PREPARATII INTRACORONARE

7/28/2019 PREPARATII INTRACORONARE

1/22

PREPARATII INTRACORONARE

Preparatiile intracoronare realizate m vederea confectionarii unor incmstatii sunt indicate

m tratamentul leziunilor coronare pentru restaurarea morfologiei si functiei afectate de

procese carioase sau fracturi. Ele reprezinta o altemativa a obturatiilor plastice, dar au si

unele indicatii specific protetice.

Inlay-ul tumat isi are originile m restaurarile realizate inainte de a exista o tehnica de

tumare precisa. Primul inlay in stomatologie este atribuit lui John Murphy din Londra

care confectiona inlay-uri din portelan in 1835. in 1880, Ames si Swasery au utilizat

pentru confectionarea inlay-urilor o tehnica cu folie lustruita. Dupa adaptarea intr-o

cavitate preparata a unei folii de aur sau platina, ei o indepartau, o ambalau si apoi turnau

cositor sau aur topit in forma cavitatii reprodusa m folie. Tehnica era inca utilizata la

sfarsitul primei decade a secolului

Primul inlay turnat este atribuit lui Philbrook care a comunicat tehnica la lowa

State Dental Society in 1897. Totusi, Taggart, este cel care a fost creditat cu

introducerea in stomatologie a tehnicii cerii pierdute, in anul 1907. Popularitatea

restaurarii a crescut in acel timp, ajutata fiind de contributiile lui Lane, Van Hom,

Weinstein, Sonder, Schew si Hollenback care au imbunatatit materialele si tehnicile de

confectionare a acestor restaurari.

Incrustatiile reclamau initial o distmctie extensiva a structurilor dentare, aspect care a fost

recunoscut de catre unul dintre primii lor sustinatori, Bodecker. Preparatiile largi,

exagerate, care au fost in voga la inceputul secolului s-au datorat partial conceptuluide extensie pentru preventie' si partial instrumentelor necorespunzatoare utilizate

in acea vreme. Bodecker, care a lucrat la Berlin, a utilizat prepararea slice pentru

inlay-uri. Aceasta a fost exportata ulterior in Statele Unite de catre Rhein, nind apoi

dezvoltata de catre Gillett.

Tehnica slice utiliza un disc pentru prepararea suprafetelor proximale. Extensiile erau

largi, dar superficiale. Considerat de catre sustinatorii lui a fi o restaurare conservatoare

s-a crezut ca inlay-ul confectionat prin tehnica slice ar implica un risc mai mic la fractura

al dintelui in care acesta se insera. La un moment dat acest tip de restaurare a fost folosit

si ca element de agregare pentru proteze fixe. ;Rm')q bii;

Analiza stress-ului cu metoda fotoelastica a aratat ca restaurarea agregata intr-o

cavitate preparata prin tehnica slice dezvolta un stress mai mare decat in cazul unui

inlay agregat intr-o preparare realizata prin metoda clasica.

Restaurarile cu ajutorul incrustatiilor presupun o deosebita acuratete in toate fazele

clinice si tehnice. Orice eroare, de la prepararea cavitatii si pana la cimentare poate
http://www.esanatos.com/naturist/apiterapie/propolisul/n-stomatologie51748.phphttp://www.esanatos.com/naturist/apiterapie/propolisul/n-stomatologie51748.php


2/22

compromite actul terapeutic. Incrustatiile nu toler 515c21f eaza aproximatiile.

Insuccesele si imperfectiunile sunt mai evidente decat la obturatiile plastice.

Machetele realizate pentru confectionarea incrustatiilor din aliaje nobile pot n

executate prin tehnica directa sau indirecta.

In tehnica directa, dupa prepararea cavitatii se modeleaza macheta incrustatiei in cavitatea

bucala. Procedeul clasic foloseste ceara albastra pentm inlay si acrilatul autopolimerizabil.

Macheta se ambaleaza si se toama m laborator, incmstatia finita fiind adaptata si

cimentata in cavitate.

In tehnica indirecta cavitatea se amprenteaza cu elastomeri de sinteza, macheta

modelandu-se pe un model de lucru. Restul fazelor sunt similare cu cele descrise la

tehnica directa.

Cu toate ca incmstatiile metalice realizate din aliaje au trecut cu brio proba timpului,

problemele de estetica au determinat orientarea spre alte solutii.

Asa cum s-a amintit inlay-ul ceramic a precedat aparent surprinzator, inlay-ul metalic.

Ideea inserarii unor incmstatii (blocuri) ceramice prefabricate nu este noua. Cilindrii

prefabricati din ceramica erau fixati prin cimentare m cavitati calibrate corespunzator,

procedeul fiind cunoscut ca metoda lui Dall. Aceasta metoda se mai folosea inca si in

anul 1920.

Wood m 1882 folosea blocuri decupate de dinti prefabricati din portelan pe care le adapta

si fixa m cavitati. W. Herbst utiliza perle din sticla de Venetia, de diferite culori obtinute

prin pulverizare. Prin 1890 au fost mtroduse pe piata pulberile de portelan cu temperatura

inalta de sinterizare. Aparitia in 1904 a pigmentilor minerali a permis ceramicii atingereaunor perfonnante estetice.

in ultimele doua decenii, atat materialele din care se confectioneaza incmstatiile, cat sitehnologia lor au suferit modificari importante. Rasinile diacrilice compozite si maseleintegral ceramice au acaparat acest domeniu al restaurarilor coronare. Daca aproape undeceniu a avut loc o disputa acerba intre composite-inlay' si incrustatiile integralceramice, ulterior (1990-l992) aceasta competitie a fost castigata detasat de catreincmstatia integral ceramica. Composit-inlay-urile au pierdut disputa datoritadehiscentelor la interfata incmstatie/ciment diacrilic, a fisurilor si fracturilor aparute inmasa incmstatiei (Krejci-l992, Ahlers-l996, Kupiec-l996).

