Statistică pentru managementul afacerilor

C1- Master e-Business10 Noiembrie 2014

Sumar

I. Prezentare structura cursului, modalitate de examinare etc.

II. E-business: definiţie, modele

III. Noţiuni şi notaţii preliminare

IV. Culegerea datelor statistice

V. Prelucrarea primara a datelor statistice

I. Prezentare

Planul cursului

Curs 1: Introducere Concepte de bază utilizate în statistică Culegerea şi prelucrarea primară a datelor

Surse de date Erori de observare şi controlul datelor de intrare Tipuri de date statistice Etapele realizării unui sondaj Modalităţi de eşantionare Întocmirea chestionarului Sistematizarea datelor statistice Prezentarea şi reprezentarea datelor statistice

Planul cursului Curs 2 Măsuri statistice descriptive pentru

seturi univariate de date Curs 3 Măsuri statistice descriptive pentru

seturi bivariate de date Curs 4 Sodajul statistic Curs 5 Fundamente ale testărilor de ipoteze

statistice Curs 6 Regresia statistică Curs 7 Serii de timp 

Bibliografie

Ţiţan Emilia, Statistică. Teorie și aplicații în sectorul terțiar, Editura Meteor Press, Bucureşti, Ed. a II-a, 2012

Titan E., Ghita S., Boboc C., Todose D., Statistică: Baze teoretice si aplicatii , Ed. Economică, 2007

II. E-business: definiţie, modele

E-business

... afacere electronică

... în cea mai simplă formă, conducerea afacerii pe internet

... mai mult decât e-commerce, deoarece se referă nu doar la cumpărarea şi vânzarea pe internet ci şi la servirea clienţilor şi la colaboraea cu partenerii de afaceri pe internet.

... folosirea web-ului şi tehnologiilor internet pentru conducerea activităţilor afacerii, extinderea şi intensificarea practicilor tradiţionale pentru afaceri cu ajutorul internetului.

E-business

“Toate afacerile care nu vor deveni e-business vor deveni ex-business”

Phil Lawler, Hewlett Packard

“În 5 ani toate companiile vor fi companii INTERNET sau nu vor mai fi deloc companii”

Andy Grove, Intel

E-business

Cunoaştere perfectă a pieţei

Un număr suficient de mare de firme astfel încât nici o firmă nu are nici o putere asupra preţurilor

Există o intrare complet liberă a firmelor pe piaţă

Fiecare produs al firmelor este identic cu cele ale competitorilor

Mediu de afaceri complet competitiv

Modele de afaceri

... o metodă de a face afaceri prin care o companie se poate susţine singură ... determină unde firma poate genera valoare” (Rappa 2002)

... o mulţime de activităţi planificate (procese) proiectate în vederea obţinerii unui profit pe piaţă” (Laudon si Traver, 2001)

... roluri şi relaţii între clienţi, furnizori şi colaboratorii firmei; fluxuri de produse, informaţii şi bani; beneficile majore ale participanţilor (Weill şi Vitale, 2001)

Model de afaceri: definiţie

Un model de afaceri nu este altceva decât valoarea pe care o companie o oferă unuia sau mai multor segmente de clienţi şi arhitectura firmei şi reţeaua de parteneri pentru crearea, marketing-ul şi distribuirea acestei valori şi a capitalului pentru a genera fluxuri de venituri susţinute şi profitabile

Strategia

Modelul de afaceri

Procesele afacerii

Imp

actu

l afa

cerii

Model e-business

Inovare

Managementul infrastructurii

Aspecte financiare

Relaţia cu clienţii

valoare pentru

resurse pentru

cost

resurse pentru

resurse pentru

resurse pentru

determinădetermină

feedback pentru

III. Noţiuni şi notaţii preliminare

Notiuni introductive

Colectivitate statistica Unitate statistica Variabila statistica

Notiuni introductive

Noţiuni şi notaţii preliminareVariabile statistice

1. după modul de exprimare: variabile calitative: exprimate prin cuvinte, cu care se

precizează apartenenţa la o categorie sau o modalitate a unei mulţimi finite de observaţii

variabile cantitative (numerice): exprimate prin numere, mulţimea observaţiilor putând fi infinită

