Regulamentul de Organizare a Politiei Locale Aprobat Prin HG 1332 2010
Prin Sinoade Locale
3
prin sinoade locale, fie prin sinoade ecumenice. În perioada de până la sinodul IV ecumenic de la Calcedon se cunosc următoarele erezii: Montanism: mişcare cu caracter profetic si eshatologic, apărută in Frigia, Asia Mică centrală, către 156, sub conducerea lui Montanus, fost preot pagin frigian, convertit la creştinism, care susţinea că odată cu el începe în realitate epoca Paracletului (In 14, 15-17, 26), adică lucrarea Duhului Sfânt în Biserică. Această lucrare la care sunt asociate două proorociţe, Maximilla şi Priscila, constă în a redresa disciplina şi etica Bisericii, pregătind-o pentru primirea Noului Ierusalim care se va stabili pe pământ la Pepuzia în Frigia. În acest scop, orice creştin trebuia să exercite harismele sale, în special profeţia, şi să părăsească orice preocupare terestră, practicând ascetismul, abstinenţa, postul, mărturisirea păcatelor zilnic. Montanismul propune adepţilor săi martiriul ca semn al sfârşitului, cere separarea Bisericii de lume, încurajează profeţiile şi preoţia femeilor. Datorita nonconformismului şi disciplinei sale rigoriste, montanismul se organizează ca mişcare separată de Biserică, reuşind să câştige in 207 pe scriitorul african Tertulian (150-255). Acesta a scris o serie de lucrări montaniste în care critica serviciul militar, slujbele publice, morala conjugală şi disciplina penitenţială, practicate de Biserică din timpul sau. Mişcarea n-a fost acceptată de Biserică din cauza abuzului cu harisme şi a concepţiei sale, care punea la
-
Upload
nichole-williams -
Category
Documents
-
view
4 -
download
2
description
cfewdfcw
Transcript of Prin Sinoade Locale
prin sinoade locale, fie prin sinoade ecumenice. n perioada de pn la sinodul IV ecumenic de la Calcedon se cunosc urmtoarele erezii:Montanism: micare cu caracter profetic si eshatologic, aprut in Frigia, Asia Mic central, ctre 156, sub conducerea lui Montanus, fost preot pagin frigian, convertit la cretinism, care susinea c odat cu el ncepe n realitate epoca Paracletului (In 14, 15-17, 26), adic lucrarea Duhului Sfnt n Biseric. Aceast lucrare la care sunt asociate dou proorocie, Maximilla i Priscila, const n a redresa disciplina i etica Bisericii, pregtind-o pentru primirea Noului Ierusalim care se va stabili pe pmnt la Pepuzia n Frigia. n acest scop, orice cretin trebuia s exercite harismele sale, n special profeia, i s prseasc orice preocupare terestr, practicnd ascetismul, abstinena, postul, mrturisirea pcatelor zilnic. Montanismul propune adepilor si martiriul ca semn al sfritului, cere separarea Bisericii de lume, ncurajeaz profeiile i preoia femeilor. Datorita nonconformismului i disciplinei sale rigoriste, montanismul se organizeaz ca micare separat de Biseric, reuind s ctige in 207 pe scriitorul african Tertulian (150-255). Acesta a scris o serie de lucrri montaniste n care critica serviciul militar, slujbele publice, morala conjugal i disciplina penitenial, practicate de Biseric din timpul sau. Micarea n-a fost acceptat de Biseric din cauza abuzului cu harisme i a concepiei sale, care punea la ndoial justificarea prin har si iertarea pcatelor dupa botezare. Dupa anuI 500, micarea dispare.[footnoteRef:1] [1: Dimitrie Boroianu, ,, Istoria Bisericei Cretine, Ed. Minerva, Bucureti, 1893, p. 159]
Modalism: erezie trinitar care apare n Asia Mica i se dezvolt la Roma, unde este propagat de Praxeas, ctre 190, de Noetus si apoi de Sabelie (catre 200), de unde si numele de "sabelianism". Potrivilt acestei concepii, Dumnezeu S-a revelat succesiv n trei forme sau modaliti diferite: forma Tatalui, Care a creat lumea i a dat legea; forma Fiului, Care a salvat lumea; forma Duhului. n acest fel, persoanele divine nu sunt distincte n mod real, ntre Tatl i Fiul neexistnd nici o deosebire. Pentru Fotie, modalismul lui Sabelie, care afirma c Tatl, Fiul i Duhul nu formeaz dect o singur persoan, deschide ua iudaismului[footnoteRef:2]. [2: Daniel Vlean, ,,Erezii, controverse i schisme n cretinismul secolelor I-XI, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009, p.67]
Adopianism: erezie apruta la Roma, datorit lui Theodotus (ctre 195), dup care Iisus, Care S-a nscut miraculos dintr-o fecioar, a primit, la botezul Su n Iordan, Duhul Sfnt, adic este Hristos. El a fost rstignit, a nviat i a mntuit lumea prin ascultarea Sa. Pentru desvrita Lui ascultare, Dumnezeu L-a adoptat ca Fiul Su. n acelai sens, Paul de Samosata (260-272), episcop de Antiohia, susine c Logosul care a locuit n Moise i profei a slluit n omul Iisus, pe care Dumnezeu l-a adoptat dup rstignire i nviere i i-a dat un fel de dumnezeire. Iisus Se afla intr-o relaie de iubire cu Dumnezeu, iar ntre Duhul Sfnt i Iisus exista numai o unitate de voin, o unitate moral, nu o unitate de substan.[footnoteRef:3] [3: Ibidem]
Donatism: micare schismatic ivit n Biserica african, n jurul dlisputei despre validitatea Tainelor i vrednicia moral a savritorului.n 311, Caecilian este hirotonit episcop de Cartagina, cu participarea lui Felix de Aptunga, compromis n timpul persecuiilor; de aceea, un grup declara invalid alegerea acestuia, pe considerentul c Tainele administrate de un episcop sau preot nevrednic, ori de unul care a fost hirotonit n mod nevrednic, nu sunt valide. Numai Tainele svrite de preoii cu caracter moral sfnt sunt efective. Schisma se produce n momentul n care partea oponent e condus de Donatus, urmaul lui Marjorinus, contra-episcopul lui Caecilian. Ambele pri apeleaz la mparatul Constantin. Acesta, nu numai c reunete doua sinoade la Roma i Arles, n 313, care declara valida alegerea lui Caecilian, dar intervine direct n defavoarea donatitilor. Donatus nsui a fost nlaturat dupa ce donatistii au fost declarai eretici iar bisericile lor au fost nchise de Constantin.[footnoteRef:4] [4: Radu Voinescu, ,,Erezii pioase, Ed. Emia, Deva, 2005, p.91]
