« O L «i U K X X V il-ie * a-! 19 T O M A R U L 2 L e i Braşov, Vineri 22 Februarie 1Q24

geâ&cţia $ AdnânisU*ţiaIMAŢA LIBERTATE! BRAŞOV

Telefon 226áJboanment énnél 360 le!Pmúru strelnăiate 800 lei Anunţuri, reclame, după tarif

Fondată la ÍM de ie@ m e I

Apare de trei ori pe săptămână

Fără o presă naţională einstită şi demo­cratică, nn popor nn va da niciodată? măsura însuşirilor lai cnltnrale şi politice. E ca şl cam ar grăi prin gura streinului.

P R E S T IG I U L H A G IS T R A T U R E I I lini

>

— Declaraţiuni grave ale minisfrului de justiţie asupra „cazurilor izolate. —

Cine apără prest giul magisfraiurei noastre.

Am relevat la timp, ameste­cul politicei în magistratură. A- legeriîe generale făcute de ac­tualul guvern au compromis o seamă de magistraţi- Sub sem­nătură unor profesori universi­tari şi a unor magistrali se a- cuză public magistratura tarei. Un deputat dm opoziţie, ridi­când chestiunea în Cameră, a afirmat că însuşi ministrul jus­tiţiei are acte compromiţătoare împotriva a patru preşedinţi dela tribunalul Ilfov.

In culoarele Palatului de jus­tiţie din Bucureşti se citează chiar nume de magistraţi cari urmează a fi pedeps ii din cauza actelor nepermise pe cari le-au făcut. Destituirile câtor va ma­gistraţi au produs şi ele o at­mosferă grea de suspiciune dăunătoare prestigiului magis- traturei ţârei.

Ministrului de! justiţie i s’a pus în Cameră întrebarea: dacă este adevărat că asupra câ­torva magistraţi din Ilfov, pla­nează suspiciunea? Şi i s’a cerut o procedare severă faîâ de vinovaţi.. Din răspunsul ministrului tre­

buie să reţinem datoria ce-avea de*a apăra prestigiul magistre* turei, pentru că nu trebuie să se generalizeze cazurile celor câtorva incorecţi.

«Magistratura se găseşte, as­tăzi ca şi în trecut, în aspectul ei superior, in magistratura ina­movibilă, la Curtea de casaţie, apel, tribunale, etc, sunt ele­mente cari justifică încrederea pe care, cu iotii o punem în această institutiune.

«Ca o dovadă a încrederii pe care tara o are în magistratură este faptul că a încredinţat ei verificarea constituţionalităţii le­gilor, examinarea * conditiunilor de pierde e şi dobândirea cetă­ţeniei rom âne; acordarea cali­tă ţi de persoane juridice, etc. Această încredere este neclin­tită. In epoca de după război noi nu am simţit nevoie, ca în alte târî, să suspendăm inamo­vibilitatea magistraturii ci credem că e necesar s’o întindem şi în noile provincii".

Până ac!, .declaraţiile minis­trului de just!fie, treime sa fie aprobate de toţi aceia cari au îafeles însemnătatea primordială • magistraturel In statul nostru.

Dar... vine un dar îadoelnic care deschide o cale dureroasă chestiune?. Cunoaştem bine sis­temul care a condus vreme de doui ani în urmă, dela ministe­rul de justiţie, magistratura fării. Guvernul a impietat asupra ma­gistraţilor şi a amestecat poli­tica acolo unde nu avea ce cău­ta. Magistraţii au făcut politică în exercitarea misiune! lor. »Ca­zuri izolate“ dar destul de nu­meroase pentru ca să fim îngri­joraţi.

însuşi ministrul de justiţie, răs­punzând deputatului arerescan

care ridicase chestiunea în Ca­meră, a încercat să arunce vina cazurilor izolate în sarcina tre­cutului guvern al generalului — c« şl când ar fi vre o deose­bire de cel de azi.

Ceea-ce este însăâ grav, mi­nistrul de justiţie confirmă uşu­rinţa nepermisă cu care s’au suprimat condiţiunile de numire (de ce ? Nu e politica de partid, averescană sau liberală, care a făcut această suprimare?!).

Să lăsam însă să vorbească ministrul aşa cum Fam auzit dela tribuna Parlamentului, Dsa a spus, în rezumat, următoarele:

„Cazurile izotate nu trebuiau să se aducă în Parlament. Ele se datoresc greşelilor făcu te în trecut; sunt consecinţa lipsei de control, lipsei d e sancţiuni.

nCu o uşurinţă ne perm isă s rau suprimat condiţiunile d e numire, condiţiunile d e înaintare; s ’au făcut, cu uşurinţă unele numiri; s ’a practicat un adevărat d es• frâu politic oribil în magistra­tură.

Datoria noastră a tuturora es­te ca, cu o strânsă solidaritate, să ferim magistratura de inter- venţiunile străine“.

Şi ministrul adaogă :„O noua cauză a răului din

magistratură este dezorganiza­rea facultăfiior noastre juridice care nu mai dau elemente pre­gătite pentru magistratură.

Revoluţia din Rusia.In Rusia sovietică se petrec

fapte importante* O întinsă miş­care revoluţionară a ţăranilor deia sud îngrijorează pe comu­nişti. De partea ţăranilor au trecut şi unele unităţi militare.

Diviziile ruse anticomuniste se află la Sud de Moscoya, în expectativă armată.

Ele au elaborat planul stra­tegic pentru ocuparea Moscovei, în Aprilie, îndată după dez­gheţ.

Guvernul a concentrat în Mos­cova mari forte tătăreşti, în timp ce rebelii sunt concentraţi la Biansk, Orei, Yelet, Tamboff şi Voronetz.

Numeroşi ofiţeri farlşti întrafi în armata roşie în ultimii trei ani, conduc acum diviziile re­bele, cari susţin pe Trotzki.

Guvernul bolşevic a dat or­din acestor divizii să pără­sească garnizoanele şi să plece în Siberia şi Caucaz.

Rebelii au refuzat să execute ordinele comandamentului roşu şi se fortifică în garnizoanele lor.

in planul lor de acţiune este prevăzut ca odată cu atacul Moscovei să înceapă revolta în Urali şi Kronstadt.

Bolşevicii din Moscova au concentrai împotriva rebelilor divizii nerusvşti la Kalagra,

„In ceîa-ce mă priveşte declar cu cea mei mere hotărâre că voi lovi ori de câte ori voi cons­tata vinovăţia. Cer, însă, să nu se mai aducă învinuiri necon­solate*.

Declaraţiile ministrului de jus­tiţie sânt deosebit de grave. S ’a practicat un adevărat desfrâu politic în magistratura ţârei — spune d-sa. Noi când o afirmam, protestând, eram trataţi ca un- guriţi, trădători şi defăimători de (ara.

Nu numai în magistratură, dar şi în armată şi met ales în jan­darmerie s'a practicat de actua lut guvern (de cel averescen nu mai vorbim, fiind-ca a căzut sub oprobiul public) acest des­frâu politic.

In zadar promite dd ministru de justiţie sancţiuni. D s% cât va rămâne în partidul desfrâului politic, nu va avea puterea nici autoritatea morală să taie răul dela rădăcină.

Nu măsurilor ce ia astăzi şi nici ‘respectului sut generis ce erată partidul liberal magisfre- turei a salvat-o dela o şi mai rea soartă şi neîncredere. Nu. Magistraţii integri, caracterele cari au rămas tari înlăuntrul ei, au făcut ca ţara să-i acorde în­crederea şi respectul care for­mează prestigiul unul corp înalt în ori-ce ţară civilizată.

Tuia şi Kazan. Regimentele spe­ciale ale Cek-ei au cartierul la Koiomeia.

In Tuia sunt 150.000 oameni ceeace periclitează acest punct.

