Ministerul Muncii a supus dezbaterii, ieri, proiectul de modificare a actualului Cod al Muncii, care st la baza relaiilor dintre angajat i angajator din anul 2005.

Potrivit noului Cod, ce va intra din nou n discuie la guvern miercuri, crete att perioada obligatorie de preaviz, cu 5, respectiv 15 zile pentru cei din conducere, dar i cea de prob, cu 15, respectiv 30 de zile. n plus, i durata timpului de lucru va putea fi mai mare, prin raportarea orelor sptmnale de lucru la o perioad mai lung.

Angajatorul va putea ine n prob succesiv, pe acelai post, oricte persoane dorete, iar angajaii vor fi evaluai, dar i concediai (inclusiv colectiv), pe baza unor criterii i obiective de performan individual. ns, contractul lor nu va mai putea fi suspendat ca o form de sanciune disciplinar. Iar concediul de odihn fracionat a fost redus de la 15 la cel puin 10 zile.

Dup experiena efectelor negative ale crizei asupra companiilor din Romnia, guvernanii au introdus alte noi msuri n proiectul de modificare a Codului Muncii. Astfel, n cazul reducerii temporare a activitii din raiuni economice, patronul poate scurta sptmna de lucru de la cinci la patru zile, dar poate s dispun i maximum 15 zile de concediu fr plat pe an, cu informarea sindicatului.

Iat principalele schimbri pe care le propune noul Cod al Muncii:

Contractul individual de munc trebuie s fie obligatoriu ncheiat n fom scris nainte de nceperea activitii.

Nu mai este interzis ncheierea contractului individual de munc n scopul prestrii unei munci imorale.

Angajatorul trebuie s stabileasc criterii de evaluare a activitii profesionale a salariatului, obiectivele de performan individual, precum i criteriile de evaluare a realizrii acestora, menionate de la angajare, criterii n funcie de care se vor face i concedierile colective.

Angajatorul poate renuna unilateral la clauza de neconcuren prevzut n contract, plata indemnizaiei de neconcuren ncetnd din luna urmtoare notificrii scrise a angajatului privind denunarea acesteia.

Certificatul medical care stabilete c o persoan este apt de munc trebuie prezentat nainte de ncheierea contractului individual de munc. nu mai poate fi acceptat ulterior.

Perioada de prob crete de la 30 la maximum 45 de zile calendaristice pentru angajaii cu funcii de execuie, respectiv de la 90 la cel mult 120 de zile n cazul celor cu funcii de conducere. Pentru persoanele cu handicap se menine perioada de prob de maximum 30 de zile calendaristice.

Este eliminat perioada de prob de maximum ase luni pentru absolveni, iar n cazul n care angajatorul nu vrea s-i angajeze dup perioada de prob, contractul individual de munc poate nceta fr preaviz, printr-o notificare scris. Debutanii nu trebuie s mai ncheie contract de adaptare profesional, stabilit pe o perioad determinat de un an.

Este permis angajarea succesiv a mai mult de trei persoane n perioad de prob pentru acelai post, noul Cod nu mai prevedenicio limit.

Angajatorul este obligat s elibereze adeverine inclusiv fotilor salariai, nu doar actualilor angajai. Se interzice cumulul a mai mult de dou funcii la acelai patron, ns nu mai exist obligativitatea de a notifica toi angajatorii la care este ncadrat o persoan cu privire la locul de munc de baz.Delegarea unui salariat se poate face pe o perioad de cel mult dou luni i se poate prelungi numai cu acordul salariatului din dou n dou luni, fa de perioada maxim de dou luni pentru prelungire stipulat acum.

Suspendarea contractului individual de munc al unui salariat nu mai poate fi dispusca sanciune disciplinar, pe maximum 10 zile, ns este permispe durata suspendrii de ctre autoritile competente a avizelor, autorizaiilor sau atestrilor necesare pentru exercitarea profesiilor sau dac a expirat perioada de avizare.