2. după cardinalul mulţimii a observaţiilor:

variabile binare (alternative): 10, da, nu etc

variabile cu un număr finit de valori

variabile cu un număr infinit de valori

Noţiuni şi notaţii preliminareVariabile statistice

3. după conţinutul variabilei: variabile de timp (cronologice)

variabile de spaţiu: exprimate prin funcţii de spaţiu

variabile atributive: sunt definite printr-o funcţie atributivă

4. după structura algebrică S cu care este înzestrată mulţimea observaţiilor şi tipul de scală de măsurare:

variabile calitative nominale;variabile calitative ordinale;variabile cantitative ordinale (scala de interval);variabile cantitative măsurabile cardinal.

Noţiuni şi notaţii preliminare Tipuri de date

după natura contextului date experimentale - sunt obţinute prin organizarea unor experimente

de tip controlat, desfăşurate în condiţii fixate, prestabilite date non-experimentale sau date de observaţie - sunt obţinute prin

observarea fenomenelor în manifestarea lor liberă, nerestricţionată, fără a se exercita un control de un anumit fel

din punct de vedere cronologic: imagine de tip static a populaţiei statistice; imagine de tip dinamic, evolutiv,

deci

a) date de tip profil

b) date de tip serii de timp (serii cronologice)

c) date de tip panel

IV. Realizarea unui studiu statistic Etape generale

Presupune organizarea şi parcurgerea unor etape distincte şi succesive:

Planificarea studiului; Observarea statistică; Prelucrarea statistică; Analiza şi interpretarea rezultatelor.

IV. Realizarea unui studiu statistic Metode de observare statistică

Principalele metode de observare statistică utilizate în practică: Recensământul: proces de culegere, prelucrare şi publicare a

datelor demografice, economice şi sociale, la un timp specificat şi valabile pentru toate persoanele de pe un teritoriu delimitat

Sondajul statistic: metodă parţială de observare statistică. Datele se culeg pentru o subcolectivitate numită eşantion, care trebuie să fie reprezentativ pentru colectivitatea generală

Ancheta de opinie: metodă de observare parţială, însă eşantionul nu mai este obligatoriu reprezentativ pentru colectivitatea generală

Panelul: metodă de observare parţială bazată pe un eşantion fix format dintr-un număr de persoane de la care se obţin date longitudinale

Monografia statistică: metodă de observare parţială, având ca obiect cunoaşterea multilaterală şi în profunzime a unei singure unităţi complexe

IV. Realizarea unui studiu statistic Sondajul sau ancheta

Planificarea studiului

Pregătirea chestionarului

Selectarea metodei de eşantionare

Formarea bazei de date

Analiza datelor Întocmirea

raportului

- titlul descriptiv al chestionarului- introducerea chestionarului- gruparea întrebărilor în funcţie de conţinut şi atribuirea de subtitluri - formatarea chestionarului - scrisoare de introducere sau instrucţiuni

- avantajele şi dezavantajele utilizării chestionarului- obiectivele cercetării- literatura existentă relativă la obiectivele cercetării- determinarea fezabilităţii administrării chestionarului populaţiei

ţintă- pregătirea unui plan de realizare

- identificarea populaţiei accesibile- alegerea metodei de eşantionare- alegerea indivizilor din eşantion

- completarea chestionarelor de către indivizii din eşantion-crearea bazei de date-tratarea non-răspunsurilor

- tabele de frecvenţe, reprezentări grafice-calculul indicatorilor medii şi ai variabilităţii- calculul corelaţiilor- utilizarea unor metode statistice avansate

- introducere a studiului- metodele de cercetare utilizate- descrierea rezultatelor- concluzii şi posibilităţi de cercetare ulterioară

Chestionarul

Completarea chestionarelor poate fi făcută prin:

Anchetă orală sau directă:

Faţă în faţă Prin telefon

Anchetă indirectă: Prin poştă Prin e-mail(on-

line)

