Axei prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse

de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1. – eficienţă energetică în clădiri publice, clădiri rezidenţiale şi

iluminat public în următoarele domenii: clădiri rezidențiale, clădiri publice și iluminat public.

Pentru Operațiunea A – Clădiri rezidențiale, prin proiectele finalizate, au fost înregistrate următoarele

rezultate:

o au fost reabilitate termic un număr de 279 de blocuri locuințe, respectiv 19.596

apartamente;

o s-a redus consumul anual specific de energie pentru încălzire cu 21.691 kWh/m2an;

o s-a redus consumul anual specific de energie de 35.389 kWh/m2an.

Au fost realizate economii de energie primară în valoare de 149.012.596 kWh/an (12815 tep/an)

Nu se pot raporta date referitoare la economiile de energie realizate pentru Operațiunea B – Clădiri

Publice și Operațiunea C – Iluminat public, întrucât nu au fost înregistrate proiecte finalizate la

sfârșitul anului 2018.

Eficienţa energetică în clădirile guvernamentale

În scopul aplicării prevederilor art. 5 alin. (1) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența

energetică, a fost actualizat inventarul clădirilor cu suprafețe de peste 250 mp, în care sunt cuprinse și

datele energetice relevante despre acestea, astfel cum este prevăzut prin Ordinul MDRAP nr.

3466/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778/2013 și Ordinul MDRAP nr.

263/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490/2015, și afișat pe pagina de

internet a MDRAP, la rubrica Construcții/Performanța energetică a clădirilor.

44

Pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, calculată la

suprafața utilă totală a clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația

publică centrală, au fost realizate următoarele acțiuni:

Expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor;

Elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de performanță

energetică a clădirilor inventariate;

Elaborarea planului de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind

renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate și economia preconizată de

energie;

Înlocuirea tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie eficientă energetic;

Termoizolarea parțială a unor elemente ale anvelopei clădirii;

Înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat

economic și eficiență energetică ridicată;

Revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice,

cu randament ridicat.

Lucrări complexe de creștere a performanței energetice (reabilitare majoră).

Față de economia de energie realizată prin implementarea măsurilor de eficiență energetică în

perioada 2015-2017, respectiv de 36.103 MWh, în anul 2018 s-a realizat suplimentar 4.818.753,88

kWh (415 tep) reprezentând executarea lucrărilor de eficiență energetică prezentate mai sus, conform

Tabelului 19.

Tabel 19

Economia de energie în anul 2018

[MWh] [tep]

40.922 3.520

Eficiența energetică în sectorul transporturi

Extinderea metroului în București

Prin modernizarea substațiilor electrice de metrou, respectiv a instalaţiilor de joasă şi medie

tensiune şi a instalaţiilor de tracţiune de 750 Vcc, Metrorex a obţinut o economie de energie de 1419

tep. Modernizarea parcului material rulant pentru 15 trenuri a dus la o economie de 602 tep.

De asemenea, s-au făcut investiţii în iluminatul cu tehnologie LED, modernizarea scărilor

rulante şi a instalaţiilor aferente sistemului de ventilaţie a 6 staţii din magistrala 1 și au fost

achiziţionate 16 trenuri de metrou moderne.

În tabelul 20 sunt enumerate aceste măsuri și economiile obţinute în urma aplicării acestora.

45

Tabel 20

Nr.

crt.

Măsura aplicată Economia de energie realizată în tep/an

An 2014 2015 2016 2017 2018

1. Iluminat tehnologie LED PIF etapizat 75 125 200 300

2. Modernizare scări rulante PIF 500 500 500 500

3. Modernizare substații

electrice de metrou-instalații

de medie tensiune 10 kV

-instalații tracțiune 750Vcc-

1.419 1.419 1.419 1.419 1.419

4. Modernizare parc material

rulant – Fiabilizarea parc

material rulant – 15 trenuri

IVA - PIF 2013

602 602 602 602 602

5. Achiziția a 16 trenuri PIF 731 731 731 731

7. Modernizarea instalațiilor

aferente sistemului de

ventilare generală a stațiilor și

interstatiilor Mag1 – 6 stații

PIF 200 200

8. Achziția a 8 trenuri PIF 163,4 163,4

TOTAL

3915

Modernizarea transportului feroviar

La Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. au fost implementate măsuri de

eficientizare energetică, conform Planului de eficientizare energetică a CNCF CFR SA în perioada

2013-2026, măsuri care au condus la o economie totală de energie de 973 tep/an. S-a continuat

introducerea iluminatului exterior economic în stațiile căilor ferate și montarea unităților de

semnalizare luminoasă cu LED-uri şi au fost executate lucrări de eficientizare energetică a clădirilor

de exploatare feroviară.

În tabelul 21 sunt enumerate aceste măsuri și economiile obţinute în urma aplicării acestora.

Tabel 21

Nr.crt Masura aplicată Economia de energie realizată în tep/an

2015 2016 2017 2018

1 Unităţi de semnalizare

luminoasa cu LED 0 11 10 10

2

Introducerea iluminatului

exterior economic în staţiile

căilor ferate

0 6 3 3

46

3

Lucrări de eficientizare

energetică a clădirilor de

exploatare feroviară

0 1853 940 960

4

Implementarea unui sistem de

telegestiune a energiei electrice

şi de compensare a factorului

de putere la substaţiile de

tracţiune electrică

0 0 0 0

Total economii [tep] 0 1870 953 973

La CFR Călători SA au fost implementate măsuri de eficiență energetică care au condus la

economii de energie în valoare de 32 tep

SRTFC Cluj - lucrări de modernizare instalaţie iluminat interior şi exterior, înlocuire

centrale termice, termoizolare conducte agent termic;

SRTFC Iași - lucrări de reparaţie instalaţie termică la depoul Suceava;

SRTFC Galați - lucrări de înlocuire tâmplărie lemn cu termopan la rev. Buzău şi

anvelopare cabină scări.

La SNTF CFR Marfă SA au fost aplicate următoarele tipuri de măsuri:

A. Măsuri cu caracter tehnico-organizatoric cu aplicare pe termen scurt, cu durata de până la un

an, fără cost sau cu cost minim, care nu implică investiții majore.

Economia de energie obținută prin aplicarea măsurilor este de 4,83 tep/an, iar economia financiară

obținută este de 21,72 mii lei/an în următoarele locații:

Centrul Zonal de Marfă Braşov-Depoul Târgu Mureș a aplicat măsura de reducerea

consumului de energie electrică prin montarea corpurilor de iluminat cu senzori pentru holuri

acces și casa scărilor cu un cost de 0,90 mii lei, obţinându-se o economie de energie 0,17

tep/an;

Sucursala Muntenia-Dobrogea - Depoul Palas a aplicat măsura de reducere a consumului

de combustibil prin corecția parametrilor de ardere al centralelor termice și montare

cronotermostate, obtinându-se o economie de energie 4,20 tep/an;

a) corecție parametrii Centrala termică BIASI SG 7 și montare cronotermostat cu un cost de

0,29 mii lei, obţinându-se o eonomie de energie de 0,948 tep/an;

b) corecție parametrii Centrala termică Ariston Egis Plus 24 FF- Clădire Șef Tura Depoul Palas

cu un cost de 3,52 mii lei/an, obtinându-se o economie de energie 0,768 tep/an;

c) corecție parametrii Centrală termică SIME - Clădire Dormitor Mecanici și montare

cronotermostat cu un cost aplicare măsura = 0,300 mii lei obţinându-se o economie de

energie =2,49 tep/an;

Centrul Zonal de Marfă Brașov - Depoul Târgu Mureș - reducerea consumului de

combustibil prin corecția parametrilor de ardere ai centralelor termice, obţinându-se o

economie de energie de 0,46 tep;

a) corecție parametrii Boiler ARISTON SGN 1000 Clădire administrativa corp A, obtinându-

se o economie de energie de 1 MWh/an =0,086 tep/an;

b) corecție parametrii sistem de încălzire cu convectoare Clădire Hala RRD obtinându-se o

economie de energie de 0,800 MWh/an =0,068 tep/an;

c) corecție parametrii Cazan Ferroli Pegasus - Clădire Administrativă veche, obtinându-se o

economie de energie de 3 MWh/an =0,258 tep/an;

d) corecție parametrii sistem de încălzire cu convectoare Garaj Auto, obţinându-se o economie

de energie de 0,600 MWh/an =0,051 tep/an;

47

B. Măsuri pe termen mediu, cu durata cuprinsă între 1 și 3 ani - produc o economie de energie de

12,9 tep/an în următoarele locaţii:

Sucursala Muntenia-Dobrogea - reducerea consumului de combustibil la Depoul Palas prin

înlocuirea unei centrale termice pe combustibil tip GPL cu o C-T electrică. Costul aplicării

măsurii = 3,77 mii lei; cu o economie de combustibil realizată de 5,86 tep/an

Centrul de Intreținere și Reparații Vagoane - reducerea consumului de energie electrică

înregistrat la locurile fixe din procesul tehnologic de întreținere pentru reparații vagoane

prin dotarea secțiilor IRV cu 8 invertoare de sudură 380 V care înlocuiesc cele 8 aparate de

sudură vechi. Cost aplicare măsura = 19,60 mii lei, economia anuală de energie obținută de

65,28 MWh/an =5,61 tep/an

Sucursala Muntenia -Dobrogea - Depoul Palas - reducerea consumului de energie electrică

prin înlocuire a 20 lămpi de 250 W cu LED 60 W la iluminatul exterior perimetral cu un

cost aplicare măsura = 0,50 mii lei şi o economie de energie obținută prin aplicarea măsurii

de 1,43 tep/an;

Modernizarea transportului aerian

Din analiza PIEE-urilor, a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență

energetică, cu o economie de energie aferentă de 665 tep:

- Tarom SA, prin înlocuirea tâmplăriei vechi cu una de tip PVC a condus la o economie de

energie de 2,6 tep;

- Administrația română a serviciilor de trafic aerian Romatsa a înlocuit robineţii de reglaj cu

robineţi termostataţi la corpurile de încălzire, care a condus la o economie de energie de

1,7 tep;

- Compania aeriană Carpatair a continuat implementarea măsurilor aferente Programului de

modernizare, cu o economie de energie de 102,9 tep;

- Compania aeriană Blue Air a instalat dispozitive Winglet pe aripile avioanelor, fapt care a

condus la o economie de energie de 439 tep, iar prin continuarea programelor interne de

mentenanță a flotei de aeronave s-au obţinut 35 tep. Ca urmare, economia totală obținută

în anul 2018 prin aplicarea unui număr de 3 măsuri este de 474 tep;

- CN AEROPORTURI Bucureşti a refăcut izolaţia termică tubulaturi ventilaţie, termo/hidro-

izolaţii clădiri platforma aeroportuară, modernizari centrale termice care au condus la o

economie de energie de 84 tep.