Revoluţionarii din . Ucraina vor să se separe cu totul de Moscova.

latre liberali:incidentul dela Consiliul supe­rior economic

Intre prietenii d-Iui Viniilă Brătianu se afirmă că zilele Consiliului [superior economic sânt numărate. Pricina ? In şe­dinţa de Luni sear8, Consiliul a pus în minoritate pe d-1 mi­nistru de finanţe, refuzând să i se supuie, şi primind propune­rile d-lui Al. gConsiantinescu. P., ministrul domeniilor.

•

Diverginţa s’a produs pe chestia proectului de comercia­lizare a întreprinderilor statului şi pe aceea a reducerei taxe­lor pentru exportul făinei.

Ia ambele chestiuni d l Vin- tîlă Brătianu a fost pus tn mi­noritate — şi a triumfat pare«

Ardealul este ameninţat din nou de-o mare primejdie eco­nomică. Centralismul feroce ai guvernului Brătianu (recte Vin­iilă Brătianu) nu cunoaşte mă­sură prin cere să nu ne lovea­scă. Acum ordine speciale ale ministerului de finanţe dau dis­poziţii ca diversele fonduri de bsnf publici să.,fie ridicate dela instituţiile de bancă din Ardeal şi transportate în tezaurul minis- Ierului. .

Pentru bucureştenî măsura nu { pere extraordinară, fiind-că nu / cunosc situaţia dela noi, afară \ de câţi-va iniţiaţi. Se va z ic e : i de ce să stea banii publici la bănci, când cassîeria centrală e goală ?!...

Lucrurile nu siau ast fel şi trebuie să trezim rezistenţa tu­turor bunilor români împotriva unor măsuri de-a dreptul crimi­nale.

Ardealul a fost secătuit de bani, criza de numerar făcând adevărate ravagii în viaţa lui e- conomice. Ardealul esie azi a- proape leit de puterile econo­mice înfloritoare de altă dată, din cauza acestei crize.

De ce s’ar duce acum şi ul­timii bani, cari astăzi slujesc interesele populaţiunei locale ?

Diversele fonduri de bani pu­blici din Ardeal depuse la banei sânt sau în exploatări industri­ale sau în împrumuturi pe e c o ­nomiile ţăranilor. Dacă li se cer băncilor, acestea vor distruge, nevoite, aceste economii. Banii aceştia erau cei mai bine p la­saţi şi dădeau mijlocul de în­florire economică a Ardealului.

Fondurile sedriilor orfanele din Ardeal (comitetele de ad­ministraţie ele averilor orfani­lor — instituţii ideale faţă de ceea-ce este în vechiul regat) dacă trec acum în administra­ţia ministerului de finanţe, du. cându ie la Bucureşti — trebu­iesc retrase din piaţa noastră, producând o nouă gravă criză de numerar.

Mai mult, averile în bani ale

rea d-lui Al. Constantinescu, ministrul domeniilor.

In chestia prima d-1 Vintilă Brătianu propune o clasificare a întreprinderilor de stat. Pe de altă parte nu admite formu­la societăţilor anonime, pentru aceste întreprinderi comerciali­zate, ci inzistă [pentru formula cointeresărel. Cât priveşte ex­portul făinei, d-sa s’a pronunţat pentru proteguirea producători­lor şi nu a morarilor.

Consiliul, insă, a fost ,de pă­rere diametral contrară.

După cele petrecute, se zice că se va găsi uşor motivul des­fiinţa? ei unui Consiliu economic ilegal constituit, care dă deci- ziuoi executorii.

S tarea d e asediu în B asara ­bia a exasperat populaţia. O vie mişcare a început ca să se in- * tervină, prin memorii ia Rege şi pe lângă guvern, pentru ca să înceteze rechiziţiile şi starea de asediu.

comunelor vor fi duse, se a- Armă, tot la minister.

Este cea mai cruntă lovitura ce se dă Ardealului după o se* ris nesfârşită de şicane şi mă­suri dăunătoare economiei şi finanţei ardelene.

In faţa acestui adevărat aten­tat la viaţa economică româ­nească din Ardea), la băncile româneşti de*eci — nu putem noi ardelenii rămâne impa­sibil dar nici aceia dintre ro* mâni cari îşi dau seama de n e­norocirea ce se pregăteşte Ar­dealului — deci ţării — prin strângerea de gât mei ales a populaţiunei româneşti, care se ajuta cu banii fondurilor publi­ce şi cu aceia ai sedriilor or­fanele.

Sancţiunile?Călcările de lege şi a-

buzurile organelor de stat cari stau sub directa in-

fluinţă a pohticianilor li* berali sânt aiât de nume­roase, că a r trebui o m ă­tură uriaşă să-i alunge p e vinovaţi din posturile lor.

lotuşi se face caz de cele câte-va sancţiuni a- piicate unor magistraţi in­corecţi. D e ce a început guvernul să aplice sanc­ţiuni în rândurile magis­traţilor? Oare nu găsesc ceilalţi mmişfrt mei un vinovat de pedepsit?

Va veni vremea sanc­ţiunilor, dar nu liberalii le vor da, fiind-câ n a u autoritatea morală a p e ­depsi pe complicii lor.Sinodul faţă de alcoolism şi propaganda religioasa

in şedinţa a doua a Sinodala! s’a lust iu discaţiune, organiza­rea corpului misionar de pe lângă mitropolii şi episcopia

Este vorba ca misionarii a- ceştia sâ formeze un corp care să funcţioneze pe lângă şi ia dispoziţia Sinodului care va da directivele propagandei noastre religioase.

Majoritatea înalţilor prelaţi as propus apoi ca biserica sâ în­ceapă o campanie contra alco­olismului, care în arma legii gu- vernnlui Averescu, prin care se iasă sătenilor din regiunile viti­cole să şi prepare şi să opreas­că p ntru ei rachiurile şi vinu­rile produse din viile şl livezile proprii, a contribuit ia răspân­direa, intr’un mod îngrijitor, a alcoolismului.

Sinodul a propus ca aâ se intervină pe lângă ministerul fi­nanţelor, pentru a introduce mo­nopolul alcoolului.

* » Nf. n - t m2 g a z e t a ; t r a n s il v a n ie i

Cum s’au sporit salariile funcţionarilor

fn Comisiunea bugetară a Camerei.Id şedinţa de Marţi, d*l Triian

Lalescu a preziHat Comiaiunei budgrtere următorul raport care • fost «probat în întregime :

Domnilor deputaţi,Sobcomlsiunea bugetară în

zestrată eo studiai repsrt ţiei fon* dălei de 550 milioane prevăzut fa bcgetot 1924 peotra îmbună­tăţirea situaţei materiale a func­ţionarilor etatului, după ce a examinat diferitele propsneri fă­cute în acest scop, are onoare de a propune spre aprobare co- misiune! plenare bugetare, ur­mătoarea repartizare:

1. Se acordă o cotă de 100 milioane pentru pensionarii sta» ţolul din întreaga Românie;

2. O sumă de 113 milioane este rezervată pentru rectificarea sporului din 1923;

3. Reatul de 337 milioane se vor împărţi funcţionarilor sub forma unul nou spor pe aoul 1924.

Sporul acordat pensionarilor ae va împărţi între el propor­ţional cu pensia, inclusiv acum* pete», fiecâru!a. Avâodu-sc în vedere că totalul pensiunilor plâ< iiblle In 1924 este de 439 rai lioaue lei, şi că scumpetea plă­tită In plus eite de 364 milioa­ne ceea ce dă un toiai de 803 milioane, propunerea făcută re­vine a se , acorda fiecărui pen­sionar o coti uniformă de 12 la sută din totalul sumei astăzi e- fectiv primită de fiecare pen­sionar.