Faţă în faţă

Prin telefon

Prin poştă

Prin e-mail

1. Rata raspunsurilor bună bună slabă Slabă

2. Controlul asupra celor care răspund

bun satisfăcător

slab Slab

3. Accesul la persoanele selectate

satisfăcător

bun bun Bun

4. Posibilitatea de a folosi chestionare lungi

bună satisfăcătoare

Satisfăcătoare

satisfăcătoare

5. Posibilitatea de a folosi întrebări filtru, de control, deschise

bună bună slabă Slabă

4. Calitatea răspunsurilor

satisfăcătoare

satisfăcătoare

bună Bună

5. Rapiditate slabă bună satisfăcătoare

Bună

6. Cost mare mediu mediu mic

Chestionarul

Tipuri de întrebări întrebări cu răspunsuri multiple de identificare întrebări cu răspunsuri multiple informative

obţinute din transformarea întrebărilor cu răspuns deschis întrebări cu răspunsuri multiple de atitudine

recomandabile întrebări cu şase sau două categorii de răspuns

întrebare finală cu răspuns deschis dă posibilitatea respondenţilor să exprime ceea ce gândesc

alte tipuri de întrebări respondentului îi sunt prezentate mai multe cuvinte

alternative şi el trebuie să încercuiască pe cel care răspunde cel mai bine întrebării.

respondentul trebuie să ordoneze răspunsurile, 1 fiind atribuit celui mai puţin acceptat

Chestionare Avantaje

salvează timp prin: posibilitatea intervievării unui număr mare de indivizi; fiecare individ poate furniza informaţii detaliate referitoare la

opiniile lor; analiza rapidă şi feedback-ul.

încurajează obiectivitatea: chestionarele sunt singura metodă de colectare a datelor în

care confidenţialitatea totală, chiar şi din partea cercetătorului, poate fi garantată;

toate întrebările sunt prezentate în acelaşi mod;

cercetătorul este încurajat să-şi planifice fiecare întebare cu grijă

Chestionare Dezavantaje

sunt inflexibile: este dificilă clarificarea unor răspunsuri; sunt neprietenoase; sunt câteodată plictisitoare; unele răspunsuri deschise sunt greu de analizat.

informaţie incorectă: adevăruri false: respondentul se poate pune într-o lumină

favorabilă în cazul chestionarelor minciuna nu poate fi identificată proasta înţelegere a întrebărilor: specifică chestionarelor

prost proiectate;

când chestionarele sunt completate după mai mult timp de la eveniment, unele aspecte importante pot fi uitate

Chestionare Rata de răspuns

rată acceptabilă de răspuns: 60%

o rată de răspuns scăzută este probabilă atunci când există prea multe întrebări deschise şi chestionarul este

prea lung chestionarul nu este completat imediat

dacă rata de răspuns este scăzută, încearcă să descoperi motivul

Modalităţi de eşantionare

în funcţie de: proprietăţile produselor analizate de existenţa unor informaţii referitoare la populaţia studiată de resursele financiare alocate acestei probleme

Modalităţi de eşantionare: eşantionarea simplă aleatoare prin stratificare multistadială pe cote in cuiburi etc.

Modalităţi de eşantionare Eşantionarea simplă aleatoare

indivizii ce formează eşantionul sunt aleşi aleator, având toţi aceeaşi probabilitate de a fi incluşi în eşantion

pentru extragerea unităţilor se folosesc tabele cu numere aleatoare sau anumite programe de generare de numere aleatoare

unităţilor ce formează populaţia generală li se atribuie numere. Eşantionul este format din unităţile din populaţia generală cu numerele aleatore generate de program sau extrase din tabel.

