Prezentare Statia de Epurare Cluj-Napoca 2014 Final

8/10/2019 Prezentare Statia de Epurare Cluj-Napoca 2014 Final

http://slidepdf.com/reader/full/prezentare-statia-de-epurare-cluj-napoca-2014-final 1/62

Statia de epurare ape uzate

Cluj-Napoca



546 km retea de canalizare

367141 locuitori deserviti



Colectorul de acces catre statia de epurare are urmatoarele caracteristici:

- lungime 1780m- colector clopot 2800/1770mm in portiunea initiala (Q=5900 l/s)

- colector clopot 3200/2030mm in portiunea finala (Q=8000 l/s)

- adancime medie pozare 2.5-3m

- panta colector 0.01%

Colectorul este racordat la canalizare printr-un deversor cu ajutorul careia se poat

regla debitele vehiculate catre statia de epurare, dupa cum urmeaza:

- timp ploios 2xQmax orar timp uscat (2x1382l/s)

- cazuri de urgenta 2X2500l/s (5000l/s)



Statia de epurare Cluj-Napoca a fost proiectată pentru o încărcătură medie de

intrare de 111.000 m³/zi sau pentru un debit mediu de 4.625 m³/h care corespund cu

circa 4.821 m³/h de ape uzate de tratat, ţinând cont de retururile provenite de laprocesul de tratare a nămolului.

Date de intrare:

1. Capacitate statie inainte de reabilitare

Q1= debit maxim pe timp uscat = 4975 m³/h

Q2= debit maxim timp de ploaie = 9950 m³/h2. Capacitate statie dupa reabilitare

Q1= debit maxim pe timp uscat = 6436 m³/h

Q2= debit maxim timp de ploaie = 12872 m³/h

Prin reabilitarea statiei de epurare s-a urmarit scaderea concentratiei poluantilor la

evacuarea in emisar, inregistrandu-se in luna aprilie 2014 urmatoarele valori:



Prin reabilitarea statiei de epurare s-a urmarit scaderea concentratiei poluantilor la

evacuarea in emisar, inregistrandu-se in luna aprilie 2014 urmatoarele valori:



Camera de deversare

Canalul de deviatie al debitelor in exces are rolul de a regla debitul la intrarea in

statia de epurare si de a o proteja de eventuale debite in exces in perioadele ploioase.

Canalul de deviatie este constituit in esenta dintr-o constructie din beton armat in

interiorul careia sunt realizate 3 canale. In mod special:

Primul canal (cel central) dirijeaza apele uzate catre epurare

Un al doilea canal (pe stanga sensului de curgere) dirijeaza apele catre sectiunea de

acumulare a apelor uzate in excesUn al treilea canal (pe dreapta sensului de curgere) dirijeaza in schimb apele uzate

direct catre deversare in Somes. Acest canal este activat numai in conditii de urgenta.

In interiorul canalului central sunt realizate doua deschideri cu latimea de 4 m care

au rolul de a face sa deverseze in lateral apele in exces si de a le dirija sau catre

sectiunea de acumulare a apei de ploaie sau direct catre Somesul Mic.

In interiorul constructiei din beton armat sunt instalate urmatoarele echipamente:doua stavilare actionate mecanic, masurator de nivel cu ultrasunete, gratar rar

oleodinamic si banda transportoare

Canalul de deviatie, in amonte de statia de epurare, permite curgerea catre tratare

a debitului in intrare pana la un maxim de 12.872 m³/h.



Gratare rare

Sectiunea gratarelor rare este alcatuita din doua linii de gratare. Prima esterealizata in urma reabilitarii sectiunii de gratare existente, iar cea de-a doua este nou

construita.

Linia existenta este formata dintr-un singur canal din beton cu latimea de 2,4 m, in

timp ce noua linie se compune din doua canale paralele cu latimea de 1,5m si

inaltimea interna a canalului de circa 2,5 m.