Suma de 113 milioane nece­sară pentru rectificarea spori­rilor diu 1923 se distribuie astfel:Ministerul de finanţe 13.240,940 Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale 4.860,180 Min. instrucţiunii 53.386.300 Mln. industriei şi co­

merţului 1597.070Min, de justiţie 6.168.360Mia. de războia 2124020 Min. lucrărilor publice 4 794.800 Min. domeniilor şi

agriculturci 3.305.040,Min. de interne 2 837.SOfMDirecţiunea generală

P . T. T 4.584 900Direcţiunea generală

C. F. R. 3.979.650Ministerul cultelor şf

artelor 11.776.280Total 113.255.720

la care se adaogă 500.000 lei pentru ministerul muncii, recti­ficări cere urmează să fie con­firmate ulterior.

In calculul acestor reciificări s'au îndreptat diferitele erori, provenite dlnir’o greşită asimi­lare a unora din funcţiunile sta­tului care nn existau în 1916, precum şi de greşita calculare a sporurilor cuvenite funcţiona­rilor din orăşele de a doua ca­tegorie şi dela sate.

Pentru împărţirea sumei de 337 miiioane sub forma unui nou spor pe anui 1924 sub co­misiunea s’a oprit asupra . pro­punerii de a se întregi cu un adaos de circa 40 ia sută spo­rul de anui trecut, cu alte cu­vinte împărţirea să se facă dfindu se fiecărui funcţionar 40 j Ia sută din sporul 1923. Acest | procedeu are avantajul simplici- iăţei şi nu va mai complica o* pereJiunUe de comptabilitate deja destul de încărcate, astăzi în fiinţă pentru salarizarea func- I ţtonarilor. |

Comisiunea, de acord cu mi- ? nisterul de finanţe, aprobând această repartizare a sumei de 550 milioane, sporurile acordate vor intra în vigoare cu începere dela 1 Ianuarie 1924.

Acord româno-itaiian.Ziarul „U Nuovo Paese* ofi­

ciosul din Roma ai d-lui Mus- soiini, primeşte din Bucureşti ur - mătoarea telegramă:

„Ştirea despre eventualitatea unui apropiat acord italo=româu n*a stârnit aci nici o surprindere, deoarece se ştia de mult că Ro­mânia dorea să ajungă ia o în­ţelegere cordială cu Italia.

„Bazele acestui acord vor fi aşezăte primăvara aceasta cu prilejul vizitei Suveranilor fi mi­niştrilor români.

„La Bucureşti, se crede că în curând Italia va încheia o alianţă cu o altă patere din Mica An­tantă şl că va forma cu ti r.pul un bloc de puteri î i măsură să asigure pentru multă vreme pa­cea tu Balcani şi în Europa cen­trală“.

MBIM E MM IUI 11Datoria preoţime!, f i r i deotebire de confesiune

Anumita presăMinistrul de justiţie, d-l Mâr-

zescu, şi-a permis să dea un certificat de bună conduită zia­relor cărora „Viitorul* le zice că formează „anumita presă*. După oficiosul guvernului, anu­mita presă face jocul duşma­nilor ţârei, când atacă guvernul Brătianu.

D-l Mâ zescu a spus la Ca­meră, că ţine să aducă mulţu­mirile sale celor trei organe mari de publicitate: „Universul“, „Lup­ta* şi „Adevărul", cari au refu­zat să publice articolele prin care se ponegrea magistratura, iar în schimb i-a adus d-sale la cunoştinţă cazurile. S 'a aplaudat acest pasaj ai decUraţiunilor mi­nistrului.

Voci diu opoziţie: „Anumita presă*.

Ministrul a răspuns: s‘a făcut un serviciu interesului general şi am datoria a»l releva.

lată dar că anumita p resă face servîci reale ţârei. „Viitorul“ a avut o z$ re a ! . . .

Bălai Cracei RoşiiDupă cum am anunţat, Comi­

tetul Crucei Roşi! face cele mal frumoase pregătiri pentru reuşita acestui bal de binefacere, la care toţi cetăţenii Braşovului, fără de­osebire de naţionalitate, sunt da­tori a-şi da obolul lor, luând parte.

In ordinea de dans este şi jocul de coloană „Romana*, pen­tru care se vor ţine repetiţii, Vi* neri In 22 Febr. ia ora 8 seara, eventual Sâmbătă la aceiaşi oră în Liceul real loan Meşotâ (sala de gimnastică).

Alura v i i st. „Fmditiii Ura"

CONVOCARE

Ia adunarea generală anuală a Societăţii pentru protecţia copii­lor în România „Principele Mir- cea*, de sub presidenţia activă a M Sale Regina Maria, filiala Braşov, ce se va ţine în ziua de Joi 28 Februarie 1924, în sala Sfatului, orele 4 d. a., Ia care se învltă toţi membrii Societăţii precum şi prietinii şi doritorii de bine ai copiilor.

Comitetul,

Ziarul local, subvenţionat de patronul cinematografului Apollo încearcă dă ia apărarea aces­tuia pentru proiectarea filmulni pornografic. Ş i afirmă, minţind cu neruşinarea care caracteri­zează pe omul gata la orl-ce când e plătit, c * n’a existat re­prezentaţia care a scandalizat publicul braşovean ci a fost nu­mai o probă de cenzură a au­torităţilor cu un număr restrâns de învitatL

Mai mult, după ce este com­promis cu totul, are îndrăsneală să insinueze ticăloşii la adresa ziarului nostru. Nu vom răspunde acestora, fiind-că dispreţuim ata­curile fiţuicei locale.

Apoi să mal relevăm contrazi­cerile din scrisoarea patronului ziarului care este şi al cinema­tografului, cu cele afirmaie în articolul în chestiune ?

Faptele sânt aşa cum au fost descrise de noi:

1. O reprezentaţie la Teatrul Apollo cu învltaţiunl semnate j Alex. Băcilă pentru persoane | cărora li s'au luat tsxe de în* j trare ridicate — fără a fi vre- i un control special de cât bile- : tul plătit.

2. O a doua reprezentaţie — tot cu asistenţa autorităţilor — la restaurantul La Cerb iarăşi cu Intrare plătită 50 iei. Nici un alt control.

Care a fost, din acestea, re­prezentaţia de cenzură a filmului?

Ar fi să discutăm în zadar. Dacă autorităţile locale se fac complicele patronului de cine­matograf care dă filme porno­grafice, — ie priveşte. Datoria şefilor acestor autorităţi este să facă o anchetă şi noi vom sta­bili uşor faptele condamnabile.

Dl ministru el artelor, care are hotărâtorul cuvânt când e vorba de un teatru ce este în administraţia ministerului sau — trebue însă s ă s e sez izeze.

Dl ministru Lapedatu nu poa­te rămâne indiferent nici ca şef ai ministerului cultelor.

Un atentat de moravuri de* o cinică îndrăsneală s*a petrecut la Braşov. Autorităţile nu con­fiscă filmul şi tolerează două reprezentaţiuni — unicele în în* treaga lume, f i in d c ă nici la cete mat depraoate localuri nu s e permit asem en ea reprezen - tafiuni la cari s e iau intrări plătite.

Cine trebuie dar să intervină, atunci când autoritatea na-şl face detorîa ?

In primul rând, p r e o ţ i car i sânt apărătorii moralei. Nu este vorba de confesionalism, nici dogme — c i d e m orala publică. Apărătorii moralei publice sânt preoţii. Ei eu datoria să Inter­vină, să se facă ancheta şi să ceară sancţiuni severe.

Dacă nu se r da urmare ca ­zului acesta extra-ordmar de tic&tos — ori-cc pornografie poate fi etalată public, având ca precedent filmul reprezentat de două ori în Braşov.

Preoţii din Braşov fără deo­sebire de confesiune, sânt da­tori să intervină. întreaga preo fime din jur, care are băefi la şcoîile din Braşov, -“ trimişi să înveţe carte şi să păstreze mo­rala propovăduită de părinţi, — oare nu are şt ea să-şi spună cuvântul ?