Dehiscentele de la interfata incmstatie/ciment diacrilic sugereaza ca acest tip de legaturanu este perfect stabila, deoarece legaturile coezive (intre molecule de acelasi tip) sunt maislabe decat legaturile adezive (intre molecule diferite).

Dupa insuccesele composite inlay-urilor', incmstatiile integral ceramice au castigat terendatorita tehnicilor de dublu gravaj acid, a dezvoltarii cimenturilor diacrilice si aadezivilor dentinari, care au schimbat complet conceptia agregarii acestor protezeunidentare.
http://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.php


3/22

Incmstatiile integral ceramice, cu precadere cele realizate prin tehnici ce utilizeazasistemele CAD/CAM (CEREC, DUX, Celay, Procera Denti CAD) au continuatrevolutionarea acestui domeniu prin introducerea amprentei optice, designul restaurariiasistat de calculator si frezajul computerizat.

La inlay-ul sau incrustatia intracoronara (metalica, ceramica sau din compozit)retentia se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incat incmstatia sa fieautoretentiva. Cimentul perfecteaza coaptarea dintre suprafetele cavitatii si ai incrustatieiimbunatatind astfel retentia, dar mai ales impiedicand percolarea fluidelor.

Inlay-ul inlocuieste tesuturile dentare pierdute, dar nu le protejeaza pe cele restante.Tesuturile dentare care formeaza peretii cavitatin trebuie sa fie deci in cantitate suficientaca sa reziste lafracturi si la deformari.

Indicatiile inlay-ului sunt similare cu cele ale restaurarilor confectionate din materiale deobturatie plastice: cavitati ocluzale, cavitati de clasa a V-a si cavitati de clasa a II- a demarime medie, daca creasta marginala si suprafata opusa sunt intacte.

Onlay-ul sau incrustatia extratisulara (poate fi metalica sau integral ceramica). incazul cand incmstatia trebuie sa asigure protectia tesuturilor restante, prin acoperireasuprafetei ocluzale, poarta numele de onlay. Leziunile coronare mezio-ocluzo-distaleconstituie cea mai frecventa indicatie.

Retentia si stabilitatea unui onlay MOD sunt mai slabe decat la o coroana partiala. Secontraindica a fi element de agregare a unei proteze fixe, deoarece nu suporta solicitarisuplimentare.

Inlay-onlay-ul (de obicei exclusiv metalic sau integral ceramic) reprezinta o forma derestaurare in care atat agregarea cat si preparatiile se combina, in proportii diferite (intra-

extracoronara).

Pinlay-ul este o incmstatie cu crampoane metalice, ca elemente suplimentare de retentie.Cramponul, cu diametrul de 0,60 mm si o lungime de 2 mm se fixeaza intr-un canaldentinar. Se indica la cavitatile de clasa a V-a si de clasa a II-a cand peretii cavitatii nuofera suficienta retentie prin frictiune sau cand incmstatia acopera o suprafata mare. Inloc de crampoane poate fi un dispozitiv radicular.

Premergator unei preparatii pentru o incmstatie, examenul local, diagnosticul si ul detratament sunt decisive. Astfel o serie de factori pot influenta preparatia:

- lungimea coroanei clinice;

- particularitatile morfologice ale suprafetei ocluzale, ale suprafetelor proximale,vestibulare si orale;

- pozitia dintelui in arcada;

- raporturile ocluzale cu dintii antagonisti,
http://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.php


4/22


5/22

Particularitatile restaurarilor rigide fata de cele plastice impun unele

diferentieri in prepararea cavitatilor la nivelul peretilor si marginilor,

pentru a realiza forma de retentie si inchiderea marginala. Cavitatile

pentru inlay se prepara cu pereti divergenti dinspre seu spre exterior

(.12.8.). Aceasta forma este o conditie fundamentala pentru indepartarea

machetei de ceara (amprentei) si inserarea restaurarii rigide. Peretii axialivor forma cu seul cavitatii un unghi obtuz, asigurand o divergenta de 5-6.

Acest unghi de divergenta, apropiat de paralelism, asigura retentia

restaurarii in cavitate si m acelasi timp faciliteaza insertia ei. Unghiul de

divergenta nu va depasi 10. Conform principiilor biomecanice, pierderea retentivitatii

este disproportionat de mare cu fiecare grad de crestere a unghiului de divergenta.

Pe langa unghiul redus de divergenta, in retentie intervine si lungimea peretilor cavitatit.

in cavitatile superficiale divergenta peretilor va fi minima, pentm a imbunatati forma de

retentie si rezistenta. La cavitatile profunde divergenta peretilor va fi mai mare pentru a

usura inserarea si adaptarea incmstatiei in cavitate. Aceste variabile sunt legate de rolulfrictiunii in retentie. Frictiunea se realizeaza intre peretii cavitatii si metal (retentie

intracoronara) sau intre metal si peretii preparatiei (retentie extracoronara), cum se

intampla in prepararile slice' la cavitatile de clasa a II-a. Atat retentia intracoronara cat si

cea extracoronara variaza in functie de unghiul de divergenta si suprafata de contact la

nivelul peretilor. .

Indiferent de unghiul format divergenta peretilor trebuie sa fie vizibila cu

ochiul liber. Tendinta de a prepara pereti paraleli, pe langa faptul ca nu este justificata,

creaza dificultati. Adaptarea incmstatiei este mult mai greoaie si exista riscul fracturarii

peretilor.

Linia (axa) de insertie a restaurarii trebuie sa fie perpendiculara pe seul cavitatii

care, la randul lui, trebuie sa fie paralel cu ul de ocluzie (la cavitati de clasa 1 si a II-a).

