primvara araba

7/27/2019 primvara araba

http://slidepdf.com/reader/full/primvara-araba 1/10

Primăvara Arabă sunt o serie de proteste ce au loc în mai multe țări din OrientulMijlociu și Africa de Nord începând cu sfâr șitul anului 2010. n principal! acestea au locîn țări arabe unde domnește un re"im totalitar. Manifestări de stradă de o amploaredeosebită s#au desfășurat în $"ipt! Al"eria! %emen! &ibia! 'ordania! (a)rain! Maroc!*u+eit si 'ran! având loc evenimente de mai mică amploare în ,a)ara Occidentală!

,udan! -jibouti! isiordania! &iban! ,iria! 'ra/! ,ene"al! Arabia ,audită și Oman. nacelași timp s#au desfășurat proteste de diferite mărimi și în țări din afara onei! cum arfi,omalia! Albania! ,erbia! Mauritania și abon.

Punctul de pornire al protestelor este lar" recunoscut ca fiind sinuciderea prinauto#incendiere a lui Mo)amed (ouaii în unisia pe data de 13 decembrie 2010. Acestact a declanșat proteste pe scară lar"ă împotriva re"imului! ce ulterior au fost repetate înmai multe țări din onă. n $"ipt! %emen și unisia! protestele au devenit adevăraterevoluții care au dus la înlăturarea președinților tunisian 45ine $l Abidine (en Ali6 șie"iptean 47osni Mubara/6! în timp ce în 'ordania și isiordania "uvernele au fostdiolvate de către re"ele Abdulla)! respectiv președintele Ma)mud Abbas. $8istențamijloacelor de comunicație modernă precum 9aceboo/ sau +itter au înlesnit

or"aniarea revoltei! fapt pentru care "uvernele din mai multe țări afectate de proteste au blocat accesul la ele sau c)iar la între"ul 'nternet. Accesul mass#media internaționale înmai multe țări a fost sever restricționat! iar reporterii mai multor posturi internaționale4NN! Al :aeera etc.6 aflați pe teren au fost amenințați! reținuți de către poliție sauc)iar bătuți. auele protestelor ar putea lua firma ; <e"im totalitar orupție <ata mare a șomajului 'nflație reșterea decalajului dintre săraci și bo"ați

<evolu=ii! revolte! de>teptări sau treiri din letar"ie! oricum ar fi numite! ridicările populare din lumea arabă din 2011 au sau pot avea efecte revolu=ionare într#un momentde răspântie istorică. oate au produs frământări sociale! ca cel mai mic numitor comun.

<evoltele au condus la sc)imbări de re"im 4unisia! $"ipt! &ibia6! altele aucondus la reforme 4Maroc! 'ordania >i! în măsuri diferite! =ările din olf6! unele laconfruntări prelun"ite >i situa=ii incerte 4,iria! %emen6 >i altele men=in prin control >i)idrocarburi un statu ?uo fra"il 4,udan! Al"eria6. -in perspectiva efectelor produse dupăun an de contestări >i transformări! acestea sunt cele patru tipuri majore de situa=ii în carese "ăsesc =ările din onă.

Acestora le corespund trei tipuri de reac=ii ale autorită=ilor în fa=a contestărilor populare; represiune! reforme! ter"iversare. Acolo unde a e8istat represiune >i op=iunea

confrunta=ională! sfâr>itul a fost până la urmă sc)imbarea de re"im. (en Ali a fu"it!Mubara/ este judecat! addafi a fost omorât de revolu=ionari. &ec=iile istoriei se înva=ă"reu. ,ale) în %emen >i Al#Assad în ,iria! după @@ de ani de putere >i! respectiv! 1 deani dinastici! se ascund în spatele pericolului destabiliării! în timp ce protestele continuă>i oamenii mor în stradă! mai curând decât să asculte revendicările acestora >i săreformee )otărât sistemul.

1



Analiele )olistice ale momentului de cotitură istorică din 2011 nu au cum să nuia în seamă particularită=ile fiecărei =ări. ultura politică! istoria postcolonială! "radul deseculariare >i de func=ionare a institu=iilor statului sunt! printre altele! diferite în &iban >i,udan! în (a)rain >i Al"eria. 'ra/ul a demarat reforme democratice în alt conte8t! în200@. &ibanul î>i păstreaă >i el particularită=ile sale! la fel >i teritoriile palestiniene.