Dacă sancţiuni penale nu vor să aplice cei chemaţi, şi cori au datoria s ’o facă — cel pu­ţin sâ vie înfierarea publică prin glasul autorizai al preo- ţimei.,

La acest protest seva asocia întreeg* popuiaţlune a Braşo­vului şi, în cele din urmă, se vor sesiza şi autorităţile din Bucureşti.

Aşteptăm acţiunea de repri­mând« morală a preoţime!.

Dela slndlcatai »&vraw I a n “ .

Convocare.In baza statutelor se convoa­

că adunarea generală ord. a sindicatului naţional „Avram Jancu* Braşov, pe ziua de Du­minecă, 2 Martie st. n. 1924 la ora 3 p. m. şi în caz de amâ­nare pe ziua de Duminecă în 16 Martie ora 3 p. m. In loca- caiul Liceului de fete. Bulevar­dul Ferdinand.

Ordinea z ile i:1. Deschiderea adunării. 2 .

Raportul Cassei pe 1925. 3. Ra­portul Secretarului pe 1923. 4. Proiectul de buget pe 19 ?4. 5. Alegerea comitetului p. an.6. Diverse propuneri.

Braşov , 5 Februar! '■Nic. hgtn uti,

pre^ < dinte.

Hota şi reflecţiuni.La o înmormântare...Ne interesează massete; ma­

nifestările lor de ordin public. Observându-le, studiindu-ie, în­veţi să le preţueşti duhul care Ie conduce atunci când măslui­torii de opinie publică tac, nu mai îndrâsnesc vsă vorbească. Sentimente de dragoste de a- de văr, de solidaritate, de recu­noştinţă se manifestă mai puter­nic sub forma unei grupe de oameni cari lasă să grăiască In ei numai adevărul Cu atât mai caracteristică este explozia spon* tană a sentimentelor de recu­noştinţă şi regret, sub impresia unei lovituri neaşteptate.

Am asistat, Marţi la o înmor­mântare în comuna Buşteni (Prahova). Niciodată n’am putut verifica mai bine duhul nobil al masselor populare. Un vred­nic cetăţean era dus la locul de veci. Tânăr, frumos, voinic şi mlădios ca o tulpină sălba­tecă — fu secerat în jşapte săp­tămâni de o boală de creer. Moartea lui neaşteptată a sur­prins pe toţi concetăţenii s ă i: regretele isbucniră violent. Mgs- sa cetăţenilor se agita sub bi­ciuirea durerii doliului acesta, care nu mai era al familiei nu­

mai. Decedatul fusese Iubit, sti­mat şi atât de popular prin fe­lul iui de-a se şti purta cu lu­mea — bogată şi sEracâ — în cât surprinderea morţd lui neaş­teptate arunca adevărată şi sin­cera turburare !n sufi tele mul­ţi mei. Când l’au ridicat 'pe bra­ţe fruntaşii comunei — mulţi­mea izbucni cu plâns. Clipa fu peste măsură de emoţionanta.

Am notat acest moment casă remarc î i primul rând că omul de caracter, între semenii săi, chiar în cei mai modest coif de viaţă publică, poate prinde, în ţesă­tura iubire! celei mai curate, sufi*tul poporului. Poporul te judecă după fapte şi dacă — din curiozitate — face şi cadrul Înmormântărilor de lux, nicio- datâ nu-'ţt cruţă ironiile cu cari însoţeşte prostia celor uluiţi de pompe, atunci când nu ai reuşit să câ jtigi iubirea şl respectul lui. Dar atunci, cum a fost la înmor­mântarea aceasta sirapiăca formă dar impunătoare cu decorul unei mulţimi de aproape trei mii oameni, cari formau cortegiul — despre care vreaa să comu­nic astăzi cetitorilor noştri, ca o pildă de manifestare înaltă a

* sentimentelor mulţimei — atunci, |i lucrul se schimbă: iubirea şl * 1

respectul ge*|i dă mulţimea, cu adevărat, nu pot fi c&ttărite. La moarte, se verifică mai bine aceste sentimente ale mulţimei, filnd-că ea stă numai sub influinţa faptului tragic al morţei celui pe care-1 iubeşte şi-l stimează, nu sub influinţa cuvântărilor înflăcărate ale ora­torilor populari In alte mani­festări ale vîeţei publice.

Aceste' gânduri mi le-au su­gerat, scenele şi întreaga pom­pă funebră a cetăţeanului Petre Dreosi din Buşteni. L-am cu­noscut bine pe acest om fără duşmani. Moartea lui a dovedit că, tntr’adevăr, a putut extsta un om fără să aibă duşmani. Lupte politice, certuri de inte­rese materiale, desbinări fami­liare, au încetat sâ mai despar­tă grupul de conducători ai sa* tului, ca să sa unească într’un comitet ad-hoc pentru a îngriji ca ultima datorie a cetăţenilor fată de Petre Dreosi să fie îndeplinită după meritele şi ca­lităţile cetăţeanului acesta, dis­tins ca un adevărat caracter d e către concetăţenii săi. Deci, stima pentru un om a făcut să înceteze ura -şi desbi- narea între cei cari nu s’ar fi putut aduna inir’o acţiune co­mună de interes general.

Cine era cetăţeanul căruia i

se făcea o atât de impunătoare Înmormântare ?

Un ora fără multă carte, dar un caracter, cn sofiei mare. Fia! unui constructor ataşat fa- bric ei de hârtie, ei însuşi con­structor, — Petre Dreosi era om muncitor dar tot pe atât de vesel. împreuna minunat munca cu petrecerile sale, totdeauna într’o atmosferă de caldă cole­gialitate.

Stăruitor in toate direcţiunile vîeţei publice a comunei sale — tot pe atât cât muncii pen­tru ai săi, a reuşit sâ-şi facă o frumoasă stare. Dar toţi cei ce-a© cerut sprijinul Iui, 1 *n obţinut. Ştia să dea fiecăruia ce ss cu* venea.

Un om plin de avâat. Ca su­fletul său deschis p nobil a răzbit invidia şi ura, împreunând cele mai 'frumoase sentimente ale concetăţenilor săi in jurul persoanei lui. Acest sufiet de elită era înzestrat cu o rară mo­destie. Poate că tocmai aceasta l-a făcut stimat de toată lumei.

Iu astfel de împrejurări nici odată vorbele unui orator n»aa trezit emoţiane şi aprobare mai sinceră din 'partea unei mulţimi do 3000 oameni, înmărmurite în tăcerea solemnă a choei, a- tonei când a spus: „departe de vanităţi şi toate .celelalte răutăţi omeneşti, el era omul binelui şi ai faptelor miri, pe urma că­

rora nu a căutat a ie îmbrăca în haina strălucitoare a împău­nat Hor*. (C. D. Popescu, comer­ciant, cuvântare ţinută In piaţa Buştenilor).

Iată explicată în câteva cu­vinte cauza pentru care la în­ceput se întrebare aceiaş cetă­ţean: „de ce i se face atâta cinate neuitatului dispărut* ?... Iată cum se poate câştiga ştima şi iubirea concetăţenilor tăi.

Am dat pilda unui om de oa- racter, dratr’o frumoasă corn ană rurală — ca să servească tuta- ror. Cine a înţeles tâlcul aces­tui foileton, să urmeze caiea a* de vârâtă care ouce ia sufietal curat al poporului noştri: kk învăţaţi cart cod victimă ticălo­şiilor politice, {no talente strălu­citoare perdate în desfrâu —* ci suflete marb caractere, ni tre­buie. Numai atunci vom avea, într’adevăr, oamenii mari, desă­vârşiţi ia conducere.

I-i.