Pragul gingival va avea aceeasi directie. Fortele ocluzale vor fi, astfel, mai bine absorbite

influentand pozitiv retentia si rezistenta.

Toate muchiile marginale (unghiul format intre peretii cavitatii si suprafata dentara)

trebuie bizotate. Incrustatia nu trebuie sa

facajonctiune cap la cap' cu zona periferica,

deoarece exista riscul dizolvarii cimentului m

fluidul bucal. Aparitia unui hiatus intre incmstatiesi peretii cavitatii poate duce la aparitia de carii

secundare si pune sub semnul intrebarii evolutia in

timp a restaurarii.

. 12.8. Unghiul dedivergenta (b) al peretilor

cavitatii preparate pentruincrustatii. Bisectoarea

unghiului reprezinta axa deinsertie. Fiecare din pereti

descrie un unghi (a) cu axade insertie
http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.php


6/22

Bizotarea smaltului se face in unghi de 35^15 pe o suprafata de

0,5-l mm, cuprinzand jumatate din grosimea lui. Prin bizotare

(inclusiv la pragul gingival) inchiderea marginala se imbunatateste pe

doua cai:

- suprapunerea a doua suprafete conformate in inclinat;

- marginea subtire de metal, care prezinta rezistenta si maleabilitate,

poate fi brunisata perfectand inchiderea marginala si protejand astfel

stratul de ciment.

Finisarea marginilor de smalt si a peretilor cavitatii are o importanta

mai mare decat la obturatiile plastice. Adaptarea marginala corecta si retentia frictionala

nu se pot realiza decat atunci cand suprafata machetata sau amprentata este neteda.

2. PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE OCLUZALE

Prepararea cavitatilor ocluzale pentru incmstatiile metalice nu se deosebeste mult de cele

pentru obturatii plastice m ceea ce priveste conturul marginal, forma de rezistenta si

exereza dentinei ramolite. Vor fi ilustrate doar deosebirile: conformarea peretilor cavitatii

si a unghiului dintre pereti si suprafata dintelui (muchia marginala).

Retentia este direct proportionala cu adancimea cavitatii si invers proportionala cu

unghiul de divergenta. Imaginile din .12.9. ilustreaza corelatia dintre cele doua variabile.

in prima schema peretii cavitatii sunt mult prea divergenti. Inlay-ul tumat dupa tiparul 1

cavitatii poate fi inserat pe multiple axe cuprinse intre liniile AB si CD (. 12.9.1.).

in a doua schita peretii AX si CY sunt paraleli, exista o singura axa de insertie care este

paralela cu peretii, dar in portiunea AB si CD exista inca multiple axe de insertie (.

12.9.2.).

Imaginea a treia este ilustrativa pentru retentia optima: un singur ax de insertie a

incmstatiei pe toata lungimea peretilor (. 12.9.3.).

Varianta a patra completeaza ideea precedenta, subliniind importanta lungimii insertiei.

Cavitatea ABCD este mai putin retentiva decat cavitatea mai profunda XBDY, desi

divergenta peretilor este aceeasi la ambele cavitati (. 12.9.4.)

Unghiul muchiei marginale: unghiul format de peretii cavitatii

cu suprafata dintelui este de obicei de 90-95. Se bizoteaza un

unghi de 45. Bizoul va cuprinde jumatate din grosimea smaltului (.12.10.).

. 12.9. Reprezentarea schemaaxei de insertie.


7/22

Prepararea cavitatii ocluzale se realizeaza cu o freza cilindro-conica

aplicand-o initial la nivelul unei fosete de pe suprafata ocluzala. Dupa ce

s-a inceput excizia, operatiunea se continua de-a lungul santului , Centrai al

SUpratetei OClUZale. Se mclud apOl m preparare toate santurile existente la

nivelul suprafetei ocluzale, realizand cavitatea cu o adancime de

aproximativ 1,5 mm si o latime de aproximativ 1 mm. Se va evita lezareacrestelor marginale. Apoi se va netezi peretele pulpar.

.12.11. Etape ale prepararii unei cavitati pentru o incrustatie ocluzala: a-prepararea cavitatii ocluzale; b - prepararea bizoului ocluzal

Extensiile moderate de la nivelul santurilor vestibulare si orale, cat si aspectul specific de

coada de randunica' la capatul mezial, respectiv distal al cavitatii preparate sunt relevate

in . 12.11.a. Urmeaza apoi bizotarea muchiei marginale cu un instmment diamantat in

forma de flacara si finisarea cu o freza din carbura de tungsten de aceeasi forma. (. 12.1

l.b)

ura 12.12. reprezinta schema unei preparari pentm o incmstatie metalica ocluzala pe un

molar mandibular cu mentionarea functiilor biomecanice indeplinite.

. 12.12. Schema prepararii cavitatii pentru incrustatie ocluzala

1. Bizou ocluzal: integritate marginala.2. Perete vertical: retentie si stabilitate. 3. Perete pulpar: rezistenta.

3. PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE PROXIMO -

OCLUZALE

Incmstatiile proximo-ocluzale se indica la premolari sau molari ce prezinta carii de

marime redusa sau obturatii anterioare care reclama o restaurare ce cuprinde doua

suprafete:


8/22

meziala si ocluzala sau distala si ocluzala. Incrustatia se confectioneaza din materiale

mai rezistente (aliaje, ceramica, mai rar materiale compozite).

Conturul marginal si forma de rezistenta se realizeaza aproximativ ca si la cavitatile

pentru amalgam. Retentia este legata de cea mai lunga axa unica de insertie.

Dislocarea incmstatiei spre spatiul interdentar se previne prin retentia m coada de

randunica preparata ca la obturatiile de clasa a II-a. Prepararea cavitatii de retentie se face

ca si la cavitatile de clasa 1 pentru inlay.