Ieşitul în stradă, ieşitul la urne

ransformările în curs din Africa de Nord >i Orientul Mijlociu cunoscute subnumele "eneric de BPrimăvara arabăC încorporeaă inerent un "rad de necunoscut.Primăverii promi=ătoare îi vor urma alte anotimpuri politice în calendarul lumii arabe;vara cople>itoare >i ani)ilantă! toamna maturită=ii sau iarna amor=elilor >i în")e=ului. a în orice revolu=ie! fundamentele sociale sunt druncinate prin erup=ia maselornemul=umite în spa=iul public. n politică! teama de mase este o apre)ensiune împărtă>itănu numai de conservatori. &a sfâr>itul secolului al DE'''#lea! cu toate că sus=inea dreptulde vot e8tins >i asupra femeilor! $mmanuel ,iFGes nu se sfia să vadă poporul ca inapt să

reide în spa=iul politic! mâinile sale prea "roase >i nerăbdătoare nefiind considerate potrivite pentru delicate=ea mecanismului politic; B-a=i o jucărie unui copil! o va spar"e pentru a o în=ele"e. urioitatea i"norantă drobe>te totul. Am văut în saloane oamenide la =ară care î>i plimbau de"etele pe fi"urile din tablouri până la a lua culoarea de peele. Or! mecanismul social este în acela>i fel jucărie pentru mul=imea ve>nic copilC. Arta"uvernării era! pentru fondatorii democra=iei americane! stăpânirea! ec)ilibrarea >icanaliarea pasiunilor! ambi=iilor >i intereselor mul=imii de către "uvernan=i. Altminteri! pornirile "uverna=ilor sunt inevitabil diverse >i conflictuale! dacă sunt lăsate în staredeor"aniată! comportând riscul întoarcerii la starea de natură. Astfel! este nevoie deretra"erea poporului din spa=iul public după invaia refondatoare revolu=ionară >idesemnarea unor repreentan=i. Poporul este bun pentru revolu=ii! dar după aceasta i se

cere să î>i acorde încrederea unor repreentan=i. ine vor fi ace>tiaH <evenirea la un ec)ilibru social postrevolu=ionar presupune de re"ulă un orionttemporal amplu. $ner"iile descătu>ate de răbufnirea maselor populare nu pot fi u>orrea>eate în ni>ele sociale unde î>i au rolul lor de ferment. 'deal! acestea sunt convertiteîn efervescen=ă politică >i! mai târiu! în politici publice eficiente. 'ar pentru aceasta estenevoie de repreentarea politică! de medierea unui corp de ale>i care pretind că >tiu >i potsă îndeplinească aspira=iile celor care au ie>it în stradă. Problema este că în acest procesde transla=ie apar adesea convulsii sociale. $"iptul! =ara c)eie pentru re"iune! unde trăiesc peste I0 dintre cele @00 de milioane de locuitori din re"iune! este paradi"matic. Mii dedemonstran=i manifestă încă în Pia=a a)rir confruntându#se cu for=ele de ordine! iarsitua=ia socială pare a se deteriora pe fondul reducerii activită=ii economice.

&upta pentru acapararea repreentării de=inătorilor suveranită=ii care tocmai >i#auredovedit în stradă locul de sursă a puterii este esen=ial în perioada următoare. ardinal în&ibia este dacă diferitele fac=iuni tribale! economice! "eo"rafice vor în=ele"e că puterea poate fi împăr=ită! păstrând unitatea =ării! fie >i pentru a evita entropia >i a se îndepărta detrecutul autoritar. n lipsa unui acord de împăr=ire a resurselor >i puterii! elitele vorîncerca să î>i demonstree le"itimitatea >i for=a în stradă! manu militari. 'ar armele >ioamenii cu deprinderi de a le folosi nu lipsesc în &ibia! după opt luni de răboi civil. $stelec=ia pe care 'ra/ul o înva=ă dureros încă.

2



raiectoria spre alte anotimpuri politice include or"aniarea de ale"eri! formareaunei adunări constituante! referendum pentru adoptarea &e"ii fundamentale! noi ale"eri!formarea unor "uverne de coali=ie. Problema în lumea arabă acum! ca >i în $uropa de $stdupă 1JIJ! este că procesul politic se desfă>oară în paralel cu cel economic! iar necesara

lar"ă repreentare >i participare politică tinde să aibă loc în detrimentul eficien=ei actuluide "uvernare! cu repercusiuni sociale directe. ,unt două bătălii de dat simultan;refondarea >i rele"itimarea institu=iilor statului >i reformele economice. &iderii arabitrebuie să reiste tenta=iei de a nu se epuia e8clusiv în prima luptă! confruntarea politică.'ar comunitatea interna=ională trebuie să acorde asisten=ă >i sprijin! pentru reconstruc=iaeconomică. -esi"ur! în mod diferit &ibiei! care are resurse! dar structuri statale slabe! >i$"iptului! care are demo"rafia cea mai mare! dar o birocra=ie func=ională. n acela>i timp!trebuie încurajat rolul esen=ial jucat în &ibia >i ,iria de or"ania=iile re"ionale! în special&i"a ,tatelor Arabe >i onsiliul de ooperare a olfului >i cone8iunea ac=iunilor lor cucea a ONK.

