Prietenii Contabilitatii - Mediu Executiv...

Prietenii Contabilităţii

Publicaţie electronică de contabilitate si fiscalitate

pentru un buget redus

Nr. 1 / 03 Ianuarie 2014

Marca Prietenii Contabilitatii este marca supusa inregistrarii la OSIM

Cabinet consultant fiscal Benta Adrian, Office: Str. Aleea Posada, nr. 8, bl. 31, sc. 2, et. 1, ap. 19, cod postal

051414, Sector 5, Bucuresti Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760

Revistă saptămânală transmisă electronic în fiecare miercuri.

Mediu Executiv

ISSN 2343 – 8452 ISSN–L 2343 – 8452

Prietenii Contabilității – Mediu Executiv

Cuprins

1. Noi modificări legislative din domeniul financiar contabil, explicate de specialiști;

2. Monografii contabile, 3 situaţii analizate de specialiști; Monografie contabilă constituire provizion pentru

garanţie de bună execuţie. Monografie contabilă producţie căpşuni cu angajare

de zilieri. Monografie contabilă acordare rabat atât pe aceeaşi

factură, cât şi ulterior livrării într-o altă factură distinctă.

3. Soluții de consultanță contabilă, 3 spețe analizate de specialiști; Noutăţi contabile aplicabile din ianuarie 2014.

Conducerea contabilităţii sediilor permanente aparţinând persoanelor juridice străine.

Determinare cost de achiziţie pentru valori mobiliare pe termen scurt. Studiu de caz comparat : reglementări contabile valabile până la 31 decembrie 2013 – reglementări contabile valabile începând cu 01 ianuarie 2014.

Procedură privind reevaluarea activelor complet amortizate, utilizate în continuare în activitatea societăţii. Tratament contabil până la data de 31 decembrie 2013, comparaţie cu tratament contabil aplicabil de la 01 ianuarie 2014.

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Cuprins

4. Soluții de consultanță și optimizare fiscală, 3 spețe analizate de redacție; Ce tratament fiscal au veniturile din diferenţe de

curs valutar pentru microîntreprinderi începând cu 01 ianuarie 2014?

Ce tratament fiscal se va aplica în anul 2014 pentru TVA aferentă bunurilor furate ( sustrase) din entitate?

Până la ce dată se va declara pro-rata finală a TVA pentru anul 2013 şi ce formular se utilizează?

5. Subiecte de interes actual din activitatea financiar - contabilă, legislație comentată. Întocmirea situațiilor financiare anuale; Câteva cuvinte despre închiderea anului din punctul

de vedere al impozitului pe profit pentru societăţi comerciale, bănci, asociaţii şi fundaţii.

6. Adresa cabinetului/echipa redacțională.



Capitolul I - Noi modificări legislative

Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte normative (click pe denumirea actului normativ pentru a-l deschide):

Ordin ANAF nr. 3806 din 17 Decembrie 2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 0833 din 24 decembrie 2013 - Ordin pentru modificarea anexelor nr. 1-3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.596/2011 privind declararea livrărilor/ prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/ prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA

HG nr. 1070 din 11 Decembrie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0831 din 24 decembrie 2013 - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.235/2010 privind aprobarea realizării Sistemului naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar


http://itva.ro/documents/Ordin3806per2013.pdf

































































































































































http://itva.ro/documents/HG1070per2013.pdf





























































































OMFP nr. 2060 din 23 Decembrie 2013 publicat

în Monitorul Oficial nr. 0836 din 24 decembrie 2013 - Ordin privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii ianuarie 2014

Legea nr. 377 din 19 Decembrie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0826 din 23 decembrie 2013 - Lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/ 2010

Principalele modificări aduse de aceste acte normative sunt:

I. Începând cu anul 2014, Ordinul ANAF nr. 3806/ 2013 aduce o uşoară modificare a instrucţiunilor de completare a declaraţiei informative 394 privind achiziţiile şi livrările pe teritoriul naţional, efectuate între persoane înregistrate în scopuri de TVA.

II. Această modificare constă în schimbarea nomenclaturii combinate pentru cerealele şi plantele tehnice, supuse măsurii de taxare inversă, când livrarea se efectuează între două persoane înregistrate în scopuri de TVA în România. Nu sunt modificări cu privire la procedura de depunere a


http://itva.ro/documents/OMFP2060per2013.pdf



















































































http://itva.ro/documents/Lege377per2013.pdf
































































declaraţiei.

