8/18/2019 “Prevenţie Şi Tratament Cu Ajutorul Terapiilor de Relaxare”.

http://slidepdf.com/reader/full/preventie-si-tratament-cu-ajutorul-terapiilor-de-relaxare 1/5

Prevenţie şi tratament cu ajutorul terapiilor de relaxare

Ce este stresul?

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinţe,sarcini, situaţii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanţă pentru persoana

respectivă (Baban, 1998).icţionarul de psihologie socială define!te termenul de stres psihic ca fiind o stare de tensiune,

de "ncordare !i de disconfort, determinată de agenţii afectogeni, cu semnificaţie negativă, de frustrareasau deprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii), de dificultatea sau deimposibilitatea re#olvării unor probleme.

Stresul are o importantă componentă subiectivă, "n sensul că ceea ce este provocator, facil sauchiar relaxant pentru o persoană, pentru o alta poate deveni ameninţător sau imposibil de reali#at($oesch !i colab., %&&%). iferenţele individuale "n ceea ce prive!te răspunsul la stres sunt datorate at'tcomponentei genetice, c't !i experienţelor de viaţă diferite.

nţelegerea felului "n care răspundem la stres este esenţială pentru implementarea tehnicilor demanagement al stresului. xistă, bine"nteles, mai multe perspective prin care poate fi abordat conceptulde stres*

-din perspectiva neurofiziologică  (triada formată din sistemul nervos autonom, sistemulendocrin !i sistemul imunitar + acioppo, 199-), stresul poate fi considerat o constantă a existenţeiumane, din perioada prenatală !i p'nă la sf'r!itul vieţii noastre. reierul este programat să perceapătoate experienţele, să le cataloghe#e pe fiecare ca fiind negativă (periculoasa), neutră sau po#itivă !iapoi să reacţione#e corespun#ător. xprimarea furiei, agresivitatea verbală sau fi#ică sunt c'tevaexemple ale reacţiei de luptă, "n vreme ce i#olarea socială, vi#ionarea excesivă a televi#orului,dependenţa de substanţe sau de ocuri (de noroc, pe internet etc.) repre#intă c'teva exemple de reacţiide /fugă0. lterior, a fost descrisă !i o a treia reacţie, cea de /"ngheţare0, caracteri#ată prin lipsa

reacţiilor fi#ice sau psihice, sentimentul de neautorare, de neputinţă, simptome depresive. acă situaţianu se re#olvă prin 2luptă sau fugi0, individul răm'ne "n continuare expus la agenţii stresori, iar, cutimpul, apar tulburări emoţionale, nelini!te, solicitări mari fi#ice !i psihice permanente care, "n cele dinurmă, produc boli (cardiovasculare, endocrine, psihice, cancer etc.). 3tunci c'nd suntem supu!isolicitărilor externe, organismul secretă a!a4numiţii /hormoni de stres0 pentru a le putea face faţă cusucces. 5roblemele apar atunci c'nd aceste substanţe persistă mai mult timp "n s'nge (expunere prelungită la stres), pot apărea le#iuni ale vaselor de s'nge, afecţiuni ale rinichilor !i chiar moarte,"mbătr'nirea celulară este accelerată, iar imunitatea scade, astfel "nc't cre!te riscul apariţiei bolilor somatice sau psihice.

-din perspectiva psihologică, stresul este definit ca fiind 2o relaţie particulară "ntre persoană !imediu, "n care persoana evaluea#ă mediul ca impun'nd solicitări care exced resursele proprii !i

ameninţă starea sa de bine, evaluare ce determină declan!area unor procese de coping, respectivrăspunsuri cognitive, afective !i comportamentale la feedbac64urile primite0 (7a#arus !i ol6man,198-, p. 19). onform lui 7a#arus, există două tipuri de evaluări*

4evaluarea primară + evaluarea situaţiei "n funcţie de semnificaţia pentru confortul persoanei.n urma acestei evaluri, situatţia poate fi catalogată ca fiind ameninţătoare, ca fiind o daună dea produsă (nu mai poate fi prevenită sau modificată) sau o provocare pentru individ.