Iarna arabă: contrarevoluţia

'vorâte din neîmpliniri economice! injusti=ii sociale! putere aservită de clicicorupte >i distante! dorin=ă de participare politică refuată de re"imuri osificate >istratificate sedimentar pe >isturile privile"iilor! noile re"imuri vor fi opusul acestoraH<evolu=ia 9ranceă! în ciuda aspira=iilor nobile! a "enerat <e"imul erorii >i a adus'mperiul >i bonapartismul. Nu acela>i lucru s#a petrecut însă cu revolu=ia americană saureformele "raduale din An"lia! din aceea>i epocă. onservatorismul este reac=ia "eneraldovedită istoric a reformei. ontrarevolu=ia este reac=ia fa=ă de abuurile revolu=iei.

-in pletora de predic=ii! pe a8a proiec=iilor! avem scenariul pesimist care! înforma sa e8tremă! indică amenin=ător spre un denodământ de iarnă arabă! după ce

Primăvara arabă ar fi deturnată de islami>tii radicali; o formă de volte#face de la traseuldemocratic >i întoarcere la acela>i punct autoritar! dar cu c)ip teolo"ic! după un periplu)aotic postrevolu=ionar. ,cenariul optimist accentueaă >ansa istorică ca! printr#un procesendo"en! =ările din re"iune 4sau măcar o parte! în varianta temperată6 să dovedească căislamismul nu este incompatibil cu democra=ia >i lumea arabă poate inte"ra diversitatea >irespectul libertă=ilor. ntre acest plus >i minus infinit oscileaă predic=iile. riteriile suntvolatile. radul de aleatoriu >i impredictibil =ine de o dinamică internă fluidă! dar >i defactori e8o"eni! fiecare concurând pentru influen=area în propriul avantaj.

<iscul major >i totodată ceea ce va da temperatura noului anotimp arab este"estionarea a>teptărilor >i evitarea stării de deiluie. Nu trebuie uitat că! în fond!mi>cările populare de protest care au cuprins! în 2011! la intensită=i diferite! =ările arabesunt revolte ale denădejdii. ,unt reultante >i ale neîmplinirii promisiunilor "eneroasedin anii L0 sau L0! când mi>cările na=ionaliste >i panarabiste promiteau transcendereanedreptă=ilor >i neajunsurilor din epoca colonială. Noile "enera=ii # >i 0 din popula=iare"iunii are sub 20 de ani # nu se re"ăseau în 2011 nici în retorica! nici în realită=ile createde vec)ile elite. estul disperat al tânărului Mo)amed (ouaii care! acum un an! >i#a datfoc în semn de protest nu este doar momentul care a declan>at Primăvara arabă! dar este>i simbolic pentru indi"narea populară în fa=a injusti=iei >i abuurilor >i pentru aspira=iaspre demnitate! prosperitate >i drepturi politice efective.

@



,entimentul deiluiei e8primat prin percep=ia cvasi"enerală de insatisfac=ie fa=ă de"radul de atin"ere! după o perioadă! a idealurilor Primăverii arabe este periculos prinriscul recuperării frustrărilor de către for=e radicale populiste! cu apo"eul fulminant înforma e8tremă a instaurării unor re"imuri teocratice. u alte cuvinte! este vorba de

realiarea resurselor revolu=ionare ale denădejdii >i contrarevolu=ionare ale deiluiei.

'nterac=iuni; coabitări >i coliiuni

a >i în $stul european acum 22 de ani! vor e8ista profitori ai revolu=iei! ideali>titransforma=i sau mar"inalia=i de prea#plinul pra"matismului dominant! tineri deamă"i=i!fo>ti nomen/laturi>ti deveni=i noi lideri. eea ce pare să contee la scala mare >i probabilcinică a istoriei este felul în care ace>tia vor interac=iona. 'slami>tii modera=i saufundamentali>ti! liberalii reveni=i din diaspora! partide socialiste! fostele for=e de opoi=ieseculare >i reformiste! dar >i fostele elite politice >i economice ale re"imurilor sultanice

din unisia! $"ipt >i &ibia vor încerca cu to=ii să se conectee la sursa de le"itimitate populară. -acă du)ul din lampa lui Aladin ar putea îndeplini acum o dorin=ă între"ii lumiarabe! "ăsirea unui modus vivendi politic între acestea ar fi poate cea mai importantă.