Dac n timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauz de ncetare de drept a contractului individual de munc, cauza de ncetare de drept va prevala.

Dac patronul decide reducerea temporar a activitii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depesc 30 zile, va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe sptmn, cu reducerea corespunztoare a salariului, pn la remedierea situaiei care a cauzat reducerea programului.

n plus, n cazul n care din motive obiective activitatea se ntrerupe temporar, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea relurii ei, angajatorul poate acorda n aceast perioad concediu fr plat, dup informarea prealabil a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitii.

Contractul de munc nceteaz i ca urmare a decesului patronului-persoan fizic i a dizolvrii firmei, dar i atunci cnd angajatul primete decizia de pensionare anticipat, anticipat parial, de pensionare pe caz de boal sau pentru limit de vrst cu reducerea vrstei standard de pensionare.

Nulitatea absolut a contractului individual poate fi constatat doar prin hotrre judectoreasc definitiv, nu i prin acordul prilor.

Angajatorul poate s fac angajri dup ce a efectuat concedieri colective dac compania i revine economic oricnd, adic imai repede dect actualul termen de nou luni. n plus,nici nu mai este obligat s-i anune/angajeze pe salariaii disponibilizai anterior.

Angajatorul este obligat s nregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a nregistra demisia d dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de prob. n plus, n aces caz patronul risc o amend ntre 1.500 i 3.000 de lei.

Termenul de preaviz n caz de demisie/concediere este cel convenit de pri n contractul individual de munc sau, dup caz cel prevzut n contractele colective de munc aplicabile, ns nu poate fi mai mic de 20 zile lucrtoare pentru salariaii cu funcii de execuie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucrtoare pentru salariaii care ocup funcii de conducere, fa de 15, respectiv 30 de zile n prezent.

Contractul individual de munc pe durat determinat se poate ncheia pe maximum trei ani, fa de doi - ct este n prezent. El poate fi prelungit, cu acordul scris al prilor, pentru perioada realizrii unui proiect, program sau lucrri, fr a depi maximum trei contracte succesive, fa de cel mult dou cum e acum, ncheiate pe cel mult 24 de luni.

n plus, angajatorul nu mai este obligat s angajeze o persoan cu contract pe perioad nedeterminat, dup rennoirea succesiv a unui contract determinat pe respectivul post pn la cel multtrei ani.

Salariatul temporar trebuie s ncheie un contract de munc temporar cu agentul de munc temporar, fr a plti vreo tax, comisionul va fi perceput de la firma care-l solicit. Salariatul nu poate fi angajat pentru a nlocui un angajat cu contractul suspendat pentru c particip la grev.

Contractul poate fi ncheiat pe maximum doi ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia, printr-unul nou, pe o perioad total de maximum trei ani, aceste perioade fiind dublate fa de cele din prezent. Firma poate refuza un salariat temporar i poate dispune ncetarea nainte de termen a contractului temporar.

Perioadele de prob pentru salariaii temporari au fost crescute, variind ntre 2 zile i 30 de zile lucrtoare, n funcie de perioada contractual i funcie. n perioadele dintre contracte, agenii de munc temporar nu mai sunt obligai s le plteasc salariailor o sum egal cel puin cu salariul minim pe economie.

Durata timpului de munc, cu tot cu orele suplimentare, poate fi prelungit peste limita de 48 de ore pe sptmn cu condiia ca media orelor de munc, calculat pe o perioad de referin de 4 luni calendaristice, fa de trei luni n prezent, s nu depeasc 48 de ore pe sptmn.

Pentru anumite activiti sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munc respectiv, perioade de referin mai mari de 4 luni, dar care s nu depeasc 6 luni, cu derogri pn la maximum 12 luni sub rezerva respectrii reglementrilor privind protecia sntii i securitii salariailor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de munc.

n plus, angajatorul poate stabili programe individualizate de munc, cu acordul sau la solicitarea salariatului n cauz, fr a fi nevoie s fie prevzut acest drept n contractele colective sau regulamentele interne.