Prepararea cavitatilor ocluzale pentru inlay nu se deosebeste de prepararile pentru

obturatii plastice m ceea ce priveste conturul marginal, forma de rezistenta si exereza

dentinei ramolite. Deosebirile se refera la conformarea peretilor cavitatii si a unghiului

dintre pereti si suprafata dintelui (muchia marginala).

Peretii axiali vor forma cu seul cavitatii un unghi obtuz, asigurand o divergenta de

5-6. Unghiul format de peretele cavitatii cu suprafata dintelui este de obicei de 90-

95. Se bizoteaza un unghi de 45.

Prepararea cavitatii de retentie se realizeaza cu o freza cilindro-conica aplicand-o initial

la nivelul unei fosete de pe suprafata ocluzala. Dupa ce s-a inceput excizia, operatiunea se

continua de-a lungul santului central al suprafetei ocluzale, mentinand intrumentul in

directia unde se deplaseaza piesa. Se urmaresc toate santurile existente la nivelul

suprafetei ocluzale, realizand apoi cavitatea cu o adancime de aproximativ 1,5 mm. 0

atentie deosebita trebuie acordata localizarii conturului marginal al cavitatii. Acesta nu

trebuie sa fie situat in zona contactelor ocluzale. Daca exista vreo incertitudine cu privire

la localizarea acestor contacte, se marcheaza cu hartie de articulatie.

Conturul ocluzal trasat este destul de ingust m aceasta etapa. El va fi extins atunci cand se

adauga bizoul ocluzal. in scopul asigurarii unei stabilitati maxime, peretele pulpar trebuie

sa fie , la o adancime egala si perpendicular pe axa de insertie a prepararii (. 12.13.a),

. 12.13. Etape ale prepararii unei cavitati pentru o incrustatie proximo-ocluzala:


9/22

a prepararea cavitatii de retentie; b preparareacavitatii verticale

Se continua cu conformarea cavitatii verticale care se

prepara neretentiva. Largimea istmului poate fi mai

redusa ca la obturatiile de amalgam, metalul fiind mai rigid.

Cavitatea proximala se extinde vestibular si oral pana in punctul in

care se desfiinteaza contactul cu dintele adiacent. Se creeaza

unghiurile vestibulare si orale pentru a definitiva cavitatea. Muchia

dintre peretele pulpar si parapulpar se bizoteaza pentm a pennite o

adaptare corecta (. 12.13.b).

Peretele gingival poate fi conformat m unghi drept cu peretele pulpar sau putin inclinat

inspre interior. in nici un caz nu va fi inclinat spre exterior pentm a nu prejudicia forma de

rezistenta (. 12.14.).

Se bizoteaza apoi peretii vestibulari si orali ai cavitatii verticale cu ajutorul unuiinstmment diamantat m forma de flacara. Bizotarea ridica probleme la nivelul peretilor

axiali, sub punctul de

contact. Bizoul va fi mai larg folosind discuri de hirtie. La

nivelul peretelui gingival se indica bizotatoare de prag

gingival.

ura 12.15. prezinta schema unei preparari de cavitate de clasa a II-a pentm un

inlay la un molar superior.

. 12.15. Schema unei preparari de

cavitate de clasa a II-a pentru inlay(molar maxilar) 1. Bizou al peretilor

axiali:integritate marginala. 2. Istm:retentie, stabilitate si rezistenta

structurala. 3. Bizou ocluzal:integritate marginala. 4. Cavitate de

retentie: retentie, stabilitate sirezistenta structurala. 5. Cavitate

verticala: retentie, stabilitate sirezisten(a structurala. 6. Bizou

gingival: integritate marginala.

Pentru a mari retentia unei incmstatii proximo-ocluzale, la nivelul cavitatii de retentie se

poate prepara un cep ocluzal (.12.16.).

. 12.14. Prepararea pragului gingival

cavitati de clasa a II-a. Pragul poate f

unghi drept (a) sau inclinat spre pereparapulpar (b). Pragul inclinat, care

fornieaza un unglii obtuz cu peretelparapulpar (c) nu asigura forma de

rezistenta.


10/22

4. PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE M.O.D.

M.O.D. este un termen care se refera la designul (topografia)

cavitatii. Termenul de onlay M.O.D. desemneaza o incrustatie

intra-extra tisulara cu protectie ocluzala. Cu toate ca onlay-

ul M.O.D. utilizeaza aproape exclusiv retentia intracoronara,

incorporarea protectiei ocluzale in acest design il face sa fie si o restaurare extracoronara

cu acoperire partiala.

Retentia utilizata de restaurarile intracoronare este de tip ic', ceea ce tinde sa

exercite presiune din centru spre exteriorul dintelui. Aceasta forta este cea mai mare m

cursul verificarii si cimentarii, dar ea se repeta atunci cand fortele ocluzale se exercita

asupra dintelui. Pentru ca restaurarea sa aiba succes, ea trebuie sa

fie sustinuta de un miez de dentina sanatoasa, sau trebuie folosite anumite mijloace de

distribuire a fortelor astfel incat sa devina nedistructive pentru tesuturile dentare restante.

Aspectul m forma de ic al inlay-ului creste riscul la fractura daca nu se

protejeaza cuspizii restanti (.12.17.). Inlay-ul inlocuieste doar stmcturile dentare

absente, dar nu asigura protejarea structurilor restante. Daca dintele necesita oprotectie fata de fortele ocluzale, acea protectie poate fi obtinuta prin utilizarea unei

placari dm aliaj turnat peste suprafata ocluzala, de aceea vorbim in aceasta situatie

de onlay M.O.D.

Prepararea cavitatii pentru un onlay M.O.D. incepe cu indepartarea vechilor

restaurari. Urmeaza prepararea suprafetei ocluzale astfel incat la nivelul cuspizilor de

sprijin sa se obtina un spatiu fata de antagonisti de 1,5 mm, iar la nivelul cuspizilor de

ghidaj 1 mm.

