w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

Anul 18

Nr. 3(839)

52pagini

2.5lei

Atragerea tinerilor maghiari [i rromi spre profesia de poli]ist

Pag. 10

Premierq na]ionalq la Sibiu:

Poli]ia Centrului Istoric

Misiune posibil :

Cu dreturile omului [i...frica de Dumnezeu

Sisteme moderne

de examinare a documentelor

Tinere]ea ca factor de siguran]` [i de operativitate

Zestrea Poli]iei s`tm`rene

Noi instrumente pentru

g`sirea disp`ru]ilor

Terorismul \n „Second Life”

DDii nn

ssuu

mmaarr ppaagg.. 88--99

ppaagg.. 1111

ppaagg.. 2222--2233

ppaagg.. 2244

ppaagg.. 3300

ppaagg.. 4455

Editorial

Incomparabil` ca spectaculozitate[i senza]ional cu misiunile pline depericol [i neprev`zut ale structurilorcare iau contact direct cu

infrac]iunile [i infractorii, activitateaunor componente neoperative alePoli]iei Rom#ne \[i are importan]a ei\n angrenajul constituit de Poli]iaRom#n` dimpreun` cu atributeleacesteia, pe linia \mbun`t`]irii conti -nue a climatului de lini[te, ordine [isiguran]` civic`.

Menite s` asigure informa]iilenecesare, respectarea legii, fondurile[i dotarea corespunz`toare, planifi-carea [i pentru toate acestea suportuluman de cea mai bun` ca litate,

unit`]i precum cele de analiza infor-ma]iilor, juridic, financiar, logistic,organizare [i nu \n ultimele r#ndurici, dimpotriv`, \n primele, cea de

resurse umane sprijin` [i optimizeaz`permanent, chiar dac` nu \ntotdeau-na vizibil sau la cel mai \nalt nivel deperforman]`, tot ceea ce, \ndeob[te,numim operativ \n munca de poli]ie.

|n str#ns` corela]ie cu toate aces-tea, ca o constant` ce ar trebui s`intre c#t mai repede \n con[tiin]acet`]enilor, se afl` ([i se fac eforturimari pentru poten]area ei) pre-venirea infrac]ionalit`]ii.

At#t prin aportul factorului profe-sionist [i retribuit pentru munca lui,

c#t [i prin implicarea fiec`ruia \nparte, ca o datorie moral`, preven]ia,\n general, are un rol deosebit \nactivitatea Poli]iilor UniuniiEuropene [i nu numai. |n condi]iile\n care singuran]a cet`]eanului seafl` printre principalele \ndatoriri alePoli]iei Rom#ne, institu]ia [i-a adap-tat activitatea, lu#nd m`surile nece-sare pentru ob]inerea unor rezultatecare s` corespund` nivelului dea[teptare al Comunit`]ii.

Dincolo, \ns`, de tot ceea ce\nseamn` Poli]ie, combatereainfrac]ionalit`]ii, prevenire, se impunes` mai existe ceva, un cata lizator a totceea ce \nseamn` eforturi \n serviciulcet`]enilor: contribu]ia con[tient` [ipermanent` a acestora la propria sigu-ran]`.

� Nicu[or DULGHERU

Poli]ia, sistem func]ional

3

Domnul Cristian David, ministrulrom#n al M.I.R.A., a avut, recent, o rund`de convorbiri oficiale cu domnul TarikSadovic, ministrulSecurit`]ii din Bosnia -Hertzegovina, care aefectuat o vizit` delucru, \n Rom#nia, \nfruntea unei delega]iiministeriale. Dialoguldintre cei doi demni-tari s-a focalizatasupra unor tememajore de interescomun: cooperareabilateral`, dezvoltarea cadrului juridiccare s` o favorizeze [i problematica sud-est european`. Momentul “de vârf” alvizitei, la Bucure[ti, l-a constituitsemnarea de c`tre cei doi mini[tri aAcordului între Guvernul României [iConsiliul de Mini[tri al Bosniei -

Hertzegovina privind cooperarea înmaterie de combatere a terorismului [i acrimei organizate. Noul instrument

juridic, semnat, la sediulM.I.R.A., \n cadrul unei ce re -monii oficiale, pune bazelecooper`rii bilaterale, \ntr -un domeniu foarte impor-tant, fapt ce va contribui, lanivel zonal, la prevenirea [icombaterea efectiv` aterorismului [i a crimeiorganizate. Acordul ro -m#no-bosniac favorizeaz`intensificarea conlucr`rii în

materie de combatere a traficului [ide]inerii de arme de foc, muni]ie [iexplozivi, a traficului de droguri [i defiin]e umane precum [i a pornografieiinfantile. Tot \n baza noului Acord bilate -ral se vor ini]ia schimburi de experien]` [iinforma]ii referitoare la lupta împotriva

criminalit`]ii transfrontaliere, migra]ieiilegale [i a furtului [i comer]ului ilegal cuautoturisme. Oaspe]ii bosniaci au mai vi -zitat Centrul Regional S.E.C.I.pentru combaterea infrac]ionalit`]ii trans-frontaliere, unde s-au \nt#lnit [i au discu-tat cu noua conducere a acesteiorganiza]ii interna]ionale. Ei au mai avut\ntrevederi fructuoase cu factori dedecizie din Inspectoratul General alPoli]iei de Frontier` [i din InspectoratulGeneral al Jandarmeriei Rom#ne

� Pagin` realizat` deAntoaneta DARIE

Unul dintre oaspe]ii de onoare care aupoposit, în luna iunie, la sediul M.I.R.A. afost doamna Catherine Ashton, subsecre-tar parlamentar de stat în cadrulDepartamentului pentru AfaceriConstitu]ionale din Marea Britanie.Subiectele fierbin]i abordate de c`tre dom-nul ministru Cristian David [i distinsapartener` de dialog au vizat domeniuljusti]iei [i afacerilor interne, stadiul coo -per`rii bilaterale de profil, prevenirea [i

combaterea criminalit`]ii organizate, pre-cum [i probleme legate de securitatea fron-

tierelor. Domnul Cristian David a mai tre-cut în revist` progresele înregistrate îndomeniul prevenirii [i combaterii corup]ieiinterne. Domnia sa [i-a exprimat hotarâreade a ac]iona astfel încât MinisteruluiInternelor [i Reformei Administrative s`ofere sus]inere în vederea continu`riiproiectului Centrului Na]ional deIntegritate. Acesta se deruleaz`,dup` cumse [tie, împreun` [i cu sprijinul Ambasadei

Marii Britanii. Alte zone specifice de conlu-crare cu partenerii britanici, invocate încadrul recentelor convorbiri de laBucure[ti, au fost: continuarea dezvolt`riiprogramelor bilaterale de cooperarepoli]ieneasc`. {i în acest domeniu seanticip` evolu]ii pozitive, întrucât,Proiectele Reflex [i TRIDENT, derulateîmpreun` cu autorit`]ile britanice, pot fiînscrise la categoria reu[ite depline.

Acord bilateral de combatere a terorismului [i crimei organizate

PARTENERIAT ROMÂNO - BRITANIC ÎNCUNUNAT DE SUCCES

4

Premier` na]ional`

PPooll ii]] iiaa CCeennttrruulluuii IIssttoorriicc

Miercuri, 13 iunie, \n prezen]a inspec-torului general al Poli]iei Rom#ne, dl. chestorprincipal Dan Valentin F`tuloiu [i a primaru-lui municipiului, dl. Klaus Werner Johannis,la Sibiu a avut loc o premier` \n Rom#nia,\nfiin]area primului sediu de Poli]ie specia -lizat [i localizat \n centrul istoric al unui ora[.

La eveniment au mai fost prezen]ipoli]i[ti germani, oficialit`]i sibiene [inumero[i ziari[ti.

Poli]ia va monitoriza zona din acest dis-pecerat [i va preveni realizarea unorinfrac]iuni dar [i prinderea infractorilor.Centrul de informare va avea [i o camer`pentru dialogul cu cet`]enii.

Un cet`]ean str`insau din alt` zon` aSibiului care vine \nzona istoric` nu maieste nevoit s` cautesediul Poli]iei, careeste \ntr-o zon` oare-cum neaccesibil`.

Poli]ia trebuie s`vin` c`tre cet`]eni,c`tre nevoile acestora.Este un concept sim-plu, dar pe care l-amaplicat [i \n alte situa]ii,cum ar fi \nfiin]area unei sec]ii \ntr-un cartiersau proiectul de a \nfiin]a o alt` sec]ie \n zonacomercial`, p#n` la sf#r[itul anului 2007.

Poli]i[tii sec]iei "istorice" au fost preg`ti]i

\n comunicare [i \n metode de interven]ie, \nconsilierea cet`]eanului, c#nd acesta le ceresprijinul, [i chiar s` cunoasc` amplasarealocurilor de interes istoric sau cultural.

Infrac]iunile stradale cum ar fi: t#lh`riile,smulgerile de gen]i, de telefoane au sc`zutde la \nceputul anului, c#nd Sibiul a fost alesCapital` cultural` european` [i num`rulturi[tilor a crescut foarte mult. |n zonaistoric` au fost \nregistrate, doar sporadic,astfel de cazuri.

"Pentru mai mult` eficien]`, a ]inut s`precizeze [eful Poli]iei Rom#ne, Poli]ia a fostdotat` cu motoscutere sau autoturisme pen-tru criminali[ti, au fost angaja]i agen]i noi,tineri cu dorin]` de afirmare, pentru a realizaun parteneriat cu societatea. Au fost supli-mentate [i efectivele rutiere cu circa 15poli]i[ti, dar fluidizarea circula]iei depinde [ide lucr`rile la carosabil efec-tuate sau de realizarea cen-turii auto a ora[ului Sibiu,care ar regla traficul, cum s-a\nt#mplat [i \n cazul munici -piului Craiova."

Inspectorul general alPoli]iei Rom#ne a mai vizitat,\mpreun` cu invita]ii [ipoli]i[tii din Germania, noulCentru de Prevenire,Evaluare [i Consiliereantidrog \nfiin]at \n Sibiu, cuajutorul poli]i[tilor dinGermania.

Sibiu, gazda unor evenimente culturale de excep]ie

Ziua a continuat cu lansarea, la CasaArmatei, a romanului "Marele C#ntec", a luiMihail Diaconescu, ap`rut la Editura

M.I.R.A., la care aumai fost prezen]i [efulacesteia, dl. comisar[ef Romic` Moise,[eful arhivelor ju -de]ene Sibiu, dl.Alexiu Tatu, grl.(r)profesor Lucian Cul -da, personalit`]i cul-turale [i religioaselocale.

|n deschidere,directorul edituriiM.I.R.A. a prezentat

romanul, vorbind despre ideea ce a dus laapari]ia sa.

Directorul Arhivelor jude]ene a reg`sit \npaginile romanului medita]ii ale autorului, ale

personajului s`u, Ioan Peian Valahul, "asuprap`cilor omene[ti ce nu se \mplinesc, nu serealizeaz`, cum a fost [i Pacea de laWestfalia".

Cunosc`tor foarte bun al realit`]ilor tran-silv`nene ale secolului al XVII-lea, autorulsurprinde un univers paneuropean al unorgrupuri sociale [i etnice contradictorii,spa]iul ortodox omogen [i indestructibil, pede o parte [i lumea nobilimii [i a cet`]ilor, aurbelor locului, de cealalt` parte.

Reprezentantul Comisiei Na]ionale aRom#niei pentru UNESCO, dna. Cornelia{ireanu, a prezentat mesajul pre[edinteluiorganiza]iei, dl. Alexandru Mironov, Comisiafiind unul dintre sprijinitorii reedit`rii acestuiroman.

Dup` o rememorare sensibil` dar [i plin`de spirit [i umor a na[terii [i cre[terii roma -

nului, \nc` din faza studen]ieiautorului, Mihail Diaconescu aoferit autografe celor prezen]i.

Spectacol de caricatur` [i muzic`

|n holul Casei Armatei,\ndr`gitul nostru colaboratorgorjean, poli]istul Aurelian{u]`, mult mai bine cunoscutdumneavoastr` ca {.A.I., alansat o expozi]ie de caricaturi,ce a avut ca personaje poli]i[ti[i "clien]ii" acestora, pompieri

[i jandarmi.Binedispu[i de harul acid al artistului-

poli]ist, ne-am \ndreptat spre Sala de specta-cole, unde a avut loc o desf`[urare de for]emuzicale ale Ansamblului "Cioc#rlia" [i ale

unor forma]ii de poli]i[ti ale Academiei, {co -lilor de Poli]ie sau alc`tuite din poli]i[ti dinmai toate zonele ]`rii.

�Text [i foto:Marius TOMA

5

Mar]i, 12 iunie 2007, \n MunicipiulSibiu [i \n ora[ul Cisn`die au fostorganizate activit`]i \nscrise \n pro-

gramul manifest`rii „Zilele Antidrog”,manifestare organizat` de Agen]iaNa]ional` Antidrog, prin Centrul dePrevenire, Evaluare [i ConsiliereAntidrog din Sibiu.

|n prima parte a zilei, la LiceulTeoretic „Gustav Gundisch” dinCisn`die, s-a desf`[urat conferin]aav#nd ca tem` „Prevenirea con-sumului de droguri \n r#ndul tine -rilor, ca prioritate a comunit`]ilorlocale”, sus]inut` de c`tre profe-sorul Ebbe Larsen, pre[edinte alComunit`]ii Terapeutice Moltrup[i profesorul Martin Jensen, direc-tor adjunct al Kofoe’s School dinDanemarca.

A fost urmat, apoi, un spectacol deteatru interactiv, intitulat „100% RiscDroguri”, sus]inut de Asocia]iaTranscena/UNITER.

|n partea a doua a zilei, programula \nceput cu un spectacol de muzic`popular`, sus]inut pe scena din Pia]aMare a Sibiului de c`tre cunoscutulAnsamblu ”Cioc#rlia” al Ministerului

Internelor [i Reformei Admi -nistrative. Timp de o or` [i jum`tate,nume celebre ale c#ntecului popularrom#nesc au \nc#ntat asisten]a cumelodiile lor, demonstr#nd \nc` odat` frumuse]ea incontestabil` afolclorului nostru.

Seria activit`]ilor cuprinse \nprogramul manifest`rii „ZileleAntidrog la Sibiu” a continuat cuo lansarea c`r]ii „Leb`da cu ochiiverzi”, a scriitorului Ion PuiuStoicescu, \n cadrul standului decarte cu tematic` antidrog, ame-najat la Biblioteca Jude]ean`„Astra”.

Dup` lansarea de carte, a avutloc [i un concert de muzic`prezentat de elevi ai Liceului de Art`din Sibiu. R#nd pe r#nd, s-au succedat

pe scen` ansambluri corale, soli[ticanto sau de muzic` instrumental`,taraful de muzic` popular`, \nc#nt#ndpublicul spectator cu un bogat reper-toriu.

Activit`]ile au continuat cu o gal`de film, \n cadrul c`reia a fost vizionatfilmul „Happy end”, productieParadox Film, \n regia lui Radu

Potcoav`. Acest moment a dat ocaziacelor prezen]i \n sal` de a se \nt#lni cuprotagonistul filmului, actorul MirceaDiaconu. M`rturisindu-[i nelini[teape care o resimte \n calitate de p`rinte

fa]` de provoc`rile c`rora trebuie s`le fac` fa]` ast`zi un t#n`r, MirceaDiaconu i-a sf`tuit pe tineri s`-[i\nfr#ng` curiozitatea [i nici m`car s`nu \ncerce drogurile [i nici m`cartutunul [i alcoolul. Cei prezen]i auprimit din partea organizatorilor c#teun dvd cu filmul „Happy end”, pe careactorul a \mp`r]it autografe.

|n Parcul „Sub Arini”, s-audesf`[urat un concurs de desen [igrafic` antidrog cu lucr`ri realizate deelevi [i un spectacol prezentat deforma]ii artistice ale elevilor dinjude]ul Sibiu, \mpreun` cu invita]ii lordin Maramure[.

"Ziua antidrog" s-a \ncheiat laCatedrala Evanghelic` din Sibiu,unde a avut loc, seara, un concertextraordinar de org`, sus]inut deOlga Babadjan [i invita]ii s`i.

�� Text [i foto:Marius TOMA

„„ZZii lleellee AAnnttiiddrroogg llaa SSiibbiiuu””

6

Revista Jandarmeriei Na]ionaleFranceze (“Gend ’Info”) spre care amprivit, deseori, cu admi ra]ie, dat`fiind calitatea materia le lor de pres`pe care le etaleaz` [i talentul deo -sebit al “artizanilor” ei prestigio[i,este c#t se poate de generoas` \n ane oferi spa]iu publicistic. Cel prins

“\n obiectiv” este nimeni altul de c#t[eful Poli]iei Ro m#ne, domnul che -

stor principal Dan -Valentin F`tuloiu. Iat`, la“cald”, c#teva impresii [ijudec`]i de valoareprivind o recent` vizit`efectuat` de domnia sa,\n Fran]a, reunite subtitlul “Ra pproche mentavec la police roumaine”(“Apro piere de Poli]iaRom#n`”):

”|n paralel cu reuni-unea primului grup denivel \nalt rom#no - francez, care aavut loc la Paris, domnul Dan -Valentin F`tuloiu, inspector generalal Poli]iei Rom#ne, s-a \nt#lnit cugeneralul de corp de armat` RolandGilles, general maior \n JandarmeriaNa]ional`, \n prezen]a generaluluiMaurice Van derheyden, sub - direc-tor pentru cooperare inter na]ional`[i cu colonelul Stephane Ottavi,[eful Oficiului Central de Lupt`\mpotriva Delincven]ei Itinerante(O.C.L.D.I).”

Pentru pere ni zarea coo per`rii [icrearea <<echi pelor comune de an -chet`.>>

”|nt#lnirea a permis s` fie evo-cat` cooperarea fructu oas` dintrecele dou` for]e de poli]ie [i rezul-tatele pozitive \nregistrate \nmaterie de coopera re opera]ional`,din perspectiva luptei \mpotrivadelinc ven]ei itinerante. Deta[area laOficiul pentru Com baterea Delinc -ven]ei Itinerante a subcomisaruluiRadu Corozel, ofi]er din Direc]iaInvestiga]ii Criminale, a adus o con-tribu]ie major`, salutat` de ambele

p`r]i. |n prezent,ofi]erii ro m#ni [ifrancezi studiaz`modalit`]ile con-crete de perenizare aacestei forme derela ]io nare. |n ca -drul dialogului ro -m#no - francez aufost evocate [i altepiste de cooperareope ra ]ional`. S-auf`cut referiri exp-

rese la cre area <<echi pe lorcomune de anchet`>> [i la necesi-

tatea intensi fic`rii schimburilorteh nice dintre investigatori.”