Oamenii de rând au o anumită în=elepciune. Nu se avântă în revolu=ii decât atunci cândmotive serioase o cer. 'ar învă=ămintele de sor"inte mar8istă s#au dovedit încă o dată"oale; pentru a pune în mi>care transformările din lumea arabă nu a fost nevoie neapăratde lideri carismatici! de un pro"ram politic >i de partide politice care să conducă masele >isă înfăptuiască sc)imbări de re"im. -ar dacă! în amontele revolu=iilor! nu e nevoieneapărat de structurare >i media socială >i conven=ională oferă posibilită=i de conectare!informare >i or"aniare! în aval! după dearticulare! când se pune problema "uvernării >i

construc=iei! apare nevoia imperioasă de lideri! partide >i platforme politice. Mi>cările populare din unisia! $"ipt! &ibia >i ,iria au fost în momentele de debut amorfe în privin=a liderilor! pro"ramelor >i for=elor politice. n cronolo"ia evenimentelor! acesteadin urmă au apărut ulterior revoltelor. -ar lupta pentru le"itimitate >i asumarearepreentării populare a fost urmarea firească. Politicul nu poate rămâne inert mult timp;se adapteaă >i răspunde sc)imbărilor din societate c)iar când! foarte rar! nu le provoacă.

Noua ordine nu îi succede imediat celei vec)i. -e re"ulă! interre"num#ul este ceea ce putem numi starea de nea>eare. eea ce urmeaă revolu=iilor este o perioadă de căutare!de instabilitate >i incertitudine! de reconstruc=ie dificilă! în"reunată de lupta pentru putere.,ă ne aducem aminte de convulsiile sociale >i contuiile politice de la începutul anilorLJ0 în <omânia; demonstra=ii! mineriade! fenomenul Pia=a Kniversită=ii! fra"mentarea >iatomiarea politică! "reve.

onservatorii îi privesc! de re"ulă! pe revolu=ionari ca pe ni>te Mefisto lQinverse; dacăMefisto! în opera lui oet)e! poate fi văut ca un instrument al unei for=e care vrea săfacă totdeauna răul! dar sfâr>e>te prin a face binele! revolu=ionarii vor! dimpotrivă! săînfăptuiască binele! dar sfâr>esc inevitabil prin a face răul. Mare parte a popula=iei dinunisia >i $"ipt pare preocupată de lipsa si"uran=ei de pe străi! de efectele nefaste



economice >i sociale ale sc)imbării de re"im. 'ntransi"en=a revolu=ionarilor e"ipteni dinPia=a a)rir care acuă fostele structuri de conducere că le#au confiscat revolu=ia! alăturide toată mitolo"ia! vonistica >i incidentele lar" mediatiate induc în rândul popula=iei! înspecial rurale >i vârstnice! în ciuda caracterului just >i nobil al revendicărilor! efectulnedorit al sentimentului nesi"uran=ei >i! astfel! cataliatorul nevoii refu"iului în si"uran=a

unor marcatori de identită=i puternice! care promit stabilitate >i ordine.

Oamenii cu uniforme >i oamenii cu bărbi

-e această contrareac=ie beneficiaă la urne islami>tii! persecuta=i de fostelere"imuri! netestate politic! dar cu credibilitatea ne>tirbită. ontrastant! =ările unde a avutloc sc)imbare de re"im aveau rela=ii bune cu Occidentul 4protejându#l! aparent! de risculislamismului6 >i erau toate a>eate pe fundamente politice laice. Nu din desc)iderereli"ioasă >i modernitate! ci pentru că nu suportau centre alternative de formare >i

or"aniare a credin=ei; oamenii trebuiau să creadă în (en Ali! Mubara/ >i addafi. o=itrei erau fo>ti militari. n ,iria! între momentul independen=ei 41J6 >i venirea la putere alui 7afe Al#Assad 41J306! a e8istat în medie o lovitură militară de stat la fiecare @ ani.-acă mi>cările arabe entuiaste din anii L0 >i L0 au fost confiscate de oamenii înuniforme militare! cele din 2011 ar putea fi deturnate de liderii cu bărbi mari. n 1J3J!*)omeini s#a a>eat în fruntea mi>cărilor contestatare la adresa Ra)ului! reu>ind orevolu=ie islamică după revolu=ie. A captat cu sens reli"ios revolu=ia împotriva unui re"imsecular >i apropiat Occidentului! dar profund nepopular.

Ale"erile recente din unisia >i Maroc au fost câ>ti"ate de islami>ti. n $"ipt totace>tia vor câ>ti"a ale"erile! tot a>a cum probabil în &ibia islamul va juca un rol politicimportant. are trebuie să fie atitudinea fa=ă de ace>tiaH 'olare sau contacteH Participarea

la "uvernare a forma=iunilor islamiste care acceptă principiile libertă=ilor fundamentale! pluralismului >i toleran=ei poate fi o solu=ie pentru domesticirea formelor politice aleislamului în contact direct cu actul "uvernării. Mai ales dacă ar "uverna în coali=ie cufor=e seculare! liberale! a>a cum va fi caul în unisia >i Maroc. Aceasta le#ar răpiislami>tilor aura de infailibilitate în domeniul social! căci vor putea să î>i dovedească pentru prima dată eficien=a "estionării în circumstan=e dificile a unor portofolii c)eie;sănătate! economie! a"ricultură! finan=e etc.