-evaluarea secundară  4 evaluarea resurselor personale de a răspunde solicitărilor aduse desituaţia respectivă.

8/18/2019 “Prevenţie Şi Tratament Cu Ajutorul Terapiilor de Relaxare”.

http://slidepdf.com/reader/full/preventie-si-tratament-cu-ajutorul-terapiilor-de-relaxare 2/5

valuarea primară !i secundară nu trebuie "nţelese ca desfă!ur'ndu4se secvenţial, ci ca un proces continuu, ca o 2cascadă de evaluări !i reevaluări0 (iclea, 199:).

Factori de stres

Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente;situaţii externe sau interne, reale sau imaginare,suficient de intense sau frecvente care solicită reacţii de adaptare din partea individului. xistă o seriede factori de stres ; potenţiali factori stresori*

< boala fi#ică sau psihică,< abu# fi#ic, emoţional sau sexual,< situaţie financiară precară,< probleme la locul de muncă* supra"ncarcarea muncii, condiţii proaste de lucru, lipsa de resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu !efii, responsabilitate prea mare, schimbări organi#aţionale,schimbarea locului de muncă,< familia + probleme de comunicare "n familie, divorţul, decesul unui membru al familiei, conflicte cufraţii, violenţa "n familie, alcoolismul,

< prietenii + conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social,< de#astre naturale (cutremure, inundaţii) sau atacuri teroriste, ră#boaie civile,< propria persoană + lipsa de "ncredere, nemulţumire faţă de aspectul fi#ic, deci#iile luate de4a lungulvieţii, etc.

=rganismul uman scanea#ă !i evaluea#ă "n permanenţă mediul extern !i intern !i răspunde, "nconsecinţă, acestor evaluări. venimentul sau situaţia (real;imaginar, extern;intern) pot fi percepute cafiind*

< ceva neutru, lipsit de interes !i irelevant pentru organism>< ceva po#itiv, benefic>< ceva negativ, ameninţător sau periculos.

esurse personale de a face faţă la factorii de stres !stil de g"ndire şi interpretare#

esursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca fiind capacitatea cognitivă,emoţională !i comportamentală de a reduce, stăp'ni sau tolera solicitările interne sau externe caredepă!esc capacitatea de răspuns automat a organismului.

$daptarea la stres implică at't existenţa unor resurse reale (intelectuale, emoţionale, fi#ice,sociale, etc.), dar, de cele mai multe ori, decurge din autoevaluarea propriilor resurse pentru a face faţăevenimentelor evaluate ca fiind negative sau ameninţătoare (evaluare secundară). ?u de puţine ori,exista o discrepanţă "ntre resursele reale de răspuns !i evaluarea acestor resurse (pre#enţa unor realeresurse care, "nsă, sunt evaluate de persoana "n cau#ă ca fiind insuficiente), care generea#ă de cele mai

multe ori starea de stres. eacţii la stres

aca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reactii la stres.

%&eacţii fizice'fiziologice* dureri de inimă, palpitaţii> apetit alimentar scă#ut sau crescut> indigestiifrecvente> insomnii> crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene> transpiraţii excesive,ameţeli, stare generală de rău> constipaţii sau diaree (nemotivate medical)> oboseala cronică>

(&eacţii cognitive)  blocae ale g'ndirii> deficit de atenţie> scăderea capacităţii de concentrare>

8/18/2019 “Prevenţie Şi Tratament Cu Ajutorul Terapiilor de Relaxare”.

http://slidepdf.com/reader/full/preventie-si-tratament-cu-ajutorul-terapiilor-de-relaxare 3/5

dificultăţi "n reamintirea anumitor lucruri> flexibilitate redusă> diminuarea creativităţii.

*&eacţii emoţionale)  iritabilitate crescută, scăderea interesului pentru domenii care repre#entau"nainte pasiuni sau hobb@4uri> pierderea interesului pentru prieteni> instabilitate emoţională> anxietate>tristeţe sau chiar depresie> reprimarea emoţiilor> dificultăţi "n angaarea "n activităţi distractive saurelaxante.