� Antoaneta Darie

Cum suntem v`zu]i prin “ochii francezilor”:

{eful Poli]iei Rom#ne, promovat de celebra „Gend’Info”!

|n perioada 16 – 19 mai a.c., s-adesf`[urat a treia edi]ie aCampionatului Mondial de Karate

Kempo la Budapesta – Ungaria, com-peti]ie la care a participat [i LotulNa]ional al Rom#niei, din care faceparte inspectorul principal de poli]ieTraian Rus, din cadrul Inspectoratuluide Poli]ie al Jude]ului Mure[.

Au participat competitori din 24 de]`ri, printre care S.U.A., Fran]a, Rusia,Slovacia, Ungaria, Olanda, Belgia,Bulgaria, Portugalia, Rom#nia reu[inds` ob]in` locul 1 \n clasamentul pena]iuni, urmat` fiind de Ungaria [iBulgaria. Poli]istul mure[ean a partici-

pat la dou` probe competi]ionale delupt` (Full-contact [i Knok-Dawn),reu[ind s` se claseze pe locul 1, laambele.

Kempo este un sport de lupt` full-contact, deosebit de complex, \n carese folosesc lovituri de bra], picior,dobor#ri [i lupt` la sol (stangul`ri,fix`ri etc.). Inspectorul principal depoli]ie Traian Rus este multiplu campi-on mondial [i european \n acest sport,el particip#nd la competi]ii \n ]ar` [istr`in`tate [i la alte discipline sportive

de full-contact (wu -shu, kick-box) [iface parte din LotulNa]ional al Rom# -niei de wushu.

|n prezent,sportivul mure[eanse preg`te[te pen-tru CampionatulNa]ional al Ro -m#niei de wushu,

competi]ie deosebit de important`,deoarece un rezultat bun i-ar puteagaranta participarea la Cam -pionatul Mondial de SANDA-WUSHU, care va avea loc \n lunanoiembrie a acestui an la Beijing,\n China. SANDA sau SANSHOUeste parte de lupt` competi]ional` adisciplinei WUSHU, la carepoli]istul mure[ean a ob]inut p#n`\n prezent un meritoriu loc 7 laCampionatul Mondial din Vietnam,Hanoi 2005.

Inspectorul principal de poli]ieTraian Rus este adjunct al [efuluiDepartamentului Poli]iei de Interven]ieRapid`, din cadrul Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Mure[, din martie2007, ceea ce constituie o oportunitatedeosebit` pentru \mbun`t`]irea tehni-cilor de interven]ie ale acestei structuri[i perfec]ionarea deprinderilor perso -nale de lupt` corp la corp ale mem-brilor D.P.I.R. |n plus, \ncep#nd cu

acest an, ofi]erul este responsabilizatcu organizarea [i desf`[urarea acti -vit`]ii de preg`tire fizic` a lucr`torilordin cadrul I.P.J. Mure[.

Felicit`ri t#n`rului ofi]er mure[ean[i succes \n competi]iile urm`toare!

Vom reveni, \n num`rul urm`tor,cu un reportaj despre acest poli]ist-campion.

7

Ca o continuare fireasc`a activit`]ilor dedicate copi-ilor, în ziua de 4 iunie a.c.,por]ile I.P.J. Mure[ s-audeschis pentru a primi vizitaa 40 de copii de la gr`dini]etârgumu re[ene, dornici s`afle mai multe lucruri despreactivitatea poli]iei. Ace[tiaau fost întâmpina]i de c`treofi]erii Compartimentului de

Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii [i au fostcondu[i la Serviciul Cri -minalistic, unde au pututvedea „detectorul de mi n -ciuni”. Apoi, au vizitatDispeceratul 112. Copiii aufost foarte aten]i \n momen-tul \n care dispecerul a pri -mit informa]ia despre unaccident u[or de circula]ie.

De asemenea, au aflat [im`surile care se iau pentrurezolvarea acestei pro -bleme.

Ma[ina poli]iei rutiere,dotat` cu aparat radar, le-aoferit celor mici ocazia s`afle despre modul în care \[idesf`[oar` activitatea poli -]i[tii rutieri. Vizita laDeta[amentul Poli]iei pen-

tru Interven]ie Rapid` a con-stituit, de asemenea, un realpunct de atrac]ie.

La finalul acestei vizite,cei mici au primit dulciuri [ir`coritoare, convin[i fiind c`poli]i[tii sunt prietenii ceimai buni ai copiilor.

� Pagin` realizat` deRoxana GHEORGHIU-PAP

Por]i deschise copiilor

Poli]ist mure[ean – multiplu campion

mondial [i european

Cel pu]in în ultima vreme, România [i-a f`cut intrarea pe scenainterna]ional`, dezv`luind, prin puterea talentului, inteligen]ei [iprofunzimii, noi sensuri ce ne redefinesc ca popor. Europa ne pre-miaz` arti[tii, ne aplaud` oamenii de spirit, se sprijin` pe ingenio -zitatea [i h`rnicia românilor statornici]i, în diverse col]uri de lume,la munc`. Prin urmare, cont`m atunci când valorile noastre seadaug` capitalului uman al „b`trânului continent“, când cartea noas-tr` de vizit` însemn` un plus de valoare la identitatea european`.

Din p`cate, cont`m [i atunci când brandul românesc î[i pierdedin str`lucire [i faim`, când d`m cu bâta în balt`, în v`zul tuturor,servind lumii civilizate oferta amar` a exportului de infrac]ionali-tate prip`[it pe la periferiile Occidentului. Chiar dac` [i la acestcapitol am adus un altfel de... plus de ingeniozitate, autohton` ce-idrept, aceasta a fost aspru sanc]ionat` de c`tre statele europene.Infractorului român i s-au servit prompt ceva stagii de... reeducare,în urma c`rora acesta a înv`]at, pe propria-i piele, lec]ia dur` ademocra]iei. Nevoit s`-[i schimbe maniera [i, mai ales, manierele,obligat s` perceap` care este limita respectului pentru lege [i s`respecte limitele, s` capete “[taif” occcidental, româna[ul deprinsîn ale f`r`delegii a în]eles repede c` str`zile Parisului, ale Londreisau cine mai [tie de pe unde nu seam`n`, nici pe departe, cu are-alul mioritic. Unde democra]ia, mioritic` [i ea, mai deschideporti]e, fiind, adesea, mult mai ofertant` în sensuri atunci când sepune chiar problema libert`]ii. {i cum s` nu-i d`m dreptatecona]ionalului nostru! El [tie c`, în b`t`tura proprie, are parte detratamente îmblânzite de c`tre unele autorit`]i, care, la o adic`,transform` pân` [i unele proceduri în instrumente de lucru,ac]ionând cu m`nu[i [i, chipurile, cu frica lui Dumnezeu.

S-ar putea scrie un roman fluviu ilustrând astfel de situa]ii, darîn contextul semnifica]iei no]iunii de justi]ie, sau mai degrab` deinjusti]ie, am ales exemplul n`ucitor al instrument`rii cazurilor deultraj, care explic`, aproape de la sine, c` România este, cuadev`rat, ]ara tuturor posibilit`]ilor, unde demnitatea ap`r`toruluilegii poate fi chircit` sub presiunea teribil` a interpret`rii legii.

Cum spuneam, fie pâinea cât de rea... la noi, resorturile obscurefunc]ioneaz` cu precizie de ceasornic, punând în mi[care meca -nisme ale nefirescului, ce ofer` circumstan]e mai dulci aceloracare aduc atingere integrit`]ii [i demnit`]ii omului în uni-form`. Aceast` realitate clar` ca lumina zilei a fost reliefat`,recent, [i în analiza întocmit` de c`tre ConsiliulDepartamental al C.N.P. din Poli]ia Român`, concluziile celpu]in bizare din document fiind relevante pentru un stat, carese dore[te democratic.

8

La cheremul... bunului plac

Recent, în comuna vasluian` B`ce[ti,

în timp ce încercau s` sting` un conflict,

agentul [ef Costic` Luca [i agentul Paul

Maricel Sofrone, [ef de Post [i, respectiv,

ajutor de [ef de Post, au fost lovi]i cu

pumnii de c`tre P`un Vasile, de 38 ani, [i

P`un Gheorghi]`, de 30 ani.

Dup` informarea fireasc` în astfel de

cazuri, prim-procurorul Parchetului de pe

lâng` Judec`toria Vaslui a dispus ca, la

locul faptei, s` se deplaseze o echip` de

poli]i[ti, pentru a-i identifica pe agresori

[i, deopotriv`, pe martori.

Dup` finalizarea cercet`rilor, cei doi

agen]i de poli]ie ultragia]i, precum [i

împricina]ii s-au prezentat la Parchet,

unde discu]iile, purtate pe marginea do -

cumentelor întocmite de echipa de cer -

cetare, au l`sat loc unor concluzii ce-]i

taie r`suflarea. Prin urmare, explica]ia

domnului procuror de serviciu a fost

urm`toarea: ”fapta de ultraj impune o

pedeaps` mic`, alternativ` cu amenda [i

nu se impune re]inerea sau arestarea

f`ptuitorilor.„

În aceste condi]ii, cu frica lui

Dumnezeu în suflet [i cu litera proce-

durilor în minte, domnia sa a dispus cer -

cetarea în stare de libertate a f`ptuito-

rilor. Decizia a dat na[tere unei situa]ii

CU DRETURILE OMULUI

De la începutul anului, în doar [ase cauze

autorii au fost cerceta]i în stare de re]inere sau de

arest preventiv [i în doar dou` dintre acestea s-a dis-

pus m`sura interzicerii p`r`sirii localit`]ii.

9

previ zibile, dar nu mai pu]in

revolt`toare. Dup` ce autorii au

revenit în comun`, cei mai mul]i

dintre martori [i-au schimbat

declara]iile, date pe parcursul

audierilor, astfel încât, în prezent,

exist` pu]ine [anse ca f`ptuitorii

s` fie condamna]i sau pedepsi]i cu

amend` penal`.

Bun`oar`, domnul procuror de

serviciu a uitat de pericolul social

al faptei, cât despre indignarea

autorit`]ilor locale [i a cet`]enilor

comunei ce s` mai vorbim atunci

când bunul s`u plac a creat, prac-

tic, o alt` realitate, cu agresori

liberi s` fac` ce vor [i cu oameni

ai legii obliga]i s` accepte lec]ia

umilin]ei [i a nedrept`]ii.

No comment

Totul s-a petrecut într-un bar

din localitatea Mereni, jude]ul

Covasna. Kovacs Odon Csaba

chefuia cu alcool la greu, când l-a

v`zut pe agentul principal Adrian

Bejan, de la Postul de Poli]ie

Lemnia, care se afla acolo într-un

control de rutin`. Brusc, “stima-

bilul” [i-a amintit c` poli]istul, în

urm` cu ceva vreme, a vrut s`-l

înc`tu[eze, chipurile, pe nedrept.

F`r` s` stea pe gânduri ,

Kovacs l-a lovit pe omul legii,

cu pumnii [i, apoi, cu un tac,

pân` când acesta din urm` a

c`zut. În sprijinul b`t`u[ului a

s`rit [ i fratele s`u, Kovacs

Richard Denes, continuând s`-l

loveasc` amândoi.

Cu greu, poli]istul a reu[it s`

fug`, s-a urcat în autoturism, dar

unul dintre agresori a continuat

s`-l urm`reasc`, sp`rgându-i lu -

neta cu tacul.

La locul faptei, s-a deplasat

[eful de Post, agentul [ef Vasile

Grigore, care a încercat s`-i

calmeze pe f`pta[i, dar a primit în

schimb amenin]`ri cu moartea.

Echipa de cercetare a între-

prins demersurile legale, dup`

care au fost întocmite actele pre -

merg`toare pentru comiterea

infrac]iunilor de ultraj, ultraj con-

tra bunelor moravuri [i dis-

trugere. Dosarul a fost înaintat

Parchetului de pe lâng`

Judec`toria Târgu Secuiesc, care

a dispus ce altceva decât cer -

cetarea autorilor în stare de liber-

tate.

Alt caz, aceea[i poveste

Un apel la 112 a pus pe jar

Poli]ia Municipiului Câmpina.

Patrula auto de sigu-

ran]` public`, for-

mat` din agentul [ef

principal Gheorghe

Dolan [i agentul

Florian Luchian, a

ajuns la locuin]a

L`cr`mioarei P. unde

a constatat c` avu -

sese loc un scandal.

Era de fa]` doar pro-

prietara apartamentului, dar, pe

parcursul întocmirii actelor de

sesizare, pe câmpul de... b`t`lie

s-a întors Gheorghe Florin,

având asupra sa un topor, cu care

a a început s`-i amenin]e pe

poli]i[ti. Ace[tia din urm` l-au

luat cu bini[orul pe agresor, dar

individul a devenit violent încer-

când s`-l loveasc`, bineîn]eles cu

toporul, pe agentul Luchian.

V`zându-se într-un real pericol,

poli]istul a folosit pistolul din

dotare, executând soma]iile

legale. Atacul, îns`, n-a încetat

Gheorghe înaintând vertiginos

spre omul legii. Doar un glonte

în coapsa dreapt` i-a t`iat avân-

tul.

În urma cercet`rii cazului [i

dup` deplasarea la locul inciden-

tului, procurorul Gabriel Man -

giurea, de la Parchetul de pe

lâng` Tribunalul Prahova, nu a

dispus nicio m`sur` fa]` de

Gheorghe Florin.

� Pagini realizate de

Lena MITROI

{I... FRICA DE DUMNEZEU

10

Jude]ul Mure[ se caracterizeaz` printr-omare diversitate etnic`, lingvistic` [i reli-gioas`: români, maghiari, nem]i. De aseme-nea, Mure[ul concentreaz` cel mai marenum`r de rromi, atât la nivel regional, cât [i lanivel na]ional.

În acest context, preocup`rileInspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Mure[pentru realizarea parteneriatului Poli]ie -Comunitate s-au axat [i pe încadrarea înPoli]ie a unor etnici maghiari [i rromi. Acestlucru prezint` o importan]` deosebit` pentrucunoa[terea [i în]elegerea modului de via]`al etniilor conlocuitoare, în vederea abord`riifiec`rei situa]ii în func]ie de specificitatea ei [iprevenirea unor posibile st`ri conflictuale.

Activit`]ile desf`[urate în cadrul cam-paniei de promovare a profesiei de poli]ist [irecrutarea de candida]i pentru institu]iile deînv`]`mânt ale M.I.R.A., au avut printreobiective atragerea etnicilor maghiari [irromi.

În acest scop, începând cu data de 4aprilie a.c., poli]i[ti din cadrul I.P.J. Mure[ –Serviciul Management Resurse Umane,Compartimentul Analiza [i PrevenireaCriminalit`]ii, Serviciul Poli]iei de OrdinePublic` – Proximitate, au organizat întâlniricu elevi din clasele XI-XII de laliceele/grupurile [colare din jude], în cadrulc`rora au prezentat repere din activitateaPoli]iei mure[ene, oferta institu]iilor deînv`]`mânt de profil, precum [i avantajeleprofesiei de poli]ist.

În completarea acestor activit`]i, încursul lunii mai a.c., au avut loc întâlniri cureprezentan]i ai etniei rrome, pentru pro-movarea profesiei de poli]ist în rândul tine -rilor rromi [i încurajarea particip`rii acestorala concursurile de admitere.

La aceste întâlniri au participat, al`turi deofi]eri din cadrul Serviciului ManagementResurse Umane, [eful I.P.J. Mure[, domnulchestor Ioan Nicolae C`bulea [i ofi]erul deleg`tur` cu comunitatea rrom` – inspectorprincipal Ioan Olimpiu Radu.

{eful I.P.J. Mure[ a subliniat importan]aimplic`rii active a membrilor etniei rrome înpromovarea bunelor rela]ii interetnice, înacest scop un rol deosebit avându-lîncadrarea unor tineri rromi în Poli]ie.

Tot în acest sens, s-au derulat activit`]i încadrul Proiectului na]ional „Promovarea

bunei guvern`ri în comunit`]i multiculturale.Accesul [i participarea minorit`]ilor etnice lavia]a public`!”. Astfel, în perioada 17-18 maia.c., în colaborare cu Centrul de Resurse pen-tru Diversitate Etnocultural`, reprezentat dedomnul Gabor Adam, [i cu Inspectoratul{colar Jude]ean Mure[, s-au organizat întâl-niri cu elevi apar]inând etniilor maghiar` [irrom` de la licee/grupuri [colare din T#rgu-Mure[, Miercurea Nirajului, Sovata [iSângeorgiu de P`dure.

Activit`]ile men]ionate au fost completatecu distribuirea de pliante [i afi[e „MisiunePosibil`”, realizate pentru aceast` campaniede C.R.D.E. [i I.G.P.R., atât în limba român`,cât [i în limbile maghiar` [i romani. Maimult, participan]ii au putut viziona un scurtfilm de prezentare a {colii de Agen]i dePoli]ie „Septimiu Mure[an” din Cluj.

La întâlniri a fost prezent [i agentul depoli]ie Kocsis Szabolcs, încadrat din surs`extern` la I.P.J. Mure[, în momentul de fa]`participant la cursul de ini]iere în carier` launitatea de înv`]`mânt men]ionat`.

Proiecte parteneriale

Structura etnic` a jude]ului Mure[ deter-min` o preocupare aparte a Poli]iei pentruproblemele minorit`]ilor, pentru un partene -riat real cu reprezentan]ii acestora, fapt ce afost apreciat în repetate rânduri de institu]iile[i organismele neguvernamentale care auconstatat eforturile I.P.J. Mure[ în acest sens.

Ca o dovad` în plus a cooper`rii în acestdomeniu, recent, reprezentan]ii Ins -pectoratului de Poli]ie al Jude]ului Mure[ aufost invita]i la deschiderea oficial` a Centruluide Suport Social pentru Comunit`]ile deRromi din T#rgu-Mure[.

{eful I.P.J. Mure[, ddomnul chestor IoanNicolae C`bulea, al`turi de ofi]erul sociologdin cadrul Compartimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, a participat la acesteveniment, la care au fost prezen]i: d-naSoknan Han Jung – reprezentantulRe[edin]ei U.N.D.P., coordonator alre[edin]ei pentru Na]iunile Unite, d-naMariea Ionescu – pre[edintele A.N.R., d-naEdita Emoke Lokodi – pre[edinteleConsiliului Jude]ean Mure[, [i d-l NicolaeTurcata – consilier al Oficiului Jude]ean pen-

tru Rromi Mure[.Proiectul, ai c`rui parteneri sunt

Guvernul României – Agen]ia Na]ional` pen-tru Rromi [i Consiliul Jude]ean Mure[ – estedezvoltat de c`tre Programul Na]iunilorUnite pentru România, av#nd ca scop princi-pal crearea centrului comunitar în municipiulT#rgu-Mure[,oferirea unor servicii de con-siliere, informare, educare, iar ca rezultata[teptat - o amplificare a perspectivelor eco-nomice, sociale [i personale ale comunit`]iide rromi din jude].