III. Ordinul menţine scutirea la declarare până la data de 31 decembrie 2014 a bonurilor fiscale ce îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate.

IV. Prin HG nr. 1070/2013 se reglementează plata impozitelor şi taxelor utilizând cardurile bancare. Actul normativ conţine două prevederi principale, după cum urmează: 1) instituţiile publice ce vor încasa taxe şi impozite trebuie să îşi adapteze tehnologiile astfel încât să poată accepta toate mijloacele de plată online – internet banking, mobile banking etc., iar dacă plătitorii de taxe şi impozite decid achitarea sumelor prin cardul bancar, instituţia publică are obligaţia să selecteze o bancă prin care se vor efectua transferurile; 2) comisioanele percepute de furnizorii de servicii vor fi suportate astfel: de către plătitor, pentru comisioanele

percepute la plată de către furnizorul de servicii al acestuia ( comisioanele băncii proprii sunt suportate de acesta);

de către beneficiarul plăţii, pentru comisioanele aferente serviciilor de plată, percepute de furnizorul de servicii al instituţiei



publice – comisioanele aferente băncii cu care instituţia publică îşi desfăşoară activitatea, sunt suportate de instituţia publică.

V. În termen de 45 de zile, prin ordin comun al Ministrului Finanţelor Publice, Ministrului Comunicaţiilor şi Ministrului Administraţiei şi Internelor, se va adopta procedura efectivă de transpunere în practică a acestei hotărâri.

VI. Pentru luna ianuarie 2014, prin OMFP nr. 2060/2013 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.030 milioane lei, din care 230 milioane lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei, iar metoda de vânzare este licitaţia, adjudecarea făcându-se după metoda cu preţ multiplu.

VII. Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice, iar ofertele de



cumpărare pot fi competitive şi necompetitive.

Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate.

VIII.Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

Ofertele de cumpărare se transmit la BNR ce are calitatea de administrator al pieţei primare, în ziua licitaţiei, iar rezultatul se va stabilii în aceeaşi zi şi va fi dat publicităţii.

IX. De asemenea se redeschid şi emisiunile de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5, 10 şi 15 ani, precum şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON).

Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora, iar valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 10.000 lei.



X. Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive, iar numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

XI. Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive şi pot fi depuse exclusiv de dealerii primari. Valoarea ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi de minimum 10.000 lei.

Ofertele de cumpărare se transmit la BNR, în ziua licitaţiei, iar rezultatele licitaţiei de referinţă/ SSON se vor stabili de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

XII. Legea nr. 377/2013 modifică punctual Legea responsabilităţii fiscal bugetare nr. 69/2010, act normativ ce a introdus câteva restricţii cu privire la deficitele bugetare.

Actul normativ precizează următoarele aspecte: datoria publică a României calculată conform

metodologiei UE nu va depăşii 60% din produsul intern brut;



dacă datoria publică este între 45% şi 55% din produsul intern brut, se stabileşte un grafic de măsuri de diminuare şi îngheţare a cheltuielilor bugetare.

XIII. Câteva dintre aceste măsuri sunt: îngheţarea cheltuielilor cu salariile din sistemul

public; adoptarea unui program guvernamental de

reducere a datoriei publice. dacă datoria publică depăşeşte 60% din

produsul intern brut, devine urgentă şi imperativă aplicarea măsurilor de reducere a datoriei publice, atât prin reducerea cheltuielilor publice, cât şi prin alte măsuri fiscale.

XIV.Actul normativ introduce şi diverse măsuri punctuale, cum ar fi corectarea eventualelor diferenţe de opinie între prognozele consiliului fiscal şi prognozele Guvernului cu privire la evoluţia macroeconomică a ţării.