.12.16. Cavitate preparatapentru incrustatie

proximo-ocluzala cuextensie in tbrma de

coada de randunica (1) sicep ocluzal (2)


11/22

Se utilizeaza in acest scop un instrument diamantat cilindro-conic cu

varf rotunjit si o freza de carbura de tungsten cilindro-conica. Se incepe

slefuirea suprafetei ocluzale prin realizarea santurilor de orientare la

nivelul cuspizilor si santurilor principale. Acestea trebuie sa aibe o

adancime de 1,5 mm la nivelul

cuspizilor de sprijin si 1,0 mm lanivelul cuspizilor de ghidaj.

Slefuirea ocluzala se va realiza

prin indepartarea stmcturii

dentare restante intre santurile de orientare. Reducerea trebuie sa urmareasca contumrile

originale ale cuspizilor reproducand urile inclinate ale suprafetei ocluzale (. 12.19.a).

Apoi se realizeaza santuri de orientare de adancime de 1,5 mm pe versantele exteme ale

cuspizilor de sprijin ce se prelungesc pana la nivelul care va marca ulterior localizarea

pragului ocluzal. Se finalizeaza reducerea pentm bizoul cuspidului de sprijin indepartand

structura dentara restanta intre santurile de orientare.

Acest bizou larg de pe cuspizii de sprijin va asigura o grosime corespunzatoare metalului

(. 12.19.b).

Ulterior se creaza un prag ocluzal care va marca zona terminala a preparatiei. Aceasta se

realizeaza cu o freza cilindro-conica de carbura de tungsten urmarind zona terminala a

bizoului cuspidului de sprijin. Pragul va avea o latime de 1 mm si va fi plasat la 1 mm

gingival de contactul ocluzal cel mai decliv. El va fi preparat cu bizou sau in chanfrein

larg (. 12.19.c).

Istmul, preparat cu pereti netezi si usor divergenti, asigura rigiditate si intr-o oarecare

masura retentie si stabilitate restaurarii metalice (. 12.20.a).

Urmeaza prepararea cavitatilor proximale, desfiintarea contactului dintre peretii

vestibulari si orali cu dintele adiacent, evazarea peretilor axiali si exprimarea unghiurilor

interne ce le formeaza cu peretele parapulpar (. 12.20.b).

.. 12.17. Distributia solicitarilorfunctionale la un inlay M.O.D. (a) si

la onlay M.O.D. (b).


12/22

Evazarea peretilor se realizeaza dupa terminarea prepararii

cavitatilor proximale, pentru a nu prejudicia retentia m caz de

inversare a succesiunii fazelor. Evazarea se realizeaza cu

instmmente diamantate m forma de flacara sau cu dalti drepte pe

fetele mezio-vestibulare vizibile (. 12.20 c).

. 12.19. Etape ale prepararii unei cavitati pentru onlay MOD:

a urile de slefuire reductionala a suprafetei ocluzale; b bizotarea suprafetei

externe a cuspidului de sprijin; c prepararea praguluiocluzal

De-a lungul pragului gingival al ambelor cavitati proximale se realizeaza un bizou ingust

(cu latime de 0,5-0,7 mm) cu ajutoml unui instmment diamantat in forma de flacara.

Bizoul ar trebui sa se uneasca cu evazarile de pe peretii vestibulari si orali ai cavitatii

fara a forma neregularitati (. 12.2l-a).

Zona terminala vestibulara si orala se bizoteaza pe o latime de 0,5-0,7 mm (. 12.21 .b).

. 12.20. Etape ale prepararii unei cavitati pentru onlay MOD:

prepararea cavitatii proximale; c evazarea peretilor vestibulari si orali ai cavitatii proximal

. 12.18. intr-un studiu de analiza aului cu metoda elementelor finite cgenerate pe computer, Farah si c

demonstrat clar potentialul de pro

stress-ului in inlay-urile obisnuitcateva variatii comune in design-ul

al acestora. Stress-ul este evideaceste ilustratii printr-o coloratie nebizou supraextins creste stress-nl pnivel periculos (b). Un inlay care e

larg poate conduce la o tractura in dentara datorita extinderii stress-ul

(c). Utilizarea unin onlay, pe de altpastreaza stress-ul la un nivel redusnu creeaza pericol pentru structura

restanta (d)


13/22

. 12.21. Conformarea bizourilor la nivelul unei cavitati preparate pentru un onlay MOD:

a bizou cervical; b bizou vestibulo-oral

ura 12.22. reprezinta schema unei preparari pentru un onlay M.O.D. pe

un premolar maxilar cu mentionarea functiilor biomecanice indeplinite.

Prepararea la un molar inferior este diferita de cea a unui dinte lateral

superior, bizoul cuspidian si pragul ocluzal fiind realizati pe cuspidul

vestibular (cuspid de sprijin). in plus, bizoul lingual (cuspid de ghidaj) poate

fi mai larg, deoarece nu este o zona cu valoare estetica. Mai importanta este

rezistenta structurilor dentare si protetice (. 12.23.).

. 12.22. Schema prepararii cavitatii pentru un onlay M.O.D. (premolar superior)

1. Cavitate proximala: retentie, stabilitate, durabilitate.

2. Evazare proximala: retentie, stabilitate, durabilitate.

3. Istm: durabilitatea structurilor dentare si protetice.

4. Bizou vestibular: integritate marginala.

5. Slefuirea ocluzala: durabilitate structurala.

6. Bizou al cuspidului de sprijin: durabilitate structurala.


14/22

7. Prag ocluzal: rezistenta structurala.

8. Bizou al pragului ocluzal: integritate marginala.


15/22

. 12.23. Schema prepararii unei cavitati M.O.D. pentru onlay la un molar interior

intre bizou si evazarea proximala nu trebuie sa se formeze un unghi exprimat ocluzo-

proximal. Trecerea trebuie sa se faca pe neobservate.