Angajatorul este obligat s in evidena orelor de munc ale fiecrui salariat i so pun la dispoziia inspectorului de munc atunci cnd i se cere, altfel risc o amend ntre 1.500 i 3.000 de lei.

Munca suplimentar se compenseaz prin ore libere pltite n urmtoarele 60 de zile, fa de 30 de zile n prezent, dup efectuarea acesteia.

n plus, n perioadele de reducere a activitii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere pltite ce se vor constitui ntr-un cont cu care angajatorul s poat s compenseze, n avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului.

Salariaii de noapte beneficiaz de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baz pentru fiecare or de munc de noapte prestat.

Numrul de zile lucrtoare aferent concediului de odihn suplimentar se stabilete prin contractul colectiv de munc aplicabil.

Concediul de odihn ce trebuie luat cumulat n fiecare an calendaristic este stabilit la cel puin 10 zile lucrtoare, fa de 15 n prezent, n cazul n care programarea concediilor se face fracionat.

Liderii sindicali, ca i reprezentanii salariailor, vor putea fi concediai n perioada mandatului i doi ani dup ncetarea acestuia pentru necorespundere profesional, prevedere ce este exclus n actualul Cod.

Reprezentanii salariailor trebuie s fie persoane cu capacitate deplin de exerciiu, nu mai exist vechile condiii: 21 de ani i cel puin un an nentrerupt de munc la actualul angajator. Ei vor putea negocia contractul colectiv de munc.

Se elimin prevederile referitoare la patronat, se definete patronul, exclusiv ca persoan juridic, i sunt recunoscute organizaiile, nu asociaiile, patronale.

Se elimin termenii de conflict de interese i de drepturi, rmne doar conflictul de munc, ce vizeaz doar conflictele dintre angajai i angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfurarea raporturilor de munc.

Angajatorul poate recupera pagubele materiale produse de salariai din vina i n legtur cu munca lor n maximum 30 de zile de la evaluarealor i notificarea angajatului, iar dac acesta din urm refuz, patronul i poate reine lunar sume din salariu n contul respectivei pagube.

Angajaii vor fi obligai s aduc dovezi dac se declaneazun conflict de munc i se ajunge n instan, aceste probe nu mai cad exclusivn sarcinaangajatorului, cum este acum.

Dintre cele 79 de articole care vor fi modificate n Codul Muncii, 10 sunt n favoarea salariatului, 45 l avantajeaz pe angajator, iar 24 sunt neutre. Liderii sindicali resping noul proiect al Codului Muncii. Ei spun c nu vor mai participa la nicio negociere, deoarece Guvernul s-a folosit de ei pentru a da aparena unor consultri democratice.

Proiectul de lege privind modificarea Codului muncii Pe Aceeai Tem

Proiectul de lege privind modificarea Codului muncii Sindicalitii se retrag din toate comisiile de dialog social pentru c Guvernul le rezerv rolul de figurani Codul Muncii, dumanul performanei Noul Cod al Muncii vireaz la dreaptataguri

noul cod al muncii modificari angajati patroni guvern bnsAdevrul" a contabilizat toate schimbrile propuse n proiectul de modificare a Codului Muncii, supus recent dezbaterii de Ministerul Muncii. Cele mai multe i mai consistente modificri schimb cu totul natura Codului Muncii.

Mai citete i:Joburile i criza: ct de departe de cas eti dispus s pleci pentru un loc de munc?

Contracte pe perioad limitat

45 din cele 79 de articole modificate sunt net n favoarea angajatorilor. n primul rnd, dac pn acum predominau contractele de munc pe perioad nedeterminat, de-acum nainte vom asista la nmulirea celor pe perioad determinat. Cele din urm i ofer angajatorului posibilitatea de a scpa mai uor i fr btaie de cap de salariai. n plus, firmele nu mai pltesc nici salarii compensatorii la desprirea de angajai.