Dup` inaugurarea Centrului [iprezentarea serviciilor oferite, s-au discutat [iaspecte legate de un viitor proiect partenerialini]iat de I.P.J. Mure[, al c`rui scop îlreprezint` diagnoza comunit`]ilor de rromiidentificate ca fiind foarte s`race (în urmaStudiului „O hart` social` a comunit`]ilor derromi”, elaborat de A.N.R. în iulie 2005), diag-noz` ce va cuprinde dou` dimensiuni: aparte-nen]a rromilor din aceste comunit`]i ladiferite grupuri culturale „neamuri de rromi”( dimensiune care va urm`ri aspecte legatede domeniul ocupa]ional, obiceiuri/tradi]iicaracteristice acestor neamuri, rela]iile defamilie/intra-extracomunitare, religiozitate),

cea de-a doua dimensiune vizând problemelesociale majore pe care le întâmpin` acestecomunit`]i, în ceea ce prive[teocupa]ia/surse de venit; s`n`tate [i condi]iide trai; educa]ia.

Ini]iativa a fost primit` cu deschidere dec`tre participan]i, urmând a se perfectaaspectele legate de punerea în aplicare.

�Roxana GHEORGHIU-PAP

Misiune posibil`:

Atragerea tinerilor maghiari [i rromi spre profesia de poli]ist

11

Serviciile Criminalistice din cadrul Inspectoratelor dePoli]ie Jude]ene vor fi dotate, de la \nceputul lunii iulie a.c.,cu ultima versiune a echipamentelor de examinare a do -cumentelor DocuboxDragon. Aceste echi -pamente vor fi ope -ra]ionale atât din punctde vedere tehnic(instalarea hardware [isoftware), cât [i înceea ce prive[te trai -ning-ul personalului ceva ac]iona aceste sis-teme.

În vederea pre-venirii [i combateriimigra]iei ilegale, Ins -pectoratul General alPoli]iei Române urm` -re[te, al`turi de eficientizarea m`surilor operative, mo -dernizarea [i ridicarea la standarde europene a serviciilorcriminalistice. Unul dintre obiective vizeaz` prevenirea [icombaterea falsului [i contrafacerii de documente, fie dec`l`torie, de identitate, instrumente de plat` (moneda,cecuri) ori certificate de înmatriculare.

Cu ajutorul echipamenelor Docubox Dragon se potob]ine imagini optime, de mare rezolu]ie, care eviden]iaz`cu exactitate detaliile pe care le urm`re[te expertul, aces-tea fiind vizualizate [i comparate în aplica]ia LuciaForensic, de asemenea un sistem nou, performant, deefectuare a compara]iilor pe baza imaginilor, prin inter-mediul c`ruia se pot stabili dimensiuni, unghiuri,suprafe]e, se pot rea liza suprapuneri [i juxtapuneri. Astfel,se va reduce considerabil timpul de efectuare a unei exa -min`ri, deci un plus de operativitate.

Echipamentul Docubox Dragon func]ioneaz` pe bazaunei aplica]ii informatice. Este compus din unitatea cen-tral` de examinare, calculator cu o configura]ie de ultim`or` [i monitor TFT, f`când posibil` examinarea docu-

mentelor în diferite lungimi de und`, în scopul identific`riifalsurilor [i contrafacerilor, verific`rii elementelor de si -guran]`, modific`rilor, cum ar fi ad`ugarea, [tergerea,

repasarea sau acoperireade text. Unitatea central`este alc`tuit` dinurm`toarele surse delumin`: a[a numita„lumin` alb`”, cu aju-torul c`reia documentulce urmeaz` a fi examinateste vizualizat în zona deinteres; surs` de lumin`IR – poate una dintrecele mai importantesurse de lumin` aleechipamentului, care,prin combinarea filtrelor

de excita]ie [i emisie,conduce la eviden]ierea unui text acoperit, a unui textîndep`rtat prin radiere mecanic` sau chimic`; surse delumin` laterale pentru eviden]ierea, în principal, atiparului înalt [i adânc; surse de lumin` pentruvizualizarea prin transparen]` a documentelor. Acestease folosesc, de regul`, pentru eviden]ierea firelor de si -guran]` [i a filigranelor. Unitatea central` mai includesurse de lumin` UV (ultraviolet 365 nm), utilizate pentrurelevarea desenelor fluorescente [i a eventualelor fibrede protec]ie fluorescente. La toate aceste surse de ilu-minare se adaug` posibilitatea set`rii intensit`]ii acesto-ra de la 0 (stins) la 100 (intensitate maxim`), precum [iun factor de m`rire de 32x.

Achizi]ionarea echipamentelor de examinare a docu-mentelor Docubox Dragon este un pas important în asigu-rarea unui climat de securitate, \n toate structurile crimina -listice jude]ene, prin eficientizarea rezultatelor combateriifalsului [i contrafacerii de documente.

� Ina B~LAN

Sisteme moderne de examinare a documentelor Serviciu crimininalistic ultraperformant

12

|n acest context, odat` cu marcarea„Zilei Interna]ionale a Copiilor Disp`ru]i”- 25mai, la Sala de Festivit`]i a InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române, a avut loc video-conferin]a pentru lansarea „CentruluiRomân pentru Copii Disp`ru]i [i Exploata]iSexual – Focus”.

Videoconferin]a a fost sus]inut` de c`tredomnul chestor principal Dan-ValentinF`tuloiu, inspector general al Poli]ieiRom#ne, [i doamna Gabriela Coman, direc-torul executiv al „Focus”, evenimentulbucur#ndu-se de prezen]a domnului DanielCardon de Lichtbuer, pre[edintele CentruluiInterna]ional pentru Copii Disp`ru]i [iExploata]i Sexual, pre[edinte al Child Focus- Belgia, pre[edinte al Federa]iei Europenepentru Copii Disp`ru]i [i Exploata]i Sexual, aConsiliului Director al „Focus”, a reprezen-tan]ilor structurilor publice [i pri-vate cu responsabilit`]i în acestdomeniu sau implica]i însus]inerea acestei cauze, pre-cum [i a numero[i jurnali[ti.

„Focus” - \n sprijinulautorit`]ilor

„Focus este singurul O.N.G.din România care se ocup` înspecial de problema copiilordisp`ru]i [i î[i propune s` inter-vin` al`turi de autorit`]i în solu]ionareacazurilor de dispari]ie a copiilor, s` acordeasisten]` de specialitate victimelor/familiilorcopiilor disp`ru]i [i exploata]i sexual, s` con-tribuie la prevenirea dispari]iilor [iexploat`rii sexuale a copiilor, s` promovezemodificarea/adaptarea cadrului legal exis-tent în domeniu în vederea îmbun`t`]iriiinterven]iilor în cazurile de dispari]ie [iexploatare sexual` a copiilor. Este foarte

important s` în]elegem c` acestCentru are o interven]ie complemen-tar`, sprijin` autorit`]ile statului îndemersurile lor [i nu se substituielor”, a declarat dna.Gabriela Coman,Director Executiv „Focus”. “Centrulbeneficiaz` de expertiza or -ganiza]iilor interna]ionale partenere:Centrul Interna]ional pentru CopiiDisp`ru]i [i Exploata]i Sexual(ICMEC), Federa]ia European` pen-tru Copii Disp`ru]i [i Exploata]iSexual (EFMSEC), CentrulEuropean pentru Copii Disp`ru]i [iExploata]i Sexual (Child Focus) [i CentrulNa]ional pentru Copii Disp`ru]i [i Exploata]iSexual (NCMEC)”, a mai spus dna.Coman.

„Dispari]ia copiilor este o problem` actu-al` cu care se confrunt` toate ]`rile. Este

foarte important ca tot mai multe organiza]ii[i institu]ii s` colaboreze pentru a eradicaacest fenomen. Salut`m înfiin]area<<Focus>> [i avem încredere c` activit`]ilesale vor contribui atât la prevenireafenomenului de dispari]ie a copiilor, cât [i lag`sirea copiilor disp`ru]i [i consilierea aces-tora [i a familiilor lor”, a declarat dl. DanielCardon de Lichtbuer, pre[edintele CentruluiInterna]ional pentru Copii Disp`ru]i [i

Exploata]i Sexual, pre[edinte al Child Focus– Belgia, pre[edintele Federa]iei Europenepentru Copii Disp`ru]i [i Exploata]i Sexual.

Manual de bune practici – nou concept

de ac]iune

În cadrul conferin]ei de pres`, dl chestorprincipal Dan-Valentin F`tuloiu, [efulPoli]iei Rom#ne, a prezentat „Manualul debune practici privind modul de ac]iune alPoli]iei în cazurile copiilor disp`ru]i sau vic-time ale abuzurilor, traficului de persoane [ipornografiei infantile”, care reprezint` unnou concept de ac]iune în sistem integrat încazul dispari]iei de copii. Manualul are cascop eficientizarea procedurilor în activi-tatea de investigare a cazurilor de copiidisp`ru]i, prin stabilirea unui mod deac]iune unitar pentru toate structurile de

poli]ie angrenate în astfel de situa]ii.„Prevenirea [i solu]ionarea cu operativi-

tate a cazurilor privind dispari]iile de copiireprezint` o prioritate pentru Poli]iaRomân`”, a subliniat dl. chestor principalDan-Valentin F`tuloiu, [eful Poli]ieiNa]ionale. „Dispari]ia unui copil în condi]iialarmante impune, cu necesitate, ac]iunirapide, profesioniste [i eficiente ale Poli]iei,în cadrul unui parteneriat cât mai larg cu

Copiii disp`ru]i – prioritate Au probleme de comunicare cu p`rin]ii, se simt nedrept`]i]i, neglija]i, ne\n]ele[i.

Socotesc fuga de acas` ca o metod` sigur` de a atrage aten]ia asupra lor. Sunt copii [i nu [tiula ce riscuri se expun. Strada devine spa]iul libert`]ii. |ns`, aici ajung victime ale delincven]ei,prostitu]iei, drogurilor. Mii de copii disp`ru]i: r`t`ci]i, r`pi]i [i uci[i. Sunt cazuri impresionante,dramatice.

Cei mai mul]i dintre copiii disp`ru]i au fost g`si]i, din fericire, la timp. Datorit`poli]i[tilor, c`rora le pas`, se implic`, trup [i suflet, pentru salvarea acestor vie]i. Prin ac]iunirapide, profesioniste, eficiente.

13

societatea civil` [i cu to]i factorii disponibilis` contribuie la prevenirea producerii unoradev`rate drame umane, prin salvarea vie]iiori s`n`t`]ii copilului. Practica judiciar` a re -levat, f`r` echivoc, faptul c` salvarea unuicopil disp`rut poate consolida atât partene -riatul institu]iei noastre cu comunitatea, cât[i încrederea [i respectul membrilor comu-nit`]ii fa]` de Poli]ie", a precizat [eful Poli]ieiRom#ne.

De asemenea, domnia-sa a subliniat fap-tul c` a fost finalizat proiectul de reorgani-zare a activit`]ilor privind minorii disp`ru]i [iabuza]i sexual, concretizat prin reorgani-zarea institu]ional`: pe de o parte, prin supli-mentarea num`rului de poli]i[ti cu atribu]iiîn astfel de cazuri la nivel central [i teritorial,precum [i prin înfiin]area la nivelul Direc]ieiGenerale de Combatere a Criminalit`]iiOrganizate a unor servicii specializate îninvestigarea cazurilor privind traficul cuminori [i combaterea pornografiei infantilepe internet.

Studiu na]ional

Întrucât prevenirea [i solu]ionareacazurilor privind dispari]iile de copiireprezint` priorit`]i pentru Poli]ia Român`,pentru o mai bun` cunoa[tere a cauzelor [itipologiei acestui fenomen, sub coor-donarea doamnei comisar-[ef MargaretaFle[ner, director al Institutului pentruCercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, afost elaborat un studiu la nivel na]ionalviz#nd aceast` problematic`.

Rezultatele cercet`rii eviden]ieaz` fap-tul c` din 1.748 de minori, înregistra]i cadisp`ru]i în perioada decembrie 2005 - ia -nuarie 2007, au fost g`si]i aproximativ 97%.De asemenea, în aproximativ 95% dintrecazuri este vorba despre plec`ri voluntareale minorilor de la domiciliu sau din cen-trele de ocrotire, pe o perioad` nedetermi-nat` [i numai 1,6% dintre dispari]ii suntcauzate de ac]iunile unor persoane (seches-trare în vederea exploat`rii sexuale, traficareîn afara grani]elor ]`rii, exploatare prinmunc`).

Un moment important al conferin]ei afost reprezentat de semnarea Protocoluluide Colaborare dintre „Focus” [iInspectoratul General al Poli]iei Române.

Tot pentru marcarea Zilei de 25 mai -Ziua Interna]ional` a Copiilor Disp`ru]i [i învederea inform`rii popula]iei privindcazurile de dispari]ii de minori, reprezen-tan]i ai Poli]iei Române, ai „Focus” [i ai orga-

niza]iei „Sal -va]i Co piii” audistribuit lanivel na]ionalmateriale pr o -m o ] i o n a l erea lizate cusprijinul finan-ciar al Repre -z e n ] a n t e iUNI CEF înRo mânia înca drul unorma nifest`ridedicate aces-tei zile.

Pachet de serviciiprivind copiii singuri acas`

Asocia]ia Alternative Sociale [i Institutulpentru Cercetarea [i PrevenireaCriminalit`]ii, din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române, au încheiat unprotocol de colaborare, în vederea prevenirii[i combaterii situa]iilor de risc pe care leimplic` l`sarea copiilor singuri acas` dec`tre p`rin]ii care pleac` la munc` înstr`in`tate.

Lansarea pachetului de servicii privindaceast` situa]ie de actualitate a avut loc laCentrul de Pres` al Inspectoratului Generalal Poli]iei Române, la care au participat: d-nacomisar-[ef Margareta Fle[ner, director alInstitutului de Cercetare [i Prevenire aCriminalit`]ii din cadrul I.G.P.R., dl C`t`linLuca, director executiv al Asocia]ieiAlternative Sociale, dl Pierre Poupard,reprezentantul UNICEF în România, d-naDolores Neagoe, director de program alTrust for Civil Society in Central and EasternEurope pentru România [i Slovenia, d-naCamelia P`un din partea Organiza]ieiInterna]ionale pentru Migra]ie, misiunea dinRomânia, finan]atori ai serviciilor.

Poli]ia Român` este principalul partenerîn campania de informare [i con[tientizare acomunit`]ilor cu privire la posibilit`]ilelegale de care dispun p`rin]ii ce pleac` lamunc` în str`in`tate, în vederea asigur`riiprotec]iei fizice [i juridice a copiilor careurmeaz` s` r`mân` în ]ar`, campanie ce seva derula în perioada 2007-2008.

Pachetul de servicii include efectuareastudiului na]ional “Singur acas`” (noiembrie2007) de evaluare a dimensiunilor situa]iei la

nivelul întregii ]`ri, cu cartografierea zonelorcele mai afectate, analiza cauzelor ce-i deter-min` pe p`rin]i s` plece în str`in`tate [i aconsecin]elor psihologice [i sociale asupracopiilor din perspectiva drepturilor copilului,în vederea g`sirii unor solu]ii eficiente pen-tru protec]ia social` a minorilor din aceast`categorie.Tot în cadrul acestui studiu, se are în vedereo analiz` a cadrului legal cu privire laprotec]ia copilului în România, urmând a fiefectuat un portret al familiei care va pleca înstr`in`tate, dar [i unul al copiilor care vorr`mâne singuri acas`. Se vor eviden]ia, deasemenea, factorii de risc [i vor fi f`cuterecomand`ri pentru strategii [i linii deac]iune privind asisten]a acestor copii.Demersul Asocia]iei Alternative Sociale de acerceta, a semnala [i a interveni în acestdomeniu mai con]ine, în perioada 2007-2008:crearea Metodologiei de Asisten]` Social`,Psihologic` [i Juridic` a Copiilor SinguriAcas` (octombrie 2007) - ce urmeaz` a fi dis-tribuit` la nivel na]ional; seminarii depreg`tire pentru profesioni[tii din trei comu-nit`]i selectate; propunere de lege ferendacu privire la legisla]ia româneasc`; oferireade servicii directe în jude]ul Ia[i [i pagina deinternet www.singuracasa.ro (septembrie2007).

Al`turi de Poli]ia Român`, Asocia]iaAlternative Sociale are ca parteneri în acestdemers Coali]ia Regional` de Ac]iuneÎmpotriva Efectelor Negative ale Migra]iei,Colegiul Na]ional al Asisten]ilor Sociali dinRomânia, Inspectoratul de Poli]ie Jude]eanIa[i, Inspectoratul Jude]ean al Poli]iei deFrontier` Ia[i, Direc]ia de Asisten]`Comunitar` – Prim`ria Municipiului Ia[i,Direc]ia General` de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului Ia[i. Partener media:Televiziunea Român`.

� Roxana GHEORGHIU-PAP

a Poli]iei Rom#ne

14

Preocuparea constant` aechipei manageriale a I.G.P.R.,pentru consolidarea siguran]eielevilor atât în incintele [colilor,cât [i în afara acestora, reprezint`principalul resort ce a declan[at,în luna mai 2006, o ampl` ac]iunepartenerial` între Poli]ia Român`[i Ministerul Educa]iei, Cercet`rii[i Tineretului, materializat` înProiectul comun de prevenire [icombatere a violen]elor înunit`]ile de înv`]`mânt “S` exma-tricul`m violen]a”.

Revenim la acest subiect-extrem de actual prin substan]` [i,

deopotriv`, prin hot`rârea cu careoficialii Guvernului Românieireconfigureaz` acest demers- toc-mai pentru a reitera aten]ia pecare reprezentan]ii institu]ieinoastre o acord` acestui domeniuale c`rui priorit`]i sunt înscrise,deja, pe agenda de lucru a spe-ciali[tilor.

Principalele obiective aleProiectului se refer` la preg`tireaantiinfrac]ional` [i antivictimal` aelevilor, în vederea adopt`rii unuicomportament bazat pe res -pectarea normelor de convie]uiresocial`, implicarea elevilor înactivit`]i cu caracter preventiv [icrearea unui sistem de comuni-

care real` [i eficient` întrereprezentan]ii [colii, autorit`]ilor[i familie pentru identificarea,monitorizarea [i prevenireaactelor de violen]`, prin implicareatuturor factorilor educa]ionali.