Gratare rare

Gratarele functioneaza in mod normal in paralel, actionate de masuratoarele denivel diferential care masoara diferenta de nivel din aval si din amonte de gratar. Atunci

cand se depăseste o anumita valoare a nivelului intre partea din amonte si cea din

aval, gratarele sunt actionate, impreuna cu echipamentele aferente acestora (Benzi

transportoare si compactoare material selectionat).

Gratarele pot functiona prin sistemul pauza/lucru temporizat si care poate fi setat

de sistemul SCADA. Gratarele descarca deseurile mai intai pe o banda transportoareorizontala care le transporta la un compactor oleodinamic care le descarca apoi intr-un

container de colectare si transport al deseurilor.

Gratarele sunt instalate in interiorul camerei gratarelor rare, dese si a

echipamentelor de deznisipare (spalare si clasificare) care este deservita de un pod

rulant pentru miscare.



Gratare dese

Apele uzate, dupa filtrarea mecanica grosiera, sunt tratate in statia de epurare prinfiltrarea mecanica fina. Sectiunea este compusa din 4 gratare dese de tip cos filtrant.

Doua dintre acestea sunt instalate in canalul existent si doua in canalul nou.

Patru benzi transportatoare vor asigura evacuarea materialului filtrat intr-un

container corespunzator amplasat la marginea celor doua canale de filtrare mecanica.



Gratare dese

La atingerea unui nivel maxim de colmatare, gratarele sunt activate si se vor opriatunci cand nivelul scade sub un nivel minim. Odata cu activarea gratarelor vor porni si

benzile transportoare respective care se vor opri mai tarziu decat gratarele. Exista

posibilitatea de a seta pe PLC, in alternativa, o functie temporizata de pauza-lucru.

Compartimentul de filtrare mecanica este echipat cu un pod rulant pentru

deplasarea containerelor ce contin materialul filtrat, precum si a utilajelor.



Deznis ipatoare si separatoare de grasimi

Sectiunea de deznisipare este alcatuita dintr-un deznisipator/separator de grasimicu canal, realizat dintr-un bazin din beton armat similar celui existent. Acesta are

sarcina de a retine particulele solide din apele uzate. Deznisipatorul elimina din apele

uzate nisipurile si toate particulele asemanatoare, care pot afecta conductele si

utilajele prin abraziune, eroziune sau infundare.

Nisipurile sunt extrase prin dispozitivul aer-lift, alimentat de compresoare rotative,

in timp ce difuzoarele pentru flotatia nisipului sunt alimentate prin compresoare cu lobi.



Deznis ipatoare si separatoare de grasimi

Amestecul de apa/nisip extrase se aduna in doua separatoare de nisip, acesteafiind o masina special conceputa pentru a elimina, prin decantare, suspensiile solide.

Particulele solide se decanteaza pe fundul bazinului unde, cu ajutorul unei snec

fara arbore, le transporta drenandu-le, la gura de scurgere. Deseurile lichide separate

se scurg, prin deversare, dintr-un canal de evacuare corespunzator, conectat la

conducta de scurgere.



Statia de pompare ape uzate

In aval de sectiunea de deznisipare, apele uzate sunt directionate in bazinul deaspirare existent al echipamentelor de pompare initiala. De aici, printr-o conducta noua

DN 1600, se face legatura cu noua statie de pompare care, impreuna cu cea

existenta, va permite asigurarea nivelului hidraulic necesar procesului tehnologic,

respectiv pomparea apelor uzate catre decantoarele primare.

Sunt instalate 4 pompe noi pe langa cele 2 existente, dintre care 2 se monteaza in

statia existenta, in timp ce alte 2 pompe sunt instalate in noua statie de pompare.Debitul fiecarei pompe este de 2.700 m³/h.

In aval de pompare este masurat debitul cu ajutorul debitmetrelor de tip doppler

montate la exteriorul conductelor.