De Vdnzare pământ a-| rabil pe hotarul Braşovului, în

apropiere de fabrica de va­goane Voina.

informatiuni Ia proprietar în Turcheş No. 70. 206 3—3

Pagina 3 GAZETA ^TRANSILVANIEI Nr. 19—1924

• BuşteniComuna noastră a fost, Marii

19 F^b% îmbrăcată In doliu. Peste 3000 de oameni din satui «tosfru $1 din comunele Predeal, Azuga, Poiana Ţapului $2 Sinaia ao venit să asiste, îndureraţi, la Înmormântarea mult regretatului Patriei Dreosl. Prietini personali din Bucureşti şi Braşov au ve­nit de-asemenea să mângâie fa* mllia îndurerată, neconsolată. Din Bucureţti au sosit: d-na şl d-i Costică Stânescu, director !n mi­nisterul industriei, d-na şl d-nul Petre H ara Iamb, directorul fa­brice! de ţesâtorie a firmei Luca Niculesca şi căpitan Bostan.

In asistenţă am observat pe toţi fraţi! Schiel, împreuuă cu corpul funcţionarilor fabrice! şi o delegaţie de muncitori deia fa b r ic de hârtie. Clădirile fa- bricei au fost construite sub în­grijirea constructorului decedat Plerro Dreosi şi fiu! să u Pe frică, pe care mulţimea l’a dus Ia groapă în această zK Întreg con­siliul comunal, membrii consiliu* iui de administraţie al Bănie! populare „Gh. Lazar" cu drape­lul, membrii comitetului şcolar — corporaţiuni din cari defunc­tul făcea parte — apoi Sindica­tul profesiunilor unite „Trîculo- rai* cu drapelul, membrii coope­rativelor ^Sporul* şi .Tricolorul*, toţi comercianţii ş) meseriaşii, devii şcoalelor primară şi indus­trială — au urmat cortegiu! în sunetele triste ale muzicei bata* Honului Vânătorilor de munte Predeal.

Au vorbit, la locuinţa defunc­tului, d l învă ător diriginte Vin» tliă Mărculescu in numele comi­tetului şcolar şi al Consiliului comunal. In piaţă, d-nul C. D. Popescu în numele comercianţi­lor ş! al prietinilor personali ai defunctului. La mormânt a vor­b it domnul Costică Stăm seu (unul din cei mai devotaţi amici ai lai Patriei Dreosi) cu accente duioase, arătând că familia ş) prietenii au fă ut toate sforţările posibile, ca să salveze pe mult regretatul, pentru că so­cietatea avea mare nevoie, de ei. D-l Ludvlg Roth ca prietin din copilărie şi tovarăş de muncă, a vorbit frumos şi simţit, vădit

’Îndurerat.înhumarea s'a făcut în cavoul

familiei din cim tirul Zamora. Cortegiul format de enorma mul- jţime a parcurs bu evardul până ?n dreptul cas lor Rucăreanu, trecând apoi pe drumul Zamo- rei. Sunetele muzicii militare tre­zeau ecourile munţilor, ale căror creste erau luminate de soare, Sar sub cîe — ca un zăbranic —• nouri de zăpadă înveleau masivul.

C oresp ,

La oficiul Public de Plasare Braşov, Str. Hirscher 26, sunt 14 funcţionari de diferite branşe oare caută posturi.

La oficiul Public de Plasare din Braşov, Str. Fiirscher 26, sunt anunţaţi 6 strungari de fier, cari caută de lucru.

*Candidat d e advocat cu praxă

perfectă caută post corespun­selor într’un birou advccaţial, sau notarial public, eventual post de secretar la întreprinderi industral-comercială. Doctor în drept. Posede limba română, germană şi maghiară. Retnbu- fjunile după învoială. A se «• dresa: D-lui Alexandru^ Naghy Sftu Gheorghe, Strada CantemirNo. 20. 205 2 - 3*Ua ziar cinstit româ­nise «st« o ocmaarâ pia­tra casa fiecâroi Român. Abonaţi dar „ănZETA TRANSILVANIEI“

LocaleL a baiul Cruce! R oşii din Bra­

şov doamnele române să vină fn costume naţionale. Cel mal pitoresc costum este porto! nos­tru românesc — astfel că ar fi o adevărată feerie un bal do­minat de culorile variate alecostumului naftonaL •

Pentru orfelinatul Uniunii /e- m eilor rom âne au dăruit Ofi­cial Siguranţei Lei 500 prove­nite din mită, spre a fi folosiţi in fo osul orfanilor şi Dl. Geor- ge Baboie Lei 100, sumă co­lectată în seara de Revelion în- tr'o familie.

Exprimăm mulţămiri căldu­roase celor ce au bunăvoinţa a ajutora pe orfanele noastre. M aria B . Baiulescu, p es.

mM embrii Societăţii Rom âne

d e Vânătoare din B raşov sunt rugaţi să participe Ia întrunirea de astăseară dela „Schwartz- burg*. La ordinea zilei ches­tiunea permiselor de vânătoare*

•Clubul sportio Braşouia (c/u*

b a l trup. d e Munte ş i a l Bra- sooiei) aranjează iu ziua de 23 Februarie 1924 în toate sălile „Redoutei* un Bai-Maseit Ia care comitetul aranjator cu onoare vă lovită împreuuă cu familia, începută! ia 9 ore seara.

Masca nu e obligatorie. In ­vitările la cerere se vor arăta.

•Comitetul sind. naţ. „Aeram

icn ea* din Braşov aduce şi pe această cale mulţumită dior cari au binevoit a contribui cu oca­zia şezătoarei ţinută la 30 De­cemvrie 1923, cu următoarele sume : cu Lei 30 Col. Mihaii Coliban, cu câte Lei 20 Paras- chiva Githsii, Va ier ies Lupan, dra Angeiescu, Vesiie Muscal, Ana Caragea, Gheorghe Rus se, dna Col. Strat, Gh^orgh Zugră­vesc u, Emil Păcală, dna Bogâ- ţeanu şi dna Ster ie Stinghe, cu Lei 10 Vas. Meşotă, i. Popescu. Freţii Jebeleanu, Dumitru Bucă, Constantin Muntean, Radu Priş- cu, Dumitru Rusu, Vasile Micu (13) şi câte Lei 5 Vasile Popa, Podea, M, Gămulea, Etis beta Muntean, Constantin Târioabă, Nicolae Ogea şi Nicolee Baiee, precum şi tuturor celorialţi do­natori. B raşoo , 5 Februarie 1924. Comitetul.

Un salon d e arte tn Braşov . In 24 Februarie (Duminecă) vor deschide domnii Custav Oa- gyerih şi Dr. Heiarich ZiHich, In palatul B6 uches» Târgui I- nului 3 1 - 3 3 (în curte) un sa­lon modern pentru arte, care va da ocazie permanenta artiş­tilor din ţara şi celor din strei* nâtate ia expunerea lucrărilor lor. Această întreprindere, care va consta între aiteie şt duitr’o editură de reviste şî un birou de concerte, va paria numele cântăreţului şi vrăjitorului me­dieval din Ardeal, Klm gsor. Sa­lonul a fost întoiimt după p^- nui pictorului Rkiurd HoLtedt şt face o tropnsiune excekntă. Expoziţia de tablouri şi de cărţi se poate vizita gratuit în zVeie de lucru deia 9 i l şs 3 - 7 , în zile de săib&iori deia 11—1.

In ziua d esfid erii va rosti câteva cuvinte de introducere, istoricul de bele arte, domnul dr. Haos Wuhr. Toţi aceia cari au interes ptnfru nizuinţele cul­turii ie, sunt invitaţi la vizitarea acestui salon. (Cele dintâi ex­poziţii de tablouri sunt mal în- tâiu de toate de ale artiştilordin ţară). 232 i —1•

Expoziţii cărţilor şi pictorilor„KLINGSOR”

Se poate vizita în zile de lucru deia 9 — 13 şi 15—19 ; în zde de sărbătoare deia 11—13 (Pal. Bdmches. Şirul Inului 31 — 33 233 1—0 în curie-

Exportul României fn 1923.