+&eacţii comportamentale)  performanţe scă#ute la locul de muncă sau la !coală> fumat excesiv>consum exagerat de alcool> tulburări de somn> un management ineficient al timpului> i#olarea de prieteni> preocupare excesivă pentru anumite activităţi> comportamente agresive.

Concluzia) important de reţinut este că stresul (reacţiile neplăcute) are o dublă determinare* unadin partea stimulului (a factorilor stresori), alta din partea individului care interpretea#ă situaţia (resurse personale, stil de g'ndire !i interpretare). 3cest lucru "nseamnă că avem o mare influenţă asupra propriilor stări de stres, at't "n bine, c't !i "n rău.

$vem responsa,ilitatea dar şi puterea de a schim,a lucrurile

%& .dentificarea şi monitorizarea factorilor de stres

< identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supra"ncărcarea muncii, lipsa de suport !i comunicare, lipsade resurse, probleme medicale, conflicte "n familie, etc.)>< anticiparea perioadelor de stres !i reali#area unui plan de acţiune pentru a face mai bine faţă (deexemplu, "n apropierea unor termene limită pentru finali#area proiectelor la locul de muncă, "n preamaunui eveniment important "n familie, etc.).

(& Conştientizarea propriilor reacţii la stres< identificarea !i exprimarea emoţiilor faţă de anticiparea evenimentului; situaţiei (precum anxietate,iritabilitate, disconfort, frustrare, de#nădede, etc.)>< identificarea reacţiilor emoţionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) !i de lungă durată (de exemplu,neautorare, apatie) faţă de eveniment;situatie>< identificarea reacţiilor comportamentale, fi#iologice !i cognitive privind evenimentul (i#olare, evitare,

renunţare> dureri de stomac, dureri de cap, lipsa poftei de mancare, insomnii> randament scă#ut la!coală sau la muncă, probleme de concentrare, tulburări de memorie, dificultăţi "n re#olvarea de probleme, "n luarea de deci#ii etc.).

*& /ezvoltarea unor a,ilităţi şi comportamente de management al stresului< de#voltarea asertivităţii>< de#voltarea comunicării po#itive cu ceilalţi>< identificarea !i re#olvarea conflictelor, atunci c'nd apar>< "nvăţarea metodelor de re#olvare a problemelor !i de luare a deci#iilor>< "mbunătăţirea managementului timpului>< "nvăţarea unor metode de relaxare.

+& Sta,ilirea şi menţinerea unui suport social adecvat< solicitarea autorului direct !i receptivitate faţă de acesta>< de#voltarea !i menţinerea relaţiilor sociale.

0& /ezvoltarea unui stil de viaţă sănătos< adoptarea unor comportamente alimentare sănătoase>< practicarea regulată a exerciţiilor fi#ice>< practicarea unor exerciţii de relaxare>< consum responsabil;moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos>< cultivarea unor pasiuni, hobb@4uri.

8/18/2019 “Prevenţie Şi Tratament Cu Ajutorul Terapiilor de Relaxare”.

http://slidepdf.com/reader/full/preventie-si-tratament-cu-ajutorul-terapiilor-de-relaxare 4/5

1& /ezvoltarea 2ncrederii 2n propria persoana ăi acceptarea necondiţionată< stabilirea unor scopuri !i obiective realiste, /ce vreau eu de la viaţa astaA0>< stabilirea priorităţilor !i a limitelor personale>< participarea la activităţi care de#voltă "ncrederea "n sine.

3erapii centrate pe relaxare

n viaţa cotidiană, relaxarea "nseamnă deconectare de la activitate. n psihoterapie "nsă privimrelaxarea ca pe o metodă de autoreglare a stărilor psihice. ehnicile de relaxare sunt "n număr variat.