Functionarea statiilor de pompare initiala este reglata cu ajutorul senzorului de nivel

amplasat in interiorul putului de aspirare a pompelor. Logica de functionare este de

tipul NIVEL CONSTANT IN PUTUL POMPELOR.



Stocare debite in exces

Apele in exces fata de debitul maxim la intrarea in statia de epurare, prin deversorulde intrare, sunt conduse in bazinul de pompare unde sunt instalate pompe noi, care

vor pompa apele in bazinele de acumulare.




Inainte de a intra in statia de pompare apele sunt filtrate printr-un gratar; acesta areaceleasi caracteristici cu gratarele rare de la degrosisare.

Apele pluviale evacuate din statia de pompare sunt acumulate in 4 bazine de

decantare primara existente, care au fost reabilitate si transformate in bazine de

acumulare ape pluviale. In caz de depasire a capacitatii maxime de acumulare a

bazinelor va intra in functiune conducta cu rol de prea-plin DN1800, prin care apele

pluviale sunt directionate catre evacuare in emisar.




Apele uzate continute in bazine sunt amestecate si aerate prin intermediul unoraeratoare si mixere submersibile .




Apele uzate acumulate sunt reintroduse in ciclul de epurare fie in mod gravitationalprin ecluza de evacuare sau atunci cand nivelul scade sub valorile de evacuare

gravitatie prin pompare.



Decantarea primara

In aval de pompare apele uzate sunt directionate catre o camera de distributieuniforma a debitului. De aici exista posibilitatea de a alimenta cele 6 decantoare (4

existente + 2 noi). Pentru decantoarele primare existente s-a realizat reabilitarea

structurilor si au fost construite doua decantoare noi similare cu cele existente.

Pompele de evacuare a namolului din decantoarele primare sunt instalate intr-o

constructie noua (subsol + parter) pozitionata intre decantoarele primare existente si

cele noi.

Pentru spume s-a realizat o noua statie de pompare si o conducta pana la obiectiv.



Decantarea primara



Faza bio log ica anaeroba

Compartimentul biologic este compus dintr-un prim compartiment anaerob carelucreaza in absenta oxigenului si a nitratilor si favorizeaza dezvoltarea de

microorganisme care acumuleaza fosfor in exces fata de cel necesar pentru activitatile

normale de crestere biologica.

Compartimentul a fost realizat prin impartirea corespunzatoare a bazinelor de

oxidare biologica existente. Fiecare linie de tratament a fost proiectata pentru a trata o

sarcina poluanta de aproximativ 65.000 -75.000 AE, de aceea functionarea statiei de

epurare va trebui sa urmeze aceasta logica pentru functionarea corecta si optimizarea

costurilor de operare.



Faza bio log ica anaeroba

Fiecare linie va trebui sa fie activata, in caz de necesitate (in logica step by step),pentru a evita ca sectorul biologic sa functioneze in regimuri de sarcina organica

specifica joasa, care poate provoca o mineralizare excesiva a namolului, formarea de

microorganisme filamentoase.

In bazine sunt instalate in total 12 mixere (2 in fiecare bazin) in masura sa asigure

omogenizarea corecta a apelor uzate.



Denitr i f icarea

Bazinele au fost realizate prin compartimentarea bazinelor de oxidare existente.Compartimentul de denitrificare are rolul de a indeparta azotul nitric produs la oxidarea

azotului amoniacal in bazinul de oxidare.

Fiecare linie are in componeneta cate un compartiment de denitrificare cu un volumtotal de aproximativ 3.100 m³. Omogenizarea si circulatia namolurilor active este

asigurata de 24 (4 x bazin) mixere submersibile.



Oxidare – Nitr i f icare

Compartimentul de oxidare are sarcina de a transforma materia organica continutain apele uzate prin asimilarea in microorganismele aerobe. In prezenta unei faze

biologice anaerobe in amonte are loc si acumularea simultana a fosforului de catre

microorganisme acumulatoare de fosfor (PAO).

Bazinul de oxidare este impartit in 6 linii similare.