Astfel, prin modificarea unor articole, durata maxim a unui contract de munc pe durat determinat crete de la doi ani la trei ani. De asemenea, nu mai exist limitarea la trei contracte succesive semnate cu acelai salariat. Practic, un salariat poate lucra pn la pensionare, la aceeai firm, doar pe astfel de contracte.

Perioada de prob, prelungit

Pentru funciile de execuie, perioada de prob la angajare crete la maximum 45 de zile (de la 30 de zile), iar n cazul funciilor de conducere, la 120 de zile (de la 90 de zile).

Ovidiu Jurc, vicepreedintele BNS, spune c o firm poate ajunge s execute o lucrare doar cu persoane aflate n prob: S presupunem c angajeaz un om la spat anuri. l ine 30 - 45 de zile, ct are nevoie, dup care i face vnt, spunndu-i c nu este bun". Asta, cu att mai mult cu ct angajatorul poate sfri aceast colaborare, adic perioada de prob, peste noapte, fr nicio explicaie, potrivit noilor reglementri.

Angajri imediate pe locurile concediailor

Dac acest proiect va ajunge lege, nu va mai exista interdicia angajrii altor oameni pe posturile restructurate. Potrivit reglementrii actuale, firma care face concedieri colective nu mai poate aduce ali salariai, pe posturile tiate, timp de nou luni. Ei bine, art. 72 se abrog cu totul. Asta este odios i va duce la o mulime de abuzuri", spune Ovidiu Jurc.

Patronii au cerut cu insisten abrogarea acestui articol, susinnd c o companie se poate redresa ntr-un timp mai scurt de nou luni, situaie n care va dori s fac noi ncadrri, ceea ce acum este ilegal. Neoficial, patronii au explicat c, astfel, vor putea crete calitatea forei de munc, aducnd oameni mai buni pe posturile restructurate.

Zece pentru salariai

Zece intervenii la Cod sunt clar n favoarea salariailor. Cea mai important dintre ele este aceea c a disprut posibilitatea ca angajatorul s-l sancioneze pe salariat prin suspendarea contractului individual de munc.

Tot la categoria micilor ctiguri obinute de angajai intr i menionarea fotilor salariai la articolul unde se spune c angajatorul este obligat s elibereze un document care s ateste activitatea desfurat de salariat, vechimea n munc, n meserie i n specialitate".

De asemenea, la angajare, nou-venitului i se vor preciza prevederile contractului colectiv de munc sub incidena cruia intr, fia postului cu specificarea atribuiilor i criteriile de evaluare a activitii profesionale.

Proiectul schimb total i ordinea criteriilor de selecie n momentul disponibilizrii colective. Aadar, dac pn acum aveau prioritate criteriile sociale, de acum ncolo acestea vor trece pe locul doi i se vor aplica doar dup ce se stabilete ordinea n funcie de performane. Pentru asta se vor folosi ultimele evaluri privind realizarea obiectivelor de performan.

Concediul fracionat

Proiectul de Cod mai spune c munca suplimentar se va putea compensa cu zile libere n urmtoarele dou luni dup efectuarea acestor ore (n loc de o lun, cum este acum). De asemenea, concediul fracionat minim scade la 10 zile lucrtoare consecutive, n loc de 15 zile, cum este acum.

Sindicalitii, revoltai

Preedinii BNS, Cartel Alfa, CNSLR-Fria, ai Confederaiei Meridian i Confederaiei Sindicatelor Democratice din Romnia (CSDR) i-au reproat ieri premierului Emil Boc c i-a distribuit n rolul de figurani" la aa-zisele negocieri ale Codului Muncii. n opinia lor, aceste intervenii pe Cod satisfac preteniile sponsorilor politici i pe cele ale multinaionalelor, care doresc s introduc propriile reguli pe piaa muncii din Romnia.