Cele mai cunoscute metode de relaxare)

• 3rainingul autogen !4&5& Schultz#

• elaxarea musculară progresivă !6& 4aco,son#

• 7editaţia transcedentală !7& 7ahesh#

• 5ipnoza

3rainingul autogen !4&5& Schultz#3ceastă metodă de relaxare derivă din hipno#a medicală !i a fost elaborată de C.D. Echult# "n 19%&.

a constă "n inducerea prin exerciţii psihofi#iologice a unei decontracţii generale a organismului, care permite comunicarea unor sugestii (Doldevici, C., 199:).

etoda cuprinde două cicluri de exerciţii* ciclul inferior !i ciclul superior.Ciclul inferior 4 cuprinde exerciţii "n care decontracţia vi#ea#ă*

• sistemul muscular,• sistemul cardiovascular,• sistemul respirator,• organele abdominale !i #ona capului.

xerciţiile se "nsu!esc "ntr4un interval de F41& săptăm'ni.Ciclul superior  4 se trece la acest nivel după o practicare de F luni + % ani a ciclului inferior.

3ceastă etapă durea#ă G4F ani. lientul "nvaţă următoarele exerciţii*

• concentrare pe culoarea preferată,• concentrarea pe culori impuse,• concentrarea pe obiecte concrete,• concentrarea pe idei abstracte,• trăirea sentimentului propriu (reproducerea "n interior a stării afective pe care clientul

!i4o dore!te cel mai mult),• interogarea propriului subcon!tient.

Etarea autogenă se obţine printr4un antrenament de c'teva luni "n cursul cărora se efectuea#ăurmătoarele exerciţii)

!%#& exerciţiul ,azal prin care se o,ţine starea de relaxare> •

introducere (14% !edinţe)• exerciţiul greutăţii (%4G !edinţe)• exerciţiul căldurii (%4G !edinţe)• exerciţiul cardiac (% !edinţe)• exerciţiul respirator (1 !edinţă)• exerciţiul plexului solar (1 !edinţă)• exerciţiul răcelii frunţii (% !edinţe)

!(#& exerciţiul prin care se induc modificări somatice8

8/18/2019 “Prevenţie Şi Tratament Cu Ajutorul Terapiilor de Relaxare”.

http://slidepdf.com/reader/full/preventie-si-tratament-cu-ajutorul-terapiilor-de-relaxare 5/5

!*#& exerciţiul prin care se induc modificări psihice8!+#& exerciţiul meditaţiei&

6xerciţiul ,azal prin care se o,ţine starea de relaxareCntroducere* se pre#intă tehnica, istoricul ei, aplicaţiile acesteia, se alege po#iţia confortabilă (cele

mai indicate* culcat pe spate sau "ntr4un fotoliu comod) apoi "ntr4o ambianţă lini!tită se spune*•

acum te rog să "nchi#i u!or ochii !i să respiri ad'nc de %4G ori,• "ncepi să fii calm !i relaxat,• la "nceput, "ncerc'nd să te relaxe#i, s4ar putea să4ţi vină "n minte mai multe

g'nduri dec't erau "nainte> lasă4le să treacă, cum vin a!a pleacă,• lini!te plăcută te cuprinde,• e!ti tot mai calm !i mai relaxat.

xerciţiul greutăţii• 3cum te concentre#i u!or asupra m'inii drepte (sau st'ngi "n funcţie de braţul

dominant 4 se "ncepe cu braţul dominant).• 'na dreaptă "ncepe să devină mai grea.• 'na dreaptă este mai grea.• = greutate plăcută cuprinde m'na dreaptă.• 'na dreaptă este grea.• 'na dreaptă este grea ca plumbul.• 'na dreaptă este grea ca un braţ de statuie.• 'na dreaptă grea. (repetă de :4%& ori).• (Cdentic pentru m'na st'ngă).• Braţele sunt grele, grele ca plumbul, ca ni!te braţe de statuie. (repetă de :4%&

ori).• 5icioarele "ncep să devină mai calde.•

5icioarele sunt mai calde.• = căldură plăcută cuprinde picioarele.• 5icioarele sunt calde.• Eunt calm, relaxat.• ntregul corp este greu ca plumbul.• Braţele !i picioarele sunt calde.• = lini!te plăcută mă cuprinde.• Eunt calm, relaxat.