Speciali[ti din cadrul Direc]ieiPoli]iei de Ordine Public`, dinI.G.P.R., ne mai informeaz` c`, încadrul Programului MATRA 2006,Proiectul “Prevenirea delincven]eijuvenile în zona unit`]ilor deînv`]`mânt” î[i propune formareaunor echipe multidisciplinare, lanivel na]ional, care s` gestionezeacest gen de situa]ii

Despre importan]a preve -nirii delincven]ei juvenile [i avictimiz`rii minorilor, doamnainspector Florentina Rusan, dela D.P.O.P., ne-a spus:”Cunoa[terea factorilor genera-tori [i a celor care favorizeaz`comportamentele deviante aleelevilor, precum [i identificareamodalit`]ilor de limitare afaptelor antisociale comise deace[tia reprezint` motiva]ia

tuturor activit`]ilor derulate înacest sens. Analizând situa]ia defapt, a reie[it c` elevii pot fi agre-sa]i mai ales în momentul ie[irii dela cursuri sau în pauzele dintreore. De asemenea, au ap`rut [icazuri în care elevii au agresat

fizic profesori, dar acestea sunt,deocamdat`, incidente izolate.

Deoarece consumul de alcooleste una dintre principalelecondi]ii generatoare ale delinc -ven]ei juvenile, Ins pec toratul

General al Poli]iei Române, încolaborare cu Ministerul Edu -ca]iei, Cercet`rii [i Tineretului [icu Asocia]ia Berarii României,desf`[oar`, în prezent, în toateliceele din ]ar`, Campania

<<Alcoolul nu te face mare>>,având ca scop prevenirea con-sumului de alcool în rândulelevilor.

� Lena MITROI

Analiza st`rii infrac]ionale din [coli [i din zona adiacent` a acestora, efectuat`în primele 4 luni ale acestui an comparativ cu perioada similar` a anului trecut,indic` o scadere a infrac]ionalit`]ii în perimetrul [colilor ( - 29%), ceea ce poate fiapreciat drept un prim rezultat pozitiv al activit`]ii de parteneriat între to]i factorii

cu responsabilit`]i în educarea tinerilor.De asemenea, a sc`zut num`rul de elevi - victime cu 32% [i num`rul elevilor –

autori de infrac]iuni cu 12%, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut.Sc`deri importante se înregistreaz` [i în ceea ce prive[te num`rul de infrac]iuni

de furt comise în [coal`, respectiv cu 484 astfel de fapte mai pu]ine, procentualînsemnând o sc`dere de 42%. Raportat la aceea[i perioad` a anului trecut,infrac]iunile de tâlh`rie înregistreaz` sc`deri considerabile ( cu 71% mai pu]ine ast-fel de fapte).

CONSOLIDAREA SIGURAN}EI ELEVILOR

15

{EF SAU LIDER?!{EF SAU LIDER?!

{eful \]i [uier` printre din]i,umfl#ndu - [i pieptul: ““Aici, comandEu!”, liderul te asigur` prevenitor: ““Fii\ncrez`tor! Aici, servesc Eu!”. {efuleste, mereu, sus, \n [a, [i, dac` mi[ti \nfront, \]i aplic` rapid lovituri decrava[`. Liderul este un avangardistcu viziune... {eful exist` prinexerci]iul autorit`]ii, liderul prin cel albun`voin]ei…exigente. {eful \ncearc`s` te conving`, apel#nd la o argumen-ta]ie ampl`, mirobolant`, baroc`.Liderul urmeaz` o cale mult maisimpl`, mai direct` [i mai uman`.. El\[i asum` sarcini dificile [i d` exemplede suflet.

De la ”glacial” la…flac`r` nestins`!

{eful inspir` fric`. Oamenii \i sur#d\n fa]`, dar se exprim` piezi[, \n spate.|n schimb, liderul inspir` \ncredere,\[i “vr`je[te” oamenii [i \i entuzias-meaz`. Dac` \]i este fric` de superi-orul t`u este clar c` e[ti condus deun… [ef. Dac` \l iube[ti [i \l urmezinecondi]ionat, fii sigur c` e[ti condusde un lider. {eful caut` <culum#narea> vinova]i pentru a - i pedep-si [i, foarte des, pare un JupiterTonans. }ip` pentru a corecta “dera-pajele” [i pentru a a[eza lucrurile \n“matca” lor fireasc`. Ridic#ndu - semult mai sus, liderul este foarte com-

prehensiv [i nu stinge, niciodat`,flac`ra pe care a aprins - o un subordo-nat. Judec#nd “cu mintea”, dar, simul-tan, “cu inima”, el corecteaz` devia]iile[i “cite[te” cu u[urin]` mi[c`rilesuflete[ti ale oamenilor s`i. Nu arevoluptatea de a v#na gre[eli, ci lupt`pentru a-i reabilita pe cei c`zu]i (pea[a - numi]ii “CAIZI”!”)

E[ti monitorizat din„turnul de control”!

{eful ordon`, apoi vizualizeaz` din“turnul de control” cum sunt \ndepli -nite sarcinile. Liderul munce[te <cotla cot> cu subordona]ii [i ac]ioneaz`,mereu, \n armonie cu setul de prin-cipii pe care le sus]ine. {eful face dinmunc` o <corvoad`>, liderul te suges-tioneaz` ferm. El te convinge c` atuncic#nd munce[ti e[ti un <<privilegiat>>.Cei care au \n frunte un lider nu seplictisesc niciodat`, fiindc`, acesta letransmite (non – stop!) bucuria de atr`i [i de a munci \mpreun`. {eful esteconvins c` [tie, aprioric, Totul, liderulse perfec]ioneaz` necontenit. Primulp`streaz` secretul succesului, cel de-al doilea este mult mai transparent.{eful st`p#ne[te perfect “arta” de a-[imanipula subordona]ii, trans -form#ndu-i \n “mas` de manevr`”, \n“numere” sau “fi[e”. Plin de sine elcultiv` cu succes principiul cam “ru -ginit”, dar eficace: ”Dezbin` [ist`p#ne[te! |n schimb, liderul \[iapropie oamenii [i \i trateaz`, principi-al, cu dreptate. Nu - i folose[te ca pe“lucruri”, nici ca pe o simpl` “for]` demunc`”. Respect` personalitateafiec`ruia [i [tie pe ce “claviatur`” s`apese, pentru a - i face s` - [i doreasc`excelen]a [i s - o ating`.

Arunc` ”biciul”!

Non[alant, [eful porunce[teap`sat: “Du-te! |n schimb, Liderul zicefr`]e[te: “S` mergem!”. El formeaz`

cu generozitate al]i lideri, reu[e[tes`-i pun` \n mi[care f`r` a folosi ”bi -ciul” [i concepe planuri \ndr`zne]e. |lvizualiza]i ?! Ei, bine, El r`sp#nde[tegeneros speran]a! Bucuria lui de a tr`ieste contagioas`! {eful sose[te, \nfiecare zi, “la timp”, pe c#nd Liderulajunge, mereu, mult mai devreme.Este, \ntotdeauna, cu un pas \nainteacolectivului [i prive[te dincolo de ori-zonturile limitate ale subalternilorapatici. Nu se mul]ume[te cu pu]in ci,uneori, ajunge, chiar, s` - [i do -reasc`…Imposibilul. Excelen]a Sa,Liderul, se pricepe de minune s` fac`din oamenii obi[nui]i fiin]e extraor-dinare ! |i angajeaz` \n misiuni care le

permit s` - [i dep`[easc` limitele [i s`devin` performan]i! D` sens vie]iicelor pe care \i conduce. “Mirabiledictu”, liderul este un .. arhitect uman!

�Iat` c#teva reflec]ii cu totul spe-

ciale privind “arta managementului”pe care le-am descoperit parcurg#ndbogatul material documentar oferit, \nvariant` online, de “El Grupo Mundialde Policias”. Asupra lor, v` invit`m s`medita]i [i, chiar, s` v` exprima]iopiniile.

� Antoaneta DARIE

Un pic “altfel” despre arta managementului:

CNP

16

La I.P.J. Olt, cei 1.034 de mem-bri ai Corpului Teritorial Olt alPoli]i[tilor, c#]i s-au adunat \nperioada de fiin]are, au reu[it s`\nchege o organiza]ie trainic`, alec`ror idealuri, \nsumate, s` con-vearg` c`tre binele tuturor [i alfiec`ruia \n parte. „Ne preg`timpentru alegeri” - ne spune dl co mi -sar-[ef Florentin Diaconu,vicepre[edinte al C.T.P. Olt, [efulServiciului Poli]iei de OrdinePublic` al I.P.J. \n plan profesional.Poli]i[tii olteni nu sunt singuri.Corpul Teritorial al Poli]i[tilor i-a\mprietenit, i-a adus aproape decolegii lor. De pild`, pe zonaOltenia s-au organizat \nt#lniri decunoa[tere \n cadrul c`rora s-aupurtat discu]ii diverse. Au fost abor-date probleme profesionale [i devia]`, s-au schimbat impresii [iexperien]e, au \nv`]at s` evolueze\mpreun`. De[i o for]`, C.T.P. nu secomport` superior fa]` de organi-za]iile sindicale. Periodic poart`dialoguri constructive cu cele dou`sindicate, sprijinindu-[i colegii \ndemersurile f`cute \n instan]` pen-tru ob]inerea unor drepturi. |n con-cret, la jude]ul Olt este vorbadespre c#[tigarea primei de vacan]`[i a sporului de fidelitate. Ba chiar,organiza]ia sindical` a fost \nfiin]at`cu sprijinul Corpului Teritorial Oltal Poli]i[tilor, fiecare \n parteg`sindu-[i propria identitate [iac]ion#nd convergent pentru binelemembrilor s`i. Desigur, suntrecunoscute anumite confuzii [isunt a[teptate clare delimit`ri deatribu]ii.

|n anul 2007, Corpul Teritorial

Olt al Poli]i[tilor[i-a f`cut sim]it`prezen]a [i prinacordarea unorimportante aju-toare materiale.De pild`, poli]i[tiiolteni - \n fond eisunt C.T.P., nu? –n-au r`mas indife -ren]i la suferin]acolegului lor, age n -tul Dinu Daniel, dela Serviciul comu-nica]ii. Atacat de oboal` grav`, omula avut nevoie ([i afost ajutat s`-[i procure) de o pro-tez` ortopedic` de care se poatefolosi gra]ie colegilor s`i. {i agentulNinu Ion, de la Poli]ia Scornice[ti,a \n]eles [ansa de a face parte dintr-oorganiza]ie profesional` ca C.T.P.El a primit ajutor b`nesc pentru cafiul lui, de 6 ani, s` poat` beneficiade asisten]` medical` special`.

Datorit` aparatului medicalachizi]ionat din banii organiza]iei,agentului Br#nzan Gheorghe, de laPoli]ia municipiului Slatina, i s-amai \mbl#nzit suferin]a cauzat` deun necaz de s`n`tate. C#nd comi -sarului Marian Culcescu, de laServiciul Poli]iei de OrdinePublic`, i-au disp`rut p`rin]ii, totC.T.P. i-a venit \n sprijin.

Organiza]ia care ac]ioneaz` pen-tru binele membrilor s`i a acordat,\n acest an, asisten]` juridic` pen-tru doi colegi cerceta]i pentru faptecomise \n leg`tur` cu serviciul.Astfel c` subcomisarul BarbuGheorghe, de la Poli]ia ora[ului

Bal[, [i agentul Nicu Gigi, de laPostul de Poli]ie Vi[ina Nou`, nusunt singuri \n fa]a instan]ei.

Corpul Teritorial Olt alPoli]i[tilor a fost sensibilizat, caorice grupare profesional`, de lipsade dot`ri a unor profesioni[ti. A[ac`, prin for]e [i ini]iative proprii, aachizi]ionat un copiator [i o impri-mant` pentru Poli]ia municipiuluiSlatina [i pentru Poli]ia ora[uluiCorabia. De asemenea, a contribuitcu 7.517 lei pentru edificarea s`liide sport a I.P.J. Olt.

Spre bucuria colegelor, membre[i ele ale C.T.P., b`rba]ii au con-sim]it s` le achite nota de plat` lapetrecerea de 8 Martie din acestan.

Nu este de neglijat sprijinulmoral [i profesional acordat tine -rilor angaja]i [i deci membri aiorganiza]iei. Nelimitat, cu drag [icu speran]`.

� Ina B~LAN

Corpul Teritorial Olt al Poli]i[tilor

Organiza]ie preocupat` de binele membrilor s`i

17

Consacrat \n mod dis-tinct, at#t ca institu]ie aDreptului Procesual Penal,c#t [i a Dreptului ProcesualCivil, dreptul la ap`rare alpersoanei (indiferent decet`]enie, religie etc.) asi -gur` acesteia un proces just[i echitabil, \n sensul c`, \nfa]a puterii judec`tore[ti,repre zentator de instan]e,are posibilitatea s`-[i exercite[i s` uzeze de toate proce-durile legale, proba]iune,mijloace [i c`i de atac, pentruaflarea ADEV~RULUI.

Apreciem c` \ntr-o soci-etate democrat`, dreptul laap`rare este un atribut aldemocra]iei.

1. Dreptul la ap`rare \ndomeniul penal

Reglementat de art. 6 [i171 – 174 Cod de Procedur`Penal`, dreptul la ap`rareeste asigurat tuturor p`r]ilordin faza de anchet` (\nvinuit,parte v`t`mat`, martor) saufaza judec`toreasc` (incul-pat, parte civil`, parte respon-sabil` civilmente, martor).

De[i \n practic` este unlucru obi[nuit ca doar \nvinu-itul sau inculpatul s` fie asis-tat de ap`r`tor, nici celelaltep`r]i nu pot fi private de acestdrept. Necesitatea asist`riide c`tre ap`r`tor a p`r]iicivile rezid` din faptul c` -de[i nu e text imperativ delege – art. 15 C.P.P. stabile[tec` aceast` constituire a p`r]iicivile \n contra inculpatului„se poate face” p#n` la citireaactului de sesizare ainstan]ei. Acest lucru esteesen]ial, pentru persoanacare a suferit o v`t`mare.

Lipsa de constituire ca partecivil` nu atrage \n modautomat pronun]area ins -tan]ei [i cu privire la acestaspect.

|n mod imperios necesar,prezen]a ap`r`torului pentru\nvinuit sau inculpat esteobligatorie.

De[i practica judec`to -reasc` a statuat c` prezen]aap`r`torului e necesar` doarpentru infrac]iuni cu pedepsemai mari de patru ani, apre-ciem c` acest lucru nu este \nconformitate nici cu Legea(art.171 alin.3 stipuleaz` c`asisten]a este obligatoriec#nd legea prevede pedeapsa\nchisorii pe via]` sau c#ndpedeapsa este de peste cinciani) [i nici cu spiritul pe care\l genereaz`, \n integralitateasa, Codul de Procedur`Penal`.

Dac` art. 6 C.P.P. garan-teaz` dreptul la ap`rare, \nmod nediferen]iat, atuncipersoana ar trebui s` benefi-cieze de acest drept, \n modefectiv, \nc` de la primadeclara]ie dat` \n faza deanchet`. Cu at#t mai mult cuc#t organele judiciare [i celede anchet`, \n conformitatecu alin.3 al aceluia[i articol,trebuie (sens imperativ alnormei) s` \ncuno[tin]eze\nainte de a-l audia pe \nvinu-it sau inculpat (\n acest caz,instan]a) „despre fapta pen-tru care e cercetat,\ncadrarea juridic` a acesteia[i s`-i asigure posibilitateapreg`tirii [i exercit`riiap`r`rii”.

De asemenea, alin.5 alaceluia[i text de lege vine [i

\nt`re[te ceea ce prevedealin. 3, dar [i derog`, \n sen-sul c` permite organului decercetare penal` s` consem-neze pozi]ia \nvinuitului cuprivire la dreptul la ap`rare.Aceast` „acoperire” proce-dural` permite pe maideparte organului de cer -cetare penal` s` efectuezeancheta de pe pozi]ii de supe-rioritate a cuno[tin]elorjuridice, priv#ndu-l pe \nvinu-it de un drept real [i ogaran]ie a ap`r`rii efective.

De[i alineatul men]ionatvine [i precizeaz` pe maideparte c` organele judiciaresunt obligate s` ia m`suriatunci c#nd asisten]a juridic`a inculpatului e obligatorie(ap`r`tor din oficiu, desem-nat de barou), apreciem c`textul de lege e echivoc [ilas` loc interpret`rii.

Apreciem c`, \n oricesitua]ie, prezen]a ap`r`toru-lui [i \nvinuitului sau incul-patului este obligatorie. A[acum am amintit anterior,orice persoan`, f`r` preg`tirejuridic`, este \n inferioritateaorganelor judiciare, tocmaidin cauza acestui handicap -necunoa[terea legii.

Este [tiut probabil c` omaxim latin enun] princi -piul, conform c`ruia,NECUNOA{TEREA LEGIINU SCUZ~ PE NIMENI, iarpublicarea unei legi \n moni-torul oficial oblig pe oricepersoan s o cunoasc [i s orespecte, acest lucru nu estepractic. Nivelul de cunoa[terea LEGII, de c`tre persoan`,este relativ sumar, la prin-cipii generale sau fundamen-

tale de drept, nicidecum la unrafinament pe care \l pre-supune o profesie juridic`.Nivelul de operabilitate cuaceste norme este nul pentruun neavizat. La acestea maiconcur` [i nivelul depreg`tire, studii [i chiarvocabularul persoanei, care,\ntr-o declara]ie de \nvinuitsau inculpat, poate reda,\ntr-o nuan]` care nuexprim` tocmai realitatea, ostare de fapt, pe care,organele judiciare trebuie s`formuleze anumite concluzii.|n acest caz, referatul de ter-minare a urm`ririi penale,\ntocmit de poli]i[ti, sau,dup` caz, rechizitoriul par-chetului, solu]ia de ne\n -cepere a urm`ririi penale sauscoatere de sub urm`rirepenal`, e \nr#uritor deaceast` declara]ie. Este\ndeob[te [tiut c` urm`rireapenal` \l are \n centrulaten]iei pe \nvinuit, pe per-soana care a \nc`lcat legea.Este logic c` pe declara]iaacestuia se muleaz` toat`proba]iunea care se face \nscopul afl`rii adev`rului. |ncondi]iile \n care aceast`declara]ie este deficitar`,ca [i con]inut, nu e con-form` cu realitatea sau cuprobele, cercetarea penal`se \ngreuneaz`.