Amestecul aerat este pompat in partea de aval a bazinului de oxidare si prin canale

si conducte se intoarce in bazinele de denitrificare pentru a permite indepartarea

nitratilor produsi in compartimentul aerob, astfel incat sa se obtina standarde calitative

la evacuare. Recircularea este realizata de pompele de recirculare. Liniile de

recirculare sunt controlate de catre debitmetrele din canalele respective.




Pentru distributia aerului in bazinele de aerare a fost montat un sistem de difuzori

cu bule fine.

Aerul necesar acestor procese este asigurat de 9 (7+2R) suflante de tip centrifugal

cu geometrie variabila ce permit ajustarea cantitații de aer care urmeaza sa fie

furnizate in funcție de necesitațile reale.




Fiecare bazin de oxidare este deservit de un sistem de conducte independentedotate cu ventil de reglare tip fluture motorizat .

Oximetrele instalate in bazinul de oxidare transmit sistemului de gestiune si control

SCADA, masuratorile de oxigen dizolvat in continuu. Asadar este posibila reglarea

debitului de aer si concentratia de oxigen ce urmeaza sa fie asigurate in bazin, printr-

un reglaj automat a vanelor fluture si a debitului de aer furnizat de suflante.

Cladirea suflantelor este dotata cu un electropalan pentru ridicarea si mutarea

suflantelor in caz de defectiune sau diverse operatii de intretinere specificate de

producator.




Hala suflante



Stat ia chim ica ( pentru redu cerea fosfo rului )

Indepartarea fosforului din apele uzate se realizeaza prin diferite metode:Precipitarea fractiunii sedimentabile in decantoarele primare

Asimilare in compartimentul biologic pentru mentinerea biomasei heterotrofe si

bioacumularea realizata de catre microorganismele acumulatoare de fosfor (PAO)

Precipitarea chimica in decantorul secundar (prin adaugarea de saruri de fier) a partii

ramase, care nu a fost degradata de mecanismele anterioare de inlaturare, pana la

realizarea limitelor de evacuare prevazute.

Prin urmare, pentru a respecta limitele la evacuare, indepartarea fosforului se va

realiza si prin dozarea clorurii ferice.



Decantarea secundara, recircu larea si evacuarea namolu lui

Din compartimentul de distributie la decantarea secundara apele sunt colectate inbazinele de decantare secundara, unde se realizeaza separarea namolului din

amestecul lichid/solid care provine din stadiul biologic.

Bazinele, in forma circulara sunt realizate din beton armat si au urmatoarele

dimensiuni utile:

Fiecare bazin de decantare este dotat cu:

Pod raclor cu tractiune periferica ;

Profil de deversare Thompson pe Scum Box din otel inoxidabil.




Pentru recircularea namolurilor la compartimentul de biologic anaerobic si pentruridicarea namolului in surplus la linia namolurilor sunt instalate, intr-un bazin special

pentru namoluri, din beton armat, utilajele necesare pentru a indeplini functiile de:

Recirculare namol in oxidare

Ridicarea namolului in surplus la bazinul de acumulare namoluri secundare

Ridicarea spumelor si surnatantilor pentru digestie.




Calea de rularea podului raclor este dotata cu sistem de incalzire care se va

actiona in mod automat in cazul inghetarii suprafetei pentru a preveni fenomenele de

patinare si/sau blocare a podului raclor.Liniile de pompare pentru recircularea si evacuarea namolului secundar sunt dotate

cu aparate de masurare a debitului. Statia de pompare care va gazdui pompele de

recirculare si surplus este de asemenea dotata cu palan pentru a permite operatiunile

de intretinere.

In regimul de uscat vor functiona 3 decantoare secundare iar pe timp ploios 6

decantoare. Aceasta se va realiza prin operarea stavilarelor motorizate in noua camera

de distributie pentru decantoarele secundare..




Cele doua statii de pomparea namolurilor secundare sunt interconectate princonducta DN 1200 si stavilarelor de interconectare .