5. CARACTERISTICI ALE PREPARATIILOR PENTRU INCRUSTATIICERAMICE, DIN COMPOZIT SI INTEGRAL CERAMICE

Caracteristici ale cavitatilor preparate pentru incrustatii ceramice realizate pe folie

de platina:

- dimensiunile generale ale unei cavitati preparate pentru o incmstatie ceramica sunt in

mod obisnuit mai mari decat cele pentru o incrustatie metalica: apare astfel o crestere a

rezistentei, retentiei si o manipulare mai comoda a incrustatiei ceramice;

- fundul cavitatii va fi mai degraba plat si se va intalni cu ceilalti pereti ai cavitatii m

unghiuri usor rotunjite;

- contururile cavitatii nu prezinta nici un unghi ascutit pentru a evita ruperea foliei la un

nivel la care adaptarea incrustatiei trebuie sa fie deosebit de rigiiroasa. Cu alti termeni,

liniile convexe si concave vor avea o raza mare, liniile drepte, daca exista, vor fi scurte,

iar legaturile se v.or face prin intermediul unor curburi largi;

- marginile nu vor fi bizotate, datorita fragilitatii lamelor subtiri de ceramica care aracoperi bizoul;

- de cate ori va fi posibil, pentru suprafete e sau convexe, unghiul ocluzal al incmstatiei

va fi de 90. Pentru suprafetele concave, acest unghi va fi intotdeauna mai mare de 70;

- retentia deja asigurata de fimdurile plate si profimzimea cavitatii va putea fi

imbunatatita de o ancorare in profunzime (dispozitiv dentinar);

- in cazul incrustathlor proximo-ocluzale, cand este necesara extensia m forma de coada

de randunica, designul sau va include intotdeauna un istm foarte larg;

- daca fundul cavitatii este denivelat, el se poate nivela cu obturatia de baza, de preferat

un liner din CIS.


16/22


17/22

. 12.24. Prepararea cavita(ii pentni incrustatie oduzala . 12.25.

Prepararea cavitatii pentru , ceramica arsa pe folie de platina: incrustatieproximo-ocluzala arsa pe folie de platina:

a - vedere ocluzala; b - sectiune vestibulo-orala a- vedere ocluzala; b -

sectiune nieziu-distala

Caracteristici ale prepararilor pcntru incrustatii din compozit

Prepararea cavitatii pentm inlay-ul dm compozit se face indepartand sau nu vechea

obturatie de amalgam, urmeaza exereza dentinei ramolite si crearea unei noi cavitati.

Exista cateva caracteristici ce trebuie sa le indeplineasca cavitatile preparate pentru

incmstatiile din compozit, care le deosebeste de cele pentru inlay-urile din aliaje nobile si

anume:

-peretii cavitatii trebuie sa fie usor divergenti (10-20);

- nu exista bizou la nivelul suprafetei ocluzale a cavitatii;

' *- daca marginea gingivala se realizeaza la nivelul smaltului, se poate face bizou

la nivelul pragului gingival;

- prepararile pentm onlay pot avea bizou la nivelul zonelor vestibulare si orale pentru

imbunatatirea aspectului estetic si a retentiei;

- se pot realiza forme de casete, dar trebuie sa aiba unghiurile rotunjite;

- prepararea se va realiza cu ajutorul unei freze fisura sau a unui instrument diamantat

cilindro-conic cu varful rotunjit, fiind foarte important sa nu existe retentivitati sau

neregularitati la nivelul cavitatii;

- limitele prepararii nu trebuie sa fie situate la nivelul zonelor de contact ocluzal datorita

riscului de fractura a marginii restaurarii;

- trebuie evitate pe cat posibil santurile; t

- adancimea cavitatii trebuie sa fie de minim 1,5 mm, terminandu-se la 0,5 mm in dentina

(grosimea inlay-ului trebuie sa fie de minim 1 mm in zonele unde nu exista concentrare

de stress si cel putin 1,5 mm in zonele de contact ocluzal);

- toate marginile suprafetelor proximale sunt extinse vestibular si oral catre dintii

adiacenti, pentru a putea permite o fmisare corecta cu discuri si benzi.


18/22

Particularitati ale cavitatilor preparate pentru incrustatii integral ceramice

Proprietatile materialelor si cerintele laboratoarelor din cursul confectionarii acestor

incmstatii integral ceramice necesita anumite modificari ale regulilor de preparare ale

cavitatilor fata de cele aplicate in cazul incrustatiilor tumate.

Toate muchiile si unghiurile sunt

rotunjite, pentru a facilita

elaborarea restaurarilor in laborator

si pentm a diminua riscul proarii

fracturilor m interioml incmstatiilor

(. 12.26.). Pe de alta parte, spre

deosebire de inlay-urile si onlay-

urile tumate, incmstatiile integral

ceramice nu necesita prepararea

unui bizou la nivelul marginilor

cavitatii pentru a obtine o cimentare corecta a restaurarii la acest nivel. Spatiul dintre

inlay si dinte este completat de catre cimentul diacrilic care este putin solubil m apa si

care adera in acelasi timp atat la dinte, cat si la incmstatie. Bizoul ocluzal este

contraindicat deoarece el este insotit de realizarea unei margini foarte fine si fragile din

ceramica ce va tinde sa se fractureze chiar in momentul verificarii incrustatiei. Totodata

este evident ca o muchie marginala preparata m chanfrein, limitata la nivelul smaltului,

va permite o cimentare marginala mai

eficienta. Faptul se produce datorita prismelor de smalt orientate perpendicular la acest

nivel. Aceasta extensie a ceramicii va favoriza si obtinerea unei fuziuni a culorilor

restaurarii cu cele ale stmcturii dentare acoperite, asigurand o zona de trecereimperceptibila intre dinte si ceramica.