O ap`rare eficient` per-mite din partea ap`r`toru-lui alegerea unor mijloace[i c`i procesuale demanier` a ap`ra [i pozi]iaprocesual` a \nvinuitului sauinculpatului.

�Avocat Sorin ARDELEANU

Teze [i antiteze juridice

Dreptul la ap`rareSub titlul acestei rubrici, „Teze [i antiteze juridice”, v` propunem stima]i cititori o serie de teme

de informare, medita]ie [i, cu certitudine, o provocare \n exprimarea de opinii.Pentru \nceput v` supunem aten]iei subiectul „Dreptul la ap`rare”, sus]inut de un mai vechi

colaborator al revistei noastre, fostul jurnalist (poli]ist) \n prezent avocat Sorin Ardeleanu. Redac]ia

Supersti]iile sunt,uneori, at#t de puter-nice \nc#t pot duce lacumplite derapaje psi-hice dublate de crim`.Trei chinezi au fostaresta]i, recent, pentruc` au ucis dou` adoles-cente, apoi, le-auv#ndut ca “mireseeterne” unor p`rin]i\ndurera]i c` [i-au pier-dut b`ie]ii foarte tineri.Conform unui macabruobicei chinezesc, c#ndun t#n`r ne\nsuratmoare familia <trebuies` se fac` luntre [ipunte> pentru a cump`ra cadavrul unei fetefrumoase. <Cutuma> zice c` “El” [i “Ea” trebuies` fie \ngropa]i \mpreun`, precum “\ndr`gosti]iidin Verona”. Pentru “marele [i nefericitulsinguratic”, mort prematur, fata “v#nat`” [ilichidat` va fi “so]ia de Dincolo”. Ba, chiar,sf#[ia]i de durere dar cu nem`rginit` dragoste pen-tru “mire”, aceea[i p`rin]i \i vor celebra o fastuoas`nunt` post - mortem. Un “deraiat” cinic [i avid s`scoat` bani, fie [i <din piatr` seac`>, s-a dovedit a fi[i Yong Donghai, de 35 de ani. Capturat de poli]i[tii

chinezi, acestale-a m`rturisitfaptul c`, pentru1500 de dolariU.S.A., a cum -p`rat o feti[can`“dreapt` ca tres-tia”, apoi, a dus-ope un mal abrupt[i a \mbr#ncit-o \npr`pastie. |n celedin urm`, a recu-perat cadavrul,a[a mutilat cumera, [i l-a re -v#ndut, la un pre]

bunicel. Mai exact, cu 2000 de dolari U.S.A.. Camieftin`, nu, valoarea unei… viitoare mirese ”post -mortem”?! Se zice c`, ini]ial, victima [i familia ei aufost de acord cu <<t#rgul>> fiind convin[i c` eravorba de c`s`toria cu un mire viu. Dup` aceast`

prim` isprav` s#ngeroas`, YongDonghai a ucis o femeie de moravuri“grele” pentru a suprima <<veriga>>cump`rare [i pentru a face, astfel,economii. Ulterior, a v#ndut-o [i peaceasta ca “mireas`” pentru un t#n`rdefunct. Pe l#ng` cei doi complici cucare Donghai a operat, \ntr-o prim`faz`, poli]ia a mai re]inut un antre-prenor de pompe funebre careobi[nuia s` prezinte “miresele”familiilor interesate. De re]inut fap-tul c` sumbrul personaj a fost prins

\n flagrant chiar \n momentul \ncare negocia <la s#nge> v#nzareaaltei logodnice ”first class” [iputred de bogat` unei familii\ndoliate de pierderea unicului

fiu.

EXECU}IA “MAGICIENILOR”

În Africa, abund` problemele criminologice aso-ciate cu fapte ira]ionale ]#[nite din negura min]ii [icredin]elor absurde. {irul asasinatelor s`vâr[ite devr`jitori sau pseudo-vindec`tori declan[eaz` reac]iivirulente de sens contrar. Oamenii trec la practiciinchizitoriale, h`ituindu-i, vânându-i [i lin[#ndu-i pemagicieni. În satul Iringa din Tanzania, poli]i[tii auarestat 20 de persoane acuzate c` au executat cubâte, macete [i securi, [apte b`rba]i care figurau pelista lor neagr`. Al]i [apte “vraci”” au fost r`ni]igrav. Anterior crimelor, locuitorii din Iringa s-auadunat într-o noapte fierbinte, la “sfat de tain`” [i auf`cut o list` cu suspec]ii de îndeletniciri oculte.Ace[tia au fost soma]i s` p`r`seasc` satul, iar ceicare au opus rezisten]` au fost uci[i. Presupu[iivr`jitori au fost acuza]i c` au furat buc`]i decadavre pentru a face…farmece. Dar iat` c` le-avenit [i lor rândul s` fie “ciunti]i”, dup` moarte.Astfel de crime abund` în timpul lucr`rilor agricolede sezon. Oamenii cred c` dac` împr`[tie sânge deom sau praf ob]inut prin pisarea unor organeumane trecute printr-un ”usc`tor” vor avea orecolt` bogat`.

� Antoaneta DARIE

Do

sa

re

ce

leb

re

“MIRESELE MOR}II”18

A devenit deja obi[ -nuin]` [i a intrat \n firealucrurilor ca poli]i[tiiromâni s` dea curs c#t sepoate de rapid [i s` pun` \nexecutare mandate euro -pene de arestare preven-tiv`! Unul dintre acesteinstrumente juridice, emisde Tribunalul de MareInstan]` din Rouen -Fran]a, i-a pus spontan \nmi[care pe poli]i[tii

Biroului Na]ional Inter poldin cadrul Centrului deCooperare Poli ]ieneasc`Interna]ional` al M.I.R.A.Ace[tia l-au localizat, prins[i “livrat”, recent, peTaloescu Cornel, în vârst` de42 ani, c`tre reprezentan]iiaut o rit`]ilor judiciare dinFran]a. ”Ritualul” de predare- primire s-a <<consumat>>pe Aeroportul Interna]ional

”Henri Coand`”.

“As” al documentelorm`sluite pentruFran]a, Belgia [iMarea Britanie!

Opera]iunile de c`utare a acestuiinfractor periculos care a operat intens,f`r` inhibi]ii, pe teritoriul francez au\nceput \n momentul \n care Interpol -Paris le-a comunicat poli]i[tilor rom#nifaptul c` Taloescu era unul dintre„locotenen]ii” lui Constantin Coravu, li -derul unei bande de crim` organizat`(evident, transfrontalier`!) care aac]ionat intens în localit`]ile de lâng`Seine Maritime. Gruparea intrasedemulti[or \n <<vizorul>> poli]i[tilorfrancezi [i era suspect` de comiterea apeste 35 de furturi din locuin]e.{pringarii rom#ni (profesionaliza]i!) au[terpelit cecuri, carduri bancare,aparatur` electronic` [i multe articolede vestimenta]ie “a la française”. Iat` [ic#teva particularit`]i de ”modus

operandi.” Infrac]iunile se consumau,eminamente, “\n regim nocturn”. Ca ele-ment de sfidare [i ”curaj” nebunesc, demulte ori, bunurile au fost “s`ltate” dinlocuin]ele francezilor, în timp ce propri-etarii se aflau (bine, merci!) \n cas`.Poli]i[tii francezi au efectuat suprave -gheri intense [i, dup` o decelare atent`a datelor, au conchis c` Taloescu Cornela coordonat traficul de documente furate[i falsificate pentru a permite accesulcet`]enilor români pe teritoriul Fran]ei.Tot el, av#nd “o raz` extins` de ac]iune”(i-am putea spune multina]ional`!), a

favorizat intrarea unor cona]ionali, înMarea Britanie. De altfel, pentru fapte“trase la indigo”, acela[i Taloescu a fostcondamnat la executarea a 9 ani de\nchisoare, de c`tre autorit`]ile din …Belgia.

Evadare “á la Papillon”!

Hiperdinamic, torturat de claustrofo-bie [i teribil de …nelini[tit, acesta areu[it, chiar, s` evadeze din pu[c`rie, \nianuarie 2003. Adic`, imediat dup`încarcerare. Aventurile extraordinare “ála Papillon” au continuat. De[i poli]i[tiibelgieni l-au capturat [i re]inut,Taloescu a reu[it s` evadeze din nou!Cu at#t mai mare este meritul ofi]erilordin Serviciul de Investiga]ii Criminaledin Inspectoratul de Poli]ie al Jude]uluiMehedin]i, care l-au ”\nh`]at” [i “s`ltat”din locuin]a sa din Municipiul DrobetaTurnu Serverin, [i l-au livrat… “la cheie”p`r]ii franceze. „Suntem convin[i c`dac` exist` un anume <<cod infrac]ional>>, acesta va fi „tradus“ urgent deautorit`]ile franceze! Cert este c`

poli]i[tii Biroului Na]ional Interpol -Rom#nia [i-au f`cut (am zice, chiar, cuprisosin]`) datoria!“

� Antoaneta DARIE

19

Biroul Na]ional Interpol din Rom#nia \n…

Colaborare perfect` cu Interpol - Paris! Colaborare perfect` cu Interpol - Paris!

20

În prima jum`tate a lunii iunie a.c., laValbandon, Croa]ia, s-a desf`[urat celde-al doilea Forum al Poli]iei deProximitate, cu tema:”Care suntprovoc`rile pentru perioada 2007-2010”.

Din delega]ia român`, condus` dedomnul comisar-[ef Cornel Ciocoiu,directorul Direc]iei Poli]iei de OrdinePublic` din I.G.P.R., au f`cut parte dom-nii: comisar Ion Bejan, din cadrulaceleia[i direc]ii, comisar-[ef George

Enescu, cadru didactic de la {coala deAgen]i de Poli]ie “Vasile Lasc`r”-Câmpina [i subcomisar George Popa,ofi]er coordonator al Poli]iei deProximitate bucure[tene.

Dup` debutul lucr`rilor Forumului-axat pe momentul oficial al semn`riiMemorandumului de În]elegere dintreCroa]ia [i Elve]ia- deschiderea propriu-zis` a manifest`rii a fost înso]it` decuvinte de bun venit, adresate partici-pan]ilor de c`tre domnii: Milorad Simic,pre[edintele SEPCA, Herve Bougé,reprezentantul Comisiei Europene,Marcus Urs Kaiser, ambasadorulElve]iei în Croa]ia, [i Marijan Benko,directorul Direc]iei Generale de Poli]iedin ]ara gazd`.

Mentalitatea unui altfel de a fi

Ac]iunea, derulat` pe parcursul a treiateliere de lucru, a oferit ocazia invita]ilorde a-[i prezenta evolu]iile în domeniu,fundamentate, ulterior, într-un utilschimb de experien]`, ce va fi materia -

lizat prin generalizarea bunelor practicide profil la nivelul ]`rilor participante.

Tema prezentat`, în cadrul primuluiatelier de lucru, de c`tre domnul comi -sar-[ef Cornel Ciocoiu - ImplementareaPoli]iei de Proximitate - a adus elementede noutate, conferite de particularit`]ilederul`rii acestui proces în România, ceau fost, îns`, valorizate, cu fine]e analitic`[i predictibilitate managerial`, detendin]a de a moderniza metodele deabordare ale Poli]iei Române din per-spectiva concep]iei de ac]iune a Poli]ieide Proximitate.

Moderatorul atelierului, domnulPeter Schorer, a apreciat atât expozeulreprezentantului ]`rii noastre, cât [i efor-

tul echipei manageriale a Poli]ieiRomâne, care, prin motivarea [iinteligen]a implement`rii conceptului, aatras elogiile Poli]iilor europene [i, toto-dat`, statutul de lider în sus-estul Europeiîn domeniul Poli]iei de Proximitate, con-ferit cu ocazia primului Forum,desf`[urat, anul trecut, la Bucure[ti.

Recomand`rile, ce au fost elaborateîn cadrul fiec`rui grup de lucru, fac tri -mitere, îndeosebi, la comunicare [i infor-mare în interiorul institu]iei, consolidatede sincronizare, ca factor cheie, [iîn]elegerea de c`tre manageri a principi-ilor ce guverneaz` acest mod de ac]iune.De asemenea, s-a f`cut apel la persisten]`[i r`bdare din partea speciali[tilor atuncicând se întâmpin` rezisten]` [i sedore[te ob]inerea unor rezultate imedi-ate. S-au apreciat ca deosebit de impor-tante [i alte aspecte ce se refer` la: con-sultare în luarea celor mai bune decizii;amenajarea unor spa]ii de primire a pu -blicului corespunz`toare; generalizareastrategiei specifice la nivelul institu]iei

Tot cu titlu de recomandare, care,îns`, în ]ara noastr` a devenit o realitatece-[i arat`, deja, roadele, a fost lansat` [iideea lu`rii în considerare a compozi]ieientice a structurii Poli]iei, pe principiulreflect`rii compozi]iei comunit`]ii, ele-ment ce confer` noi sensuri în definirearolului social al Poli]iei.

În perioada imediat urm`toare,reconfigurarea rela]iei cu autorit`]ilelocale va reprezenta un factor determi-nant în identificarea problemelorcet`]eanului, în timp ce Poli]ia deProximitate se va constitui ca structur`de baz` în culegerea de informa]ii.

Tot cu ocazia Forumului, a fost trans-mis fiec`rei delega]ii invita]ia de înscrierela Premiile Poli]iei de Proximitate pentruSud-Estul Europei 2007, ce vor fi acordatede c`tre Agen]ia Elve]ian` PentruDezvoltare [i Cooperare, care prin acestgen de recunoa[tere dore[te s eviden]iezecalitatea serviciilor poli]iene[ti din cadrulacestor state.

�Cristina OPREA Lena MITROI

Poli]ia de Proximitate

Provoc`rile prezentului la… timpul modern

21

Sec]ia de Poli]ie Autostr`zi, din cadrulI.G.P.R., a \mplinit, la 1 iunie, anul acesta,un an de la \nfiin]are. Sec]ia are dou`birouri „poli]ie de autostrad`”, c#te unulpentru fiecare autostrad`: A1 ( Bucure[ti -Pite[ti) [i A2 (Bucure[ti - Constan]a), cupatru compartimente \n componen]`:

Patrulare, Criminalistic, Criminalitate judi-ciar` [i Monitorizare trafic.

Principalul scop al acestora \lreprezint` siguran]a persoanelor, autove-hiculelor [i bunurilor care tranziteaz`autostrada.

Lucr`torii acestei structuri pot consta-ta orice fapt` de natur` penal` din compe-ten]a Poli]iei, ac]ioneaz` \mpreun` cuadministratorul drumului pentrumen]inerea st`rii de viabilitate [i a semna -liz`rii rutiere, execut` cercetarea lafa]a locului a accidentelor de circu-la]ie soldate cu victime, cerceteaz`[i solu]ioneaz` accidentele din careau rezultat numai pagube materi-ale, constat` [i solu]ioneaz` oriceabatere contraven]ional` de lanormele legale, ac]ioneaz` pentrudepistarea autovehiculelor furate,a urm`ri]ilor general sau local [ipentru prinderea autorilor fur-turilor de [i din autovehicule.

|n dotarea celor de la Poli]iaautostr`zii intr`, pe l#ng` autotu -rismele de poli]ie inscrip]ionate, [io serie de autoturisme neinscrip]ionate,c`rora li se adaug` o echip` format` dincei mai buni moto-poli]i[ti, ce vegheaz`permanent la siguran]a traficului.

Principalele cauze generatoare de acci-dente pe autostrad` sunt: neaten]ia \n con-ducere pe fondul desf`[ur`rii unor acti -vit`]i care distrag conduc`torii auto de laactul conducerii, travers`rile neregula-

mentare, nep`strarea distan]ei regula-mentare \n mers, oboseala la volan(adormirea), oprirea pe banda de urgen]`,dep`[irea neregulamentar` \n zona derestric]ie, neasigurarea la schimbareadirec]iei de mers, viteza excesiv`.

Cu toate acestea, chiar \n condi]iileunui trafic foarte mare, incomparabil cucel de pe drumurile na]ionale, num`rulvictimelor accidentelor de circula]ie estefoarte sc`zut, autostrada dovedindu-se osolu]ie bun` pentru [oferi. De la \nceputulanului, p#n` \n prezent, pe A1 Bucure[ti -Pite[ti, au avut loc 12 accidente soldate cucinci mor]i [i [apte r`ni]i grav, iar pe A2Bucure[ti - Constan]a, au fost produse 14accidente \n urma c`rora a decedat o sin-gur` persoan`.

A1, drum \nfundatpentru trafican]ii

de droguri

Recent, un t#n`r de 25 ani, din Pite[ti,care avea permisul de conducere sus-pendat pentru 90 de zile, a fost depistat depoli]i[ti, pe Autostrada Bucure[ti – Pite[ti,\n timp ce conducea un autoturism desprecare existau indicii c` era folosit pentrutrafic de droguri.

|n cursul unei seri, poli]i[tii din cadrul

I.G.P.R - Serviciul Poli]iei Autostr`zi, \ncolaborare cu ofi]erii B.C.C.O. Pite[ti, auoprit, la km. 75, autoturismul.

Au fost identifica]i trei tineri, cu v#rstecuprinse \ntre 18 [i 29 ani, care au declaratc` sunt consumatori de heroin`, [i se\ntorceau din Capital`, de undeachizi]ionaser` heroina. Cei \n cauz` aumai declarat c` o parte din cantitatea de

droguri [i-au administrat-o intravenos, iarrestul dozelor le-au aruncat pe geam, \nmomentul \n care au observat echipajul depoli]ie.

Autoturismul era condus de G.Lauren]iu, de 25 ani, din Pite[ti, care aveapermisul de conducere suspendat din datade 28 mai a.c., pentru o perioad` de 90 dezile, c#nd acesta a fost surprins rul#nd cuo vitez` de 186 km/h.

Poli]i[tii au g`sit \n autoturism treiseringi tip insulin` ce prezentau urme defolosire, un ambalaj ce con]inea sare del`m#ie, un pachet cu foi]e de h#rtie pentruconfec]ionarea ]igaretelor [i 125 de com-primate de metadon`. De asemenea, \nportofelul conduc`torului auto, au fostg`site dou` pastile de culoare alb`, demetadon`.

"Haiduci" prin[i cu m#]a-n... tir

De ceva vreme, pe AutostradaSoarelui, dar pe timp de noapte, au \nceputs` se \nregistreze cazuri de "haiducie", caiifiind \nlocui]i de ma[ini rapide, iar cale[tilecu boieri plini de bani, cu tiruri cu marf`.