Capitolul II – Monografii contabile

I. Monografie contabilă constituire provizion pentru garanţie de bună execuţie.

Societatea Livrări Utilaje SRL, persoană impozabilă română, înregistrată în scopuri de TVA, ce aplică sistemul de TVA cu exigibilitate normală, livrează în luna decembrie 2013 unei alte persoane juridice române înregistrată în scopuri de TVA, un utilaj în valoare de 100.000 lei + TVA 24%. Societăţile agreează pentru această livrare o garanţie de bună execuţie de 10% din valoarea contractului, ce se decontează peste 12 luni de la livrare. Costul de achiziţie al acestui utilaj este de 95 000 lei. Care este monografia contabilă aplicabilă acestei livrări? Este posibilă constituirea unui provizion pentru această situaţie? Monografie contabilă: 1. livrarea utilajului, ce pentru furnizor are calitatea de marfă: 4111 ”Clienţi” = 707 “Venituri din vânzarea

mărfurilor” cu suma de 100.000 lei; 4111 “Clienţi” = 4427 “TVA colectată” cu

suma de 24.000 lei.

2. scăderea din gestiune a utilajului: 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371



“Mărfuri” cu suma de 95.000 lei.

3. garanţia de bună execuţie se înregistrează prin articolul contabil: 2678 “Alte creanţe imobilizate” = 4111”Clienţi”

cu suma de 10.000 lei.

Foarte important: garanţiile nu sunt în sfera TVA deoarece nu sunt asimilate prestării de servicii.

De reţinut: facturarea garanţiei nu este obligatorie însă din raţiuni contabile, pentru uşoara urmărire a decontării, se recomandă stornarea garanţiei chiar pe factura de livrare.

Prin urmare, în situaţia din întrebare, are loc o livrare de bunuri ce se va încasa în valoarea de 90.000 lei + TVA 24.000 lei, iar costul de achiziţie este de 95.000 lei. Se realizează un venit de 100.000 lei la o încasare de 90.000 lei. Pentru suma de 10.000 lei reprezentând garanţia de bună execuţie, societatea realizează un profit impozabil supus impozitului pe profit, fără a avea şi încasarea de numerar.

Se recomandă astfel constituirea unui provizion pentru garanţii de bună executie prin articolul contabil:



6812 “Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele” = 1512 “Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” cu suma de 10 000 lei.

Nota: provizionul este deductibil numai în trimestrul în care s-a efectuat livrarea, conform norme metodologice de aplicare pentru art. 22 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.

II. Monografie contabilă producţie căpşuni cu angajare de zilieri.

Societatea Căpşunica Veselă SRL este o persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA în România. Societatea are ca obiect de activitate producţia de căpşuni. Pentru a realiza producţia, societatea înregistrează următoarele costuri: a. achiziţie îngrăşăminte 1.000 lei plus TVA 24%; b. consum apă 2.000 lei plus TVA 24%. Pentru recoltarea căpşunilor, este angajat un zilier cu o remuneraţie brută de 10 lei/oră. Acesta desfăşoară o activitate de 4 zile, de câte 12 ore/zi. Se obţin 2000 kg căpşuni.

Care este monografia contabilă aplicabilă acestei situaţii?



Ca şi observaţie cu caracter geberal, contabilitatea de producţie este reglementată de OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea de producţie şi calculaţia costurilor şi de pct. 52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, conform cărora producţia se evaluează la costul de producţie.

Costul de producţie cuprinde valoarea cheltuielilor directe, cheltuieli de manoperă, cheltuieli cu materiale auxiliare de producţie, cheltuieli cu amortizarea utilajelor productive şi o cotă de cheltuieli indirecte de producţie, legate raţional de procesul de producţie.

Din punctul de vedere al angajării unui zilier, actul normativ ce reglementează această situaţie este Legea nr. 52/2011 privind zilierii, prin care pentru activităţi temporare agricole se pot angaja ocazional zilieri.

Notă: perioada maximă de angajare a unui zilier este de 90 de zile, iar programul de lucru poate să fie de până la 12 ore/zi.

Remuneraţia brută impozabilă este între 2 şi 10 lei / oră, iar evidenţa activităţii zilierului se înregistrează în Registrul zilierilor.



Foarte important: plata zilierului se efectuează zilnic, înainte de semnarea în Registrul zilierilor.

Monografie contabilă: 1. consum îngrăşăminte: 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301

„Materii prime” cu suma de 1.000 lei 2. consum apă: 605 „Cheltuieli cu energia şi apa” = 401

„Furnizori” cu suma de 2000 lei 3. remuneraţia zilierului: 628 „Cheltuieli cu alte servicii executate de

terţi” = 401 „Furnizori” cu suma de 10 lei x 12 ore x 4 zile = 480 lei

Foarte important: Potrivit art. 6 din Legea nr. 52/2011, venitul zilierului este supus numai impozitului pe venit în procent de 16%. În plus, conform art. 8 din lege, nu se datorează asigurări sociale.