48

6. SITUAȚIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE ȘI ACCESUL LA

SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI ATESTARE

MANAGERI ENERGETICI

Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici desfăşurată susţine

promovarea şi dezvoltarea unui sistem care să asigure disponibilitatea unor audituri capabile să pună

în valoare potenţialul de economisire energetic al consumatorului final de energie.

Numărul relevant de auditori energetici autorizaţi anual indică deschiderea pieţei de servicii

energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic

conform prevederilor legale. Prin informaţiile privind tipul autorizaţiilor şi datele de contact ale

persoanelor autorizate de ANRE disponibile pe site-ul ANRE este asigurat accesul liber,

necondiţionat, al părţilor interesate.

Criteriile minime transparente şi nediscriminatorii pentru auditurile energetice impuse prin

Regulamentul de autorizare a auditorilor energetici constituie o premisă pentru elaborarea unor lucrări

de calitate care să conducă la identificarea de măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice la

consumatorul final şi la atingerea ţintelor de economii de energie asumate de către România prin

Planurile Naţionale de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice prin implementarea lor.

La sfârşitul anului 2018, situația atestatelor/autorizațiilor în domeniul eficienței energetice a

fost următoarea:

- 413 atestate manageri energetici

- 176 autorizații auditori energetici persoane fizice

- 60 autorizații auditori energetici persoane juridice din care 12 auditori energetici PFA

- 68 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).

Structura autorizaţiilor și atestatelor acordate în anul 2018, este prezentată în Tabelul 22.

Tabel 22

Tipul atestatului/autorizației acordate în anul 2018 Total Atestate / Autorizaţii

noi

Prelungiri

atestate/autorizaţii

Manageri energetici 101 58 43

Auditori energetici persoane fizice 28 16 12

Auditori energetici persoane juridice 11 8 3

Societati prestatoare de servicii energetice

acreditate

54 54 -

Sursa: ANRE

6.1 Atestate manageri energetici

Activitatea de atestare/autorizare/agreare pe luni, pentru anul 2018, se prezintă astfel:

49

Fig. 12 Situaţia atestatelor de manager energetic acordate în anul 2018

Sursa: ANRE

Fig. 13 Situaţia prelungirilor atestatelor de manageri energetici în anul 2018

Sursa: ANRE

9

1

3

4

3

7

8

4

7 7

5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

num

ăr

ate

sta

te n

oi

luna/2018

Număr atestate noi acordate în anul 2018

4 4

2

3

4

6

4

9

4

3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

num

ăr

pre

lungiri ate

sta

te

luna/2018

Număr prelungiri atestate acordate în anul 2018

50

Fig. 14

Situaţia agreării/autorizării societăţilor prestatoare de servicii energetice în anul 2018

Sursa: ANRE

Societăţile prestatoare de servicii energetice agreate până la data intrării în vigoare a Deciziei

ANRE nr.1111/2017 privind modificarea și completarea Deciziei ANRE nr.2794/2014, au avut termen

de solicitare a autorizației de societate prestatoare de sevicii energetice până la începutul lunii februarie

2018. De aceea , în graficul de mai sus pentru luna februarie este consemnat un număr mare de

solicitări de acest tip, cu mult peste media celorlalte luni.

6.2. Autorizaţii auditori energetici

Activitatea auditorilor energetici care își desfășoară activitatea în domeniul industriei,

transporturilor sau al serviciilor este reglementată de prevederile Regulamentului pentru autorizarea

auditorilor energetici din industrie aprobat prin Decizia A.N.R.E nr. 2794/2014, modificată și

completată prin Decizia A.N.R.E nr.1111/2017 (Regulament).

Conform Regulamentului, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de

autorizare din cadrul A.N.R.E, până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul

anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice.

6

37

31 2 2 2 1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

num

ăr

socie

tati a

gre

ate

luna/2018

Numar autorizații de societati prestatoare de servicii energetice acordate în anul 2018

51

Fig. 15

Situaţia autorizării auditorilor energetici persoane fizice pentru anul 2018

Sursa: ANRE

Fig. 16

Situaţia autorizării auditorilor energetici persoane juridice/2018

Sursa: ANRE

În anul 2018 un număr de 47 de auditori energetici persoane juridice au realizat audituri

energetice la 330 operatori economici. Din rapoartele transmise de acesția rezultă că s-au identificat

un număr de peste 1500 măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, reprezentând economii de

energie estimate la 251.062 tep, cu o cifră de investiţii de cca. 12.393.414 mii RON.

Măsurile de eficiență energetică frecvent propuse s-au încadrat în următoarele categorii :

- introducerea acţionărilor cu turaţie variabilă,

- reducerea pierderilor în reţele de aer comprimat,

- compensarea factorului de putere,

- optimizarea arderii la cuptoare,

- optimizare funcţionare instalaţii şi fluxuri tehnologice,

- eficientizarea iluminatului în halele de producţie,

- reabilitare rețele termice - trecere la motoare eficiente energetic, acționate cu turație variabilă cu convertizoare de frecvență

1

0

1 1 1

2 2

0

0,5

1

1,5

2

2,5

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

num

ăr

docum

ente

acord

ate

luna/2018

Situaţie autorizare auditori energetici PJ/2018

A noi PJ Prel PJ

52

Pentru perioada 2010 – 2018 situaţia elaborării auditurilor energetice se prezintă astfel:

Tabel 23

An Auditori Ag economici

Număr de

măsuri de

eficienţă

energetică

Economii de

energie

estimate (tep)

Costuri

estimate

(mii lei)

2010 14 72 275 176.200 1.628.212

2011 6 41 103 112.171 128.813

2012 23 198 564 406.652 1.791.466

2013 33 226 701 196.705 663.684

2014 37 349 432 26.790 1.160.678

2015 73 431 1118 247.611 750.761

2016 70 330 1286 144.818 2.185.336

2017 72 232 1341 145.086 1.139.723

2018 60 330 1500 332.070 12.661.108 Sursa: ANRE

Fig. 17

Situație comparativă privind numărul de autorizații acordate persoanelor juridice și numărul

operatorilor economici care au realizat audituri energetice în perioada 2010-2018

Sursa: ANRE

Față de anul 2017 a crescut ușor numărul operatorilor economici care au realizat audituri

energetice. Acest segment de piață a realizat audituri energetice în anul 2014 și s-a conformat

cerințelor introduse prin legea 121/2014 privind eficiența energetică, referitoare la realizarea unui

audit energetic o data la 4 ani.

În același timp însă, numărul persoanelor juridice autorizate să elaboreze audituri energetice a

scăzut la 60. Datorită introducerii unui barem de 50 puncte necesar pentru acordarea prelungirii

autorizației de auditor energetic persoană juridică, conform Deciziei ANRE nr.1111/2017 privind

modificarea și completarea Deciziei ANRE nr.2794/2014, nu toate entitățile autorizate în anul 2017

au putut să își mențină valabilitatea autorizației. În anul 2018 un număr de 8 persoane juridice noi au solicitat autorizație nouă.

Tipurile de audituri energetice realizate în anul 2018 precum și repartizarea acestora pe

sectoare de activitate este prezentată în graficele și tabelele următoare.

14 6 23 33 37 73 70 72 6072 41

198 226349

431330

232330

0

200

400

600

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Evoluția numărului de autorizații acordate persoanelor juridice și numărul operatorilor economici care au realizat audituri

energetice în perioada 2010-2018

auditori energetici PJ operatori economici

53

Fig. 18

Tipuri de audituri energetice realizate în anul 2018

Sursa: ANRE

Operatorii economici au optat și în acest an, în majoritate, pentru elaborarea unor audituri

energetice complexe.

Fig. 19

Economii de energie estimate a fi obținute, estimate pe tipuri de audituri energetice

Sursa: ANRE

Conform estimărilor auditorilor energetici, implementarea măsurilor de eficiență energetică

recomandate în cadrul auditurilor energetice complexe ar putea aduce economii de energie cumulate

de peste 200.000 tep.

Economiile de energie estimate a se obține prin implementarea măsurilor de eficiență

energetică recomandate în cadrul rapoartelor de audit termoenergetic sunt sensibil mai mare decât cele

ce s-ar obține în urma implementării măsurilor recomandate în cadrul auditurilor electroenergetice.

Numărul auditurilor electroenergetice este însă mult mai redus față de numărul auditurilor

termoenergetice. Există deci un potenţial mai mare de economisire a energiei în instalațiile

termoenergetice.