Decantoarele sunt dotate cu aparate de masurare a solidelor in suspensie care vor

permite monitorarea starii namolului si deci operarea functiei de recirculare si surplus

prin interventia stavilarelor pe conductele DN 700 de alimentare a statiilor de ridicare a

namolurilor secundare.

Spuma care este colectata in putul special este dusa la ingrosarea namolurilor

secundare prin doua pompe de ridicare cu urmatoarele caracteristici:



Masurarea debi tulu i si rezerva de in cediu

Efluentul epurat este apoi indreptat spre evacuare dupa masurarea debitului princanalul Venturi.

In aval de masurarea debitului este realizat un bazin de acumulare a apelor epurate

pentru uz anti incendiu si apa tehnologica.

Sectiunea antiincendiu este compusa si dintr-o statie de presurizare a apei

tehnologice pentru utilizare interna in cadrul statiei de epurare si dintr-o statie de

pompare in serviciul retelei anti incendiu. Caracteristicile echipamentelor sunt

urmatoarele:



Preingro sarea namolu r i lor pr imare

Namolul primar este trimis la sectiunea de preingrosare existenta ce a fostreabilitata. Obiectul tehnologic se compune din doua bazine circulare cu baza

tronconica in interiorul careia namolul se decanteaza, separand apa de namol. Podul

raclor cu sistemul de bare faciliteaza separarea apei de namol.

Namolul se depune pe fundul bazinului, iar apa se ridica la suprafata si este

evacuata prin canalizarea interna a statiei de epurare, se intoarce in ciclul de epurare

pe linia apei.

Pompele de namol ingrosat trimit namolul spre schimbatoarele de caldura de la

centrala termica in interiorul carora este incalzit si trimis la fermentarea anaeroba

impreuna cu namolurile secundare.



Preingro sarea namolu r i lor pr imare

Namolurile primare ingrosate sunt trimise la fermentarea anaeroba prin pompe noicu urmatoarele caracteristici:



Acumu larea si ingros area namo lur i lor secundare

Namolul secundar este extras de pompele de namol in exces. Extractia namoluluiexcedentar se face printr-o logica proprie care va putea fi temporizata sau in functie de

concentratia materialului solid in cele doua statii de recirculare a namolului secundar.

Indiferent de logica de extractie adoptata, namolurile ajung in doua bazine tampon

de cate 900 m³ fiecare cu un volum total de 1.800 m³, acestea fiind suficiente pentru

stocarea namolurilor produse la incarcare maxima, pentru cel putin o zi.

Bazinele de acumulare au urmatoarele dimensiuni:




In interiorul bazinului sunt instalate mixerele submersibile pentru a agita namolurilesecundare:

Namolul este aspirat apoi de pompele instalatiei de ingrosare mecanica pentru a se

reduce continutul in apa.

Echipamentele ce deservesc etapa de ingrosare mecanica sunt amplasate intr-ocladire noua:



Fermentarea anaerob a

Pentru fermentarea namolului evacuat din ingrosatoare s-au prevazut patrumetantancuri de fermentare anaeroba. Acestea sunt constructii noi, de forma cilindrica

cu fund si cupola tronconica fiind realizate din beton armat. Dimensiunile

fermentatoarelor sunt urmatoarele :

Fiecare digestor este dotat cu urmatoarea aparatura si instrumentatie:

14 conducte de insuflare a biogazului pentru amestecarea namolului;

2 vane telescopice pentru reglarea nivelului si extragerea namolului;

1 aparat de masurare a nivelului namolului;

1 aparat de masurare a presiunii;




1 aparat de masurare a temperaturii;1 stavilar pentru extragerea spumei;

1 supapa de respirare si siguranta;

Pentru amestecarea namolului sunt instalate 6 compresoare centrifuge cu

urmatoarele caracteristici:

In principal exista doua moduri diferite de operare a procesului de digestie

anaeroba a namolurilor, de joasa si inalta incarcare organica la intrare, exprimat prin

raportul namol volatil in intrare fata de volumul bazinului disponibil.