"Un patron angajeaz un om la spat anuri. l ine 30 - 45 de zile, ct are nevoie, dup care i face vnt, spunndu-i c nu este bun."Ovidiu Jurcvicepreedintele BNS

Motivaie

n expunerea de motive care nsoete proiectul de Cod al Muncii, Executivul susine c actuala legislaie nu mai corespunde realitilor economice i sociale ale Romniei. Pe de alt parte, necesitatea schimbrii legislaiei a fost asumat i n acordul cu FMI. Potrivit aceluiai document, prin noul Cod al Muncii se urmrete flexibilizarea relaiilor de munc i stimularea mediului de afaceri concomitent cu protecia salariailor.

Exemple de modificri care reflect noul raport de fore

n favoarea angajatorului:

-prelungirea perioadei de prob la angajare-liberalizarea contractelor de munc pe perioad determinat-flexibilizarea programului de lucru-are voie s angajeze pe locurile celor concediai colectiv

n favoarea angajatului:

-nu mai poate fi sancionat cu suspendarea contractului de munc

Neutre:

-concediul fracionat minim a sczut de la 15 la 10 zile-termenul de preaviz crete de la 15 la 20 de zile n cazul funciilor de execuie i de la 30 la 45 de zile n cazul celor de conducere

Liderii sindicali se simt vnai

Una dintre modificrile efectuate prin Codul propus de Guvern i vizeaz chiar pe efii de sindicat. De la articolul 229, cel referitor la protecia reprezentanilor salariailor, a disprut partea care spunea c liderii nu pot fi dai afar pentru necorespunderea profesional".

Ovidiu Jurc este convins c aceast gugumnie" a fost fcut cu intenia clar de a fi eliminai liderii curajoi: Este foarte simplu s aranjezi din condei evaluarea profesional a cuiva i s spui c s-a deprofesionalizat sau mai tiu eu ce. Au fcut asta la insistena domnilor din companii care doresc s-i poat pun pe liber pe liderii coloi", crede vicepreedintele BNS.

De altfel, spune Jurc, ntregul proiect dovedete perfidia Guvernului i crdia acestuia cu angajatorii veroi". Liderii sindicali contest nu doar modificrile la Cod, ci i modul n care au fost introduse.

Bogdan Hossu spune c n-a existat nicio negociere pe acest subiect, ci doar un simulacru. A avut loc o singur ntlnire tripartit, Ministerul Muncii - sindicate - patronate, n cursul creia ministrul Ioan Boti a negat existena vreunui astfel de proiect.

"ntregul proiect dovedete perfidia Guvernului i crdia acestuia cu angajatorii veroi."Ovidiu Jurclider sindicalroiectul noului Cod al Muncii, care conine, printre altele, modificri cu privire la perioada de prob, concedii i preaviz, a fost publicat pe site-ul ministerului condus de Ioan Boti i se afl n dezbatere public pn la 20 decembrie, informeaz NewsIn.

n propunerea de act normativ se ofer angajatorului posibilitatea de a cere candidatului la angajare o perioada de prob mai mare dect n prezent. Astfel, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la ncheierea contractului individual de munc se poate stabili o perioad de prob de cel mult 45 de zile calendaristice pentru funciile de execuie i de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funciile de conducere, se arat n proiect. n prezent, perioada maxim de prob este de 30 de zile pentru funciile de execuie i, respectiv, 90 de zile pentru cele de conducere.

Noul Cod al Muncii prevede i ca angajatorul s poat cere informaii n legtur cu persoana care solicit angajarea de la fotii si angajatori, dar numai cu privire la activitile ndeplinite i la durata angajrii i numai cu ncunotinarea prealabil a celui n cauz.

Tot n proiectul propus de Ministerul Muncii se interzice cumulul a mai mult de dou funcii la acelai angajator.

n cazul reducerii temporare a activitii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe sptmn, cu reducerea corespunztoare a salariului, pn la remedierea situaiei care a cauzat reducerea programului.

n cazul n care programarea concediilor se face fracionat, angajatorul este obligat s stabileasc programarea astfel nct fiecare salariat s efectueze ntr-un an calendaristic cel puin 10 zile lucrtoare de concediu nentrerupt, conform noului Cod al Muncii. n prezent, perioada minim este de 15 zile.