Înregistrare impozit: 401 „Furnizori” = 444 „Impozit pe venitul din

salarii şi asimilate” cu suma de 480 x 16% = 77 lei.

Notă: acest impozit urmează procedura declarării similar impozitului pe venitul din salarii,



lunar prin declaraţia unică 112 şi anual prin declaraţia 205 depusă până pe data de 28 februarie a anului următor.

Realizare producţie de căpşuni costul de producţie fiind de 1000 lei + 2000 lei + 480 = 3480 lei: 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente

costurilor stocurilor de produse” cu suma de 3480 lei.

III. Monografie contabilă acordare rabat atât pe aceeaşi factură, cât şi ulterior livrării într-o altă factură distinctă.

Societatea Cozonac de Sărbătoare SA este o fabrică de produse de patiserie, ce realizează cozonaci şi deţine o linie de ambalare automată a acestora. Această societate vinde către un hipermarket o cantitate de cozonaci cu ocazia sărbătorior de iarnă, în valoare de 10.000 lei, ce are un uşor defect de ambalare, iar consecinţa acestui fapt este reducerea numărului de zile în care produsele pot fi expuse la raft.

Din această cauză, clientul solicită un rabat pentru defecte calitative, în procent de 5%. Atât fabrica, cât şi clientul sunt înregistraţi în scopuri de



TVA şi aplică sistemul de TVA cu exigibilitate normală. Care este monografia contabilă aplicabilă? În vederea elaborării unei monografii contabile, observăm faptul că un rabat este o reducere comercială din punct de vedere contabil, acordată pentru defecte calitative, iar reglementările fiscale conduc la ajustarea bazei TVA.

Notă: reducerile comerciale se înregistrează în contabilitate distinct numai dacă sunt emise ulterior facturii iniţiale de livrare, conform prevederilor de la pct. 52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

În cazul în care se acordă o reducere de preţ pe aceeaşi factură, constând într-un rabat, această reducere diminuează valoarea venitului din vânzare şi implicit diminuează baza de aplicare a TVA, conform art. 138 din Codul fiscal.

Pentru monografia noastră, la o vânzare de caşcaval în sumă de 10.000 lei, rabatul acordat pentru client este în procent de 5%, respectiv 500 lei. Total preţ de vanzare = 9.500 lei TVA 24% = 2.280 lei

Înregistrări contabile: 4111 “Clienţi” = 701 “Venituri din vânzarea



producţiei proprii” cu suma de 9.500 lei

4111 “Clienţi” = 4427 “TVA colectată” cu suma de 2.280 lei.

Adesea se întâmplă ca defectele calitative să fie constatate ulterior achiziţiei. În acest caz, rabatul se acordă ulterior, printr-o factură distinctă de factura iniţială de livrare.

Înregistrări contabile, considerând aceleaşi sume la livrare, iar reducerea acordându-se pe o factură ulterioară, emisă după două săptămâni de la livrarea iniţială: 4111 “Clienţi” = 701 “Venituri din vânzarea

producţiei proprii” cu suma de 10.000 lei 4111 “Clienţi” = 4427 “TVA colectată” cu suma

de 2.400 lei. 709 “Reduceri comerciale acordate” = 4111

“Clienţi” cu suma de 500 lei 4111 “Clienţi” = 4427 “TVA colectată” cu suma

de minus 120 lei.

De reţinut: observăm funcţionarea contului 709 “Reduceri comerciale acordate” invers faţă de clasa din care face parte.



Capitolul III – Soluţii de consultanţă contabilă

I. Noutăţi contabile aplicabile din ianuarie 2014. Conducerea contabilităţii sediilor permanente aparţinând persoanelor juridice străine.

Societatea ALFA GMBH este o persoană juridică străină, ce deţine două sedii permanente în România, situate astfel: primul sediu este localizat în Bucureşti şi are

codul fiscal RO1234; al doilea sediu permanent este localizat la

Braşov şi are codul fiscal RO 5678. Ce procedură contabilă trebuie să urmeze

societatea străină cu privire la sediile permanente din România?