Fermentatoare anaerobe




Statia de epurare din Cluj Napoca a fost proiectata in configuratia de incarcareinalta, avand urmatorii parametrii de operare:

Temperatura de functionare 35°C

Factor de sarcina 2-6 kgVSS/m³

Timp de permanenta a namolului 21 zile

de care trebuie sa se tina cont in vederea unei corecte gestionari a obiectului

tehnologic. Acesti parametri influenteaza in mod substantial atat producerea de namol,

cat si degradarea substantei volatile si, asadar, eficienta totala a procesului.



Centrala term ica

Centrala termica are sarcina sa incalzeasca namolul din fermentatoare si saproduca energia termica necesara atat pentru incalzirea namolului cat si a edificiilor.

Toata aparatura este instalata intr-o noua cladire in apropierea fermentatoarelor. In

interiorul cladirii este instalata urmatoarea aparatura:

1. Schimbator apa namol;

2. Cazane biogaz/metan;



Centrala term ica

Cazan biogaz/metan



Centrala term ica

3. Pompe de recirculare a namolului din digestor;

4. Pompe de circulare a apei calde;



Centrala term ica

Schimbatoare de caldura pentru namolul din digestoare



Centrala term ica

5. Panouri de comanda si control a liniei de namoluri.

Namolul este incalzit prin intermediul apei calde produse de cazanele cu gaz

biologic si/sau metan provenit din reteaua pentru care se prevede conectarea.

Centrala termica este dotata cu instrumente de masurare si control precum:

Vane motorizate pe liniile de intrare a namolurilor primare si secundare si aparate de

masura de debit de control.

Aparate de masura a temperaturii la intrare si iesire la schimbatoare.

Senzori de alarma pentru gaz.

Ventilatoare pentru schimbul de aer in cladirea centralelor termice

Electrovana de oprire a liniilor de gaz.



Post ingro sare

Namolul fermentat este directionat la sectiunea de post-ingrosare constituita dindoua bazine de ingrosare cu gravitatie. Se vor utiliza aparatele de ingrosare existente

dupa bonificarea si inlocuirea lucrarilor electromecanice.

Bazinele de ingrosare au urmatoarele dimensiuni:

Namolurile ingrosate sunt trimise la sectiunea existenta de deshidratare mecanica a

namolului cu ajutorul centrifugilor.



Deshid ratare mecanica

Statia de deshidratare a namolului existenta formata din doua centrifugedecantoare marca Flottweg, cea principala cu un debit de prelucrare de 40 m³/h si una

cu un debit de prelucrare de 20 m³/h, este reabilitatata si extinsa prin adaugarea unui

echipament nou care va permite impreuna cu cele existente sa satisfaca necesarul

solicitat.

Caracteristicile echipamentelor instalate sunt urmatoarele:

Namolurile la iesirea din centrifugi sunt transportate prin intermediul benzilor

transportoare in containere pozitionate in exteriorul cladirii existente. Containerele sunt

pozitionate sub o copertina metalica.



Deshid ratare mecanica

Pompele de alimentare ale centrifugilor pompeaza namolul in centrifugi, care,printr-un proces de "stoarcere" reduc continutul in apa al namolului. La intrare in

centrifugi se pompeaza, de asemenea si polielectrolitul care are rolul de a ajuta

procesul de deshidratare si faciliteaza procesul de separare al apei din namol.



Gazom etru si facla

Pentru acumularea biogazului produs de sectiunea de fermentare anaeroba seprevede folosirea a doua gazometre. Unul este cel existent reabilitat si al doilea este

nou de tip membrana.

Gazometrul este construit cu membrane din tesut de fibre poliestere acoperite cu

PVC, sudate cu sistem electronic de inalta frecventa si rezistente la biogaz. O camera

de aer care are rolul de element de impingere pneumatica pe camera de biogaz.