Exportul principalelor produ­se ale Românie! în anul 1925 comparativ cu anul 1922, a fost după cum urmează:

Cereale şi derivate (grâu, se­cară, orz, ovăs. porumb, făină de grâu «i t&râţe) 1.707.817 to­ne, în valoare de 6.332,210.000 ief.

Produse petroliere 385.017 tone, în valoare de 2.559.087.000 lei.

Lemnărie de tot felul 983.496, tone, în valoare de 2.165.110.000 lei.

Fasole 119.449 tone, în va­loare de 1.077.297.000 Ief.

Vite cornute mari (bol, vad, tauri) 102162 capete, în valoa­re de 680 milioane 609000 lei.

Lemne de foc 1.156.792 tone, in valoare de 477.152 000 leL

Ouă 31.598.323 bucăţi, fn va­loare de 39.029.000 lei.

Ssre 58 900 tone, în valoare de 36.844.000 Ier.

Mei păsăresc 8433 tone, în valoare de 33.295.000 lei.

Visuri 395 tone, în valoare de 2.958.000 lei.

Porci 90 capete în valoare de 180.000 leî.

Totalul valorilor în 1925 a fost de 13.642.810 000 şi totalul taxelor vamale la export a fost de 4.972.432.000 sau un total genere! de 18.615.242.000 le!.

Iu anul 1922 valoarea mărfu­rilor exportate şi a taxelor va­male a fost de 9.950.833.000 lei adică 8.644.409000 mai puţin decât în anul 1923.

0 - € ^ € 3 H S 3 " € 3 H S >

Crăcea Roşie Filiala BraşovSub Preşedinţia de enoare a Maiestăţii Sale Regina Harta

aranjează în ziua de 26 Febr. 1924 in toate Sălile Redutei

M u Ba] al M l icn concursul aatoritiţllor

militare şl clilleComitetul are onoare să invite pe aceasta cale toată Societatea

Cetăţenilor româniînceputul -la ora 9 soara.

Doamnele în toalete de bal sau costume naţionale

Biletele se găsesc ia Maga­zinul Bologa Zink şi Werzar

ş! seara ia cassă.Intrarea Lei 50 de persoană, >: Balconul Lei 70.235 î— 1

No. 1722— 1924 Cuns. oraş.Puisiluaţitine de licitaţieSe face cunoscut, că prăvă­

lia din casa oraş. Strada Prin­cipele Carol (fosta Strada Vămii) No. 38 se va închiria pentru timpul dy un cn prin o nouă licitaţie publică orală*

Această licitaţie se va ţinea în ziua de 3 Martie a . c. ( trei Martie) la ora 10 a m. la secţia economică a consiliului oraşe* nesc, Strada Argintarilor 5 etaj li. uşa 3*

Preţul de strigare e 10.000 de Lei.

Chiria se va plăti trimestrial anticipativ la casieria oraşului.

Condiţiunile de licitaţie şi cele ele închirierii se pot vedea în fiecare zi până la ziua licita­ţiei în secţia economică a con­siliului orăşenesc.

Braşov, îa 7 Februarie 1924.Consiliul orâsenesc<

'235 î — 1

O R . B I L L 8 T R A - T 1H , a v o c a t. P lc d e tz â ş iîn fa ţa In sta n ţe lo r m l.1 ' t o r e . S t r a d afi*«#r|ei 6 8 . 7—G ]

Apel eătră cetăţeni.Cu mari sacrificii băneşti pen­

tru Stat şi pentru cetăţenii con­tribuabili, armata îşi îmbracă ostaşii*

Sunt însă nărăviţi în rele unii cari sustrag efectele, alţii cari Ie cumpără, lăsând Corpurile In lipsă şi cu soldaţii desbră- caţi.

Spre a s e putea dovedi cei abuzivi, se aduce ia cunoştinţa tuturor» că nimănui mri este îngăduit a cumpăra haine mi­litare, postavuri sau bocanci militari, fără a cădea în vină, faţă de ari. 240 din Codul Jus­tiţiei Militare care prevede ur­mătoarele:

„Orice individ care cumpără, tăinueşte sau primeşte în zălog arme, muniţii, obiecte de îm­brăcăminte de mare sau mic echipament, sau orice obiect militar» afară de cazuri prin cari regulamentele autoriză pu­nerea lor în vânzare» se pe­depseşte de tribunalul compe* tinte, cu aceiaşi pedeapsă ca autorul delictului" (trei luni până la doi ani închisoare)".

Deosebit» cumpărătorii aceştia mai încurajează şi furtul ruşi* nos al avutului Statului, des­tinat pentru oştire şi la care a- vut» fiecare contribuabil aduce partea sa de muncă.

Se face apel la toţi oamenii, cari poartă un interes Statului şi Armatei, că oricine va fi a- vând cunoştinţă desore aseme­nea înştreinări de efecte, să a- ducă ia cunoştinţa Ministerului (Direcţiunea intendenţei, localul No. 3, Calea Griviţei), înscris sau verbal, arătându*se faptul prescris» cu nume de persoane, localitate, stradă, ş. a.

Cercetările se vor face cu cea mai mare discreţiune, fără a se arăta origina informaţiunei* De aceea denunţurile vor fi semnate şi ,cu adresa denunţă­torului, căci altfel, anonimelor nu li se poate da niciun te- meiu* 226 1—1

Pubiicaţiune de licitaţieSe aduce la cunoştinţa pu­

blică, că în ziua de 28 Fe­bruarie 1924 la orele 3 p* m. se vor vinde în magazia firmei: Magazinele Generale şi Antre­pozitele pentru Ardeal S. A. Braşov, Str. Gării No* 45 prin licitaţie publică 268 bucăţi de butoaie de lemn mici, întrebu­inţate pentru conserve de pa­radise» precum şi 32 butoiţe conserve de paradise, depozi­tate sub No. de poziţie 878.

Condiţiunile de licitaţie sunt afişate în biuroul Magazinelor Generale şi Antrepozitelor pen­tru Ardeai S. A* Braşov, Str* Gării No. 45.

Braşov, la 18 Februarie 1924.Dr. Gaido d e Bausznern.

notar public.231 1 - 1

La oficiul Public de Plasare Braşov, Str. Hirscher 26, sunt anunţaţi 12 lăcătuşi de diferite specialităţi» cari caută de lucru.

Publlcaţltme de licitaţieSe aduce ia cunoştinţa pu­

blică, că în ziua de 28 Fe­bruarie 1924 Ia ârele 3 p. m. se vinde prin licitaţie publica în magazia Magazinelor Gene­rale şi AnţreDOzitelor pentru Ardeal S. A* Braşov, Str. Gării No- 45, cca 15.000 kg. de oţel Bessem în ruduri de câte 24 şi 36 diametru*

Condiţiunile de licitaţie sunt afişate în biuroul Magazinelor Generale şi Antrepozitelor pen­tru Ardeal S. A« Braşov, Str. Gării No. 45 între orele ofi­cioase.

Braşov, la 18 Februarie 1924* Dr. Guido d e Bausznern.

notar public*230 l — l

Săxonia Na. 2095.fra c turaMaşini de sâmânat. drage de fier.Măguri de aigaf. Cositoare-Mori pentrn bucata.Din depositul nostru se

'vinde cu preţuri convena­bile.

Reanlanea săsească de ma­şini agricole din ţara Bărael

A. MARCO Ş l SOŢIIBraşov, Str. Lungi No, 191«227 1 -3

REUNIUNEA DE INMORMAN TARE CINCUL MAREConvocare.