Principiul fundamental al prepararilor pentru incmstatii integral ceramice este

consevator: pastrarea tuturor structurilor restante, restaurarea formei, functiei si a

rezistentei dintelui si mentinerea in timp a acestor caracteristici.

Prepararea unei cavitati de clasa 1 pentru inserarea unei incrustatii integral

ceramice

Se recomanda inlaturarea oricarei restaurari preexistente sau/si a stmcturilor dentare

compromise, inainte de a alege forma definitiva a prepararii si restaurarii.

Izolarea dintilor preparati este obligatorie. Se realizeaza dupa indepartarea obturatiilor

vechi si/sau a tesuturilor dentare compromise, ideal cu ajutorul digii. in aceasta etapa,

trebuie eliminata dentina infectata sau ramolita, iar dentina afectata trebuie controlata

pentru a nu risca sa compromitem noua restaurare.

. 12.26. Caracteristicile uneicavitati preparate in vederea

inserarii unei incrustatii integralceramice:

1. Muchia marginala ocluzalaconformata in chanfrein sau farabizou conventional.2. Unghiuri si

muchii rotunjite.3. Planseulprepararii sau concav urmarindforma supratetei ocluzale. 4.Pereti axiali usor divergenti.


19/22

Deoarece estetica reprezinta un obiectiv major, dentina afectata colorata trebuie

indeparata in totalitate chiar daca din punct de vedere clinic este sanatoasa. Exceptie face

dentina afectata de pe peretele pulpar, deoarece ea poate fi mascata.

Forma cavitatii trebuie sa fie realizata cat mai conservator posibil. Trebuie indepartate

doar structurile dentare compromise. In plus, se realizeaza o forma care permite insertianoii restaurari.

Peretele pulpar al unei cavitati preparate pentru un inlay integral ceramic trebuie sa

asigure stabilitatea restaurarii. Acest lucm este obtinut prin combinarea unei reduceri

judicios calculate a structurii dentare cu aplicarea unei obturatii de baza din CIS pentm a

obtine forma de rezistenta defmitiva.

ConHguratia peretelui pulpar poate sa difere m functie de profunzimea prepararii. El

nu trebuie sa fi neaparat si perpendicular pe axa dintelui cum este realizat in cazul

incmstatiilor din aur. La cavitatile superficiale, m zona fosei centrale, restaurarea este

subtire si fragila. In astfel de situatii peretele pulpar trebuie sa fie preparat m regiuneafosei centrale paralel cu urile versantelor inteme cuspidiene, permitand astfel obtinerea

unei grosimi uniforme a ceramicii m intreaga restraurare.

Peretii axiali ai cavitatilor pentru incrustatii integral ceramice trebuie sa fie usor mai

divergenti dinspre peretele pulpar inspre suprafata ocluzala, decat in cazul prepararilor

pentru inlay-uri tumate cand divergenta este de doar 6 -l0, favorizand retentia. Aceasta

divergenta marita faciliteaza insertia si dezinsertia restraurarilor m cursul fazelor de

adaptare. Divergenta nu trebuie insa exagerata prin indepartarea excesiva a stmcturilor

dure dentare adiacente sanatoase.

Marginile ocluzale ale cavitatii preparate pentru un inlay integral ceramic nu sebizoteaza, pentru a evita posibilitatea fracturarii marginilor subtiri ale incmstatiei in

momentul inserarii acesteia.

La ora actuala exista doua tendinte de preparare a marginilor ocluzale ale cavitatilor

pentru incmstatii integral ceramice: prima sustine lipsa oricarei preparatii la acest

nivel, iar cea de-a doua recomanda o preparatie in chanfrein.

Sustinatorii preparatiei in chanfrein argumenteaza avantajul metodei prin: imbunatatirea

suprafetei de contact intre incmstatie - cimentul compozit - structura dentara, estetica

imbunatatita, risc de fracfura redus datorita grosimii suficiente a incrustatiei, retentie

imbunatatita datorita dispozitiei favorabile gravajului acid a prismelor de smalt la nivelulmarginilor.

Unghiurile interne in cazul cavitatilor preparate pentru incrustatii integral

ceramice trebuiesc rotunjite spre deosebire de incrustatiile metalice, cand ele sunt

ascutite si accentuate.


20/22

Pentru realizarea acestor unghiuri inteme rotunjite se recomanda utilizarea unui

instmment diamantat specific cilindo-conic cu varf plat si unghiuri rotunjite ce prezinta

doua tipuri de granulatii diferite (two grit' Ceramic Inlay Preparation System [C.I.P.],

CMS Dental) care s-a dovedit a fi cel mai eficient pentru acest scop. Instrumentul

prezinta la varf pe o portiune de 0,5 mm o pulbere diamantata cu granulatie fina,

iar in restul portiunii active o pulbere diamantata cu granulatie mare. Astfel sereduce considerabil riscul unei suprapreparatii la nivelul peretelui pulpar, m special daca

exista o baza de CIS care este mai putin rezistent la abraziune ativ cu structurile dure

dentare.

Avantajele acestui instmment cu un design modem constau in: realizarea unui perete

pulpar plat, pereti axiali cu divergenta ideala determinata de conicitatea instmmentului,

unghiuri rotunjite intre peretii axiali si peretele pulpar, peretii axiali retentivi (datorita

celor doua tipuri de granulatii de pe tija) care maresc suprafata de adeziune chimica si

cresc retentia mecanica, asigurarea unei margini ocluzale precise pe care se poate prepara

un chanfrein.

Prepararea unei cavitati de clasa a II-a pentru inserarea unei incrustatii integral

ceramice

Cand leziunea carioasa cuprinde atat suprafetele proximale cat si ocluzale se impune

realizarea unei cavitati compuse dm doua sau trei cavitati.