<esponsabilitatea partajată a "estionării treburilor publice sub lupa a>teptărilor populare mari poate fi remediul împotriva e8tremismului. $8terioritatea fa=ă de putere afost atuul islami>tilor. Accesul la putere în formule "uvernamentale de coali=ie poatemodera radicalismul reli"ios în jocul pluralismului! transparen=ei >i e8punerii e8aminăriiconstante din partea media >i a opiniei publice. Problema este dacă for=ele islamiste vorsă accepte că nu doar islamul este sursă de drept >i să nu încerce să preia monopolul puterii sau să justifice lovituri de stat ale armatei. -eja islami>tii radicali au primitavertismente clare; în 1JJ1! comunitatea interna=ională nu a reac=ionat când islami>tii aufost înlătura=i! de>i erau la un tur de scrutin de ob=inerea puterii. 7amasul a ie>itînvin"ător în ale"erile din 200! dar nu a fost acceptat drept partener de dialo"! în lipsatrăsăturilor necesare pentru respectabilitate politică.



e trebuie să primee este nevoia de dialo" >i judecată după fapte. -upă ale"eridesfă>urate liber >i transparent! primul test va fi! în unisia >i $"ipt! forma pe care o valua onstitu=ia >i modul în care aceasta va re"la raporturile între cetă=eni! între institu=ii >iîntre cetă=eni >i autorită=i. -acă fundamentali>tii islamici î>i vor pune amprenta puternicăasupra onstitu=iei # cu impact asupra respectării libertă=ilor >i drepturilor fundamentale!

asupra tratamentului minorită=ilor #! fără a consulta >i ne"ocia în mod real prevederilesale cu alte forma=iuni! acesta ar putea fi un in)ibitor firesc al continuării sprijinuluiinterna=ional. omunitatea interna=ională ar trebui să sprijine nu numai for=ele liberale! ci>i islamismul moderat în confruntarea sa cu formele e8treme de islamism pentru acela>ireervor majoritar al electoratului desc)is solu=iei propuse de forma=iunile cu afilia=iunireli"ioase. Aten=ia acordată confruntării de#a lun"ul clivajului partide liberale! laice # partide islamiste este dispropor=ionată >i tinde re"retabil să masc)ee o realitateincontestabilă în lumea arabă; anta"onismul politic major are loc pe falia partide islamistemoderate S partide islamiste fundamentaliste. $"iptul o dovede>te cu prisosin=ă; dupăPartidul &ibertă=ii >i :usti=iei al 9ră=iei Musulmane! al doilea partid până acum în cursaelectorală este tot islamist! partidul salafist Al Nour! cu o interpretare strictă! radicală a

le"ii islamice. Ambele au reunit peste 0 din sufra"ii.

Influenţarea schimbării de statu quo

O altă dominantă a realită=ilor în conte8tul actual este că în noua paradi"măre"ională în curs de redefinire to=i actorii din onă >i interna=ionali încearcă să ocupe o poi=ie >i mai avantajoasă! încearcă să influen=ee "eopolitic evolu=iile într#un sensfavorabil lor.

$ste important pentru ec)ilibrul "eopolitic dacă $"iptul î>i va păstra obli"a=iile

fa=ă de 'srael >i dacă î>i va men=ine distan=a fa=ă de +a))abismul saudit sau fa=ă deteocra=ia iraniană! dacă "uvernul interimar din &ibia va reu>i să consensualieesocietatea! să dearmee >i inte"ree mili=iile >i să reia flu8ul de petrol spre K$! dacă,iria va ie>i din ecua=ia iraniană >i se va re"ăsi concordia între diversele comunită=i! dupămai bine de 10 luni de conflict armat >i peste .000 de mor=i! dacă reformele din Maroc >i'ordania vor inspira alte =ări din re"iune! dacă Arabia ,audită nu va opta doar pentrucontrabalansarea diplomatică a 'ranului în olf >i &evant! dar >i pentru transformăriinterne "raduale! cum vor percepe sc)imbările >i reac=iona 7amas >i 7ebolla)! dacă vore8ista pro"rese în procesul de pace israeliano#arab! dacă 'ranul î>i va spori influen=a în'ra/ >i olf sau va resim=i! sub impactul noului set de sanc=iuni interna=ionale! efecteleunei reînnoite revolte după 200J! în preajma noului set de ale"eri parlamentare dinmartie! dacă %emenul nu va deveni un stat e>uat! oferind o punte peste ape ,omaliei!dacă urcia va deveni! pe lân"ă un punct nodal ener"etic! >i o putere re"ională pivotalăinconturnabilă în Orientul Mijlociu. Ri să nu pierdem din vedere că! statistic! mai multe dintre =ările care demareaăreforme democratice în conte8te postautoritare sfâr>esc mai de"rabă prin reculuri decât prin succese. Acesta ar trebui să fie un stimulent pentru acordarea unui sprijininterna=ional amplu transformărilor din re"iune. -ar promovarea democra=iei nu se poatesubstitui actorilor în>i>i; for=ele politice >i poporul din =ările a