Exemplu: populaţia este de volum 20 extragerea unui eşantion aleator de volum 5 se generează aleator 5 numere între 1 şi 20: 14, 2, 6, 9, 18 eşantionul va fi format din unităţile 2, 6, 9, 14, 18 din populaţia

generală

Modalităţi de eşantionare Eşantionarea prin stratificare

presupune împărţirea populaţiei în s grupe după un anumit criteriu (o caracteristică), de efective N1,..., Ns şi selecţia aleatoare din fiecare strat a n1,..., ns

unităţi. are o reprezentativitate

superioară celei obţinute prin tehnica simplă aleatoare

presupune existenţa unor informaţii suplimentare referitoare la populaţie

Populaţia totală

Eşantionul

%205

1

20

4

%3520

7

%4520

9

20% 40% 40%

1 2 3 4

1 2 3 4

5 6 7

1 2 3 4

6 7 8 9

5

1

2 5

7 3

Modalităţi de eşantionare Eşantionarea multistadială

alegerea în primul stadiu a unui eşantion probabilistic de grupuri în stadiul al doilea din fiecare grup selectat se alege aleator un

eşantion de indivizi mai puţin reprezentativă decât eşantionarea simplă aleatoare de

acelaşi volum costurile sunt mult mai mici

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

2 6 9

14 18

2 6 9

14 18

Modalităţi de eşantionare Eşantionarea pe cote

procedură de eşantionare nealeatoare

când se cunoaşte distribuţia populaţiei după anumite caracteristici, selecţia se va face astfel încât eşantionul să aibă aceeaşi distribuţie procentuală cu populaţia totală

cu toate că nu este aleatoare este foarte utilizată în practică, datorită costurilor reduse şi reprezentativităţii destul de ridicate a eşantionului

Populaţia totală

Eşantionul

%205

1

20

4

%3520

7

%4520

9

20% 40% 40%

Nonrăspunsuri

Nonrăspuns punctual: lipsa răspunsurilor la anumite întrebări ale unui chestionar

Unitate nerespondentă: lipsa răspunsului la întregul chestionar

Cauze: unităţi nerespondente din cadrul unui grup de unităţi, de

exemplu unii membrii ai familiei răspund iar alţii nu; unităţi nerespondente din cauza lipsei colectării datelor, de

exemplu din cauza costurilor prea mari; nonrăspunsuri datorate valorilor eronate, observate în pasul de

editare.

Nonrăspunsuri

Obiectivul sondajului: a observa elementele unui eşantion de dimensiune n, în raport cu q variabile: y1, ..., yj, ..., yq, întrebările din chestionar.

Se notează cu yij valoarea variabilei yj pentru elementul i, adică răspunsul individului i, la întrebarea j.

Individul i este un element nerespondent dacă nu a răspuns la nici una din cele q întrebări: vectorul (yi1, ..., yiq) lipseşte.

Individul i este un element respondent incomplet dacă nu a răspuns la cel puţin o întrebare, dar nu la toate, deci cel puţin o componentă a vectorului (yi1, ..., yiq) lipseşte, dar nu toate.

Nonrăspunsuri Înlocuirea valorilor lipsă

înlocuirea tuturor valorilor lipsă ale întrebării j cu media respondenţilor la această întrebare

această metodă conduce la estimaţii cu o micşorare severă dar nereală a dispersiei şi deci a exactităţii rezultatelor şi a preciziei

înlocuirea tuturor valorilor lipsă ale întrebării j cu media respondenţilor la această întrebare pe clase eşantionul este împărţit în mai multe clase în funcţie de o variabilă

auxiliară pentru fiecare clasă se aplică prima metodă se va obţine un estimator cu o dispersie subevaluată

jri

ijj

jk rskyr

yj

,1~

Nonrăspunsuri Înlocuirea valorilor lipsă

înlocuirea valorilor lipsă cu valori alese dintre răspunsurile din sondajul în discuţie în cazul în care individul i nu a răspuns la întrebarea j, se alege un

individ din mulţimea celor care au răspuns la întrebarea j, numit donor, şi i se atribuie răspunsul acestuia.

înlocuirea valorilor lipsă cu valori alese din alte surse, cum ar fi spre exemplu un sondaj anterior

înlocuirea valorilor lipsă cu ajutorul unui model de regresie se construieşte un model de regresie al variabilei j în funcţie de

celelalte variabile considerate în sondaj se iau în considerare variabilele corespunzătoare întrebărilor la care

individul i a răspuns.

înlocuirea valorilor lipsă prin metode bazate pe arbori de clasificare, în cazul variabilelor calitative sau arbori de regresie, în cazul variabilelor continue.