Initial se indeparteaza daca este cazul restaurarile preexistente. Conturul prepararii

include initial santurile, fosele si fosetele atinse de procesul carios, iar ulterior prepararea

se va extinde cu ajutoml unui instmment diamantat special cum ar fi C.I.P. nr.l, pana la

atingerea crestei marginale. Apoi freza este deplasata intr-o directie perpendiculara pe

fosa centrala pana in interiorul crestei marginale. Se continua prepararea cavitatiiproximale spre zona cervicala in regiunea m care se extinde procesul carios si spre zonele

vestibulare si orale cu desfiintarea zonelor de contact sau pana in apropierea lor pentru a

evita posibila lezare a dintilor vecini. Desfiintarea punctului de contact se poate realiza cu

daltite de smalt foarte ascutite, cu instmmente diamantate conice cu granulatie ultrafina

sau cu freze de finisat din carbura de tungsten.

Daca aria de contact este lata in sens V-0 - asa cum apare intre doi molari - nu este

necesara extinderea cavitatilor inspre vestibular sau oral. Extinderea poate fi limitata m

interiorul ariei de contact, acest lucru fiind indicat in cazul unei carii de dimensiuni

reduse si daca forma de preparare clasica ar conduce la o mutilare suplimentara a

dintelui. Ulterior se examineaza structurile dure dentare restante pentru stabilireadefmitiva a formei de rezistenta a cavitatii, axei de insertie a viitoarei incmstatii cat si

localizarea si forma marginilor cavitatii preparate, dupa care se fmiseaza cu ajutorul unui

instmment special, de exemplu freza C.I.P. nr.2.

Peretii axiali trebuie sa fie usor divergenti pentru a facilita insertia restaurarii fara a

aparea fenomenul de frictiune. Muchiile dintre prepararile ocluzale si cele proximale

trebuie rotunjite. Curbura peretilor vestibulari si orali este aplatizata. :
http://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.php


21/22

Peretele pulpar poate sa fie conformat m forma de V la nivelul fosei centrale pentm a

obtine la acest nivel o grosime mai mare a ceramicii. Profunzimea cavitatii trebuie sa fie

cuprinsa intre 1,5-2,5 mm cu exceptia zonelor m care exista procese carioase mai

profunde. Muchia suprafetei ocluzale se poate prepara cu chanfrein.

in cazul restaurarilor ce trebuie confectionate pe dintii ce prezinta cuspizii fracturati estenecesara incorporarea acestora in onlay-uri integral ceramice.

Prepararea dintilor m aceste situatii trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici:

reducerea uniforma cu 1,5-2 mm a inaltimii cuspizilor, zona terminala a prepararii trebuie

conformata in chanfrein, unghiurile prepararilor cuspidiene trebuie sa fie rotunjite pentru

a evita proarea unorfracturi datorira unghiurilor ascutite.

Scopul prepararii trebuie sa fie posibilitatea elaborarii unei restaurari integral ceramice cu

formele geometrice cele mai simple posibile si care poate sa protejeze dintele datorita

unei forme de rezistenta mai bine adaptate. .

Prepararea unei cavitati de clasa a III-a pentru inserarea unei incrustatii integral

ceramice

in cazul acestor tipuri de restaurari este utila limitarea extinderii prepararii de pe fata

vestibulara in vederea mentinerii esteticii.

in cele ce urmeaza vor fi enumerate doua indicatii particulare de restaurare a cavitatii de

clasa a III-a cu incmstatii integral ceramice: o restaurare masiva de amalgam sau

compozit aplicat prin tehnica directa la nivel mezio sau disto-oral al unui canin care

perturba pe langa estetica si relatiile de contact cu dintele adiacent; cea de-a doua lanivelul unor margini incizale putemic subminate sau a unor suprafete proximale pe

incisivi, imbunatatind estetica si evitand potentialele fracturi.

Prepararea cavitatii incepe dinspre suprafata orala cu ajutorul unei freze din carbura de

tungsten m forma de para care asigura accesul. Se continua apoi cu un instmment

diamantat C.I.P. nr. 2 care va extinde cavitatea de acces in directie incizala sau gingivala,

fara a desfiinta aria de contact proximala. Orice portiune de smalt nesustinuta la nivelul

ariei de contact este indepartata cu ajutorul unei daltite sau cu o freza din carbura de

tungsten de forma conica, iar peretii gingivali si incizali sunt finisati cu ajutoml aceleiasi

freze din carbura de tungsten.

Este esential ca prepararea sa nu se extinda incizal, gingival sau pulpar mai mult decat

este absolut necesar pentru indepartarea leziunilor carioase si realizarea unei axe de

insertie.

Forma conturului trebuie sa fie realizata in functie de: extinderea leziunii, necesitatea

realizarii unei axe de insertie-dezinsertie favorabile, necesitatile tehnice care faciliteaza

realizarea m laborator a incmstatiei.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.php


22/22

Prepararea unei cavitati de clasa a IV-a pentru inserarea unei incrustatii integral

ceramice

In cazul unei cavitati de clasa a IV-a, incmstatia va inlocui tesutul dentar de la nivel

incizal sau/si proximal cu restaurarea unghiului incizal.

Prepararea implica atat indepartarea tuturor leziunilor carioase cat si netezirea liniei de

fractura perpendicular pe suprafetele vestibulare si orale a dintelui. Ulterior, la nivelul

suprafetei vestibulare se va realiza un bizou larg sau daca smaltul permite se va realiza un

chanfrein. Suprafata orala este preparata fara prag sau intr-un minichanfrein la nivelul

frontalilor maxilari.

PREPARATII INTRACORONARE

Documents

Transcript of PREPARATII INTRACORONARE