0 50 100 150 200 250 300

Audituri termoenergetice

Audituri electroenergetice

Audituri complexe

număr audituri energetice

tip

uri

de

aud

itu

ri e

ner

geti

ce

Tipuri de audituri energetice elaborate 2018

34.272,65

81.447,36

216.349,73

0,00 50.000,00 100.000,00 150.000,00 200.000,00 250.000,00

Audituri electroenergetice

Audituri termoenergetice

Audituri complexe

economii de energie (tep)tip

uri

de

aud

itu

ri e

ner

geti

ce

Economii de energie, estimate, per tipuri de audituri energetice (tep)

54

O imagine asupra tipurilor de audituri energetice realizate de persoane fizice autorizate (PFA)

sau persoane juridice (PJ), cu prezentarea economiilor de energie estimate, este redată mai jos:

Tabel 24

numar audituri economii de energie (tep)

PFA PJ TOTAL PFA PJ TOTAL

Audituri

termoenergetice 2 25 27 51,90 81395 81.447,36

Audituri

electroenergetice 10 49 59 1.509,12 32764 34.272,65

Audituri complexe 17 227 244 917,90 215432 216.349,73

TOTAL 29 301 330 2.478,92 329.590,82 332.069,74 Sursa: ANRE

Fig.20

Număr de audituri energetice realizate, pe sectoare de activitate

De remarcat sectorul serviciilor unde, în ultimii trei ani, a crescut numărul operatorilor

economici care s-au conformat prevederilor Legii eficienței energetice nr.121/2014 cu modificările şi

completările ulterioare, în ceea ce privește realizarea auditului energetic. Potențialul de economisire a

energiei în acest sector este destul de mare dacă avem în vedere estimările realizate de auditorii

energetici pentru măsurile de eficiență energetică recomandate.

69

60

4337

29

1713 13

10 9 8 7 5 5 41

0

10

20

30

40

50

60

70

80

nu

măr

de

aud

itu

ri

sector de activitate

Număr de audituri energetice realizate pe sectoare de activitate

2018

55

Fig. 21

Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență energetică recomandate în cadrul

auditurilor energetice, pe sectoare de activitate

Sursa: ANRE

Fig.22

Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență energetică recomandate în cadrul

auditurilor energetice, pe sectoare de activitate

Sursa: ANRE

Sectoarele de activitate în care au fost identificate măsuri de eficiență energetică ce ar putea

aduce economii de energie substanțiale, peste 100.000 tep, sunt: industria energetică, industria

cimentului şi industria prelucrătoare. De menționat că aceste date sunt estimări și reprezintă informații

aferente auditurilor energetice efectuate de un număr de 330 operatori eonomici.

În baza de date a ANRE există un număr de 854 operatori economici cu un consum energetic

anual mai mare de 1000 tep și aproximativ 1100 operatori economici care înregistrează anual un

consum energetic mai mic de 1000 tep. O parte dintre aceștia însă sunt exceptați de la elaborarea

7.908,51

8.505,37

8.625,32

17.643,95

24.265,01

59.379,89

66.291,89

122.914,45

0,00 20.000,00 40.000,00 60.000,00 80.000,00 100.000,00 120.000,00 140.000,00

metalurgie

servicii

ind.alimentara

prelucrarea lemnului

administratie publica

ind.cimentului

ind.prelucratoare

ind.energetica

tep

sect

or

de

acti

vita

te

Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice pe sectoare

de activitate

234,88240,52

366,06605,98

719,303.763,58

4.268,516.337,48

0,00 1.000,00 2.000,00 3.000,00 4.000,00 5.000,00 6.000,00 7.000,00

ind.textila

constructii

invatamant

agricultura

tep

sect

or

de

acti

vita

te

Economii de energie estimate pentru măsurile de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice pe

sectoare de activitate

56

auditului energetic pentru că au implementat un sistem de management al energiei și/sau mediului sau

sunt întreprinderi mici și mijlocii.

Potrivit dispozițiilor art.9 alin.(1) lit.a) ale Legii eficienței energetice nr.121/2014 auditul

energetic este obligatoriu pentru toate tipurile de consumatori de energie și stă la baza stabilirii și

aplicării măsurilor de eficiență energetică. Programul de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice

trebuie să includă recomandările din auditurile energetice.

Fig. 23

Costuri estimate aferente măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor

energetice din ind.energetică și transporturi

Sursa: ANRE

Costurile totale pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în

industria energetică și transporturi sunt cuprinse între 4 și 7 miliarde de lei, conform graficului de mai

sus (Fig. 24).

De precizat că în sectorul transporturi au fost recomandate ca măsuri de eficiență energetică

achiziții de autovehicule Euro 6 care ridică mult valoarea costurilor investiționale. Economiile de

energie în acest sector au fost estimate însa la puțin peste 3500 tep.

În industria energetică, implementarea măsurilor de eficiență energetică, care ar aduce

economii de energie estimate de peste 100.000 tep , presupune costuri de peste 7 miliarde de lei.

Fig. 24

Costuri estimate aferente măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor

energetice (1)

Sursa: ANRE

4.084.650,40

7.318.293,02

0,00 1.000.000,002.000.000,003.000.000,004.000.000,005.000.000,006.000.000,007.000.000,008.000.000,00

transporturi

ind.energetica

mii lei

sect

or

de

acti

vita

te

Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice din ind.energetică și transporturi,

mii lei (estimări)

74.287,5785.132,09

105.956,68152.537,55

157.379,39264.706,92

314.013,64

0,00 50.000,00 100.000,00 150.000,00 200.000,00 250.000,00 300.000,00 350.000,00

prelucrarea lemnului

administratie publica

ind.cimentului

servicii

mii leisect

or

de

acti

vita

te

Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice/sectoare de activitate (1)

mii lei (estimări)

57

Fig. 25

Costuri estimate aferente măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor

energetice (2)

În ultimii 3 ani a crescut numărul companiilor din sectorul serviciilor care realizează audituri

energetice. Astfel un număr de 69 de entități au realizat audituri energetice care au estimat economii

de energie de 8500 tep, cu costuri investiționale în valoare de peste 300.000 mii lei.

În industria prelucrătoare au fost estimate economii de energie de peste 60.000 tep pentru

obținerea cărora ar trebuie realizate costuri investiționale de peste 250.000 mii lei.

Costurile sunt apropiate în cele două sectoare exemplificate mai sus dar potențialul de economisire a

energiei e desigur mai mare în industria prelucrătoare. În industria energetică costurile implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de

auditorii energetici sunt foarte mari datorită faptului că în cadrul auditurilor energetice au fost

recomandate măsuri ce implică valori financiare ridicate pentru implementarea acestora, cum ar fi:

- Reabilitare rețele termice

- Achiziție de corpuri de iluminat cu tehnologie de tip LED

- Montare panouri folotovoltaice

- Instalare unități de microgenerare

- Acționări cu turație variabilă

1.282,02

1.694,09

8.752,27

14.995,46

18.894,00

21.187,74

37.345,16

0,00 5.000,00 10.000,00 15.000,00 20.000,00 25.000,00 30.000,00 35.000,00 40.000,00

ind.textila

constructii

chimie

telecomunicatii

invatamant

agricultura

metalurgie

mii lei

sect

or

de

acti

vita

te

Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice/sectoare de activitate (2)

mii lei (estimări)

58

Fig. 26

Costuri estimate aferente măsurilor de eficiență energetică recomandate, pe tipuri de audituri

energetice

Sursa: ANRE

Analizând costurile estimate pentru implementarea auditurilor electroenergetice constatăm că,

în anul 2018, valorile acestora sunt mult sub costurile necesare pentru implementarea măsurilor de

eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor termoenergetice sau complexe care ating valori

de peste 5 miliarde de lei.

6.3 Societăți prestatoare de servicii energetice

În ceea ce privește activitatea societăților prestatoare de servicii energetice agreate/autorizate

să încheie contracte de management energetic cu operatorii economici care procedează la

externalizarea aceastui serviciu precizăm că la sfârșitul anului 2018 erau înregistrate în baza de date a

Departamentului pentru eficiență energetică un număr de 63 societăți prestatoare de servicii energetice

(SPSE) din care 19 persoane fizice autorizate (PFA) abilitate să încheie contracte de management

energetic.

Din cele 44 persoane juridice agreate să presteze servicii de management energetic 13 societăți

nu au încheiat contracte de management energetic, iar din cele 19 PFA un număr de 4 persoane nu au

încheiat contracte de management energetic.

Numărul de contracte încheiate de către societățile prestatoare de servicii energetice și de către

PFA este prezentat în tabelul de mai jos (Tabel 25), în funcție de perioada pentru care a fost încheiat

contractul și de tipul prestatorului de servicii, astfel:

214.592,12

5.926.655,54

6.519.950,34

0,00 1.000.000,002.000.000,003.000.000,004.000.000,005.000.000,006.000.000,007.000.000,00

Audituri electroenergetice

Audituri complexe

Audituri termoenergetice

mii lei

tip

au

dit

Costuri pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate, per tipuri de audituri energetice, mii lei (estimări)

59

Tabel 25

Număr de contracte de management încheiate în funcție de perioada contractuală

Număr

total de

contracte/

categorie

Număr de contracte încheiate în funcție de perioada

pentru care a fost încheiat contractul

1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani Nelimitat

SPSE industrie 207 129 17 13 11 12 25

PFA industrie 82 55 2 0 0 0 25

Total contracte

încheiate în sectorul

industrial

289 184 19 13 11 12 50

SPSE localitati 22 17 2 3 0 0 0

PFA localități 2 2 0 0 0 0

Total contracte de

management încheiate

pentru localități

24 19 2 3 0 0 0

Total contracte de

management energetic

incheiate

313 203 21 16 11 12 50

Sursa: ANRE

Din cele 313 contracte de management energetic încheiate în industrie, aproximativ 5 % au ca

beneficiari operatori economici care înregistrează anual un consum energetic sub 1000 tep, deși legea

nu stabilește această responsabilitate pentru aceştia.

Restul de 95 % sunt contracte de management energetic încheiate de operatori economici care

înregistrează anual un consum energetic mai mare de 1000 tep.