Primavara Araba castiga Premiul Saharov 2011 entru libertatea de gandire

Premiul ,a)arov pentru libertatea de "andire decernat de Parlamentul $uropean in 2011este casti"at de cinci repreentanti ai lumii arabe! in semn de recunoastere si sustinere aluptei lor pentru libertate si drepturile omului. &aureatii din acest an sunt AsmaaMa)fou 4$"ipt6! A)med al#5ubair A)med al#,anusi 4&ibia6! <aan 5aitoune) 4,iria6!Ali 9arat 4,iria6 si! postum! lui Mo)amed (ouaii 4unisia6. TPrimavara ArabaT a fostnominaliata de patru "rupuri politice ale Parlamentului $uropean; PP$! ,U-! A&-$ sirupul Eerilor! se arata intr#un comunicat remis 5iare.com.

TAcesti oameni au contribuit la sc)imbari istorice in lumea araba! iar acestPremiu reafirma solidaritatea Parlamentului $uropean si sprijinul ferm pentru lupta lordedicata libertatii! democratiei si inc)eierii re"imurilor dictatorialeT! a subliniat indiscursul sau presedintele (ue/! e8plicand astfel deciia luata in cadrul onferinteiPresedintilor 4Presedintele Parlamentului si liderii "rupurilor politice6.

Presedintele a mai adau"at ca premierea lor repreinta Tun simbol pentru toti ceicare se lupta pentru demnitate! democratie si drepturi fundamentale in lumea araba si peste tot in lume.T Premiul ,a)arov pentru libertatea de "andire! denumit in onoareafiicianului sovietic si diidentului politic Andrei ,a)arov! a fost decernat de Parlamentul$uropean in fiecare an! incepand cu anul 1JII unor personalitati sau or"aniatii care au

avut o contributie importanta la lupta pentru drepturile omului si democratie. asti"atorii primesc un premiu in valoare de 0.000 $uro. 'n acest an! in finala au mai intrat activistulcivil si jurnalistul din (elarus -mitrG (andaren/a si or"aniatia omunitateaolumbiana pentru Pace ,an :ose de Apartado. Premiul va fi decernat casti"atorilor decatre Presedintele :erG (ue/ in cadrul sesiunii Parlamentului de la ,trasbour"! la 1decembrie 2011.

ine sunt laureatii

Asmaa Ma)fou s#a alaturat Miscarii ineretului $"iptean la aprilie 200I!ajutand la or"aniarea de proteste care cereau respectarea drepturilor omului.

7artuirea la care au fost supusi jurnalistii si militantii pentru democratie de catrere"imul Mubara/! cat si e8emplul tunisian! au determinat#o pe Asmaa Ma)fousa or"aniee proteste care sa ceara respectarea drepturilor fundamentale.

Eideoclipurile ei de pe %outube! mesajele de pe 9aceboo/ si +itter au contribuit lamotivarea e"iptenilor sa#si ceara drepturile in Piata a)rir. -upa ce a fost retinuta deonsiliul ,uprem al 9ortelor Armate! a fost eliberata pe cautiune datorita presiunii venitedin partea militantilor pentru democratie.

3



A)med al#5ubair A)med al#,anusi A)med al#,anusi! cunoscut ca cel mai lon"eviv Tprionier de constiintaT! a petrecut @1 de ani in inc)isorile libiene ca urmare a unei incercari de a rasturna re"imulcolonelului addafi. Membru al onsiliului National de ranitie! el depune eforturi

acum pentru libertate si instituirea valorilor democratice in &ibia post#addafi.

<aan 5aitoune) <aan 5aitoune)! aparatoare a drepturilor omului! a creat blo"ul T'nformatii privind-repturilor Omului in ,iriaT 4,7<'&6 care preinta atrocitatile actuale din ,iria. $a adevaluit public crimele si abuurile contra drepturilor omului comise de armata si politiasiriana. Postarile ei au devenit o sursa importanta de informatie pentru mediainternationala. $a se ascunde acum de autoritati care o acua ca e a"ent strain! arestandu#i sotul si fratele.