Până la data de 31 decembrie 2013 inclusiv, pentru fiecare dintre sediile permanente, trebuie condusă contabilitatea, inclusiv la nivel de întocmire a situaţiilor financiare anuale, conform pct. 12 alin. (4) din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Practic, pentru anul 2013, se vor depune situaţii financiare anuale distincte, pentru fiecare dintre aceste sedii permanente.

Începând cu 01 ianuarie 2014, prin OMFP nr. 1898/2013, se modifică procedura de conducere a contabilităţii, astfel:



„În situaţia în care persoana juridică cu sediul

în străinătate îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, situaţiile financiare anuale şi raportările contabile cerute de legea contabilităţii se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.”

Observăm aşadar că nu se renunţă la ţinerea contabilităţii pentru sediile permanente, ci se introduce obligaţia cumulării, centralizării tuturor rezultatelor activităţii sediilor la nivelul unuia desemnat de persoana juridică străină, în cazul nostru concret, activitatea celor două sedii se va cumula şi se va întocmi un singur set de situaţii financiare anuale.



II. Determinare cost de achiziţie pentru valori mobiliare pe termen scurt. Studiu de caz comparat: reglementări contabile valabile până la 31 decembrie 2013 – reglementări contabile valabile începând cu 01 ianuarie 2014.

Societatea ALFA SRL este o persoană juridică română, ce achiziţionează capitalul social al societăţii BETA SRL. Costul de achiziţie al părţilor sociale este de 2.000 lei. Pentru realizarea tranzacţiei, sunt necesare serviciile unui avocat, constând în consultanţă de specialitate privind procedura aplicabilă la vânzare, ce emite o factură cu suma de 500 lei. Părţile sociale vor fi revândute în termen de 5 luni la un terţ, situaţie cunoscută încă de la data achiziţiei. La ce valoare se vor înregistra în contabilitate aceste părţi sociale achiziţionate pe termen scurt în scopul revânzării? Până la data de 31 decembrie 2013, titlurile de plasament achiziţionate pe termen scurt se înregistrau în contabilitate la costul de achiziţie reprezentând preţul cumpărării şi cheltuieli de tranzacţionare atribuibile achiziţiei.

Observăm că până la data de 31 decembrie 2013, nu toate costurile în legătură cu achiziţia erau



alocate în valoarea de intrare în patrimoniu, ci numai costurile de tranzacţionare.

În situaţia de faţă, până la data de 31 decembrie 2013 inclusiv, intrarea în patrimoniu s-ar fi efectuat la costul de achiziţie de 2.000 lei.

Începând cu 01 ianuarie 2014, în costul de achiziţie al titlurilor de plasament pentru valorile mobiliare ce nu sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, se vor include şi cheltuielile direct atribuibile achiziţiei, cum sunt serviciile juridice de care a beneficiat societatea pentru realizarea tranzacţiei. În cazul de faţă, costul de achiziţie este suma de 2.500 lei. III. Procedură privind reevaluarea activelor complet amortizate, utilizate în continuare în activitatea societăţii. Tratament contabil până la data de 31 decembrie 2013, comparaţie cu tratament contabil aplicabil de la 01 ianuarie 2014.

Societatea ALFA SRL este o persoană juridică română, ce conduce contabilitatea conform OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Aceasta deţine în patrimoniu două clădiri: o clădire situată în Bucureşti incomplet amortizată şi o altă clădire situată în Giurgiu, complet amortizată. Societatea



decide să aplice procedura reevaluării activelor imobilizate la data de 31 decembrie 2013. Are obligaţia reevaluării ambelor clădiri, atât a celei incomplet amortizate, cât şi a celei amortizate integral? Conform art. 123 alin. (3) din OMFP nr. 3055/ 2009 privind contabilitatea, dacă un activ imobilizat este reevaluat, atunci entitatea va reevalua toate activele din grupa din care acesta face parte.

Notă: a nu se confunda grupa cu clasa de active. O grupă de active cuprinde active de aceeaşi natură, cum sunt terenuri, clădiri, maşini, echipamente, nave, aeronave etc.

Astfel, este imperativă obligaţia reevaluării clădirilor, inclusiv a celor amortizate integral.