60

Tabel 26

Economii de energie estimate și realizate consemnate în rapoartele transmise de societățile

prestatoare de servicii energetice și PFA

Sector de activitate

SPSE PFA SPSE+PFA

economii

de energie

estimate

economii

de energie

realizate

economii

de energie

estimate

economii

de energie

realizate

economii

de

energie

estimate

economii

de energie

realizate

(tep) (tep) (tep) (tep) (tep) (tep)

agricultura 596,36 1.046,7 52,9 37,5 649,26 1084,2

ind.energetică 10.386,21 1.388,13 - - 10.386,21 1.388,13

ind.metalurgică 1.049,1 1.039,86 235,64 217,08 1.284,74 1.256,94

constructii 173,9 467,82 181,6 69,85 355,5 537,67

prelucrare lemn 209,51 167,37 1.905,23 308,53 2.114,74 475,9

ind.textila 439,69 419,52 62 12,2 501,69 431,72

ind.chimica 825,94 780,19 500,98 400,98 1.326,92 1.181,17

materiale de contructii 15.142,94 13.742,49 339,24 2,6 15.482,18 13.745,09

ind.alimentara 2.149,14 4.315,30 982,96 511,71 3.132,1 4.827,01

transporturi 3.042,01 10.010,13 1172 989,50 4.214,01 10.999,63

ind.prelucratoare 7.317,38 4.040,34 1.372,94 859,09 8.690,32 4.899,43

servicii 5.937,91 4.699,25 7.616,05 494,11 13.553,96 5.193,36

invatamant 75,2 44,97 75,2 44,97

administratie publica 12.396,52 1.727,29 2.104 245 14.500,52 1.972,29

ind.cimentului 0,07 0,07 - - 0,07 0,07

telecomunicatii 108,72 89,22 - - 108,72 89,22

TOTAL 59.775,40 43.933,68 16.600,74 4.193,12 76.376,14 48.126,80

Sursa: ANRE

Tabel 27 Potențial estimat de economisire a energiei raportat la 313 operatorii economici care au

externalizat serviciul de management energetic

Prestator de

servicii

energetice

Număr de

contracte de

management

energetic

Consum anual total

de energie suspus

analizelor energetice

(tep /an)

Economii de energie

estimate (tep /an)

Potențial

estimat de

economisire

a energiei

( %)

PFA 84 277.149,64 16.600,74 5,98%

61

SPSE 229 1.898.829,98 59.775,4 3,14%

PFA+SPSE 313 2.175.979,62 76.376,14 3,5% Sursa: ANRE

Societăţile prestatoare de servicii energetice şi PFA au raportat, de asemenea, că în urma

implementării măsurilor de eficienţă energetică din cadrul programelor de îmbunătăţire a eficienţei

energetice, au fost realizate economii de energie în valoare de 48.126,80 tep. Precizăm faptul că aceste

economii de energie sunt raportate pentru cei 313 operatori economici care au externalizat serviciul

de management energetic și sunt aferente măsurilor de eficiență energetică exemplificate în rapoartele

primite de la societățile prestatoare de servicii energetice, inclusiv PFA.

6.4 Activitatea de autorizare a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi

exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum, în

imobile de tip condominiu

Conform prevederilor Legii 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi

completările ulterioare, “în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare

centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016,

pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul

fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie“. Totuşi, dacă folosirea contoarelor individuale nu

este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere financiar, legea

prevede obligativitatea montării repartitoarelor individuale de costuri "pe toate corpurile de

încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte".

Potrivit prevederilor art. V alin. (4) din Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea

Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu completările ulterioare coroborate cu

prevederile art. 14 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu

modificările ulterioare, activitatea de autorizare a persoanelor juridice care montează şi exploatează

sisteme de repartizare a costurilor în imobile tip condominiu a fost preluată de către DEFE- ANRE.

Până la data intrării în vigoare a Legii nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii

serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu completările ulterioare, această activitate a

fost desfăşurată de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Serviciilor Comunitare

de Utilităţi Publice (ANRSC) conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale de

Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004 pentru aprobarea

Normelor privind autorizarea în domeniul montării şi exploatării sistemelor de repartizare a costurilor

pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, cu modificările şi completările

ulterioare.

În acest sens a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 53/2017 Regulamentul pentru autorizarea

persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a

costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, act normativ care să

fie adaptat procedurilor ANRE şi să fie în concordanţă cu modificările aduse de Legea nr. 225/2016

pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu

completările ulterioare.

Prin elaborarea acestui Regulament a fost urmărită stabilirea de către ANRE a următoarelor

aspecte:

a) condiţiile pentru eliberarea, prelungirea, modificarea, suspendarea, retragerea sau eliberarea

duplicatului următoarelor tipuri de autorizaţie :

(i) tip I - pentru desfăşurarea activităţii de montare a sistemelor de repartizare a costurilor

pentru încălzire;

62

(ii) tip II - pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor

pentru încălzire;

(iii) tip III - pentru desfăşurarea activităţii de montare a contoarelor de apă caldă utilizate ca

repartitoare de costuri;

(iv) tip IV - pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a contoarelor de apă caldă utilizate ca

repartitoare de costuri.

b) procedura de solicitare şi eliberare a tipurilor de autorizaţie prevăzute la lit. a);

c) procedura de prelungire, modificare, suspendare sau retragere a tipurilor de autorizaţie prevăzute la

lit. a).

Prevederile regulamentului se aplică:

a) persoanelor juridice, române şi străine care solicită autorizarea pentru desfăşurarea activităţii de

montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum

în imobile de tip condominiu, pe teritoriul României, cu respectarea legilor şi normelor în vigoare;

b) persoanelor juridice, române şi străine care în baza autorizaţiilor obţinute desfăşoară activităţi de

montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum

în imobile de tip condominiu.

Regulamentul include, de asemenea, prevederi referitoare la:

a) documentaţia care trebuie depusă de solicitanţi pentru obţinerea fiecărui tip de autorizaţie

amintit;

b) procedura de autorizare;

c) modalitatea de plată a tarifului de autorizare;

d) documentaţia şi procedura aferentă prelungirii, modificării, eliberării duplicatelor

autorizaţiilor;

e) situaţiile în care se suspendă şi/sau retrag autorizaţiile;

f) condiţiile de valabilitate pentru fiecare tip de autorizaţie;

g) dispoziţii finale.

Activitatea de autorizare persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi

exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile

de tip condominiu susţine eficientizarea consumului de energie termică şi dezvoltarea pietei de servicii

energetice privind repartizarea costurilor.

În anul 2018 au fost analizate următoarele solicitări, transmise de persoane juridice în vederea

obținerii autorizaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor de montare şi/sau exploatare a

sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip

condominiu:

Tabel 28- Solicitări primite și analizate privind autorizarea persoanelor juridice care

desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire

şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu

Solicitări

Rezoluția Comisiei de autorizare Total solicitări

Aprobat Respins

Autorizație nouă 6* 9 15

Retragere autorizație

pe puncte de lucru

14 14

Modificare autorizație 2 2

Total solicitări 20 11 31

63

*Autorizațiile eliberate de ANRE sunt valabile pe întreg teritoriul țării. Prin acordarea autorizațiilor

noi de către ANRE, toate autorizațiile emise pe puncte de lucru de către ANRSC își încetează

valabilitatea.

În cadrul Registrului de evidenţă al persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare

şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile

de tip condominiu, publicat pe site-ul ANRE în secţiunea Eficienţă Energetică/Informaţii de interes

public se regăsesc informații utile privind tipul autorizațiilor deținute de către aceste persoane juridice,

tipul repartitoareleor montate/exploatate, date aferente autorizațiilor (data emitere, data expirare), date

de contact.

La data de 30 martie 2019 sunt înregistrate în acest registru un număr de 20 persoane juridice

din care 5 dețin autorizații emise de ANRE, valabile pe întreg teritoriul României ( pentru tipul de

activități precizate în registru) . restul de 15 persoane juridice își desfășoară activitatea în baza

autorizațiilor emise de ANRSC care sunt valabile pe diferite puncte de lucru (conform registrului).

64

7. ÎNDEPLINIREA ȚINTELOR UNIUNII EUROPENE

Progresul realizat în atingerea ţintei naţionale în materie de eficiență energetică de

reducere cu 19% a consumului de energie primară pâna în 2020

Obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică este bazat pe consumul de energie

primară.

România şi-a stabilit ca obiectiv naţional indicativ în materie de eficienţă energetică realizarea

unei economii de energie primară de 10 mil. tep la nivelul anului 2020, ceea ce reprezintă o reducere

de 19% a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES

2007 pentru scenariul realist.

Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 mil. tep,

iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.

Astfel, în conformitate cu Raportul de țară SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind

România, Comisia Europeană apreciază că România este în grafic și că va atinge obiectivul fixat

pentru 2020 de eficiență energetică care este de 43 Mtep, exprimate în consum de energie

primară (30,3 Mtep exprimate în consumul final de energie). Cu toate acestea, atât consumul

primar, cât și consumul final de energie au înregistrat o creștere în 2017 și, prin urmare, sunt necesare

eforturi continue pentru a limita consumul de energie în contextul creșterii economice.

Însă, această creştere a consumului primar, respectiv final de energie s-a înregistrat în 2017 la

nivel european în cadrul a 20 state membre, fiind înfiinţat un Grup de lucru al Comisiei Europene în

luna septembrie 2018, pentru identificarea cauzelor acestor tendinţe şi a soluţiilor necesare pentru

atingerea ţintelor privind eficienţa energetică în anul 2020.

În Figura 27 este prezentată ținta României pentru anul 2020, respectiv 2030 raportată la

prognoza PRIMES 2007, precum și scenariul realizat prin PRIMES 2016, de unde se observă plasarea

constantă a consumului de energie primară sub curba prognozată, ceea ce denotă faptul că ținta pentru

anul 2020 poate fi atinsă, ca urmare a reducerii consumului prin efectul conjugat al restructurării

economiei, dar și politicii de eficiență energetică.