Camerele de aer si de biogaz sunt separate de o membrana dubla care evita formarea

de amestec aer-gaz; membrana externa si cele doua membrane de separare sunt

unite la pamant cu o singura ancorare.



Gazom etru si facla

Presiunea camerei de aer este reglata de o centrala cu suflanta pentru aer, cucanale laterale. Evacuarea aerului si a biogazului este realizata cu vane de

suprapresiune cu calibrare variabila si cu vane hidraulice de siguranta.

Un sistem de senzori releva si semnaleaza starea de umplere a gazometrului si

activeaza torta de combustie, pana cand nu se restabilesc conditiile de set point.

Presiunea de functionare pe toata linia de gaz, in general este setata la 200 mbar.

Facla va porni pentru arderea biogazului in exces.



Gazom etru si facla



Cogenerare biog az

In urma reabilitarii statiei de epurare s-au achizitionat doua generatoare marca GE-Jenbacher. Motoarele folosesc ca si combustibil biogazul rezultat in urma fermentarii

anaerobe, sunt in patru timpi, racite cu apa, avand opt cilindrii in linie.

Alimentarea se face cu amestec de biogaz cu aer in exces, pentru a minimaliza

emisiile deja din faza arderii in motor. Puterea electrica furnizata de generatoare este

de 330 kW/motor, astfel incat poate acoperi 60% din necesarul de energie electrica

necesara functionarii statiei.



Pomparea apei tehnologice

Apa tehnologica necesara pentru corecta functionare a statiei de epurare va fipreluata din bazinul amplasat la evacuarea din statia de epurare unde vor fi instalate

doua pompe.

Apa pompata va fi utilizata de toti utilizatorii/ echipamentele ce necesita spalare si

curatare.



Statie receptie autov idan je

Apele uzate si namolurile aduse de autovidanjele autorizate vor fi descarcate ininstalatia de acumulare si tratare pentru a putea fi trimise, ulterior in fluxul de tratament

al statiei de epurare.

Aceasta sectiune se compune din:

1. Conducta cu cuplaj rapid;

2. Debitmetru

3. Conexiune pentru prelevare probe

4. Instalatie de gratare compacta

5. Bazin de acumulare din beton armat 50 m³



Statie receptie autov idan je

6. Mixer submersibil

7. Pompe

Functionarea statiei de receptie va fi conforma cu procedura instituita de Compania

de Apa Somes SA referitoare la acceptarea/ receptia apelor uzate in statia de epurare.

In momentul in care acestea sunt acceptate se procedeaza la trecerea lor prin

instalatia tip gratar si apoi acumulate in bazin.



Aparatura de masura si con trol

Pentru a putea urmari calitatea apei de la intrare si pana la evacuare, noua Statiede Epurare Cluj – Napoca a fost dotata cu aparatura de masura a parametrilor fizici si

chimici care transmit datele in timp real prin sistemul SCADA in dispeceratul statiei.

Astfel procesul tehnologic poate fi urmarit si controlat pentru ca efluentul sa se

incadreze in limitele impuse de autorizatii.

Parametrii urmariti, folosind analizoare si sonde, sunt: amoniu, ortofosfati, azot

total, nitrati, substante organice, conductivitate, turbiditate, pH, temperatura, oxigen

dizolvat.



Aparatura de masura si con trol



Sistemu l SCADA

Odata cu reabilitarea statiei de epurare s-a modernizat si sistemul SCADA,tehnologia care oferă operatorului posibilitate de a primi informaţii de la echipamente

situate la distanţă şi de a transmite un set limitat de instrucţiuni către acestea. SCADA

este un sistem bidirecţional care permite nu numai monitorizarea unei instalaţii ci şi efectuarea unei acţiuni asupra acesteia.



Va multum im pentru aten t ie!

Prezentare Statia de Epurare Cluj-Napoca 2014 Final

Documents

Transcript of Prezentare Statia de Epurare Cluj-Napoca 2014 Final