Din punct de vedere contabil, pentru clădirea amortizată integral, cu ocazia reevaluării i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare estimată a se folosi în continuare, conform pct. 121 alin. (3) din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Prin OMFP nr. 1898/2013, prevederea mai devreme amintită se modifică astfel: „Dacă o imobilizare corporală complet



amortizată mai poate fi folosită, entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia reevaluării imobilizării corporale, acesteia i se stabilesc o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.”

Observăm aşadar că începând cu 01 ianuarie 2014, legiuitorul numai prin sintagma „poate”, suspendă obligaţia imperativă de a reevalua activele imobilizate complet amortizate, lăsând la latitudinea entităţii acest fapt.

Desigur, rămâne în continuare obligaţia imperativă ca decizia de reevaluare a unui activ, să fie aplicabilă pentru toate activele din grupa respectivă. Interpretarea noastră porneşte de la prezumţia că se va aplica numai pentru activele incomplet amortizate.



Capitolul IV – Soluții de consultanță si optimizare fiscală

I. Ce tratament fiscal au veniturile din diferenţe de curs valutar pentru microîntreprinderi începând cu 01 ianuarie 2014?

Până la data de 31 decembrie 2013, veniturile realizate de microîntreprinderi din diferenţe de curs favorabile sunt venituri impozabile, supuse impozitării cu procentul de 3%, deoarece nu sunt scutite expres la impozitare.

Începând cu 01 ianuarie 2014, se modifică art. 112^7 din Codul fiscal, conform căruia veniturile din diferenţele de curs valutar sunt scutite la impozitare în interiorul anului calendaristic.

Foarte important: în trimestrul al IV lea din an, se aplică următoarea regulă, stabilită de art.112^7 alin. (1^1) din Codul fiscal, astfel: “b)în trimestrul IV, diferenţa favorabilă dintre

veniturile din diferenţe de curs valutar/ veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.”



Observăm aşadar că suma netă reprezentând diferenţa dintre veniturile din diferenţe de curs valutar şi cheltuielile cu diferenţele de curs valutar este supusă impozitării cu procentul de 3%.

Această diferenţă se adaugă la celelalte venituri impozabile ale microîntreprinderii pentru trimestrul IV, se impozitează şi se declară şi achită până pe data de 25 ianuarie. II. Ce tratament fiscal se va aplica în anul 2014 pentru TVA aferentă bunurilor furate ( sustrase) din entitate?

Ca şi primă observaţie, plecăm de la prezumţia că la data achiziţiei, bunurile sunt cumpărate pentru efectuarea de activităţi cu drept de deducere, cum ar fi operaţiuni taxabile, livrări intracomunitare sau exporturi, conform art. 145 din Codul fiscal.

Dacă ulterior achiziţiei, intervine furtul bunurilor, societatea nu îşi mai pierde dreptul de deducere al TVA pentru bunurile furate, conform modificării aduse art. 148 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, începând cu data de 01 ianuarie 2014 de către OG nr. 102/2013.

Foarte important: societatea nu are obligaţia să



ajusteze TVA dedus iniţial, dacă furtul este justificat prin documente emise de organele judiciare ( direcţia de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne).

Notă: în anul 2013, se necesita o hotărâre judecătorească definitivă. III. Până la ce dată se va declara pro-rata finală a TVA pentru anul 2013 şi ce formular se utilizează?

Potrivit art. 147 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile mixte ce realizează activităţi economice scutite de TVA fără drept de deducere, precum şi activităţi cu drept de deducere a TVA în aceeaşi perioadă fiscală, au obligaţia să calculeze pro-rata TVA cumulând toată activitatea persoanei impozabile înregistrate până la data de 31 decembrie.

Pro-rata definitivă a TVA aferentă anului 2013 se declară până pe data de 25 ianuarie 2014. Autorităţile nu au adoptat un formular valabil pentru declararea pro-ratei, astfel încât poate fi concepută o adresă din partea societăţii.

Foarte important: a nu se confunda cu declaraţia 319 privind ajustarea pro-ratei, ce se utilizează când anterior a existat o rambursare de TVA şi ulterior s-au modificat condiţiile.



Capitolul V- Informații de interes general

Câteva cuvinte despre închiderea anului din punctul de vedere al impozitului pe profit pentru societăţi comerciale, bănci, asociaţii şi fundaţii.