Fig. 27

Sursa: ANRE

65

Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile

de energie

Evoluţia legislaţiei în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse

regenerabile (date furnizate de catre Direcția Generală Eficiență Energetică, Surse Regenerabile,

Cogenerare și Energie Termică)

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezintă

un imperativ al perioadei actuale la nivelul Uniunii Europene motivat de: protecţia mediului, creşterea

independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie,

precum şi motive de ordin economic şi de coeziune socială. În consecinţă, având în vedere nivelul

relativ ridicat al costurilor investiţionale aferente producerii E-SRE, toate statele europene au instituit

sisteme de sprijin a E-SRE.

În acest context, prin HG nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a

producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, în România a fost instituit sistemul

de promovare prin certificate verzi, un sistem orientat spre mecanisme concurenţiale de piaţă, şi anume

sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzacţionarea de certificate verzi (CV).

Potrivit prevederilor Legii nr. 220/2008, s-au stabilit cotele anuale obligatorii de certificate verzi

pentru perioada 2008÷2020, în intervalul 5.26%÷16.8%. În forma adoptată la acel moment, sistemul

de promovare a devenit mai atractiv pentru investitori, introducând facilităţi noi, printre care şi

acordarea unui număr mai mare de certificate verzi, diferenţiat în funcţie de tipul tehnologiei de

producere a E-SRE.

Prin intrarea în vigoare a prevederilor Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării

energiei din surse regenerabile. Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European

și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de

modificare și, ulterior, de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, obiectivul de țară pentru

România, privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de

energie, ce urmează a fi realizat până în anul 2020, este de 24%.

De asemenea, în conformitate cu art. 4, alin. (3) al Directivei 2009/28/CE, a fost elaborat Planul

naţional de acţiune în domeniul E-SRE, prezentat de autorităţile române Comisiei Europene în

septembrie 2010, unde se reiterează angajamentul României de a atinge nivelul ţintelor naţionale

privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final de

energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020, de respectiv, 33%, 35% şi 38%.

Sistemul de promovare a producerii E-SRE instituit prin Legea nr. 220/2008 a fost autorizat

de către Comisia Europeană în iulie 2011 prin Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134

(20011/N) pentru România – certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din

surse regenerabile de energie.

În contextul transpunerii prevederilor Directivei 2009/28/CE sistemul de promovare a

producerii E-SRE instituit prin Legea nr. 220/2008, autorizat de către Comisia Europeană în iulie 2011

prin Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134 (20011/N) pentru România – certificate

verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie a fost

modificat prin OUG nr. 88/2011. Potrivit noilor prevederi ale Legii nr. 220/2008 de la acel moment,

s-au stabilit cotele anuale obligatorii de certificate verzi pentru perioada 2010÷2020, în intervalul 8.3%

÷ 20.0%.

Sistemul de promovare a producerii E-SRE instituit prin Legea nr. 220/2008, republicată cu

modificările şi completările ulterioare a fost autorizat de către Comisia Europeană în iulie 2011 prin

Decizia C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134 (20011/N) pentru România – certificate verzi

pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, modificat în anul

2015 prin Decizia C(2015) 2886, iar în anul 2016, prin Decizia C(2016) 8865/2016.

66

În aplicarea legislaţiei primare în domeniul promovării energiei electrice produse din surse

regenerabile de energie, care de-a lungul timpului a suferit numeroase modificări şi completări (HG

nr. 1892/2004 a fost modificat şi completat prin HG nr. 958/2006, iar Legea nr. 220/2008 a fost

modificată şi completată prin OG nr.29/2010, Legea nr. 139/2010, OUG nr. 88/2011, Legea nr.

134/2012, OUG nr. 57/2013, Legea nr. 23/2014, Legea nr. 122/2015, OUG nr. 24/2017 și Legea

nr. 184/2018), ANRE a elaborat şi, ulterior, modificat şi completat ori de câte ori a fost necesar, cadrul

de reglementare specific acestui domeniu.

În cursul anului 2012 a fost adoptată de către Parlamentul României Legea nr. 134/2012 de

aprobare a OUG nr. 88/2011, care a adus modificări sistemului de promovare prin CV.

În vederea aplicării prevederilor acestei legi, ANRE a emis Ordinul nr. 37/2012 de modificare şi

completare a Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile

de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul ANRE

nr. 42/2011.

Ulterior, prin OUG nr. 57/2013, au fost aduse noi modificări sistemului de promovare prin

certificate verzi instituit prin Lege.

Tot în cursul anului 2013 a fost modificată Metodologia de monitorizare a sistemului de

promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi prin Ordinul ANRE nr.

17/2013.

În luna martie a anului 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 184/14.03.2014

Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea OUG nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr.

220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de

energie.

Modificările aduse sistemului de promovare prin CV, respectiv prin Legea nr. 134/2012, OUG

nr. 57/2013 şi Legea nr. 23/2014 au fost autorizate de Comisia Europeană prin Decizia C(2015) 2886

din 04.05.2015.

În luna iunie a anului 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 387/03.06.2015 Legea

nr. 122/2015 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din

surse regenerabile de energie şi privind modificarea şi completarea unor acte administrative.

În perioada ianuarie - martie 2017 au fost emise următoarele reglementări:

Ordinul ANRE nr. 8/2017 de aprobare privind aprobarea valorilor limită de tranzacţionare a

certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde neachiziţionat;

Ordinul ANRE nr. 11/2017 de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii de achizitie de

certificate verzi aferentă anului 2016;

Ordinul ANRE nr. 26/2017 pentru abrogarea art. 1 si art. 2 lit. b) din Ordinul președintelui

Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 8/2017 privind aprobarea

valorilor limită de tranzacţionare a certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde

neachiziţionat;

Ordinul ANRE nr. 27/2017de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziţie

de certificate verzi aferentă perioadei aprilie-decembrie 2017.

Prin adoptarea OUG nr. 24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru

stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru

modificarea unor acte normative, începând cu data de 1 aprilie a anului 2017 s-a asigurat un echilibru

între producătorii de energie electrică din surse regenerabile și consumatorii finali, în contextul

susținerii în continuare a producerii energiei din surse regenerabile astfel încât să se mențină nivelul

țintei naționale de 24%.

67

Prin OUG nr. 24/2017 au fost aduse noi modificări sistemului de promovare prin certificate verzi

instituit prin Lege, iar în vederea aplicării acesteia, ANRE a emis următoarele reglementări:

Ordinul ANRE nr. 77/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a

pieței de certificate verzi;

Ordinul ANRE nr. 78/2017 de aprobare a Metodologiei de stabilire a cantității statice anuale de

certificate verzi şi a cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi;

Ordinul ANRE nr. 79/2017 de aprobare pentru modificarea şi completarea Regulamentului de

emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în

Domeniul Energiei nr. 4/2015;

Ordinul ANRE nr. 110/2017 privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziție de

certificate verzi aferentă anului 2018;

Ordinul ANRE nr. 127/2017 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale

de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare și funcționare a pieței de certificate verzi.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 184/2018, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de

promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte

normative, a condus la modificarea de către ANRE a cadrului de reglementare astfel:

Ordinul președintelui ANRE nr. 157/2018 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a cotei

anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi,

Ordinul președintelui ANRE nr. 163/2018 pentru modificarea Regulamentului de emitere a

certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 4/2015, cu modificările și

completările ulterioare;

Ordinul președintelui ANRE nr. 164/2018 pentru aprobarea Regulilor de înregistrare în

Registrul Certificatelor verzi a certificatelor verzi consumate pentru îndeplinirea de către

operatorii economici a obligației de achiziție de certificate verzi pentru anul de analiză 2018;

Ordinul președintelui ANRE nr. 179/2018 pentru aprobarea Regulamentului de modificare,

suspendare, întrerupere şi retragere a acreditării acordate centralelor electrice de producere a

energiei electrice din surse regenerabile de energie, precum şi de stabilire a drepturilor şi

obligaţiilor producătorilor de energie electrică acreditaţi;

Ordinul președintelui ANRE nr. 187/2018 pentru aprobarea Procedurii de facturare a

certificatelor verzi.

De asemenea, intrarea în vigoare a Legii nr. 184/2018 a creat premisele pentru stabilirea cadrului de

reglementare pentru energia electrică produsă în centrale electrice din surse regenerabile cu putere

electrică instalată de cel mult 27 kW aparținând prosumatorilor:

Ordinul ANRE nr. 226/2018 pentru aprobarea regulilor de comercializare a energiei electrice

produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 27

kW aparţinând prosumatorilor

Ordinul ANRE nr. 227/2018 pentru aprobarea Contractului-cadru de vânzare-cumpărare a

energiei electrice produse de prosumatorii care deţin centrale electrice de producere a energiei

electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum şi

pentru modificarea unor reglementări din sectorul energiei electrice

Ordinul ANRE nr. 228/2018 pentru aprobarea Normei tehnice "Condiţii tehnice de racordare

la reţelele electrice de interes public pentru prosumatorii cu injecţie de putere activă în reţea"

Referitor la conformarea cu cerinţele referitoare la certificarea originii E-SRE ale Uniunii

Europene a fost promovat Regulamentul de certificare a originii energiei electrice produse din surse

regenerabile de energie, în baza căruia ANRE a emis Procedura de supraveghere a emiterii

68

garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie,

aprobată prin Ordinul ANRE nr. 23/2004. Ca urmare, ANRE a înfiinţat Registrul unic al garanţiilor

de origine şi, în perioada 2005 – 2010, semestrial, a emis garanţii de origine pentru energia electrică

produsă din surse regenerabile de energie, actualizând în permanenţă datele din acest registru.