Doi poli]i[ti din cadrul Sec]iei dePoli]ie Autostr`zi, afla]i \n misiune, auobservat, \ntr-o noapte, c` un autoturismrula, cu farurile aprinse, \n urma unui tir.Ajun[i \n spatele acestuia, [oferul a stinsfarurile, un alt "haiduc cascador"deschiz#nd, din mers, prin escaladare,obloanele unei semiremorci ale tirului.

Automobilul, care avea numere de\nmatriculare false, nu a oprit la semnalulpoli]i[tilor, fiind necesar` urm`rirea [i blo-carea acestuia la km. 105, unde a derapatde pe [osea [i s-a izbit de un st#lp.

Din autoturism au cobor#t patru per-soane, poli]i[tii reu[ind imobilizarea [iidentificarea uneia dintre acestea, B.Pintea, de 25 ani, din Bucure[ti, cunoscutcu antecedente penale.

Pentru prinderea suspectului, unuldintre poli]i[ti a tras un foc de avertisment\n aer. "Haiducul" a fost arestat preventiv,poli]i[tii efectu#nd cercet`ri pentru identi-ficarea celorlal]i ocupan]i ai ma[inii.

� Pagin` realizat` de:Liviu M~LUREANU

Marius TOMA

„Highway Patrol”, un an de relativ` lini[te

La Poli]iaM u n i c i p i u l u iSlatina, orice

prim venit facecuno[tin]` din capul locului cu poli]i[tiide proximitate. Este vorba despre oechip` format` din patru tineri poli]i[ti, ac`ror prezen]` o sim]i ,de fapt,la tot pasulîn Slatina.Popularizarea lor [i,în egal`m`sur`, popularitatea lor, dovedesc fap-tul c` cei patru au dat în]eles conceptuluide proximitate.” O perioad` de timp,oamenii ne confundau cu sectori[tii [i neapelau a[a.Cu timpul,îns`,au priceput c`este vorba despre o nou` abordare a ser-viciului poli]ienesc [i ne percep ca atare-ne spunea, mai zilele trecute, agentulAdriana Tudor, o tân`r` de 23 de ani,pasionat` de meseria pe care aîmbr`]i[at-o de anul trecut. {tim, îns`, c`dac` lucr`m bine cu copiii, în [coli,munca noastr` va produce cu siguran]`efecte. Ei îi vor înv`]a [i pe bunicii [ip`rin]ii lor cum s` ne apeleze la nevoie,le vor distribui informa]ii preventive, îivor determina s` ne caute cu încredere.”

Agentul Laura Mitrache a venit peacest tronson de munc` de la catedr`,fiind, la baz`, profe-soar`. Cele dou`tinere poli]iste auf`cut, ini]ial, un stagiula Ordine Public`,abilit`]ile lor de comu-nicare recomandându-le pentru Proximitate.Ca [i pe cei doi colegiai lor de altfel. Pentruc` aceea[i atitudinec o m p o r t a m e n t a l `manifest` [i agen]ii[efi D`nu] Bogoi [iMarian Patrichi,ambiiabsolven]ii ai {colii deAgen]i de Poli]ie“Vasile Lasc`r” dinCâmpina.

Cei patru poli]i[ti de proximitate de laPoli]ia Municipiului Slatina sunt bine-cunoscu]i în comunitatea pe care oservesc. La aceasta au contribuit din plineforturile conducerii profesionale,fotografiile lor, numerele de telefon, pre-

cum [i alte indica]ii privind modalit`]ilede rela]ionare fiind afi[ate în locuri pu -blice, în pliante [i reviste de prezentare,în presa local`. În biroul lor primitor, lapropriu [i la figurat, intr` zilnic mul]ioameni, fie cu probleme, fie în c`utareaunor informa]ii sau solu]ii.Proximi[tii îi ascult`, îiîndrum`, îi consiliaz` dac` estecazul.Oamenii au c`p`tatîncredere în ei, iar tinere]ea lora devenit un factor de siguran]`[i de operativitate.

Cu blânde]e [i hot`râreîmpotrivaviolen]ei

Ca poli]i[ti de proximitate,cei patru tineri au multe probleme derezolvat zilnic.În topul preferin]elor lor,îns`, locul frunta[ îl ocup` activit`]ile cucei mai tineri locuitori ai municipiuluire[edin]` de jude]. Acolo consider` ei c`trebuie aruncat` s`mân]a prevenirii pen-

tru a da cele mai bune roade. A[a c`prezen]a lor este remarcat` permanent îninstitu]iile de înv`]`mânt locale. În acestan,de pild`, în cadrul proiectului na]ionalde prevenire [i combatere a violen]ei,desf`[urat sub deviza “S` exmatricul`mviolen]a!, au dezvoltat un parteneriat cu

Inspectoratul {colar Jude]ean, orga-nizând un concurs de fotografii inter-liceal. Pe tema “Nu l`sa violen]a s` intreîn [coala ta!”, au participat ,în num`rmare, elevi, cadre didactice,consilieri

educativi [i lucr`torii Compartimentuluide Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]iidin cadrul I.P.J. Olt.Concursul a constatîn organizarea unei expozi]ii de fotografiila care au expus to]i participan]ii,lucr`rile reprezentând majoritatea

formelor de reprezentare aviolen]ei, dar [i proiectecare vizau combaterea fla-gelului. O ac]iune deamploare, care s-a bucuratde succes, a fost derulat` laGrupul {colar IndustrialMetalurgic Slatina. Au fostangrena]i elevii din claselea X-a,a XI-a [i a XII-a.Încadrul întâlnirii au fostprezentate conceptul [i car-acteristicile Poli]iei deProximitate, atribu]iie sale,modalit`]ile concrete derela]ionare reciproc`. Ele -vii au aflat despre starea

infrac]ional` în cadrul insti-tu]iilor de înv`]`mînt locale, au primitpliante cu caracter preventiv. Deasemenea, ei au aflat, de la poli]i[tii deproximitate, care sunt infrac]iunile pecare ar fi predispu[i s` le comit`, dac`nu ar fi bine informa]i. Ac]iuniledesf`[urate de c`tre cei patru poli]i[ti

Tinere]ea ca factor de 22

siguran]` [i de operativitateau continuat [i în planul p`rin]ilor decopii mai mari [i mai mici. Pe lîng` cele29 de [edin]e cu elevii din toate [colilesl`tinene, au fost organizate [i 9 [edin]ecu p`rin]ii. În cadrul acestora, au fostprelucrate acte normative, au fostdezb`tute cazuri, s-au purtat discu]ii dela om la om.

Solicita]i fiind de c`tre I.{.J. Dolj,poli]i[tii de proximitate, în colaborare cuinstitu]iile de înv`]`mânt , au organizat24 de ac]iuni în [coli [i în zonele adia-cente. În cadrul acestora au fost identifi-ca]i 122 de elevi care nu frecventau orelede curs. Dintre ace[tia, 58 au fostamprenta]i [i implementa]i în sistemulde date Imagetrak. Ac]iunile au fost, defiecare dat`, amplu mediatizate în presalocal`. A fost apreciat beneficiul ridicat înplanul reducerii drastice a absenteismu-lui [colar [i al sc`derii ratei delincven]eijuvenile.

Poli]i[tii de proximitate au fostsesiza]i c`,la un c`min internat,

disp`reau lucruri din bagajele celor carelocuiau aici. Pe timpul cursurilor, cinevasubtiliza anumite sume de bani dintr-ocamer`. Fetele aveau o b`nuial`, pecare au împ`rt`[it-o proximi[tilor cuîncredere. În urma capcan`rii efectu-ate de c`tre criminali[ti a fost prins`autoarea, iar în internat a fost instau-rat climatul firesc de siguran]` [i decolegialitate.

S-a f`cut lumin`…

Proximi[tii de la Slatina valorific`orice oportunitate pentru a cunoa[te po -pula]ia municipiului cât mai bine, pentrua-i intui dolean]ele atunci când oameniinu [tiu a [i le exprima. Prin contacteleperiodice cu asocia]iile de locatari, prinîntâlnirile ocazionale pe strad` ori prinmagazine, cei patru, pe care, cum maispuneam, popula]ia îi cunoa[te, afl` [imediaz` anumite lucruri care nu ]inneap`rat de munca de Poli]ie, decât înparte. Astfel, Compartimentul Poli]ie deProximitate a întocmit 17 inform`ri c`treConsiliul Local privind sistemul de ilu-minare stradal. De asemenea, adesf`[urat ac]iuni de depistare [i spri-jinire a minorilor afla]i în dificultate.Bun`oar`, poli]i[tii au informat, imediatce au descoperit cazul, despre problemaunei copile de 7 ani, Direc]ia General` de

Asisten]` Social` [i Protec]ia CopiluluiOlt. P`r`sit` de mama sa, micu]a se aflaîn a[a zisa grij` a bunicii sale, plin` [i eade nevoi. Mai mult, mama fugar` îi ridicaatît pensia de între]inere trimis` de tat`ls`u, cât [i aloca]ia. Împreun`, institu]iilestatului au contribuit la încredin]areaminorului c`tre bunic`, devenindu-itutore legal [i limpezindu-i situa]ia.

Drumurile dese prin municipiu nu-i

las` indiferen]i pe tinerii de la Poli]ia deProximitate. Iau adesea atitudine cândconstat` c` ceva pare a tulbura climatulde lini[te, ordine [i civism al localit`]ii pecare o servesc. N-au trecut, a[adar,indiferen]i pe lâng` minorii care seîndeletniceau cu cer[etoria. I-au luat laîntreb`ri pe trei pu[ti depista]i într-o asfelde ipostaz`, descoperind c` to]i eraulipsi]i de supravegherea p`rin]ilor.

De s`rb`tori, al`turide comunitate

S`rb`torile îi g`sesc pe poli]i[tii deproximitate aproape de comunitatea înserviciul c`reia î[i desf`[oar` activitatea.De 8 martie, de pild`, au f`cut parte dinechipele de poli]i[ti care au oferit floriparticipantelor la trafic. N-au uitat, îns`, ale aminti c` paza bun` trece primejdiarea [i au oferit [i sfaturi preventive.Anume, legate de siguran]a autoturis-melor personale, dar [i de siguran]a pro-prie. {i Ziua Poli]iei Române i-a scos înstrad`, la activit`]ile organizate de c`treServiciul Management Organizatoric [iComunicare Public`, împreun` cuServiciul Poli]iei Rutiere [i Comparti -mentul de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii.Tot cu sfaturi,pliante preven-tive [i exemplare ale publica]iei I.J.P. Olt “Poli]ia Oltean`”. Ini]iativa s-a bucurat depre]uirea comunit`]ii [i de mediatizare înpresa local`.

� Pagini realizate deIna B~LAN

23

24

Cel mai t#n^r agent de poli]ie alPostului de Poli]ie al comuneis^tm^rene Halmeu a \mplinit o lun^ [ijum^tate din cariera de poli]ist. Mi-am^rturisit c^ [i-a dorit s^ devin^ om allegii, \nc^ din fraged^ pruncie. Estefiresc din moment ce el a crescut \ncurtea Poli]iei, tat^l s^u fiind [ef dePost la Petre[ti. Pentru el [i al]i foartemul]i tineri, profesia de poli]ist esteconsiderat^ ca fiind una sigur^, stabil^[i bine pl^tit^.

Agentul Marius Robotin [i-a\mplinit visul. A absolvit cu succes, pe

coama valului, cursurile {colii deAgen]i de Poli]ie „Septimiu Mure[an”din Cluj- Napoca fiind repartizat lac#]iva zeci de kilometri de cas^. S-aobi[nuit cu ritmul trepidant al munciide poli]ist [i-i place \n mod deosebitmeseria pe care [i-a ales-o. Dup^ ces-a confruntat cu realit^]ile operativeale zonei de competen]^, a realizat c^,pentru el [i colegii s^i, ar fi fost unbeneficiu dac^ orele de practic^ ar fifost mai multe…Oricum el „cre[te”adu n#nd, \n fiecare zi, experien]a care,cu siguran]^, \i va des^v#r[i preg^tirea[i-i va \mplini cariera. Cu certitudinec^, despre el, vom mai scrie…

Pe [eful Poli]iei ora[ului Negre[ti-Oa[, comisarul-[ef Vasile Stan l-amg^sit, la „locul faptei”, mai precis, lasediu. Este unul dintre poli]i[tii care aavut curajul s^ \mbr^]i[eze cariera depoli]ist, c#nd \nc^ institu]ia era hulit^,

c#nd \nc^ foarte mul]i dintre cei cu „cuvechime” \i priveau cu mult^ne\ncredere pe noii veni]i. |n anul1991, t#n^rul inginer a b`tut la poar-ta Inspectoratului, particip#nd la exa-menul pentru cei din “surs^ extern^”[i a c#[tigat. De atunci, ceas de ceas, a„ars” pentru oameni [i lege. Fiindcertezean get-beget, nu s-a obi[nuit,niciodat^, cu jum^t^]ile de m^sur^,merge, de fiecare dat^, p#n` la cap^tchiar dac^ riscul asumat \[i are pre]uls^u. A pornit de jos, [i a \nv^]at c^, pev#rful muntelui, nu se poate ajungedec#t prin profesionalim, moralitate [ionestitate.

Ora[ul Negre[ti-Oa[ este o locali-tate cu foarte mult^ personalitate.De[i foarte mul]i negre[teni s-au risi -pit prin Occident, ei nu uit^ c`r^d^cinile le sunt aici [i se re\ntorc,mai ales, de s^rb^tori. Cu baniic#[tiga]i „afar`” [i-au ridicat adev^ratepalate, f^r^ s^ renun]e nici m^car cug#ndul, la tradi]ia ancestral^ a acestorlocuri, la felul de a fi [i a tr^i al o[ea -nului. O foarte scurt` trimiteregeogra fic^, de genul: se \nvecineaz^,la nord, cu Certeze, la sud cu Vama, laest cu mun]ii Oa[ului [i la vest cuBixad [i C^line[ti, ar fi insuficient^pentru a \n]elege prea multe.

Marele avantaj al comisarului-[efVasile Stan este tocmai faptul c^ [i eleste un autohton, a[a \n]elege maibine dinamica vie]ii unei comunit^]ibine \nchegat^, \n care for]a bineluieste atotputernic^, \n care oamenii [iinstitu]iile evolueaz^ convergent.Astfel, colaborarea este aici o regul^de fier. Cu un efectiv de 80 la sut^ dinnecesar, institu]ia de aplicare a legii

gestioneaz^, f^r^ nici o problem^,situa]ia operativ^. Din logistica la dis-pozi]ie, nu lipsesc nici Loganurile, nicisistemul informatic accesat la cel inte-grat de comunica]ie. “Am eliminat dinpropriul vocabular expresiile de pro-gram orar ori audien]^. Indiferent detimp sau anotimp, poarta Poli]iei estedeschis^ pentru fiecare cet^]eanindiferent de problemele pe care leare. Nimic nu putem face f^r^ comuni-tate [i f^r^ oameni, doar \mpreun^putem fi puternici [i eficien]i”, a ]inuts^ sublinieze comisarul [ef Vasile Stan

Probleme mai au [i poli]i[tiinegre[teni. Una dintre ele, din feri-cire, \n curs de rezolvare, este cea acentralei termice, care este de v#rstabunicilor. Dar cum \n ora[ a fost intro-dus` re]eaua de gaze, totul va fi O.K.Despre poli]i[tii de aici [i despre„\nt#mpl`rile lor profesionale”s-arputea scrie tomuri \ntregi. M-ambucurat c` am avut ocazia s^ \nt#lnesc,\n acest pitoresc spa]iu rom#nesc,poli]i[ti care au confirmat a[tept^rile[i au dovedit c^ [i-au ales aceast^meserie grea [i nobil` din voca]ie.

Una dintre problemele [ipriorit^]ile inspectoratului va r^m#neasigurarea tehnic` a misiunilor [icrearea unei structuri de comunica]ii[i informatic^. A[a s-a exprimat [efulServiciului Comunica]ii [i Informatic`.Re]eaua func]ioneaz` [i urmeaz` s^ fieextins^ p#n^ la nivelul fiec^rui post depoli]ie, a ]inut s^ ne asigure [eful ser-viciului, ddl. comisar Florin Ioan One].

Deocamdat^ au mai r^mas multe def`cut.Via]a evolueaz^, precaritatea [iprovizoratul vor apar]ine trecutului.Standardele europene \[i g^sesc \nfiecare clip` loc \n via]a [i activitateapoli]i[tilor. Va c#[tiga comunitatea, vac#[tiga cet^]eanul [i vor pierde infrac-torii [i f^r^delegea.

� Viorel TURCU{

Zestrea Poli]iei

sqtmqrene

25

Orice opera]iune poli]ieneasc` deanvergur`, amplitudine [i rezonan]`maxim \[i are memoria ei rezidual . Carer`m#ne \n stare latent p#n \n clipa \n careeste capturat ultimul ”apa[“ al re]elei clan-destine. Uneori, se \nt#mpl ca acesta s fiechiar “capo dei tutti capi.” Unora le poatep`rea absolut firesc ca cel mai “\nvechit \nrele” s “reziste” mai mult sau s capeteforme “volatil - hiperdimensionale” A[a s-a\nt#mplat cu Florian R`ducanu, zis“Pinochio”, singurul “supravie]uitor” alunui val de arest ri operate \n luna mai a.c.El a fost scos recent “din joc” [i de pe “pia]aneagr`” a drogurilor de c tre poli]i[ti dincadrul Brig`zii de Combatere a CrimeiOrganizate - Bucure[ti. Episodulechivaleaz` cu ultimul act, urmat dec`derea cortinei peste faimoasaOpera]iune “Jaguar” finalizat cu arestareaa 15 dealeri de droguri (rom#ni [i turci!),dintr-o puternic` organiza]ie criminal`

bicefal . R`mas solitar “pe baricadele” unei\ndeletniciri dubioase, “Pinochio” a conti -nuat s opereze, oarecum, iner]ial [i s fieprivit de “pegr`” cu tot respectul cuvenitunui faimos lider de re]ea cu ramifica]iiinterna]ionale. |n v#rst de 32 deani, acesta fugea “ca de t m#ie”de mandatul de arestare emispe numele s`u de Curtea deApel Bucure[ti - Sec]ia a II - aPenal . |n timpul descinderii ladomiciliul s`u, poli]i[tii au g`situn c#ntar de mici dimensiunipentru m`surarea “farmaceutic`”a drogurilor [i suma de 1000de lei. Despre bani poli]i[tiiau stabilit c reprezentau contravaloareaunor “prafuri ale mor]ii” v#ndute deja.Instrumentul de m`surare a drogurilor afost ridicat, ca prob , iar cercet rile con-tinu`. Dup` cum se [tie, re]eaua lui“Pinochio” prelua droguri de mare risc

(heroin`) din Turcia [i le plasa pepia]a neagr din Rom#nia. Reamintim

faptul c , pe fondul Operaţiunii„Jaguar”, au fost descoperite [i

confiscate peste 11 kilograme de heroin ,300 grame de bijuterii din aur, mai multecomprimate de metadon [i sumele de15.450 Euro, 10.000 USD, 12.357 RON….Toate provenite din traficul ilicit dedroguri..