Cadrul normativ pentru declararea și plata impozitului pe profit este dat de art. 34 – 35 din Codul fiscal, ce stabilește proceduri diferite pentru societățile bancare, societăți comerciale ce nu sunt bănci, organizații și fundații, societăți străine ce obțin venituri printr-un sediu permanent din România, societăți străine ce au participații la societăți românești sau dețin proprietăți imobiliare în România.

Închidere an 2013 – impozitul pe profit, pentru societățile comerciale ce nu sunt bănci:

Pentru anul 2013 sunt valabile următoarele reglementări: impozitul pe profit se calculează și se declară

trimestrial până pe data de 25 a lunii următoare trimestrului, numai pentru trimestrul I – III din 2013 [art. 34 alin. (1) din Codul fiscal];

pentru trimestrul al IV-lea, aceste societăți comerciale nu declară și nu plătesc separat impozit pe profit;

se calculează impozitul pe profit, prin cumulare,



pentru întreaga situație fiscală a anului 2013, până pe data de 25 martie 2014, dată la care trebuie depusă și declarația anuală de impozit pe profit pentru anul 2013 [ art. 35 alin. (1) din Codul fiscal].

Practic, din punctul de vedere a plății și declarării impozitului pe profit, trimestrul al IV-lea nu există declarat și achitat distinct, acesta fiind cuprins în declarația anuală depusă în 25 martie 2014.

Începând cu anul 2013, similar sistemului bancar, aceste societăți pot opta pentru sistemul plăților anticipate în rate egale pentru plata impozitului pe profit. Reținem că este un drept, și nu o obligație. Pentru cine doreşte acest fapt în anul 2014, notificarea se depune până la data de 31 ianuarie 2014.

Astfel, impozitul pe profit din anul 2013, declarat în declarația anuală 101, se va achita în tranșe egale, actualizat cu indicele de inflație pentru anul 2014.

Închiderea anului se va face prin cumularea datelor financiare finale și depunerea declarației anuale de impozit pe profit 101, depusă în 2015.



De asemenea, nu pot aplica plăți anticipate egale contribuabilii care au înregistrat în anul anterior pierdere fiscală sau contribuabilii nou-înființați. Aceștia urmează calcul și plata impozitului pe profit conform situației financiare înregistrate în fiecare trimestru.

Mai reținem și aspectul potrivit căruia acel contribuabil care a optat pentru sistemul plăților egale anticipate în contul impozitului pe profit are obligația să păstreze acest sistem minimum doi ani fiscali consecutivi, la finele acestora având dreptul să schimbe sistemul de plată și declarare.

Închidere an 2013 – impozitul pe profit, pentru asociații și fundații:

Acești contribuabili plătesc impozit pe profit anual prin depunerea declarației 101, până pe data de 25 februarie 2014.

Desigur, acești contribuabili datorează impozit pe profit pentru veniturile ce sunt impozabile, cunoscute ca venituri economice, având în vedere cheile de deducere a cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, precum și scutirea la impozitare pentru anumite tipuri de venit.

Organizațiile fără scop patrimonial nu plătesc



impozit pe profit trimestrial nici în 2014, astfel nu vor opta pentru sistemul plăților anticipate.

Alte situații punctuale: băncile achită trimestrial impozit pe profit

până pe data de 25 a lunii următoare, prin plăți anticipate egale, pentru trimestrul I-III. Definitivarea impozitului pe profit se face până pe data 25 martie a anului următor, când se depune declarația anuală de impozit pe profit.

sediile permanente din România ale societăților străine declară și plătesc impozitul pe profit până pe data de 25 a lunii următoare trimestrului, numai pentru trimestrul I – III.

regularizarea finală a impozitului se face până pe data de 25 martie 2014, dată la care trebuie depusă și declarația anuală de impozit pe profit pentru anul 2013.



Echipa redactională Prietenii Contabilității

Manager produs: Adrian Bența Manager Calitate: Mihaela Bența Manager Marketing: Arsene Emilia Manager IT: Radu Florin Consilier contabilitate: Bădoi Maria Consultant afaceri: Horațiu Sasu

Adresă:

CABINET CONSULTANT FISCAL ADRIAN BENȚA, Str. Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, București, cod poștal 051414.

Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la

urmatoarele numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795


Prietenii Contabilitatii - Mediu Executiv...

Documents

Transcript of Prietenii Contabilitatii - Mediu Executiv...