În urma modificării legislaţiei europene în domeniu, prin promovarea Directivei 2009/28/CE

a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării

energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE

şi 2003/30/CE, a fost necesară reconsiderarea regulilor privind certificarea originii energiei electrice

produse din surse regenerabile de energie, fiind aprobat Regulamentul de emitere şi urmărire a

garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie,

aprobat prin HG nr. 1232/2011 (Regulament).

Sistemul de certificare a originii E-SRE își propune creșterea gradului de transparență față de

client prin diferențierea dintre energia electrică provenită din surse regenerabile de energie şi energia

electrică provenită din surse convenționale şi se concretizează prin acordarea de garanții de origine

producătorilor de E-SRE.

Regulamentul instituie cadrul de organizare şi funcţionare a sistemului garanţiilor de origine a

producţiei de energie electrică din surse regenerabile, pentru a dovedi că energia electrică sau o

pondere din aceasta, livrată unui consumator final de furnizorul acestuia, este produsă din surse

regenerabile de energie.

Garanţiile de origine emise în baza Regulamentului se utilizează de furnizorul de energie electrică, la

cererea unui consumator final, pentru a proba corectitudinea informaţiilor conţinute în eticheta

energiei electrice.

În vederea punerii în aplicare a prevederilor HG nr. 1232/2011, ANRE a implementat aplicaţia

web pentru emiterea şi urmărirea garanţiilor de origine, pe un site securizat dezvoltat special în acest

scop. Odată cu dezvoltarea aplicației, începând din februarie 2013, a devenit funcțional un nou

registrul unic al garanţiilor de origine, în format electronic, care conţine informaţii referitoare la

garanţiile de origine emise, transferate sau retrase.

Totodată, ANRE monitorizează situația garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă

din surse regenerabile de energie, rezultatele obținute fiind cuprinse într-un raport anual, care se

publică pe site-ul ANRE până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic.

Începând cu anul 2013, Rapoartele privind monitorizarea garanțiilor de origine pentru energia electrică

produsă din surse regenerabile de energie şi livrată în reţelele electrice se regăsesc pe pagina de internet

a ANRE.

Monitorizarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin

certificate verzi

Prin activitatea anuală de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse

regenerabile de energie prin certificate verzi, ANRE urmărește:

să evalueze funcţionarea schemei de sprijin prin certificate verzi şi eficacitatea acesteia în

îndeplinirea ţintelor naţionale stabilite prin Lege privind ponderea E-SRE în consumul final brut

de energie electrică;

să evalueze eficienţa schemei de sprijin prin CV raportat la efortul financiar necesar;

să stabilească dacă, în urma aplicării schemei de sprijin prin certificate verzi, activitatea de

producere a E-SRE este supracompensată;

să evalueze funcţionarea PCV în condiţii de transparenţă şi nediscriminare, cu respectarea

prevederilor legale;

69

Rezultate obţinute din funcţionarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse

regenerabile de energie prin certificate verzi

Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin certificate verzi

funcţionează incă din anul 2005.

În cele ce urmează este prezentată evoluţia principalilor indicatori ai acestui sector pentru perioada

2005-2018:

Evoluţia capacităţii electrice instalate în centrale electrice care au beneficiat de sistemul de

promovare a E-SRE şi a energiei electrice produse în aceste centrale pentru perioada 2005-

2018 este prezentată în figura 28.

Fig. 28

Nota 1: Valorile capacităţilor instalate în centrale electrice care au beneficiat de sistemul de

promovare a E-SRE sunt aferente fiecărui sfârşit de an calendaristic

Cota anuală obligatorie de achiziție de CV stabilită de ANRE reprezintă numărul de CV pe care un

furnizor de energie electrică este obligat să le achizitioneze pentru fiecare MWh de energie electrică

pe care o vinde consumatorilor.

Începând cu intrarea în vigoare a OUG nr. 24/2017, furnizorii de energie electrică erau obligați ca să

achiziționeze anual un număr de certificate verzi rezultat din calculul cotei anuale obligatorii de CV,

ținând cont de cantitatea statică anuală de CV şi consumul final de energie electrică, fără a depăși

impactul mediu în factura consumatorului final de 11,1 euro/MWh stabilit având în vedere prețul

mediu ponderat al tranzacțiilor din piața spot a CV din anul anterior. Ulterior prin intrarea în vigoare

a Legii nr. 184/2018 furnizorii de energie electrică sunt obligați ca să achiziționeze anual un număr de

certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii de achiziţie de certificate verzi

stabilite pentru anul respectiv, conform art. 4 alin. (91) din Lege, şi cantitatea de energie electrică din

anul precedent, astfel încât impactul mediu la consumatorul final să fie de maximum 11,7 euro/MWh

în anul 2018, de 12,5 euro/MWh în anul 2019, de 13 euro/MWh în anii 2020 şi 2021 şi de 14,5

euro/MWh începând cu anul 2022. Valoarea în lei se calculează la valoarea cursului mediu de schimb

70

stabilit de Banca Naţională a României pentru anul precedent, iar preţul certificatelor verzi utilizate

pentru anul precedent se calculează ca valoare medie ponderată a preţului certificatelor verzi din

tranzacţiile pe piaţa centralizată anonimă spot de certificate verzi din anul precedent.

La stabilirea cotelor de achiziţie de CV, până la 31 martie 2019 ANRE a avut în vedere numărul de

CV emise pe baza informaţiilor privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie

pentru anul 2018 şi consumul final de energie electrică pentru anul 2018.

Astfel, pentru anul 2018, ANRE a stabilit cota obligatorie de achiziţie de CV, după cum urmează:

a) pentru perioada ianuarie - iulie 2018 valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de

certificate verzi a fost 0,343 CV/MWh și s-a stabilit pe baza cantităţii statice de CV pentru

perioada menționață şi a consumului final de energie electrică diminuat cu consumul final

de energie electrică exceptat din perioada respectivă, fără a depăşi impactul mediu la

consumator de 11,1 euro/MWh;

b) pentru perioada august – decembrie 2018, valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de

certificate verzi a fost de 0,433 CV/MWh şi s-a stabilit pe baza numărului de certificate

verzi susținute prin sistemul de promovare prin certificate verzi în perioada menționată şi

a consumului final de energie electrică diminuat cu consumul final de energie electrică

exceptat din perioada respectivă, determinat astfel încât impactul mediu la consumator

pentru anul 2018 să fie de maximum 11,7 euro/MWh.

Evoluţia cotelor anuale obligatorii de CV şi a cotelor realizate de achiziţie de CV de către

operatorii economici cu obligaţie de achiziţie de certificate verzi, în perioada 2005-2018, este

prezentată în figura 29.

Fig. 29

Notă: Cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2017 a fost:

- pentru perioada ianuarie – martie 2017, la valoarea de : 0,210 CV/MWh; - pentru perioada aprilie – decembrie 2017, la valoarea de: 0,357 CV/MWh.

Cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2018, a fost:

- pentru perioada ianuarie - iulie 2018 , la valoarea de 0, 0,343 CV/MWh

- pentru perioada august – decembrie 2018, la valoarea de 0,433 CV/MWh

71

Evoluţia anuală a numărului de CV emise de la momentul aplicării sistemului de promovare

a E-SRE până în prezent este prezentată în figura 30.

Fig. 30

*valoarea pentru biomasa conține și cogenerarea de înaltă eficienţă

Evoluţia impactului aplicării sistemului de promovare a E-SRE în preţul energiei

electrice la consumatorul final, pentru perioada 2005-2018 este prezentată în figura 31.

Fig. 31

72

Prin aplicarea cotei obligatorii de achiziție de CV, impactul mediu al certificatelor verzi în factura

consumatorului final de energie electrică, pentru anul 2018 este de 11 euro/MWh (51,1 lei/MWh), sub cel legal

prevăzut de maxim 11,7 Euro/MWh, respectiv de 54,446 lei/MWh.

Evoluţia gradului de realizare a ţintei naţionale de E-SRE în consumul final brut de

energie electrică al României în perioada 2005-2018 este prezentată în figura 32.

Fig. 32

*valoare estimată

În conformitate cu prevederile Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a energiei

din surse regenerabile de energie prin certificate verzi, ANRE analizează situația costurilor și

veniturilor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de

promovare prin certificate verzi, pe baza datelor transmise de producătorii acreditați.

Datele transmise sunt prelucrate în conformitate cu modelul de calcul utilizat în cadrul notificării

schemei de sprijin autorizată prin Decizia Comisiei Europene C (2011) 4938 din 13.07.2011: Ajutorul

de stat SA 33134 – România – „Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din

surse regenerabile de energie”.

Sistemul de promovare prin certificate verzi stabilit prin Lege se aplică producătorilor pentru energia

electrică produsă din surse regenerabile, inclusiv pentru energia electrică produsă pe perioada de

probă, în baza deciziei de acreditare emise de ANRE, pentru punerile în funcţiune, respectiv

retehnologizările de grupuri/centrale realizate până la sfârşitul anului 2016.

Din analiza cost-beneficiu cu actualizare efectuată pentru anul de analiză 2018 la nivel agregat pentru

fiecare categorie de tehnologie de producere a E-SRE, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi

73

din medierea costurilor şi conform cu capacităţile puse în funcţiune până la finalul anului 20161, nu a

fost identificat un risc de supracompensare.

În cadrul Raportului cu privire la analiza de supracompensare a sistemului de promovare prin

certificate verzi a energiei electrice din surse regenerabile de energie pentru anul 2018 se remarcă

valori ale ratei interne a rentabilității comparabile sau uşor peste valoarea de referinţă din decizia CE

C(2015) 2886 pentru:

- centralele hidroelectrice (Pi sub 10 MW), pentru capacitațile instalate intrate în schemă în anul

2016;

- centrale pe biomasă în cogenerare, pentru capacitațile instalate, intrate în schemă în anul 2015.