P* T. membri ai Reuniunii de înmormântare din Cincui mare, prin aceasta sunt invitaţi a participa la

Mm generală eitraordinari,care se va ţinea Sâmbătă în 15 Martie la 10 oare a. m. în lo­calul şcoalei gr. ort. cu urmă­torul

PROGRAM:1. Decidere asupra disoivăril

societăţii.2. Vânzarea mobiliarului* întrucât pe ziua fixată nu se

vor prezenta membrii In număr corespunzător, adunarea se va fine cu 8 zile mai târziu —- ju­decă în 22 Martie, fără "consi­derare de numărul membrilor« 237 1— 1 Comitetul.

A V I Z .Subsemnatul, aduc la cunpş*

tinţa Onor. mele clientele, că în curând îmi voi d esch id e atelier d e croitorie, în S trada Porţii N o. 54.

Sperând că Onor. clienţi mă va vizita tot cu aceia ş încre­dere ca şi ţn trecut.

Cu stimă:Leonte Matinal

fost director la Cooperativa 2—2 Croitorilor.

Sftxeaia No. 2098.

j a m a u L T EI F E T E0 curate se eaută pentru lueru uşor (p pe lângă retribuţie frumoasa

| FRAŢII STOLLWERK S A.x Fabrică de ciocolată şi bonboane ¥ B R A Ş O V , S tr. De Mijloc No. 33.

229 i —2

19— 1934 PÁSÉT* TKAHSHTAM8ULTIMA ORAConflict româjio-jugoslav

— Pratenţlunil* comandantului militar de graniţăjugoslav. —

L i stabilirea graniţei Intre sol şi Jagoslavla s’a iscat an con­flict de ordin militar.

Colonelei Drăgănesca, preşedintele comUiunei pentrn stabi* lirei graniţei româno*jugostave, a sosit la Belgrad nade a anunţat ministrului României, câ comandantul trapelor de graniţă iugoslave— contrar hotărârci comisinnei — na vrea să evacueze comunele dîn sectorul Vara dfei.

Motivul invocat de acesta este că pădurile din acest sector prez’ntă mare Importantă at ategică şl că Jagoslavla are absolută nevoie de ele.

Colonela! Drăgănesca, însoţit de ministre 1 nostru Ia Belgrad, s’a prezentat la Niocicl, ministrul de externe, cu care au avat o consfătuire.

In cercurile diplomatice se comentează vin acest incident.

Ministrul Tiluiescu vine la Bucureşti.Din Bncure;ti ci se anunţă că ministru nostru ia Londra vise

la Bucureşti, ca să-şi vadă pe mama sa care e bolnavi. Se spune, însă, că d-1 Tltuîeica are de îndeplinit şi o mare misiune diplo­matică în chestiunea Împrumutului ungar şi anume la Londra gu­vernul maghiar ar fi căzut de acord ca să renunţe ia preteoţisnile Ungariei în urma ocupărci Budapestei de trupele române. In sehimb, Jugoslavi». Cehoslovacia şi România vor plăti — cin despăgubirile se se cuvin prin disolvarea impreriului austra-uogar-45 miliarde coroane aur.

Banii aceştia vor fi vărsaţi aliaţilor în contul despăgubirilor de războia.

Greva din Anglia-Ştiri mai noui arată c â g reoa din porturi p a câpăta o s o -

luţiune tn curând. S ’a alcâtuit o com isiune din partea guvernului c a r e ce rc etea ză cau zele grevei, studiind bazele d e înţelegere. S e speră c ă s e va ajunge la un acord , ministrul preşedinte fiind pentru m ărirea salariilor muncitorilor din porturi.

Guvernul Poincaré ameninţat.Ştiri d*n Paris sosite azi dimineaţa anunţă că se discută viu

ia cercurile politice atacul iui Hervé din „La Victoire“ în care cere înlocuirea iul Poinca-è cu Clemenceau. Poincaré ar fi nepu­tincios faţă de criza valutară franceză. Se ştie că Hervé are legă* tari ca cercurile preşedintelui Miilerand.

O aitâ ştire din Roma anunţă câ e vorba să se formeze nn gavera radical Barthoa.

Criză gravă în industria ţâreiCe va fi la prim ăvară?

Âm avut ocaziunea să vorbim zilele acestea cu unii mari industriaşi, asupra crizei de numerar şi ur­mările ei.

Ni s’a spus: — „dacă nu se vor plăti datoriile statului către industriaşii atrâmtoraţi azi până la as» fesiere — cele dintâiu tre­nurile uu vor mai putea circula. Curând, curând — la primăvară, vom ajunge în starea dela 1 9 1 8 cu calea ferată.

„Cât priveşte industria în genarai, criza de nume­rar şi scumpetea manei de lucru va face sau să se închidă fabricele sau să d e a faliment.

Situaţia se agravează pe fîe-ce zi*.

Unul dintre aceşti indus­triaşi ne-a spus :— Politica d-lui Vinti» lă Brâîianu osie o copi­lărie care privnejdueşte ţara. Ceea-ce vom pierde prin continuarea ei, nu s e va putea reface nici in 50 de aniIn curând, mărfurile produse î n ţ a r ă vor f i m ai s c u i p a de cât cele 1

importate. Condiţiunlle gre le bancare şi m ân a de lucru enorm de scumpă, ni duc la dezastru“.Intr adevăr, avem date

certe că sânt industriaşi cari lucrează cu capita­luri împrumutate — deşi au sume enorme de p ri­mit dela stat — plătind 8 la sută dobândă p e an şi i la sută pe lună co­mision — ceea-ce este o adevărată nenorocire, do­bânzi şi comision de 3 2 la sută p e anL .

Ancheta defaTribunalul Ilfov?

In şedinţa Camerei de Marţi, ministrul justiţiei a declarat că magistraţii Tribunalului Ilfov, faţă de zvonurile răspândite (vezi articolul nostru „Prestigiul magistratura“ pag. 1) an cerut instituirea unei anchete ca să se facă odată lumină.

Ministrul a fdâogat că deoare­ce nu s‘au adus nici o probă serioasă, ri’a ordonat ancheta.

losif Sziklás, exploa­tator do păduri, şi-a mutat b roiu in StradaOrfanilor No. 7.228 1— 1

!H FORM ATI UNIMembrii Partidului N a - !

ţional, secţia Braşov, sânt rugaţi sâ participe în număr complect la şedinţa care are loc Vineri 2 2 Februarie a. c. ora 8 seara.

Chestiuni de importanţă locală vor fi discutate.

Destituirea unui magistrat. — Ministerul de justiţie & des* Uluit pe d*l Tiberiu M. Ni.nu, judecător cu gradul de Preşe­dinte de tribunal la ocolul Bo- şoieni din jud. Romanaii— pen­tru fapte foarte grave şi nere­guli pe cari nu le mai înşirăm. Intre ele ei te una care ar fi să se cerceteze dacă nu cade şî în sarcina altor magistraţi: s'a trecut pe tabloul de împro­prietărire cu 5 ha şi a trecut pe ecelaş tablou persoane cari n’aveeu drept ia împroprietă­rire.

Abuzurile cu aplicarea refor­mei agrare sâni atât de multe, în cât trebuiesc asanate printr’o revizuire. Se v<2 vedea atunci cine sâni vinovaji dintre ma­gistraţii cari s’au făcut instru­mente politice.

Conferinţa d e cale f t rată româno m aghiară s ’a deschis la Satu-Mare. Se vor lua hotă­râri importante privitor la refu­larea comunicaţiei de cale fe­rată între România şi Ungaria.

P e întreagă Vele a Prahovei [ a viscolit Marti- Vremea totuşi 1 nu este prea rece. afară de regiunea muntoasă, unde a re* venit iarna gre*.

O m are conferinţă anglo rusăar fi proiectată pentru sfârşitul iunei Martie. Diseufiunile aces tei conferinţe vor privi în pri­mul rând statele europene iimi* trofe Rusiei. •

A dvocat şifuncţionar public 1 — Primarul din Arad a cerut tribunalului local să i îngăduie a face edvocatusă. Cererea a fost respinse, deoare ce legea din Ardeal împiedecă pe func­ţionarul public de*a practica ad­vocatura.