Dac, din motive obiective, este necesar reducerea sau ntreruperea temporar a activitii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluri ei, angajatorul poate acorda n aceast perioad concediu fr plat, dup informarea prealabil a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitii, se mai arat n proiect.

Conform aceleiai propuneri de act normativ, salariaii de noapte beneficiaz de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baz pentru fiecare or de munc de noapte prestat.

i tot noul Cod al Muncii mrete perioada preavizului. Astfel, acesta nu poate fi mai mic de 20 zile lucrtoare pentru salariaii cu funcii de execuie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucrtoare pentru salariaii care ocup funcii de conducere. La aceast or, preavizul este de cel mult 15 zile calendaristice pentru funciile de execuie i de 30 pentru cele de conducere.

Proiectul prevede i mrirea termenului pe care poate fi ncheiat un contract individual de munc pe durat determinat, de la doi la cel mult trei ani.

Noul Cod al Muncii: 12 ore de munca pe zi, interval de proba mai lung, dispare comisia disciplinara

Legislatia muncii din Romania este pe cale de a se inclina in favoarea angajatorilor, la cererea FMI si la presiunile companiilor multinationale.

Salariatii ar putea opta pentru 10-12 ore de munca pe zi, iar concedierile se vor face mai usor, daca la modificarea Codului Muncii autoritatile vor fi mai mult de partea patronilor, decat a sindicatelor.

Ministerul Muncii evalueaza de cateva saptamani mai multe propuneri de modificare a Codului Muncii venite din doua directii: de la patronate si de la inspectoratele teritoriale din subordine. Sugestiile au tendinta de a trage mai la dreapta o legislatie a muncii care acum favorizeaza angajatul, dar care nu permite ca piata muncii sa fie mai flexibila, asa cum suna cerinta FMI. Modificarile importante sunt cele referitoare la concedieri, fie ele colective sau individuale.

Patronatele cer simplificarea procedurilor, fiindca cele actuale sunt costisitoare si dureaza prea mult. In plus, spun reprezentantii patronatelor, conditiile in care firmele se pot dispensa de angajati fac aproape imposibil acest lucru si au dus la abuzuri ale salariatilor asupra angajatorului. Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania 1903, a calculat ca o disponibilizare colectiva ia cel putin doua luni:

,,Timp in care o firma care vrea sa se restructureze ar putea chiar sa dea faliment si sa nu mai aiba ce revitaliza".

Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara, sustine ca actualul Cod al Muncii ii impiedica pe patroni sa faca economii atunci cand lichideaza o afacere, astfel incat ei raman cu datorii dupa ce platesc toate compensatiile pentru salariati.

,,Procedurile greoaie afecteaza chiar economia si de asta statul ar trebui sa fie de partea angajatorilor", a explicat Grapini. In cazul concedierii din motive care tin de salariat, indisciplina sau performante slabe, patronii se plang ca prevederile fac imposibila demonstrarea acestor lucruri in instanta si de aici numarul mare de procese pierdute in favoarea angajatului: aproximativ 90%. O firma a Mariei Grapini trebuie sa plateasca pentru sase persoane salariul pe doi ani, cat a durat pana acum procesul: ,,Peste 200.000 de lei, iar procesul n-a ajuns la recurs. Pentru niste lucratoare care aveau nevoie de noua minute pentru confectionarea unei piese de imbracaminte care apare in normativele mele cu trei minute timp de productie", explica Maria Grapini.

In documentele de lucru de la Ministerul Muncii exista varianta concedierii fara explicatii, fapt ce ar duce "la restabilirea raportului intre angajat - angajator". Mai mult, spun autorii propunerii, "consecinta directa este limitarea abuzurilor salariatilor si posibilitatea reala a angajatorului de a organiza activitatea societatii".

Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa, spune ca "simplificarea procedurilor" se reduce de fapt la "dreptul angajatorului de a da afara subit si fara explicatii oamenii incomozi". Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, spune ca aceste modificari vor forma o clasa de salariati sclavi, care nu vor mai protesta si vor accepta salarii mizerabile pentru a nu fi dati afara.

De la 8 la 12 ore de lucru

Una dintre principalele propuneri venite de la Camera de Comert Romano-Americana (AmCham Romania) este schimbarea programului de lucru, explica Dan Matei Agathon, secretar general al Confederatiei Patronale din Industrie (Conpirom). In Romania, saptamana de lucru este de 40 de ore, cu posibilitatea de a o suplimenta cu cel mult opt ore. Potrivit Codului in vigoare, media saptamanala de maximum 48 de ore se poate intinde doar pe un interval de trei luni. AmCham Romania propune "individualizarea timpului de lucru", adica salariatul si angajatorul sa negocieze direct timpul fiecaruia.

Se vorbeste chiar de introducerea sistemului "opt-out", exceptie de la directiva europeana.

Asta ar insemna ca saptamana sa depaseasca numarul maxim de 48 de ore, impus in directiva europeana.

Marea Britanie, de exemplu, are o derogare ce permite unei persoane sa munceasca si 60 de ore pe saptamana, dar nu mai mult de sase luni. Patronatele sustin ca asta ii ajuta pe oameni sa castige mai mult si sa duca o viata mai buna.

De cealalta parte, sindicalistii sustin ca este vorba de exploatare si de eficienta scazuta a muncii la un program de 12 ore pe zi, de exemplu. Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, explica principiul european al celor trei opt: "Omul trebuie sa munceasca opt ore, sa se odihneasca altele opt si sa acorde familiei sau comunitatii celelalte opt ore din existenta sa cotidiana". Daca Guvernul va introduce "opt-out", avertizeaza Jurca, atunci "se va lasa cu sange. Punem jos ciocanul si pixul si nu mai lucram. Sa munceasca ei!".

AmCham Romania se apara spunand ca propunerile ei deriva din programul de criza al Guvernului, pentru perioada 2009-2012, si ca alt scop este "pastrarea atractivitatii investitionale a Romaniei".

Weekend in mijlocul saptamanii

Alta propunere este mentionata de fostul ministru al Muncii, Mihai Seitan, care stie ca se are in vedere si posibilitatea ca ziua libera sa nu fie neaparat duminica: "De exemplu, joia. Este o discutie foarte complexa, care se poarta in toata Europa".

Discutia se poarta in toata Europa, intr-adevar, insa inca nu a fost introdusa in Directiva Europeana privind timpul de munca, deoarece se opun partidele de orientare crestina, ai caror reprezentanti spun ca ar fi o masura impotriva persoanelor care practica o religie sau alta. Romania, la stanga - In Europa intalnim si tari unde salariatii au cele mai multe drepturi. Romania se remarca aici ca fiind tara unde este cel mai greu sa concediezi un salariat si unde compensatiile pentru disponibilizari sunt mari.

Ce legi se mai schimba

Premierul Boc a declarat in repetate randuri ca alaturi de Codul Muncii vor fi schimbate si legile patronatelor, sindicatelor, contractelor colective si a conflictelor de munca. Printre altele, spun sindicalistii, guvernantii vor ca de la anul contractele colective de munca sa nu mai fie valabile decat pentru semnatarii lor. In plus, vor sa restrangadrepturile de care se bucura liderii de sindicat, cum ar fi imposibilitatea concedierii lor pe timpul mandatului.