Rezultatele analizei de supracompensare efectuate în anul de analiză se consemnează într-un raport

care se publică pe pagina de internet a ANRE până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic.

8. GRADUL DE INDEPENDENȚĂ ENERGETICĂ

Conform definiţiei INS din Anuarul Statistic 2018, “Gradul de independenţă energetică se exprimă

în procente şi reprezintă raportul dintre producţia de energie primară şi cantitatea de energie primară

disponibilã în perioada de referinţă. Această cantitate se calculeazã prin scăderea din resursele de

energie a exportului şi a stocurilor la sfârşitul perioadei de referinţă.”

Tabel 29 Gradul de independenţă energetica 2010 – 2017 (%)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Nr.crt. % % % % % % % %

1

Total (inclusiv produsele

energetice obținute şi

consumate în gospodăriile

populației) 78,8 77 77,7 81,7 83,4 82,9

78,4

76,1

2 Cărbune (inclusiv cocs)

85,4 81,8 84 81,9 77,8 80,4

80,3

83,1

3 Țiței 41,5 42,8 43,9 43,4 38,2 37,6 33,1 31,1

4

Gaze naturale (exclusiv

gazolina şi etanul din

schelele de extracție care

sunt cuprinse la țiței)

79,9 78 80,3 87,8 93,6 98,4

86,4

88,6 Sursa: Anuarul Statistic 2018

1 sistemul de promovare prin certificate verzi stabilit prin Lege a fost aplicat producătorilor pentru energia electrică produsă

din surse regenerabile, inclusiv pentru energia electrică produsă pe perioada de probă, în baza deciziei de acreditare emise

de ANRE, pentru punerile în funcţiune, respectiv retehnologizările de grupuri/centrale realizate până la data de 04 ianuarie

2017

74

9. SĂRĂCIA ENERGETICĂ

Sărăcia energetică şi consumatorul vulnerabil de energie

Sărăcia energetică reprezintă o provocare majoră pe teritoriul UE și își are originea în veniturile

mici şi locuințele ineficiente din punct de vedere energetic. În acest sens, Comisia Europeană a inclus

interesele consumatorilor vulnerabili în cadrul noii legislaţii europene elaborate în contextul ţintelor

Europa 2030 şi Energy Union.

Reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE

reprezintă unul dintre principalele obiective ale strategiei Europa 2020.

Potrivit Eurostat, în anul 2017, 22,5% dintre cetățenii europeni erau predispuși la riscul

de sărăcie, adică 112,9 milioane de persoane. Conform datelor Eurostat pentru anul 2017, statele ai

căror locuitori sunt mai puțini predispuși la excluziune socială sunt Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%)

și Danemarca (17,2 %). La polul opus se află Bulgaria (38,9%), România (35,7%) și Grecia (34,8

%).

Cu privire la obiectivul de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de

excluziune socială, exprimat în număr absolut de persoane: 580.000, în cadrul Raportului de țară

SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind România se precizează următoarele:

“Se consideră că obiectivul național de 580 000 de persoane s-a atins deja. Numărul persoanelor

care au fost scoase în 2017 din categoria celor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială

a fost de 2 074 000 de persoane, un număr mult mai mare comparativ cu anii precedenți (de exemplu,

1 420 000 în 2016 și 1 680 000 în 2015).”

Pachetul de măsuri legislative Energie curată pentru toți europenii stabilește o nouă abordare

referitoare la protecția consumatorilor vulnerabili, care include, de asemenea, sprijinirea statelor

membre în reducerea costurilor energiei pentru consumatori, prin sprijinirea investițiilor în domeniul

eficienței energetice. Comisia solicită statelor membre să țină cont de sărăcia energetică, prevăzând ca

o parte dintre măsurile de eficiență energetică să fie puse în aplicare în mod prioritar pentru

gospodăriile afectate de sărăcia energetică și pentru locuințele sociale. Strategiile acestora de renovare

a clădirilor pe termen lung ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea sărăciei energetice.

Propunerile legislative „Energie curată pentru toți europenii” vor diminua sărăcia energetică

prin creşterea suportabilităţii cheltuielilor consumatorilor casnici. Sănătatea populaţiei poate fi

îmbunătăţită prin clădiri reabilitate cu sisteme moderne de încălzire care emit mai puţine noxe, iar

încălzirea adecvată a locuinţelor reduce umezeala.

Pachetul legislativ european conține şi anumite măsuri menite să îi protejeze pe consumatorii

cei mai vulnerabili de energie. Doar câteva state membre ale UE au legislație națională ce include

conceptul de sărăcie energetică, fără a exista un consens asupra definirii juridice a termenului.

Statele membre sunt obligate să măsoare şi să monitorizeze sărăcia energetică şi să raporteze

către Comisia Europeană la fiecare 2 ani, iar Comisia va facilita schimbul de bune practici prin

înfiinţarea Energy Poverty Observatory. În acest sens, prin intermediul Proiectului Observatorului

European al Sărăciei Energetice a fost lansată la Bruxelles, în data de 29 ianuarie 2018, platforma

EU Energy Poverty Observatory, fiind un portal dedicat sărăciei energetice, ce se dorește a fi un

agregator de informații statistice menit să surprindă realitatea multiformă a acestui concept.

75

Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr.123/2012 definește „clientul vulnerabil” ca

fiind clientul final aparţinâd unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate

sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială, şi care, pentru prevenirea acestui

risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de

protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate pentru aceștia se stabilesc prin acte normative.

Clienţii vulnerabili vor fi principalii beneficiari ai ajutoarelor sociale avute în vedere în procesul de

renunţare treptată la preţurile/tarifele reglementate.”

Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016, va abroga Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi

completările ulterioare. În sensul acestei Legi, consumatorul vulnerabil este definit “clientul casnic,

persoana singură sau familia care nu îşi poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală

a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute

de prezenta lege”.

În cadrul Legii nr.196/2016 a fost definită sărăcia energetică ca fiind imposibilitatea

consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea

optimă a locuinţei pe timpul sezonului rece.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 96/09.11.2018, Legea nr. 196/2016 privind

venitul minim de incluziune va intra în vigoare la data de 01.04.2021.

ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, a preluat

Preşedinţia anuală şi Secretariatul Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă

energetică din Europa începând cu data de 23 februarie 2017 până în data de 22 februarie 2018, în vederea coordonării activităților EnR la nivel european, inclusiv dezvoltarea temei propuse privind

sărăcia energetică la nivel european şi naţional.

În perioada februarie 2017-februarie 2018, ANRE a coordonat schimbul de informaţii şi

bune practici în domeniul eficienţei energetice, în vederea dezvoltării temei propuse privind sărăcia energetică la nivel european şi naţional, în contextul noii legislaţii europene elaborate

conform strategiilor Europa 2030 şi Energy Union - Energie curată pentru toți europenii. Totodată,

la evenimentele EnR organizate de ANRE-DEFE în anul 2017 au participat reprezentanţii Agenţiilor

de Eficienţă Energetică din cadrul statelor membre, cât şi experţi din cadrul CNR-CME, Centrului

Român al Energiei, Centrului pentru Studiul Democraţiei, etc.

Tema sărăciei energetice propusă de ANRE-DEFE pe perioada Preşedinţiei EnR 2017 a fost

extrem de bine recepţionată pe plan naţional şi european, iar omologii europeni au contribuit cu bunele

practici naţionale în vederea consolidării documentului de poziție EnR privind sărăcia energetică la

nivel european și asigurarea continuităţii acestei teme de către Președinția EnR 2018 – ENEA Italia,

în perspectiva aprobării Clean Energy Package în anul 2018.

În contextul ţintelor naţionale din domeniul energiei privind creşterea eficienţei energetice,

ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, promovează dialogul

constructiv cu toţi factorii interesaţi în vederea includerii intereselor consumatorilor vulnerabili şi în

sărăcie energetică în revizuirea cadrului legislativ european şi naţional în domeniul energiei şi

eficienţei energetice.

76

Despre Asociaţia EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa:

ANRE este membru al Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică

din Europa, formată din 24 de agenții europene din domeniul energiei, responsabile pentru elaborarea,

implementarea sau revizuirea programelor naționale de cercetare, dezvoltare sau de diseminare din

domeniul eficienței energetice, al energiei regenerabile și schimbărilor climatice, cu scopul de a întări

cooperarea între agențiile membre și alți actori europeni cu privire la toate aspectele relevante pentru

energia durabilă.

Anual sunt organizate două întruniri, EnR Full and Regular Meeting şi EnR Regular Meeting, la care

participă toţi membrii, şi în cadrul cărora sunt discutate problemele interne ale asociaţiei EnR, fiind

prezentate rapoartele de activitate ale grupurilor de lucru;

Un eveniment important EnR organizat anual este Thinking Group Meeting, unde participă

conducerile agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa.

Schimbul de informații are loc, în principal, prin intermediul celor opt Grupuri de Lucru, acestea fiind

deschise și altor organizații terțe relevante, care doresc să devină membre ale EnR. De asemenea, în

afara rolului pe care îl au în diseminarea informațiilor, Grupurile de Lucru servesc drept forumuri

pentru elaborarea și implementarea proiectelor comune în cadrul programelor finanțate de Uniunea

Europeană, cum ar fi programul Orizont 2020 al Comisiei Europene.

Cele opt grupuri de lucru ale Asociaţiei EnR sunt următoarele:

Grupul de Lucru Schimbarea comportamentului energetic

Grupul de Lucru Clădiri

Grupul de Lucru Eficiență Energetică

Grupul de Lucru Industrie

Grupul de Lucru Etichetare și Eco design

Grupul de Lucru Instrumente de Monitorizare

Grupul de Lucru Surse de Energie Regenerabilă

Grupul de Lucru Transport

77

10. CONCLUZII

1.În cadrul ţintelor naţionale Europa 2020 asumate de România privind Energia şi schimbările

climatice în cadrul Programului Naţional de Reformă (PNR) 2018, creşterea eficienţei energetice

este una din cele trei priorităţi naţionale, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi

creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie.

