PRIMÃRIA BRAªOV:

"«Smart City» este un «sistemal sistemelor», care opereazã

în mod integrat"În viziunea Primãriei Braºov,

adoptarea conceptului de "SmartCity" reprezintã o strategie de dez-voltare urbanã, sprijinitã în mareparte de mijloace tehnologice (in-frastructurã de comunicaþii, aplica-þii software, dispozitive mobileetc). Aceastã strategie trebuieadoptatã în contextul unui ecosi-stem, de un parteneriat ce cuprin-de cetãþeni, mediul de afaceri, or-ganizaþii, autoritãþi publice, caretrebuie sã împãrtãºeascã o viziunecomunã, pornind de la nevoile co-munitãþii ºi participarea activã aacesteia, ne-au transmis reprezen-tanþii municipalitãþii. "Smart City"poate fi pus în practicã în urma

dezvoltãrii infrastructurii tehnice ºiprin înglobarea unor sisteme indi-viduale, deja implementate, consi-derã aceºtia, adãugând: "«SmartCity» este un oraº care foloseºte in-strumentele societãþii informaþio-nale pentru a oferi servicii comuni-tare la standarde superioare, sprebeneficiul locuitorilor sãi - un «si-stem al sistemelor», care opereazãîn mod integrat". Proiectele imple-mentate la nivelul municipalitãþiibraºovene sunt integrate ºi intero-perabile, într-o continuã dezvolta-re, ne-au precizat sursele citate.

Conform acestora, managemen-tul modern al serviciilor de utilitatepublicã (e-guvernare, transport

public local, iluminat public, ener-gie, gestiunea teritoriului) a fostrealizat prin:ü Strategie de dezvoltare durabilã;ü Plan de mobilitate urbanã du-

rabilã;ü Strategie Integratã de dezvol-

tare urbanã, cu un portofoliu largde proiecte smart (smart parking,city card, traffic management, pu-blic safety etc.);ü Proiecte integrate de moderni-

zare infrastructurã:Ø Iluminat inteligent: sistem de

telegestiune, management reþeade iluminat;Ø Reþea municipalã WiFi;Ø Sistem de transport în comun

inteligent: eticketing, manage-ment flota;Ø Siguranþã publicã: suprave-

ghere video în municipiu ºi unitãþide învãþãmânt;Ø Dispecerat tehnic integrat;Ø Sistem informatic geografic.ü Servicii e-Administraþie:Ø Portal de servicii electronice;Ø Platforma e-learning;Ø Platforma CiRM (CiRM presupu-

ne acces rapid, consecvent ºi lipsitde impedimente la serviciile ºi in-formaþiile guvernamentale, prinintermediul canalului de comuni-care preferat de cetãþean);Ø Platformã dispecerizare solici-

tãri;Ø Platformã mobilã de servicii

electronice (aplicaþie mobilã de ra-portare incidente pe domeniul res-pectiv, în urma implementãrii deproiecte finanþate cu fonduri euro-pene, dupã cum urmeazã:

• Proiectul "Primãria Braºov laun click distanþã!" - implemen-tat în perioada 04.08.2009 -04.08.2011;

• Proiectul "Dispecerat TehnicIntegrat la nivelul MunicipiuluiBraºov - servicii electronice ge-ospaþiale" - implementat în pe-rioada 26.03.2011 - 25.11.2012;

• Proiectul "Dezvoltare localãprin educaþie flexibilã: Implemen-tarea unei platforme e-Lear-ning la nivelul Primãriei Muni-cipiului Braºov" - implementatîn perioada 09.04.2012 -09.04.2014;

• Proiectul „Modernizarea inte-gratã a sistemelor de iluminatpublic ºi creºterea siguranþeipublice din Municipiul Braºov"- implementat în perioada

4 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2018

Smart City

Unul dintre obiectivele viitoare pentru Smart city Braºov este sistemul de management alincidenþelor ºi intervenþiilor pentru situaþii de urgenþã, cu integrare în Dispeceratul Primãriei.