Alte modificari posibile

- Daca pana acum in Romania predominau contractele pe perioada nedeterminata, Ministerul Muncii vrea sa alinieze tara noastra la Europa, astfel incat contractele pe perioada determinata sa constituie regula, prin scoaterea de la art. 80 a expresiei: ,,prin derogare de la regula". Potrivit documentelor ministerului, ,,partenerii sociali europeni au recunoscut ca acest tip de contracte sunt forma cea mai comuna de relatii de munca si ca raspund nevoii angajatilor si angajatorilor". - Intervalul de proba sa fie extins, deoarece ,,angajatorii pretind ca perioada este prea scurta pentru a evalua salariatii". Intr-una dintre variante este vorba chiar de pana la 120 de zile. Acum, un contract pe o luna poate fi reinnoit de doua ori. Dupa aceea patronul e obligat sa angajeze lucratorul sau sa renunte la serviciile lui. - In cazul restructurarii unui post se scoate obligativitatea angajatorului de a-i gasi salariatului un alt loc in firma. - Dispare comisia disciplinara in situatia concedierilor din cauza unor abateri. "Din activitatea curenta rezulta faptul ca cercetarea disciplinara se prelungeste nejustificat pe perioada foarte lunga, chiar ani", explica cei din minister. - Este suprimata procedura cercetarii prealabile si a evaluarii, in caz de necorespundere profesionala. - In cazul concedierilor colective, perioada in care firma nu are voie sa angajeze pe posturile taiate s-ar putea reduce de la noua la trei luni, deoarece "termenul de noua luni este excesiv in raport cu dinamica actuala si viitoare". - Se va schimba si modul de comunicare a deciziei de concediere, "pentru a limita abuzurile din partea salariatilor", care obisnuiesc sa refuze semnarea deciziei. - Fractionarea concediului de odihna, pentru a nu mai exista minimum 15 zile lucratoare luate consecutiv. - Amenzile pentru munca la negru s-ar putea sa scada, fiindca practica le-a aratat celor de la ITM-uri ca instantele considera excesive amenzile si in locul lor dau avertismente

Potrivit modificrilor aduse noului cod al muncii Salariatul temporar este persoana "care a ncheiat un contract de munc cu un agent de munc temporar, n vederea punerii sale la dispoziia unui Utilizator (angajator) pentru a lucra temporar sub supravegherea i conducerea acestuia din urm. "

Perioada n care angajatul va presta servicii pentru utilizator se numete misiune de munc temporar si nu poate fi mai mare de trei ani. Conform proiectului de lege, angajatorul ar putea fi obligat s nregistreze demisia salariatului. n caz contrar, ar putea plti pn la 3000 de lei amend. Modificrile mai vizeaz extiderea termenului de preaviz de la 15 la cel puin 20 zile lucrtoare pentru salariaii cu funcii de execuie, i de la 30 la 45 zile pentru efi.

n noul cod al muncii, se mai arat c durata maxim legal a timpului de munc este de 48 de ore pe sptmn, inclusiv orele suplimentare. Prin excepie aceast durat poate fi prelungit, dac media orelor de munc pe o perioad de 4 luni calendaristice, nu depete 48 de ore pe sptmn.

Conform proiectului aflat n dezbatere, cei care lucreaz pe timp de noapte ar putea beneficia de un spor de minimum 15% din salariul orar de baz pentru fiecare or lucrata. n ceea ce priveste concediul, angajatorul ar putea fi obligat s stabileasc programarea astfel nct fiecare salariat s aib cel puin 10 zile lucrtoare de concediu nentrerupt ntr-un an calendaristic. Potrivit ministrului Ioan Boti proiectul de modificare a Codului muncii include propuneri transmise de investitorii din ar. Mai multe reprezentane patronale contest ns, modificrile aduse.

Modificri la Codul Muncii

Salariatul temporar este persoana care a ncheiat un contract de munc temporar cu un agent de munc temporar, n vederea punerii sale la dispoziia unui Utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea i conducerea acestuia din

Durata maxim legal a timpului de munc nu poate depi 48 de ore pe sptmn, inclusiv orele suplimentare. Prin excepie, durata timpului de munc, ce include i orele suplimentare, poate fi prelungit peste 48 de ore pe sptmn, cu condiia ca media orelor de munc, calculat pe o perioad de referin de 4 luni calendaristice, s nu depeasc 48 de ore pe sptmn."

PAGE 11