Ali 9arat

Ali 9arat! scriitor de satira politica! este un cunoscut critic al re"imului sirian si alre"imului presedintelui (as)ar al#Assad. aricaturile lui care ridiculiau conducerea lui(as)ar al#Assad au ajutat la declansarea revoltelor in ,iria. aricaturile lui Ali 9arat audevenit mai clare dupa declansarea revoltelor in martie 2011. 'n au"ust 2011! fortele desecuritate siriene l#au batut! rupandu#i ambele maini ca TavertismentT si i#au confiscatdesenele.

Mo)amed (ouaii

Mo)amed (ouaii! vanator intr#o piata tunisiana! si#a dat foc in semn de protest fatade umilintele continue si necaurile provocate de catre autoritatile tunisiene. ,impatia

publica si furia inspirata de acest "est a dus la inlaturarea presedintelui tunisian 5ine $lAbidine (en Ali. 9aptul ca Mo)amed (ouaii si#a dat foc in semn de protest adeclansat! de asemenea! un val de simpatie fata de el! revolte si sc)imbari fundamentalein alte tari arabe! in $"ipt si &ibia! in cadrul a ceea ce s#a numit TPrimavara ArabaT.Primavara Araba ii TimblanesteT pe islamisti .

!inii desre rimavara araba

'esind in fata societatii! dupa rasturnarea re"imurilor autoritare din lumea araba!miscarile islamice se lupta acum pentru a "asi raspunsul la intrebarea cum sa aplice

preceptele lor la societatile care cer democratie. Multe astfel de miscari! precum Partidulislamist $nna)da din unisia! propovaduiesc o linie moderata! intr#un efort de a evitaindepartarea acelor parti ale societatii care se tem de partidele cu radacini musulmane!scrie 7urriGet. TNu suntem rupti de mediul nostru... oate valorile democratiei simodernitatii sunt respectate de $nna)da. ,untem un partid care poate "asi un ec)ilibtruintre modernitate si islamT! a spus de curand liderul partidului! <ac)id )annouc)i.

I



Puterile occidentale si "uvernele din alte state arabe urmaresc indeaproapeale"erile din unisia! in"rijorate ca islamistii democratic alesi ar putea instaura le"eaislamica si le#ar intoarce spatele aliatilor din vest. omentariile moderate ale lui)annouc)i au venit in aceeasi i in care fostul lider al ramurii siriene a 9ratieiMusulmane a anuntat ca doreste o ,irie TdemocrataT! nu un stat islamic! care sa

inlocuiasca re"imul presedintelui (as)ar al#Assad.T,ustinem instituirea unui stat modern!civil! democraticT! a spus Ali al#(aGanouni. 'nainte de Primavara Araba! liderii unisiei!$"iptului si &ibiei! spre e8emplu! s#au poitionat drept "aranti ai faptului ca tara lor nu vaincapea pe mainile islamistilor! obtinand astfel sustinerea occidentului! preocupat sa eviteaparitia unui nou 'ran. Puterile din vest au sustinut insa miscarile pro#democratice dinOrientul Mijlociu si Africa de Nord! salutand aparitia unei noi lumi arabe. $8ista! in preent! tot mai multe indicii ca unii vestici sunt dispusi sa colaboree cu islamistii.

Multi din re"iune arata inspre urcia! ca model pentru partidele islamiste. &unatrecuta! premierul <ecep aGGip $rdo"an! al carui partid islamist este vaut de multi cadesc)iator de drumuri! a intreprins un turneu in trei state ale primaverii Arabe.

$rdo"an a vorbit aici despre conceptul Tneo#laicT! subliniind ca indiviii pot fi

reli"iosi! insa statele trebuie sa ramana laice. -esi acest concept nu a picat c)iar bineunor membri vec)i ai 9ratiei Musulmane din $"ipt! a fost bine primit de o noua "eneratiede musulmani credinciosi! dornici sa faca o politica baata pe reli"ie! in cadrul unui statdemocratic! tolerant si laic.

<evoltele arabe din 2010#2011 au fost comparate cu trei momente emblematiceale istoriei $uropei moderne; 1II! 1JI si 1JIJ. Problema cu analiele comparativeeste ca sunt tentante dar! deseori! "resite. -inamica lumii arabe de astai nu preinta!simultan! caracteristici care sa justifice ec)ivalente teoretice cu vreunul dintre cele treirepere ale istoriei europene. $venimentele similare nu sunt! in mod necesar! siec)ivalente in lo"ica istoriei! iar desincroniarea revoltelor arabe de cele europenerepreinta! mai mult pentru europeni decat pentru arabi! o vulnerabilitate in plus! intr#o

perioada oricum dificila. <evolutiile europene din 1II au viat monar)ii conservatoare!unele deja influentate de ideile liberale si democratice! dar evident aflate in continuitate politica si institutionala cu re"imurile traditionale ale $uropei pre#moderne.