(continuare în pagina 6)

5

21.06.2013 - 20.10.2015;• Proiectul "Managementul in-

formatizat al sistemului detransport în comun în Munici-piul Braºov" - implementat înperioada 02.04.2013 - 31.12.2015;

• Proiect "i-Locate („Indoor /Outdoor Location and AssetManagement Through openGeodata")"- implementat înperioada 01.01.2014 - 31.12.2016.

Obiectivele viitoare pentru Smartcity Braºov - Sisteme inteligentepentru managementul infrastruc-turii domeniului public al Munici-piului Braºov sunt:

- Sistem de management al inci-denþelor ºi intervenþiilor pentru si-tuaþii de urgenþã, cu integrare înDispeceratul Primãriei;

- Dezvoltarea de noi servicii elec-tronice pentru aplicaþia mobilãMyBrasovcity;

- Achiziþia de mijloace de trans-port moderne;

- Sistem centralizat de monitori-zare ºi management al traficului

(sistem de control, monitorizare ºifluidizare trafic, sistem CCTV pen-tru monitorizare trafic, sistem UTCadaptiv, sistem monitorizare prinsenzori, sistem de prioritate pentrutransportul în comun, amenajarecentru);

- Amenajarea de noi staþii pentrutransportul public;

- Infrastructurã integratã pentrutrafic pietonal ºi ciclism cu facilitãþicomplementare, prin realizarea debenzi dedicate transportului pu-blic sau prin realizarea a douãtrasee de piste de biciclete;

- Construirea de pasaje suprate-rane pentru biciclete ºi pietoni(parte a traseelor de piste de bici-clete ºi alei pietonale);

- Realizarea unei facilitãþi de tippark&ride;

- Extindere sistem e-Ticketingtransport public;

- Extindere sistem telegestiunesistem iluminat public.

P e nt r u anu l 2 0 1 8 , P r i m ãr i aBraºov are în vedere efectuarea ur-mãtoarelor studii de fezabilitate peproiecte POR, în vederea pregãtiriiºi implementãrii de proiecte de tipsmart:

• Centru de Monitorizare Mana-gement al traficului în Munici-piul Braºov;

• Extindere Sistem de Manage-ment Informatizat al Sistemu-lui de Transport în Comun;

• Extindere sistem de telegestiu-ne ºi modernizare Sistem deIluminat Public în MunicipiulBraºov cu finanþare din Buge-tul local.

Bugetul alocat pentru studiile defezabilitate menþionate mai sus, înanul 2018, este de 460.000 lei, po-trivit reprezentanþilor autoritãþiilocale.

Aceºtia ne-au precizat cã bugetulgeneral al Municipiului Braºov estede circa 793,83 milioane lei. Pentrurenovarea clãdirilor municipale ºi aºcolilor, utilizând tehnologii deconstrucþii inteligente, sunt alocaþi2,06 milioane de lei.

Fondurile de la UE alocate proiec-telor pe Axa 4 POR ajung la 47,12milioane de euro.

La capitolul investiþii, sursele cita-te ne-au spus cã pentru întocmireastudiului de fezabilitate aferent lu-crãrilor de la Spitalul Regional aufost alocate 1,5 milioane lei. Ace-

eaºi sumã este destinatã realizãriiSF pentru Sala polivalentã cu15.000 de locuri.

Finalizarea Centrului de Afaceri,Transfer Tehnologic ºi Incubatorde Afaceri presupune o valoare to-talã de investiþii de aproximativ 71de milioane de lei.

Obiectivele prioritare ale Primã-riei Braºov sunt:

- Construirea pasajului rutierpentru accesul cãtre cartierul Trac-torul-Coresi;

- Amenajarea strãzilor din Cartie-rul Tractorul;

- Construirea Complexului Multi-funcþional - Salã Polivalentã;

- Construirea grãdiniþei în Cartie-rul Tractorul - Coresi;

- Construirea Sãlilor de sport;- Reparaþia capitalã a Sãlii de

Sport de la ªcoala ProfesionalãGermanã KRONSTADT;

- Lãrgirea str.13 Decembrie (tron-son pasaj C.F. - str. H.Coandã);

- Reparaþii capitale la Cinemato-

6 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2018

Smart City

Unul din obiectiveleviitoare este realizarea adouã trasee de piste de

biciclete.

urmare din pagina 4

graful Modern;- Reabilitarea imobilului din str.