În data de 30.11.2016, în contextul ţintelor Europa 2030 şi Energy Union, Comisia

Europeană a publicat pachetul de măsuri legislative Energie curată pentru toți europenii care

vizează trei obiective principale:

Uniunea Europeană să acorde un rol primordial eficienței energetice,

să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și

să le ofere consumatorilor o soluție echitabilă.

Propunerile legislative „Energie curată pentru toți europenii” vizează eficiența

energetică, energia din surse regenerabile, organizarea pieței de energie electrice, securitatea

aprovizionării cu energie electrică, precum şi reguli de guvernanță pentru Uniunea energetică.

În plus, Comisia propune o nouă cale de urmat pentru proiectarea ecologică, precum și o

strategie pentru o mobilitate integrată și automatizată.

Totodată, au fost aprobate ţintele europene pentru anul 2030 privind creşterea eficienţei

energetice şi a ponderii energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie în

procente de 32,5 %, respectiv 32 %, cu revizuire în anul 2023.

În luna iulie 2018 a intrat în vigoare noua Directivă europeană 844 din 30 mai 2018 de

modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor. Nu întâmplător

această directivă a fost aprobată prima din cadrul celor 8 acte legislative componente ale noului pachet

legislativ european (4 directive şi 4 regulamente europene), dat fiind potenţialul uriaş de economisire

a energiei în sectorul clădiri, cel mai mare consumator european de energie din Europa (cu 40%

consum final de energie, în România 45 %), fiind totodată responsabil pentru o treime din emisiile de

CO2 din Europa.

Pentru clădiri, prin revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, Comisia

Europeană încurajează utilizarea tehnologiilor inovative şi inteligente în clădiri; totodată, art. 4 din

Directiva de eficienţă energetică a fost inserat în revizuirea Directivei privind performanţa energetică

a clădirilor, care include şi măsuri adiţionale privind sărăcia energetică. La nivel european, două treimi

din clădiri sunt construite înainte de elaborarea standardelor de construcţii, iar procentul de renovare

este de aproximativ 1 %.

Noile reglementări în clădiri vor diminua sărăcia energetică prin creşterea suportabilităţii

cheltuielilor consumatorilor casnici. Sănătatea populaţiei poate fi îmbunătăţită prin clădiri reabilitate

cu sisteme moderne de încălzire care emit mai puţine noxe, iar încălzirea adecvată a locuinţelor reduce

umezeala.

După 2 ani de dezbateri (2016-2018), au fost publicate, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

în data de 21 decembrie 2018, Directiva revizuită (UE) 2018/2002 privind eficienţa energetică şi

Directiva revizuită (UE) 2018/2001 privind sursele regenerabile de energie, pentru a crea un cadru

legislativ naţional sustenabil pentru următorul deceniu în energie.

Regulamentul (UE) 2018/1999 privind Guvernanţa Uniunii Energetice a fost elaborat tot

în cadrul pachetului legislativ " Energie curată pentru toţi europenii, privind necesitatea unei

planificări strategice integrate energie și schimbări climatice până în anul 2030, la nivelul fiecărui Stat

Membru, pentru cele 5 dimensiuni principale: securitate energetică, decarbonare, eficiență

energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate. În acest sens,

autorităţile române au elaborat şi transmis Comisiei Europene, la sfârşitul anului 2018, Proiectul

Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030 (PNIESC), iar forma finală a

acestuia va fi definitivată în urma discuțiilor cu Comisia Europeană până la 31 decembrie 2019.

78

Tranziţia energetică va presupune schimbarea de la un sistem energetic european bazat pe

utilizarea combustibililor fosili la o alternativă cu emisii scăzute de carbon unde energia va fi produsă

prin surse regenerabile de energie. De asemenea, eficienţa energetică prezintă beneficii multiple şi

constituie un pilon central al economiei, fiind necesară maximizarea acestor beneficii prin cooperarea

regională, dar şi implementarea unor politici de înlocuire la nivel european a echipamentelor

ineficiente energetic cu unele performante.

În acest context, consumatorii de energie au un rol crucial în sprijinirea tranziţiei energetice,

privind soluțiile inovatoare destinate obținerii energiei din surse regenerabile și economiilor de

energie, prin participarea acestora la tranziția energetică, printr-o informare susţinută privind

oportunităţile de îmbunătăţire atât a calităţii vieţii şi mediului, cât şi creşterii economice sustenabile.

2. România înregistrează performanțe bune privind energia din resurse regenerabile și eficienţa

energetică, fiind deja depăşit obiectivul de 24% energia din resurse regenerabile pentru anul

2020, în condiţiile în care în anul 2017, conform Eurostat, procentul a fost de 24,5%.

Figura 33

Anexa C din cadrul Raportului de țară SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind

România al Comisiei Europene analizează indicatorii specifici Strategiei Europa 2020, iar indicatorii

energetici în perioada 2012 – 2017 sunt menţionaţi în tabelul de mai jos privind Creşterea verde.

79

Tabel 30

Sursa: Raportul de țară SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind România al Comisiei Europene

3. Conform celui de al 4-lea Raport al Comisiei Europene privind starea Uniunii Energetice care

include Evaluarea din 2018 a progreselor realizate de statele membre în direcția atingerii

obiectivelor naționale pentru 2020 în materie de eficiență energetică și a punerii în aplicare a

Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din

Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, în 2017, consumul de energie primară a crescut

în 20 de state membre față de anul precedent, inclusiv în România.

https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-224-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF

80

Figura 34. Schimbări relative ale consumului de energie primară, intensitatea energiei primare și PIB, 2014-

2017 (Sursă 9.4.2019 COM(2019) 224 final)

Sursa: Eurostat

Pentru a înțelege mai bine factorii din spatele creșterilor recente ale consumului de energie, Comisia

Europeană a elaborat un raport ce prezintă tendințele tendințelor recente privind consumul de energie. https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/report_of_the_work_of_task_force_mobilising_efforts_to_reach_eu_ee_targets_for_2020.pdf Analiza a arătat faptul că există mai multe cauze ale creşterilor consumurilor primare şi finale de

energie după 2014, cum ar fi : creşterea economică începând cu anul 2014, preţurile scăzute la petrol

şi iernile geroase din 2015 şi 2016, desi efectele sunt diferite în cadrul sectoarelor energetice.

Analiza posibililor factori care au influențat creșterea tendințelor consumului în anii de după 2014

indică existența unor diferențe între sectoare: creșterea principală a consumului de energie a fost

observată în clădiri (rezidențiale și servicii), în pofida unei ușoare tendințe descendente în 2017,

urmată de transport, în timp ce consumul de energie în industrie a crescut foarte puțin.

81

Tabel 31.

Prezentare generală indicatori (Sursă 9.4.2019 COM(2019) 224 final)

În ceea ce privește intensitatea energetică, aproape toate statele membre au reușit să-și

îmbunătățească performanțele industriei în perioada 2005-2017, iar România este una dintre ţările

care a înregistrat cele mai mari îmbunătățiri (peste 50%).

82

În ceea ce privește progresele înregistrate în temeiul articolului 7 EED (obligația privind economiile

de energie), România se află în rândul statelor membre care merg pe drumul cel bun sau au

obținut mai multe economii de energie decât cele necesare pentru perioada 2014-2016.

4. Managementul energetic pentru anul 2017 la consumatorii finali de energie cu un consum anual de

resurse energetice mai mare de 1.000 tep a fost asigurat de 441 de manageri energetici atestați de către

ANRE, 20 persoane fizice autorizate (PFA) şi 71 de societăți prestatoare de servicii energetice

autorizate de către ANRE.

La sfârşitul anului 2018, putem observa că numărul atestatelor a scăzut la 413 atestate manageri

energetici, din cauza nesolicitării prelungirii valabilității atestatelor.

Gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat este de 95,3%. Structura

acestui management energetic este următoarea:

- cu manageri energetici proprii, atestați de către ANRE – 384 consumatori (50%)

- cu PFA şi societăți de servicii energetice – 348 consumatori (45,3%)

- fără management energetic atestat – 36 consumatori (4,7%).

5. La sfârşitul anului 2018 situația atestatelor/autorizațiilor în domeniul eficienței energetice a fost

următoarea:

- 413 atestate manageri energetici

- 176 autorizații auditori energetici persoane fizice

- 60 autorizații auditori energetici persoane juridice din care 12 auditori energetici PFA

- 68 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate ( din care 19 PFA).

6. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a publicat, începând cu data de

07.11.2018, atât „Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețe utile cuprinse între 250 m2

și 500 m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală” şi „Inventarul clădirilor încălzite

și/sau răcite cu suprafețe utile de peste 500 m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală”,

la următorul link

http://mdrap.ro/constructii/metodologia-de-calcul-al-performantei-energetice-a-cladirilor, inventar

care cuprinde informațiile primite de la autorități.

Procesul de actualizare și completare a informațiilor conținute în cele două inventare

presupune colectarea de informații, în baza prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 121/2014 privind

eficiența energetică, de la un număr mare de autorităţi administraţiei publice centrale – ministere,

organe de specialitate aflate în subordinea Guvernului și a ministerelor, autorităţi administrative

autonome. Cele două inventare au fost actualizate la data de 31.01.2019.

7.ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, promovează dialogul

constructiv cu toţi factorii interesaţi în vederea îndeplinirii ţintelor naţionale privind creşterea

eficienţei energetice, iar în contextul aprobării H.G. nr. 203/2019 publicată în M.O. nr. 273 şi 273

bis/10.04.2019 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice -

PNAEE IV, sunt necesare măsuri susţinute de promovare şi finanţare a economiilor de energie din

partea instituțiilor implicate în implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu toate

modificările şi completările ulterioare.