Seria opera]iunilor “\nfor]`” ale Brig`zii deCombatere a CrimeiOrganizate - Bucure[ti con-tinu`… Poli]i[tii p`trund vi -guros \n clar - obscurul lumii

interlope, smulg m`[ti de pe chipuri slu]ite de vie]uirea “\numbra legii” [i fac lumin` acolo unde s-au “urzit” afaceridubioase. Speciali[tii antidrog au dezmembrat, recent, oimportant` reţea de traficanţi de droguri care (ei, da!)“patrona” [i video chat - uri. Cu sprijinul “Invincibililor” dinfor]ele de Intervenţie Rapid` (S.I.I.A.S.), speciali[tii antidrogau descins “ca v#ntul [i ca g#ndul” \n trei loca]ii dinSectoarele 4 [i 5 ale Capitalei! Au urmat vijelios ([i, totu[i,metodic!) trei perchezi]ii simultane la domiciliile unei tripletede ”interlopi” cu patalama! Sfid#nd pericolul, ace[tia vindeau“\ntr-o veselie” droguri de mare risc (mai ales heroin`). Înurma r`scolirii “m`re]elor” spa]ii de habitat ale trafican]ilor,au fost g`site şi ridicate 4.935 RON [i 2780 Euro, 20 de tele-foane mobile, cartele telefonice, 10 pa[apoarte pe numelealtor persoane [i dou` ordinatoare. Despre acestea exist`

indicii foarte clare c` au fost folosite pentru oarece “ingine rii”delictuale… De altfel, surprizele s-au ]inut lan]… A[a,bun`oar`, la una dintre re[edin]ele perchezi]ionate a fostdescoperit` o camer` special amenajat` ca studio pentrufilme <<deocheate>>. Aici au fost g`site, “goale pu[c`”, treitinere, care evoluau (nici tu fric`, nici ru[ine!) ca staruriporno. Filmele nu erau, vezi bine, doar pentru “oameniicasei”, ci [i pentru delectarea internau]ilor “sexi[ti” amatoride video - shoking. Fuziunea [i buna \n]elegere \ntre ge -nera]ii func]iona perfect, membrii re]elei(to]i din Bucure[ti!)av#nd v#rste “amestecate” (\ntre 16 şi 56 ani.) |n prezent,toat` “ga[ca-n p`r” (pardon, re]eaua!) este cercetat` pentrus`v#r[irea infrac]iunilor de trafic de droguri de mare risc [itrafic de persoane, fapte prev`zute [i pedepsite de art. 2, alin.2 din Legea nr. 143/2000 [i art. 18, alin. 1 din Legea nr. 678/2001(ambele modificate [i republicate!). Evident,activit`]ile specifice pentru identificarea [i tragerea la r`spun-dere penal` a tuturor membrilor re]elei continu`…

�� Pagin` realizat` de Antoaneta Darie

Capturarea lui „Pinochio” sau

Ultima zv#cnire a “Jaguarului”

NUME DE COD „PRIMAVERA”

Cu ocazia Zilei de întâi iunie, încadrul Programului ”Împreun` pentrumai mult` siguran]`”, Serviciul Poli]ieide Ordine Public` [i Serviciul Analiza [iPrevenirea Criminalit`]ii dinD.G.P.M.B., precum [i Direc]iaGeneral` de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului din cadrul prim`rieisectorului 6, în parteneriat cu Funda]ia“Sociabilitate-Simpatie-Servire-Salvare”,au desf`[urat o întâlnire cu copiii de lacentrele de plasament din Bucure[ti.

Manifestarea a fost onorat` cuprezen]a de domnii: Cristian Potera[,primarul sectorului 6, subcomisarGheorghe Popa, coordonator al Poli]ieide proximitate bucure[tene, comisarDan Enache, coordonatorul Poli]iei deproximitate al sectorului 6, func]ionariai Centrului de Prevenire, Evaluare [i

Consiliere Anti -drog [i ai au -torit`]ilor locale.

Cu acest prilej,cei peste o sut` demicu]i s-au bucurats`-i revad` pepoli]i[tii sectorului6, cu care, a[a dup` cum ne-au m`rtu -risit chiar unii dintre ei, au legat chiarprietenii pe parcursul întâlnirilor peri-odice pe care oamenii legii le-au

desf`[urat în cen-trele din zona decompeten]`.

În deschidereaac]iunii, domnulCristian Potera[ s-areferit la necesi-tatea de a-i sprijinipe copii s` se simt`în siguran]`, în

acest context relevând efortul constantal reprezentan]ilor Poli]iei pentru caace[tia s` aib` sentimentul c` sunt pro-teja]i, c` lumea este solidar` cu ei.

În continuare, doamna subcomisarGabriela Trifan, de la Serviciul Analiza [iPrevenirea Criminalit`]ii din Poli]iaCapitalei, a sus]inut o adev`rat` lec]ie de

specialitate, vorbind, într-un limbaj peîn]elesul tuturor, despre cum trebuie s`te compor]i ca s` nu te transformi în vic-tim` sau în infractor.

“Astfel de lec]ii, îns`, ne-a asiguratdomnul comisar Dan Enache, nu sunt onoutate pentru pre[colarii [i [colarii dinunit`]ile de înv`]`mânt din zona de com-peten]`, cei 49 de poli]i[ti de proximitatede la Poli]ia Sectorului 6 sus]inând temeasem`n`toare în timpul orelor de diri-gen]ie.

Pân` în prezent, s-au desf`[uratpeste 30 de astfel de activit`]i [i vomcontinua s`-i consiliem, îndeosebi, pemicu]ii afla]i în dificultate, monitorizân-du-i permanent pe ei [i familiile din careprovin.”

La finalul întâlnirii, spiritul zilei deîntâi iunie s-a resim]it din plin, copiii pri-mind cadouri de la sponsori [i organiza-tori.

26

Poli]ia Sectorului1 a primit, la modernul sediu al Sec]iei1, vizita a 30 de elevi de la {coala General` nr 186 [i de laColegiul german “Goethe”.

“O zi special` cu Poli]ia de Proximitate” a fost cadoulSec]iei 3 pentru 25 de copii institu]ionaliza]i.

Sub genericul “Împreun` pentru mai mult` siguran]`”,Sec]ia 10 a organizat un concurs cu elevii a dou` clase a X-ade la Colegiul Na]ional Matei Basarab. Subiectele dezb`tutes-au referit la delincven]a juvenil`, traficul de fiin]e umane,consumul illicit de droguri.

Cu aceea[i ocazie, cele mai valoroase referate aleelevilor claselor a VII-a de la {coala general` “NicolaeTeclu”, cu tema “Stop violen]a”, au fost premiate de c`tre

speciali[tii Sec]iei 12 [i de c`tre reprezentan]ii unei firme depaz`.

Poli]i[tii de proximitate ai Sec]iei 23 au sus]inut lec]ii cucaracter preventiv elevilor din {colile generale 47, 55, 67 [i78, dup` care ace[tia din urm` au r`spuns la întreb`rile unuichestionar. La final, efortul l`udabil al celor mici a fost pre-miat pe m`sur`.

“Cet`]eanul instruit” a constituit tema concursului orga-nizat de Sec]ia 15 cu elevii din ciclul gimnazial al {colii ge -nerale “Marcela Pene[”. {i în acest caz, cei mai buni auprimit cadouri din partea organizatorilor.

20 de copii de etnie rrom` au jucat, pentru o zi, rolul“poli]istului junior”, împreun` cu al]i 10 copii de poli]i[ti.Ac]iunea a fost organizat` de Sec]ia 19 [i Serviciul deAnaliz` [i Prevenire al Poli]iei Capitalei.

� Pagin` realizat` deLena MITROI

PPOOLLII}}II{{TTIIII SSEETTOORRUULLUUII 66 -- PPRRIIEETTEENNIIII DDEE NN~~DDEEJJDDEE AAII CCOOPPIIIILLOORR

De Ziua copilului, în Capital`

Comisarul Dan Enache, cu fapta [i cu sufletul aproape de copii

27

S` treze[ti “diamantul” ascuns \n sufle-tul copiilor [i s`-i dai maxim` str`lucire,asta da m`iestrie de dasc`l! S`-i \ndemni pemicu]i la aspira]ii \nalte [i s`-i provoci spreexcelen]` \nseamn` s`-i aju]i s`-[i \nving`limitele, s` se vizualizeze “ in high level”sau s` se arcuiasc`, precum iedera, \n

expansiunea ideii de dans! |nseamn` s`-iaju]i s` descopere metafora zborului, sau,chiar, s` ating` fulgura]ia st`rii de gra]ie, \npoezie. Altfel zis, s` \ndr`zneasc`, pe oricecale, ruperea de lumea marginal` \n care,poate, prin for]a condi]ion`rilor adverse,s-au n`scut. |n aceast` tipologie adasc`lilor excep]ionali (recunoscu]i caatare!) se \ncadreaz` doamna MariaPantilie, institutoare “first class”, la {coalaGeneral` nr. 130 din sectorul 5 alCapitalei. Am avut pl`cerea special` s` orevedem, recent, \mpreun` cu minuna]iiei copii pe care i-a cizelat [i “rafinat” de omanier` uimitoare. I-am putut urm`ri“trupa” evolu#nd cu mult` dezinvoltur`(dans clasic [i dans modern care a pus pedeplin \n valoare Grupul ”CLAAS)!), \nSala Centrului de Pres` al InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Rom#ne.

Mesaj ”mondialist” transmis de copiii din… Ferentari!

Impresionanta evolu]ie artistic` a copi-ilor s-a produs pe fondul festivit`]ii de pre-miere a c#[tig`torilor concursului “CopiiiRom#niei creeaz`”.

Printre \nving`tori s-au aflat, spre bucu-ria formatoarei, [i unii dintre “picii’ de la{coala General` nr 130. Ei au trasmis un

mesaj “mondialist”, de pace [i prietenie,tuturor copiilor lumii. Pe o coregrafie inspi-rat`, complex` [i pres`rat` cu secven]e demare dificultate, s-au d`ruit total. P`reauinepuizabili! Secretul?! Comunicarea non-verbal` cu institutoarea lor, pentru care audoar recuno[tin]` [i cuvinte de laud`. Am

v`zut cum transferul de energiese produce spontan! Dinsprecopii spre iubita lor ”doamn`\nv`]`toare” [i cum, pe segmen-tul feed-back, curg sfaturiscenice pre]ioase. Ace[ti copiisunt cei pe care, poate, i-a]iadmirat, vizualiz#nd fotografiade pe coperta ultimului num`r alRevistei ”Poli]ia Rom#n`”. A[aau intrat ei \n “istorie”. |n carti-er, revista s-a rupt din m#n`, iarei au c#[tigat [i mai mult senti-mentul propriei valori. De[i\mprumut`, uneori, accente din”La strada” de Federico Fellini,povestea este c#t se poate dereal`. Din nem`rginit` dragostepentru copii, doamna Maria

Pantilie a renun]at la toate [ansele pe carei le-ar fi oferit, pe merit, absolvireaFacult`]ii de Drept, [i a \nceput s` lucrezecu ace[ti copii din Cartierul Ferentari,asemenea sculptorilor, ]intind cu mult`

ambi]ie s` scoat` din magma ini]ial`…crea]ia perfect`. Pe deplin con[tien]i defaptul c` vie]uiesc \ntr-o zon` defavorizat`,<<picii>>, ajun[i acum la finalul unui ciclude existen]`, au o intensitate a voin]eiextraordinar` [i o energie debordant`!Dac` <<centrul>> megalopolisului poate

c`dea, uneori, \n lene sau apatie, periferiava fi mereu dinamic`, va dori ardent s` seafirme, iar eu (\n calitate de martor!) v`spun <<cu m#na pe inim`” c`, [i prin ener-gia acestor copii, va reu[i. Iat` [i c#teva

nume: Valentin Catan`, AlexandraLimnios, Mirel Preda, ”fantasticii fra]iBica” & company.

V` propunem o variant` de reportaj “\n oglind`”!

…Recent, premian]ii concursului“Copiii Rom#niei creeaz`” au primit unz#mbet colocvial, multe \ncuraj`ri explicite[i rucsacuri pline de premii substan]ialedin partea domnului comisar-[ef IonPantilie, director adjunct al Direc]ieiManagement Organizatoric [i ComunicarePublic` din cadrul Inspectoratului Generalal Poli]iei Rom#ne. Generoasa ofert` a fostf`cut` de c`tre Asocia]ia Interna]ional` aPoli]i[tilor (I.P.A. - Rom#nia)! Domnulcomisar-[ef Ioan Pantilie, (omul care are \nsubordine o puternic` echip` de organiza-tori [i comunicatori ba chiar [i redac]iaunei reviste cu un nou look, european, celivreaz` informa]ie cald` ziari[tilor [i soci-et`]ii civile) [i- a g`sit timp s` comunice cucopiii bucure[teni, \ntr - o zi cu totul spe-cial`, s`-i premieze [i s` se “molipseasc` ”de bucuria lor imens` de a-[i vedea talen-tul recunoscut. C#t prive[te muncadeosebit` a Poli]i[tilor din Direc]iaManagement Organizatoric [i ComunicarePublic` a I.G.P.R. promitem s` scriem\ntr-un num`r viitor al revistei noastre.

P.S. Numai cuvinte de laud` pentruorganizatoarea evenimentului, dna.Daniela Cociuba, din cadrul Compar -timentului Comunicare al I.G.P.R.

� Pagin` realizat` deAntoaneta DARIE

“Lian]i de excep]ie” cu societatea civil`!

28

Una dintre cele mai impor-tante re]ele specializate înfraude informatice a fostdestructurat` în luna ianuariea.c., când, în baza dateloroperative furnizate deB.C.C.O. Craiova, autorit`]ilejudiciare din Lyon au arestatpatru cet`]eni români, care

f`ceau parte dintr-un grupcriminal organizat, specia -lizat în fraudarea banco-matelor [i a magazinelor delux din Fran]a, utilizând c`r]ide credit contraf`cute.Asupra lor au fost g`site 149c`rti de credit [i suma de11.300 euro. De asemenea, înurma schimbului de infor-ma]ii cu autorit`]ile franceze,au fost interceptate dou`colete trimise din Fran]a dec`tre cet`]enii români ares-ta]i, în care se g`seau 120.890euro, bani proveni]i dins`vâr[irea acestui gen deinfrac]iuni.

Continuând schimbul de

date cu poli]i[tii români,autorit`]ile franceze au prinsîn flagrant al]i trei membri aire]elei, care retr`geaunumerar de la bancomateledin Lyon, asupra c`rora aufost g`site 400 de c`r]i decredit clonate [i aproximativ250.000 de euro, proveni]i

din fraude. S-au efectuatdescinderi simultane la maimulte loca]ii din Fran]a, Italia[i România, fiind identificate[i re]inute mai multe per-soane apartenente la grup.

|n România, au fost identi-fica]i [i re]inu]i doi lideri aigrupului, ambii din Craiova,unul dintre ace[tia fiindcunoscut cu antecedentepenale pentru infrac]iuni cuviolen]` [i furturi.

La domiciliul celor încauz` au fost identificate maimulte bunuri provenite dinfraude, c`r]i de credit clonate[i au fost ridicate 61 c`r]i decredit clonate [i diverse sis-

teme informatice utilizate las`vâr[irea infrac]iunilor.

Împotriva celor în cauz`au fost emise mandateeuropene de arestare, ulteri-or fiind preda]i autorit`]ilorfranceze.

Membrii grup`rii au fostacuza]i de comiterea infrac -]iunilor de constituire a unuigrup criminal organizat, falsi-ficarea [i utilizarea instru-mentelor de plat` electro -nic`, de]inerea de echipa-mente în vederea falsific`riide c`r]i de credit [i efectu-area de opera]iuni financiareîn mod fraudulos, precum [inumeroase infrac]iuni pre -v`zute de legisla]ia intern`din Fran]a [i Italia.

Al]i doi membri ai grupu-lui au fost prin[i \n flagrantdelict, în timp ce efectuauopera]iuni frauduloase cu c`r]ide credit clonate, de c`trePoli]ia judiciar din Marsilia,pe baza datelor furnizate depoli]i[tii craioveni.

Alt` grupare infrac ]ional`a fost anihilat` de poli]i[tiiromâni [i francezi în cursullunii martie a.c., când, înurma unor informa]iifurnizate de B.C.C.O.Craiova, Poli]ia judiciar`francez` a prins în flagrant, înlocalitatea Nice, doi rom#nidin Craiova, în timp ce mon-tau pe bancomate dispozitivepentru copierea datelor de pec`r]ile de credit [i pentru

vizualizarea codului PIN.Asupra lor au fost g`site c`r]ide credit contraf`cute [i altedispozitive pentru clonareainstrumentelor electronicede plat`. {apte membri aiaceleia[i grup`ri au fostdepista]i \n municipiulCraiova, de la domiciliileacestora fiind ridicate 207carduri bancare con tra -f`cute, dispozitive de clonarea cardurilor [.a., precum [isuma de aproximativ 30.000lei [i 100.000 euro.

|n urma cercet`rilor efec-tuate \n Craiova, au fostcomunicate autorit`]ilor judi-ciare franceze date noi [i, ast-fel, al]i [ase membri ai grupu-lui criminal au fost aresta]i \nFran]a. Opera]iunea a fosturmat` de depistarea, \nmunicipiul Craiova, a altorcinci membri ai grup`rii.

La perchezi]ii au fostdepistate 143 carduri ban-care tip „blank” contraf`cute,înscrisuri ce con]in PIN-uri [icoduri de c`r]i de credit, pre-cum [i mai multe sistemeinformatice folosite las`vâr[irea infrac]iunilor.

Liderii grupului criminalorganizat, doi b`rba]i dinCraiova, au acumulat înultimii ani imobile [i autotu -risme de lux în valoare deaproximativ dou` milioaneEuro.

� Viorel TURCU{

Re]ele criminale destructurate

29

Interven]ie rapid` la... meciulReal Madrid-Deportivo La Coruna

Prin amabilitatea domnului JoseMarin Manzanera,comisarul generalpentru ordine public`

[i [ef al Direc]ieiGenerale a Poli]iei [iG`rzii Civile, spe-ciali[tii români au avut ocazia s` constate,pe viu, eficien]a modului de ac]iune apoli]i[tilor Unit`]ii Centrale de Interven]iea Poli]iei Spaniole, cu prilejul unui eveni-

ment sportiv simulat: meciul de fotbal din-tre echipele Real Madrid [i Deportivo LaCoruna, desf`[urat în incinta stadionuluiSantiago Bernabeu.