Mureºenilor nr.7 (CinematografPopular);

- Reabilitarea imobilului din str.Lungã nr.1 (Cinematograf Astra);

- Reabilitarea ºi refuncþionaliza-rea imobilului Michael Weiss nr. 22.

Strategia PrimãrieiBraºov pentruatragerea fonduriloreuropene pânã în 2020

În cadrul Primãriei Braºov existãun compartiment special pentruatragerea ºi implementarea deproiecte cu finanþare extrabugeta-rã, ne-au transmis reprezentanþiimunicipalitãþii, adãugând: "Dupãcum ºtiþi, principala condiþie pen-tru atragerea de finanþãri europe-ne este existenþa unei strategii de

dezvoltare aprobate, apoi existen-þa unor proiecte ºi studii de fezabi-litate pe baza cãrora sã se poatãaplica pe linii de finanþare, odatãce acestea sunt deschise.

Aceasta a fost ºi strategia aplicatãîn perioada de finanþare anterioa-rã, iar Braºovul a fost unul dintremunicipiile cu rata de absorbþiecea mai mare din þarã".

Autoritatea localã a elaborat ºiaprobat Strategia de DezvoltareDurabilã a Municipiului Braºov2030, una dintre primele strategiide dezvoltare cu caracter integratdin România.

Domeniile prioritare de investiþiisunt educaþia, sãnãtatea ºi infra-structura.

Braºovul este pionier în domeniulînvãþãmântului profesional dual,astfel cã, de la an la an, creºte nu-mãrul elevilor care beneficiazã deacest sistem educaþional, sublinia-zã cursele citate. La acesta se adau-gã facultãþile cu profil tehnic dincadrul Universitãþii TransilvaniaBraºov. Sursele citate ne-au expli-cat: "Având în vedere cererea exi-

stentã pe piaþa muncii, municipali-tatea, în parteneriat cu Inspectora-tul ªcolar Judeþean Braºov ºi cuagenþii economici, urmeazã sãdezvolte domeniile de pregãtireprofesionalã în aceste sisteme,dupã care Primãria MunicipiuluiBraºov va asigura finanþarea nece-sarã pentru crearea condiþiilor op-time de pregãtire. La aceasta seadaugã un parteneriat strategic cuInspectoratul ªcolar Judeþean ºi cuUniversitatea Transilvania, pentruadaptarea ofertei educaþionale lacerinþele pieþei muncii.

Totodatã, municipalitatea încear-cã sã gãseascã soluþii de extinderea capacitãþii din creºe ºi grãdiniþe,având în vedere cã în ultimii anidezvoltãrile imobiliare au crescutvertiginos. În acest sens, municipa-litatea a solicitat dezvoltatorilorimobiliari cedarea unor terenuri îninteriorul noilor cartiere, care suntproprietate privatã, pentru cons-trucþia de creºe ºi grãdiniþe private,ce urmeazã sã fie funcþionale în si-stemul public de stat, fiind deci fi-nanþate din bugetul municipiului".

Reprezentanþiimunicipalitãþii:"Nu neapãrat corupþiaa rãmas o mareproblemã înadministraþie, cât fricade a nu fi acuzat decorupþie sau de abuz"

Printre problemele legislative pecare le întâmpinã primãria se aflã:

- Legislaþia licitaþiilor publice, in-clusiv a elaborãrii caietelor de sar-cini. Existã o multitudine de piediciîn stabilirea unor criterii particula-re privind lucrãrile, în stabilireaunor reguli de acces la licitaþii (deexemplu, în cazul firmelor care auca scop blocarea unor licitaþii, nupot fi impuse criterii de excludere,nici dacã istoricul acestor firmeeste clar), în alegerea câºtigãtoru-lui pe alt principiu decât „preþul cel

7

Un alt obiectiv prioritaral Primãriei Braºov esteconstruirea grãdiniþei în

Cartierul Tractorul -Coresi.

(continuare în pagina 8)

mai mic" (care nu înseamnã ºi cali-tatea cea mai bunã, în lipsa posibi-litãþii de impunere a unor criteriiobiect ive ºi speci f ice pentrulucrare), ne-au explicat reprezen-tanþii autoritãþii.