'n 2011! dimpotriva! in lumea araba tarile relativ stabile sunt e8act cele care aureusit sa#si pastree re"imuri politice traditionale! evident in sensul traditiei coranice aciviliatiei careia ii apartin 4Marocul! Arabia ,audita! $miratele Arabe Knite! Vatarul!'ordania6. 'n sc)imb! convulsii "rave de sistem afecteaa asa#isele TrepubliciT arabe alecaror ori"ini politice se datoreaa foarte mult Timportului doctrinarT de nationalism sisocialism din $uropa! in anii 1J0! 1J0 si 1J30. <evolutiile europene din 1II s#aufacut! in esenta! impotriva traditiei reale a $uropei! care! la acea vreme! avea deja 1.00de ani. <evoltele arabe din 2011 se fac insa preponderent impotriva unei false traditiiTrepublicaneT! importate din $uropa cu apro8imativ 0#0 de ani in urma. $venimenteledin 1JI ofera! intr#adevar! tentatii aproape ireitibile pentru comparatii cu revoltelearabe din 2011. Atunci! ca si acum! tinerii educati apartinand clasei de mijloc urbane aufost Tvarful de lanceT al protestelor anti#sistem si portavocea revendicarilor radicale.

,imilitudinile "rupurilor sociale si formelor concrete de manifestare au sedusanalisti si comentatori! dar si o parte a audientei occidentale! nostal"ica dupa Tfaptele devitejieT din 1JI.

J



-incolo de acestea! e8ista insa o diferenta uriasa; tinerii arabi de astai! in cele mai multedintre cauri! s#au revoltat impotriva unor re"imuri despotice! opresive! nele"itimateelectoral si refractare la reforme. <evolta tinerilor arabi de astai este incolora politic siactioneaa! in majoritatea caurilor! impotriva unor re"imuri dictatoriale! ile"itime si brutale! deci cu asumarea unor riscuri considerabile sau c)iar majore. <evolta tinerilor

occidentali din 1JI a fost puternic TcolorataT politic 4in rosu6 si a actionat! in toatecaurile! impotriva unor re"imuri democratice! le"itimate la urne! si cu asumarea unorriscuri minime sau c)iar nule. -intre toate! comparatia cu momentul european 1JIJ estecea mai dificil de sustinut. <evoltele din 2011 nu s#au datorat unei TKniuni ,ovieticearabeT! nu a e8istat o putere re"ionala cu comportament )e"emonic si imperialist care safi determinat actuala e8ploie. oncentrarea tineretului arab e8clusiv asupra problemelorinterne din tarile respective este evidenta.

Pentru observatorul european! obisnuit in ultimele trei decenii doar cu marimanifestatii de condamnare a politicilor occidentale in lumea araba sau islamica! aceastanoua tendinta ar trebui sa dea de "andit. Atunci cand Tstrada arabaT nu arde drapeleamericane si israeliene! dar cere ve)ement libertate si democratie! $uropa ar trebui sa#si

tra"a propriile concluii! cu si"uranta nu foarte confortabile.Prima posibila intre acestea # evaluarea revoltelor arabe actuale in termeni ciclici#seonieri este cel putin riscanta. Pentru ca Tprimavara arabaT a fost precedata de o TiarnaTcare # spre deosebire de desincroniarea celor doua lumi din 1II! 1JI si 1JIJ # a fostfoarte bine sincroniata ideolo"ic cu batranul continent. Nota de plata a Primaverii Arabe

- 55 de miliarde de dolari.Protestele populare din Africa de Nord si Orientul Mijlociu deanul acesta! cunoscute "eneric sub numele de Primavara Araba! au costat re"iunea demiliarde de dolari! releva un studiu.

<aportul! intocmit de "rupul de consultanta eopolicitG! mai arata ca $"iptul!,iria si &ibia au platit cel mai scump revoltele! scrie ((. eopolcitG avertieaa ca faraun pro"ram re"ional de sustinere! efectele Primaverii Arabe ar putea fi ne"ative. 'n

sc)imb! tarile producatoare de petrol care au evitat sau au suprimat revoltele au beneficiatcel mai mult de pe urma tulburarilor din alte tari.Pe baa datelor 9M'! "rupul a stabilit catarile care au inre"istrat cele mai intense revolte populare vor suferi cele mai "rele pierderi pe termen scurt. <aportul subliniaa insa ca nu poate fi calculat precis costulPrimaverii Arabe! intrucat Tmulti indicatori economici vitali nu sunt disponibili si situatiaeste foarte fluidaT.

10

primvara araba

Documents

Transcript of primvara araba