Ministrul d e finanţe ungar a demisionat fiind-că pro ectul său pentru un împrumut forţat şi pentru fixarea preţurilor nu a fost admis. In locul iui a fost numit Valos L&jos fost ministru

comerţului.

Acţiunea republicană tn Gre­cia continuă cu înfrigurare. Du­pă o telegramă din Atena, se afirmă că Adunarea Naţională va numi regent pe Veaizeios, în cazul când regentul ar stărui în intenţia sa de-a demisiona. Sănătatea fiindu-i restabilită, e posibil ca Veaizeios să ia con­ducerea ministerului de interne In ajunul plebiscitului, pentru a asigura prin prestigiul său, li­bertatea plebiscitului.•

Diurnele deputaţilor. — In comisie nea bugetară a Camerei s’a leat: în discuţie prost ul care măreşte diurnele deputaţilor ia 500 Iei pe zi fa vremea sesiu­nilor şi 5COO )es în vacsnţă.

D*1 Viatiiă Brădsnu & avut explicaţii viclenie >cu deputaţii cari au propus mărirea d urne­lor. Aa urmat intervenţia prima* Iui ministru, care Ca declarat împotriva mâiirei d omelor şi certări între vfottiişti 5i at-j de­putaţi major.tari.

Praî-'iTal. îa'cngf, va fl admis.

C a z a so f singurul socia l dk m ocrat din guvernul bulgar a demisionat, neputându-se înţele­ge cu grupul po iile el d-lui Tzancof. Ei era ministrul comu­nicaţiilor.

Din cercurile guverne mentale se spune că demisia nu va provoca criza pe cere o aş­teaptă social-democraţi/.

Guvernul Tz*mcof va Iu :raînainte şi fără concurs d lor.•

Proiectul legei minelor se la- creszâ ia secret. Presa un este informată de <cie ce face corni- s;ucea însărcinată cu alcătuirea Ici. Azi se ţine o nouă şedinţă a comisinnei. £ vorba să se fxeze cap toiul referitor ia drep­turile câştigate.

mD ela Liga Naţiunilor* — Psn-

tru prima oară reprezentanta! oficial al guvernata} Statelor- Unite a asistat la adunarea so* cietăţei naţiunilor, cu prilejul ie- aicnei a 11 dela 4 Ia 7 Fcbrna* rie. S’ i discutat controlul i n f ­estai de arme ai mnniţian!. Ghes- sicscet s fost deferită unei sub combinai care se va întruni laPans îa 24 Martie.•

S e logodeşte Principele Ni- co lat? — Z'aroi „Nuove Prese* din Romi află că nu poate fi vorba de o I04oină a principesei Mafalda ca pr aripele Ncoiar, fiindcă principeia n’ar put« păstra religia catolică. Pe dea ta p*rte, ziarai .Epoca* crede că nu e nn motiv această piedică religioasă şi câ Regina Mari*, întrebată de logodnă de către ua personaj, ar fi răspuns; 0Pas encore* (Nu, încă), adâogând câ „am fi fericiţi, regele şl cu mine, dacă am putea numi fiicăpe una din fiicele regelui italiei“.

*C ăderea Coroanei ungare —

Ştiri dela bursa |dln Budapesta anunţă căderea catastrofală a coroanei Pe zi ce trece preţu- riie stau dubişi. Sunt temeri de mifiâri populare, nm ales din partea muncitori or.

Fabricele d» postav din “Ar­de al şl Banat trec printr’o g r ea criză. Din c e în c e mărfurile produse s e scum pesc a s tfe l c ă fn curând vor avea s ă suporte ecnöurenfa zdrobitoare a ce lo r streine importate. Mâna d e lu­cru scum pă şi criza d e nume­rar, apoi creşterea leülni, f a c im posibilă continuarea aotivhţâţei a cesto r fabric i.

*Z ăpadă şi viscol. — Luai şi

Marţi a câzat asupra Capiîaîer şi în Vechia!-regat o n'moara măruntă, fică. Viscolul * g -ae­rai în Întreagă ţara. In stratul de jzâpatiă a atins pe unei# locuri o grosime de 19,15 şl chiar 20 cm.

*Reorganizarea Serviciului d e

devize,Atlkm că d-1 Ororacto, ga- vernatoroi „Băncii Naţionale® sesizat, în ultimul i'mp, d* re­prezentanţii diferitelor inctltuţiunţ: bancare, cu privire ia moaal de funcţionare al Oficiului devizelor, a hotărât să-l reorganizeze.

Iu acest s:op o conferinţă va avea ioc îa cursul acestei săp­tămâni îctre d-sa şi membrii consiliului generai si Asocaţleâ băncilor române.

După ce se va h a la discuţie memoriul amănunţit redcctaM® către aceştia, d-1 Oromo’a v* confer) cu d-i Vi&iiiă Brătixati astfel că Iu seuit i-timp Oficialde devize va îi reorganizat.(Presa)

*Criza din Ba var ia. — Dfa

Muenchen se anunţă câ von Kahr a demisionat din postul său de comisar generai al Ba- variei, păstrând postul de pre­şedinte al Bavariei superioare.

Generalul von Lessov şl-a înaintat demisia. In locui iui a fost numit generalul Kress von Kressensteln. Ridicarea siăreî de asediu în Bavaria nla fost încă hotărâtă.

*Redacţionale. D l Horu P cia-

pilia Tomss cu este corespon­dentul ztaruiai nostru ie Făgăfftf s?n aiurea. D sa a publicat in­cidentul în G azetă o scrisoare.

— CSderga francului ridică leul.— Primejdia mărfurilor importate.

Ce ne spnne nn mare industriaş român.

Criza valutei noastre turbură socotelile până şi ale ministru- iui de finanţe. Creşterea verti­ginoasă a icului a surprins cer­curile financiare româneşti.

D i V. Brătianu a avut o lunga consfătuire cu guvernatorul Bân* cei Naţionale. Se zice că s’ar fi hotărât intervenţia statului ea să oprească creşterea aceasta neaşteptată a kului, pentru a proteja industria naţională a* meninţă de concurenţa mărfu­rilor streine. Măsurile ce s’sr lua ar f i : 1 (modificsrea taxe­lor vamale la import şi 2) a- runcarea la bursele din străină­tate a unui mare stoc de lei, ca sa se obţină temperarea urcărei valutei româneşti.

Intr’adevSr, leul la Zurich într’o singură zi a crescut dela 3 05 centime ia 3.30. La Paris 13.30 centime. Francul francez a ajuns sub iîra italiană.

Devizele streine scad la bur­sa nosstră de oara-ce avem o- ierte din abundenţi.

Cere să fie cauze acestei a- bundenţe de devize ?

De vorbă cu sn mare Industriaş»Din declaraţiile pe cari unt

mare Industriaş ni le*a făcut, reţinem relativ la problema ce ne intereseeză, următoarele:

— Criza prin c^re trecem este o mare lovitură ce se dă finanţe! şl industriei noastre» Dacă leul creşte — cum se în­tâmplă azi, e rău, ftind*câ ne vine concurenţa mărfurilor stre­ine; dacă scade, iar rău, că nu mai putem fabrica cu urcarea continuă a mânel de lucru.

„Guvernul a scăpai momente importante când putea să vină realmente în ajutorul nostru. Azi a pierdut cârma şi se zbate să*şi câştige echilibrul. In za­dar, greşelile lui încep să dea roadele nefaste.

„Deocamdată, noi Industriaşii mergem cu paşi s’guri spre de­zastru.

A b o n a m e n t e la G a ze taT ra n s ilv a n ie i %% p o t f a c eo r î şi e â is -i t im p m a i ît i-t i S&s.î

W O ürtA FlA A. MURESIANU, 8RAN1SCE &«COMr'. BKa ŞOV. Ecdticioí itspunzíibii : iOAN BEOTEA