- Legislaþia incompletã în privinþaunor competenþe ale unor institu-þii sau servicii (de exemplu, PoliþiaMuncipalã nu este subordonatãMunicipalitãþii în niciun fel, iar Poli-þia Localã nu are suficiente compe-tenþe) duc la o acþiune ineficientã arespectivelor instituþii sau servicii.Un alt exemplu ar fi gara dinBraºov, care aratã jalnic, dar în carePrimãria nu poate interveni în ni-ciun fel, pentru a rezolva direct si-tuaþia, sau a obliga administratoriisã regleze situaþia, deºi deficitul deimagine principal este nu al CFR, cial Braºovului, evidenþiazã surselecitate. Acestea aratã cã ºi intercala-rea/suprapunerea de competenþepe anumite domenii între instituþiile face pe acestea ineficiente înacþiune.

- Implementarea principiului au-tonomiei locale a rãmas doar la ni-vel declarativ, indiferent de guver-

nul care a discutat despre aceastãproblemã.

- Stabilirea prin lege ºi pe criteriiarbitrare a unor organigrame carenu acoperã necesarul efectiv de in-tervenþie (de exemplu, necesarulde poliþiºti sau de taxiuri la mia delocuitori) este o altã problemã aBraºovului.

- Alte obstacole care stau încalea dezvoltãrii oraºului sunt di-ficultatea de a sancþiona ºi even-tual concedia anumiþi funcþionaripublici, care nu sunt eficienþi ºidificultatea de a-i motiva, dinpunct de vedere financiar, pe ceicare se implicã mai mult ºi mun-cesc mai mult. De asemenea, estedificilã recrutarea de specialiºticu adevãrat valoroºi, având în ve-dere cã salariile pentru funcþii ºiresponsabilitãþi similare sunt încãmai mici în mediul public decât încel privat.

- Birocraþia excesivã, combinatãcu un control excesiv, în litera ºi nuîn spiritul legii, din partea unor ins-tituþii de control (în special Curteade Conturi), determinã o fugã deresponsabilitate a funcþionarilorpublici, ne-au mai spus reprezen-tanþii primãriei, arãtând: "Nu nea-

pãrat corupþia a rãmas o mare pro-blemã în administraþie, cât frica dea nu fi acuzat de corupþie sau deabuz. Din acest motiv, funcþionariirenunþã foarte repede sã aibã ini-þiative ºi sã rezolve mai repede ºi,poate, pe cãi mai scurte (dar nu ne-apãrat ilegale) anumite proceduricare altfel ar întârzia extrem demult luarea unor decizii sau înlãtu-rarea unor situaþii neplãcute. Fun-cþionarii din aparatul administrativdin România preferã de cele maimulte ori sã se acopere de hârtii ºisã nu depunã decât efortul minimprevãzut în atribuþii, decât sã riºteo reclamaþie ºi un proces, cu atâtmai mult cu cât legislaþia este încontinuare foarte interpretabilã,iar riscul nu este, încã, remuneratcorect".

În opinia surselor citate, toateaceste probleme pot fi remediateprin modificãri legislative, pe caremunicipalitãþile le-au iniþiat în dife-rite forme ºi pe diferite cãi, însãadesea fãrã rezultatul scontat, indi-ferent dacã actul normativ a fostsau nu în cele din urmã aprobat.

8 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2018

Smart Cityurmare din pagina 7

Proiecte deinfrastructurãaflate în execuþie:

- Reparaþii capitale Pasaj

B-dul Griviþei (Pod Fârtec);

- Dezvoltare Zona Econo-

micã Braºov Nord - Centru

de Afaceri, Transfer Tehno-

logic ºi Incubator de

Afaceri;

Proiecte deinvestiþii ce vor fidemarateîn acest an:

- Construire Complex

Multifuncþional - Sala

Polivalentã;

- Construire Spital Clinic

Braºov;

- Construire ºcoalã Cartier

Tractorul-Coresi;

- Reamenajare intersecþii

str. Calea Bucureºti - str.

Toamnei - str. Zizinului;

- Reamenajare intersecþii

str. Lungã - str. Stadionului.