Primul Stat Din Europa
2
PRIMA LEGISLATIE ANTISEMITÃ IN EUROPA De altfel, nu este singurul fapt grav eludat. Din pacate omisiunile sunt atât de multe si de neiertat încât în unele privinte ele sunt mai de condamnat decât însasi denaturarile comise. Am recitit paragraful în cauza de câteva ori; nu-mi venea sa trec mai departe. Nu-mi venea sa cred, nu puteam sa concep ca într'o carte ce se pretinde de istorie, aparuta sub egida Academiei Ungare de Stiinte si din al carei colectiv redactional face parte un membru marcant al guvernului de la Budapesta, se consemneaza pur si simplu exterminarea unei întregi populatii fara sa se dea acestei crime odioase nici un fel de caracterizare, fara sa se faca cea mai vaga referire la cauzele care au generat-o, fara sa se spuna un singur cuvânt de condamnare la adresa faptuitorilor. Inainte de toate trebuia si trebuie spus raspicat, fara ocolisuri, ca aplicarea "solutiei finale", cu alte cuvinte "rezolvarea definitiva a problemei evreiesti în stil horthyst" a fost urmarea directa a politicii fasciste, soviniste, rasiste si antisemite, promovata de regimul lui Horthy. De altfel, mai marilor acestui regim le placea sa se mândreasca - si nu fara temei - ca în perioada de dupa primul razboi mondial, Ungaria a fost primul stat din Europa care a legiferat masuri antisemite. Intr'adevar, înca din 1920 s'a adoptat legea privind regle-mentarea admiterii în învatamântul superior, scopul declarat al legii fiind "contingentarea cu înteleapta chibzuinta a numarului studentilor". In realitate era vorba de limitarea la anumite procente a studentilor apartinând nationalitatilor conlocuitoare. In 1938 a aparut din nou o lege antievreiasca, purtând titlul nevinovat: "Asigurarea mai eficienta a echilibrului vietii sociale si economice", menite sa limiteze accesul evreimii la viata economica si sociala din Ungaria.
description
Prima lege antisemita
Transcript of Primul Stat Din Europa
PRIMA LEGISLATIE ANTISEMITÃ IN EUROPA
De altfel, nu este singurul fapt grav eludat. Din pacate omisiunile sunt atât de multe si de neiertat încât în unele privinte ele sunt mai de condamnat decât însasi denaturarile comise.
Am recitit paragraful în cauza de câteva ori; nu-mi venea sa trec mai departe. Nu-mi venea sa cred, nu puteam sa concep ca într'o carte ce se pretinde de istorie, aparuta sub egida Academiei Ungare de Stiinte si din al carei colectiv redactional face parte un membru marcant al guvernului de la Budapesta, se consemneaza pur si simplu exterminarea unei întregi populatii fara sa se dea acestei crime odioase nici un fel de caracterizare, fara sa se faca cea mai vaga referire la cauzele care au generat-o, fara sa se spuna un singur cuvânt de condamnare la adresa faptuitorilor.
Inainte de toate trebuia si trebuie spus raspicat, fara ocolisuri, ca aplicarea "solutiei finale", cu alte cuvinte "rezolvarea definitiva a problemei evreiesti în stil horthyst" a fost urmarea directa a politicii fasciste, soviniste, rasiste si antisemite, promovata de regimul lui Horthy. De altfel, mai marilor acestui regim le placea sa se mândreasca - si nu fara temei - ca în perioada de dupa primul razboi mondial, Ungaria a fost primul stat din Europa care a legiferat masuri antisemite. Intr'adevar, înca din 1920 s'a adoptat legea privind regle-mentarea admiterii în învatamântul superior, scopul declarat al legii fiind "contingentarea cu înteleapta chibzuinta a numarului studentilor". In realitate era vorba de limitarea la anumite procente a studentilor apartinând nationalitatilor conlocuitoare.
In 1938 a aparut din nou o lege antievreiasca, purtând titlul nevinovat: "Asigurarea mai eficienta a echilibrului vietii sociale si economice", menite sa limiteze accesul evreimii la viata economica si sociala din Ungaria.
Peste numai o jumatate de an, parlamentul ungar a adoptat o alta lege antievreiasca, care stabilea ca trebuiau considerati evrei, alaturi de cei de religie izraelita, toti acei cetateni unguri care aveau un parinte ori doi bunici de religie izraelita în momentul ori înaintea intrarii în vigoare a legii. Notiunea de evreu a fost extinsa apoi prin legea din 1941 privind "apararea rasei".