Despre acest eveniment, domnulcomisar Iulian Alexandru Boro[ ne-aspus: ”Din perspectiv` profesional`, amapreciat, în primul rând, Centrul decomand` din incinta stadionului SantiagoBernabeu, modul de dispunere exterioar`[i interioar` a dispozitivelor de ordine,procedeele [i aparatura tehnic` de înre -gistrare simultan` video a oric`rui sectorinterior sau exterior, precum [i coope -rarea excelent` în astfel de situa]ii dintreUnitatea Central` de Interven]ie a Poli]iei[i celelalte structuri angrenate pentruasigurarea securit`]ii evenimentului.

În acela[i context, am constatat cu sur-prindere c` pentru astfel de interven]ii, cugrad ridicat de risc [i cu un num`r depeste 70.000 de spectatori, au fost

amplasa]i în dispozi-tive numai 150 depoli]i[ti, din cadrulUnit`]ii Centrale,dou` unit`]i de poli]iec`lare [i câtevaechipaje de poli]ierutier` de la Poli]iaMunicipal` Madrid,în timp ce securitateaexterioar` a stadionu-lui era pl`tit` [i asigu-rat` de conducerea

clubului Real Madrid prin intermediul a1.000 de stewarzi [i 800 de agen]i de paz`ai unei firme private de profil.”

Despre utilitatea întâlnirii, domnulcomisar Iulian AlexandruBoro[ ne-a relatat c`, înurma dezbaterilor sus]inute,dup` sesiunile de expuneri,s-a concluzionat c` problem-atica discutat`, cu posibil`aplicabilitate în România, seadreseaz`, îndeosebi, Ins -pectoratului General alJandarmeriei Române, careare atribu]ii [i competen]ede asigurare [i restabilire aordinii publice, similare cucele ale unit`]ilor de inter-ven]ie ale Poli]iei din Spania[i Marea Britanie.

Singurul aspect desprinsdin dezbateri- de interes pentru Poli]iaRomân`- îl constituie cel al efectu`rii depatrul`ri mobile [i pedestre de c`trepoli]i[ti din cadrul structurilor de inter-ven]ie în zonele cu poten]ial criminogenridicat sau cu aglomerare multietnic`(cartiere, c`tune, sate). De altfel, aceast`perspectiv` este, deja, inclus` în Proiectulde reorganizare [i ac]iune a structurilorde interven]ie ale Poli]iei, ini]iat [i în cursde finalizare la Direc]ia Poli]iei de OrdinePublic`. Documentul prevede, între altele,ca la nivelul Inspectoratelor jude]ene [i alD.G.P.M.B., componentele de interven]ierapid` s` fie integrate în structurile deOrdine Public`.

� Cristina OPREALena MITROI

La sfâr[itul lunii trecute,la Madrid, s-a desf`[uratSeminarul “Public OrderUnits”, organizat de c`treDirec]ia General` aPoli]iei [i G`rzii Civile din]ara gazd`. Ac]iunea a fost

onorat` cu prezen]a deexper]i britanici, domnii:Robert Hughes [i RogerGomm, ]ara noastr` fiindreprezentat` de c`tredomnii: comisar IulianAlexandru Boro[, de laDirec]ia Poli]iei de OrdinePublic` din I.G.P.R., [icolonel Aurel Moise, de laI.G.J.R.

Expunerileparticipan]ilor- structuratepe teme deosebit deactuale [i interesante,cum ar fi: organizarea cen-tral` [i teritorial`, struc-tura [i atribu]iile unit`]ilorde interven]ie; procedurileoperative [i de ac]iune aleunit`]ilor de interven]ieale Poli]iei [i vehiculele,materialele [i echipa-mentele folosite în astfelde structuri- au fostprezentate într-o manier`proactiv`, ceea ce a facili-tat un util schimb de expe-rien]` între speciali[ti.

Pe agenda Seminaruluia mai figurat [i vizitareaCentrului de Formare alCorpului Na]ional alPoli]iei Spaniole, dinora[ul Avila, demers încu-nunat de succes [iapreciere din partea invi-ta]ilor.

Experien]e str`ine aplicabile în România

30

Începând cu luna mai a.c., depar-tamentul de Poli]ie din Greenville –S.U.A. de]ine un nou instrumentpentru g`sirea persoanelordisp`rute. Programul “A disp`rut uncopil” este inversul apelului la 911:de data aceasta poli]ia e cea caresun`. Când o persoan` dispare,descrierea sa este introdus` în sis-temul aflat în Ft. Lauderdale care îiapeleaz` automat pe to]i locu -itorii [i agen ]ii economicidin zona un de a fostv`zut` ultima oar` per-soana disp`rut`. Sistemulofer` o descriere detaliat`[i îi roag` pe cei apela]i s`verifice împrejurimile.

“Î[i merit` greutatea înaur, de[i nu cost` nimic”,declar` detectivul JonathanDeAr mond.

Utilizarea sistemului de c`trepoli]i[ti este gratuit`. Tot ce trebuies` fac` ei este s` completeze un for-mular cu persoana pe care o caut`,aria de acoperire [i orele la care vorfi programate apelurile.

Departamentul de Poli]ie dinGreenville este primul din Kentuckycare a luat parte la acest program.

În data de 7 mai a.c., acest sistema ajutat la localizarea unei doamneîn vârst` de 72 de ani din BoyntonBeach. În 10 aprilie, tot astfel a fostg`sit` o feti]` de 10 ani care dormeasub un copac.

“Faptul c` poate apela 1.000 de nu -

mere în 60 de secunde e ne pre]uit”,ada u g` De Ar mond. “În loc s` mobi-liz`m doar po li]i[tii sistemul mobi-lizeaz` toat` comunitatea. Mai suntfamilii care la auzulunui obi[nuit mesajvocal obi[nuiesc s`închid`. De aceeaprimele cuvinte alemesajului sunt <<Adisp`rut un copil>>”, aîncheiat detectivul.

Dac` ape la ]ii vor maimulte detalii, suntîndruma]i s` sune la nu -m`rul de telefon alsec]iei care a anun]atdispari]ia.

�Pe teme similare, a fost

desf`[urat`, re cent, la una dintres`lile de conferin]e ale Romexpo

din Capital`, o expunere afirmei Arobs. Aici au fostprezentate produselefirmei [i utilitatea lor.Printre beneficiarii s`ise afl` [i Inspectoratul

de Poli]ie Jude]ean Gala]iunde au fost implementatepe ma[inile care pa -truleaz` dispozitive mini-calculatoare PDA cu sis-

tem de localizare GPS, ceajut` la localizarea autoturismelor în

timp real, verificarea securizat` adatelor de eviden]` a popula]iei [ila ghidarea prin hart` GPS.

Unul dintre sistemele novatoare

în domeniul localiz`rii per-soanelor este Personal Track, undispozitiv destinat loca liz`rii copi-ilor, b`trâ nilor [i persoanelor cudizabilit`]i. Dispo zi tivul, cu pu]inmai mare decât o cutie de chibri -turi (foto), func ]io neaz`, folose[tere ]eaua GSM, trans mi ]ând 24 din24 locul în care se afl`.

Localizarea persoanei carepoart` dispozitivul se face printr-unsoftware specializat de pe un calcu-lator sau de pe PoketPC, soft ceindic` pe hart` pozi]ia curent` a celuic`utat precum [i traseul anterior.

� Marius POPESCU

Noi instrumente pentru g`sirea disp`ru]ilor

Anun]

Baza Central` pentruAsigurarea Tehnic` aMisiunilor, cu sediul \nBucure[ti, B-dul Timi[oaranr.6 – 8, telefon 316.48.14,fax 317.05.04, organizeaz`\n data de 27.06.2007, ora10,00, la sediul s`u, o lici-ta]ie public` deschis` cu

strigare.

Obiectul licita]iei \lreprezint` valorificarea de:* piese schimb pentruautovehiculele marcaRoman, Saviem, Raba,Autobuz, ARO-TV, ARO10, Oltcit, BMW, Volvo,Renault 19, Espero,Leganza, Mercedes, Dacia,Tractor D 115, motocicletaJawa; * materiale specificeauto; * rulmen]i; * centrala

telefonic` de campanie[i echipament de urcat pest#lpi; *[o[oni santinel`.Pentru bunurile r`maseneadjudecate, licita]ia se vareprograma \n data de16.07.2007, ora 10,00 [i24.07.2007, ora 10,00.Caietul de sarcini poate fiob]inut \ncep#nd cu datade 12.06.2007, de la sediulB.C.A.T.M.

C#nd s-au constituit, \n martie 2001,nu aveau practic un spa]iu al lor. Erauc#]iva tineri cu alur` sportiv`, to]ipoli]i[ti de meserie, care lucraser` \noperativ.

Conducerea de atunci a I.P.J. Olt l-a

chemat \n sprijin pe subcomisarulNicolae Opri]escu Marius, fost lupt`torla BAOLP, pentru a pune bazeleDeta[amentului.

Vreo dou` luni, b`ie]ii detecta]i \nr#ndul poli]i[tilor locali s-au ocupatnumai cu antrenamentele. De diminea]`p#n` seara, condi]ie fizic`.

Cei care au pus bazele - agentul [efMarius D`n`u]`, agentul [ef adjunctDoru Aldea, agentul [ef adjunct De]eanuMarius - au tras din greu. Au urmat per-fec]ion`ri, angaj`ri, un program specia -lizat de preg`tire fizic`. De un an, aceas-ta se desf`[oar` sub comanda subcomi -sarului Eusta]iu Tihan, adjunct al [efuluide Deta[ament.

La \nceputuri au fost 17. De cur#nd,efectivul s-a m`rit cu \nc` [ase lupt`tori,\ntre care [i agentul Cecilia Voiculescu,prima „mascat`” din Olt.

Lupt`torii vorbesc cu pasiune despremunca lor, despre antrenamentele lor,f`cute \n condi]ii destul de dure, pemalul Oltului. „Aici nu merge cujum`t`]i de m`sur`. Calificative de sa -tisf`c`tor, de bun, nu \ncap la noi.Antrenamentele noastre decurg \ncondi]ii de ac]iune. Un pic de nebunieexist` \n meseria noastr`” - ne spunea[eful D.P.I.R. Olt.

Despre grupul de „masca]i” de la Oltam aflat multe. Despre misiunile lor,despre prietenia care-i leag`, despre fap-tul c`, la greu, se bazeaz` unii pe al]ii.

La inunda]iile din 2005 [i 2006, de laMovileni [i F`lcoiu, \ntre ei s-au \nt`ritleg`turile. Atunci [i-au dat m`sura ome-niei, prieteniei [i for]ei. Au ac]ionat \nap` p#n` la br#u, cu echipament neadec-vat, s-au legat unii de al]ii cu funii pentrua-i salva pe oamenii afla]i \n necaz. Aufost zeci de ore c#nd nu le-a dat nimenio can` de ceai.

|n alte cazuri, ca la comuna Rotunda,au \nfruntat oameni care s-au dezl`n]uitcu furie asupra lor.

Au fost solicita]i pentru o perchezi]iela o familie de ho]i de animale. Ni[teciobani din zon`, [tiu]i drept violen]i, cu

antecedente \n domeniu.Era ziua. Ini]ial, au discutat amiabil.

Au fost \mpreun` cu poli]i[tii locali.Deodat`, unul dintre fra]i a devenit vio-lent. Verbal mai \nt#i. Apoi a avansat.

L-au imobilizat. A ap`rut [i alt frate,beat. Avea o lam` \n gur` [i una \n m#n`.Amenin]a c` se sinucide [i chiar \[i cres-ta g#tul. S-a a[ezat \n fa]a ma[inii. Subroat`, s-a aruncat [i mama lor. Urlete,circ, s#nge. De-abia i-au potolit, au scosfemeia de sub ma[in`, l-au imobilizat pebe]iv, i-au luat, cu greu, cele dou` lame.Pe scurt, \n trei minute, lupt`torii aurezolvat criza f`r` incidente.

Pe drum a ap`rut [i al treilea frate.Pe traseu, unul dintre ei era pe punctulde a se asfixia cu bolul alimentar, \ns`, laPost a[tepta o ambulan]`, anun]at` dintimp. Asistenta medical`, experimen-tat`, i-a scos pe to]i \n afara pericolului.

Alt`dat`, la Vulture[ti, au fostchema]i pentru a-l ajuta pe un bolnavpsihic. Omul devenise violent [i \nv#rteaun topor prin cas`.

Negocieri f`r` rezultat. Bolnavul nuasculta de nimeni. Lupt`torii s-au ajutatcu uluba de la c`ru]` pentru a-l imobi-liza, prin spa]iul ferestrei, [i a-l scoatedin locuin]` f`r` incidente.

De la \nceputul anului \n curs,lupt`torii D.P.I.R. Olt au fost solicita]i lapeste 60 de misiuni. De diferite difi-cult`]i. De fiecare dat`, c#nd se \ntorcdin ac]iune, stau de vorb` \ndelung.Parc` nu le vine s` se mai despart`.

„Un grup se consolideaz` foartegreu. Trebuie s` petreci mult timp\mpreun`. Fiecare [tie despre fiecare cepoten]ial are. No]iunea de interven]ie afost dezvoltat`, la Olt, prin ac]iune, princolabor`ri, prin cunoa[tere. Cel maimult conteaz` misiunea”, ne spuneaulupt`torii.

Niciodat` nu s-au putut \nt#lni cuto]ii la o agap`. De s`rb`tori, \ns`, ceiliberi \i viziteaz` pe cei care sunt de ser-viciu. Oricum, la to]i le vine r#ndul.Riscul este asumat con[tient de fiecare\n parte [i de grup \n special. De aceea,cel mai mult pentru ei conteaz` s` se\ntoarc` s`n`to[i din misiune. Pentru ei„acas`” pare a avea un sens mai larg.Include [i familia de la locul de munc`.

�� Ina B~LAN

Familia de la locul de munc`

31

32

Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Mure[, al`turi de to]i cola -boratorii s`i, transmite un mesaj alsperan]ei [i de solidaritate cu familiilecare î[i a[teapt` copiii s` se întoarc`acas`, al`turi de simbolul: noi nu v-amuitat!

{i, am putea ad`uga, poli]i[tiideruleaz` continuu ac]iuni pentrudescoperirea cât mai rapid` a mino-

rilor disp`ru]i. În acest sens,Inspectoratul de Poli]ie al Jude]uluiMure[ colaboreaz` permanent cu:media local`; Inspectoratul Jude]ean

de Jandarmi Mure[; Gruparea Mobil`de Jandarmi Târgu-Mure[; Ins -pectoratul pentru Si tua]ii de Urgen]`Mure[; Serviciul Mobil de Urgen]`,Reanimare [i Descarcerare; Direc]iaGeneral` de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului Mure[; Poli]iaComunitar` T#rgu-Mu re[; Orga -niza]ia „Salva]i Copiii” – filiala Mure[;Asocia]ia Na]ional` Chinologic` – fi -

liala Mure[; Asocia]iaPescarilor [i Vân`torilorSportivi – filiala Mure[;Asocia]ia Na]ional` aDetectivilor din România – fi -liala Mure[; Asocia]iaPoli]i[tilor în Rezerv` – filialaMure[.

A reg`si drumul spre cas`

În jude]ul Mure[, în anul 2006au disp`rut 65 de minori: to]i

cei care au fost declara]i disp`ru]i încursul acestei perioade au fost g`si]i, înmajoritatea cazurilor, de c`tre poli]i[tiidin cadrul Serviciului de Investiga]iiCriminale - Compartimentul Urm`riri.

În unele situa]ii, identificarea s-a f`cut[i de c`tre alte structuri ale Poli]ieiRomâne.

În acest an, s-a reclamat dispari]ia a26 de minori, pân` \n prezent poli]i[tiig`sind 25 dintre ace[tia. Într-unul din-tre cazuri, sunt continuate activit`]ilespecifice.

Este c`utat:

Bango Janos, n`scut la 09.01.1991,în Tîrn`veni, aflat în grija Cen trului dePla sament nr. 8Reghin. La datade 11.03.2007, aplecat f`r` în -voire, împreun`cu un alt minor,care s-a întors încentru. BangoJanos a mai fostplecat f`r` în -voire de maimulte ori, fiindg`sit în Bucu -re[ti, Ploie[ti, un -de cer[ea.

Semnalmente: în`l]ime 1,50 m,greutate 50 kg, p`r [aten, ochi c`prui,fa]a oval`, constitu]ie atletic`.

Cauze ale dispari]iilor

Principalele cauze ale dispari]iilor:p`r`sirea voluntar` a domiciliului saufuga din centrele de plasament;neîn]elegerile din familie cauzate derela]iile defectuoase între membriiacesteia, rezultatele [colare ne -satisf`c`toare, absenteismul [colar saurefuzul de a respecta anumite re guli sta-bilite în familie; lipsa de supraveghereîn medii familiale de cele mai multe oriviciate; predispozi]ia unor minori c`trecomportamente [i ac]iuni cu grad ridi-cat de risc social; presiuni psihologiceexercitate asupra minorilor pentru aabandona o anumit` rela]ie;

La grani]a dintre dispari]ie [i În anul 1983, 25 mai a fost declarat` oficial „Ziua Interna]ional`

a Copiilor Disp`ru]i”, cu scopul de a eviden]ia problematica mino-rilor declara]i disp`ru]i în întreagalume [i pentru a implementa un sistemde colaborare între institu]iile respon -sabile de educa]ie, politic` social`,justi]ie, poli]ie, organiza]ii neguverna-mentale, asocia]ii etc.

Simbolul acestei zile estereprezentat de o floare: floarea de nu-m`-uita.

Dispari]iile de copii sunt eveni-mente tragice, care au un con]inutemo]ional deosebit. În unele cazuri,

grani]a dintre supravie]uire [i dispari]ie depinde de rapiditateacu care se ac]ioneaz` pentru g`sirea celor care, din diferitemotive, nu mai g`sesc drumul spre cas`.

Copii preveni]i - dincolo de orice pericol

33

Foarte important: pân` la acestmoment, la nivelul jude]ului Mure[, nus-au înregistrat dispari]ii de minori înîmprejur`ri suspecte.

Cu toate acestea, cazurile cu minoridisp`ru]i sunt tratate ca dispari]ii sus-pecte pân` la g`sirea persoanelorrespective.

Minori disp`ru]i,afla]i în eviden]a

activ` a I.P.J. Mure[

Mihaly Maria,n`scut` la data de23.01.1983, în TârguMure[, domiciliat` încomuna Glodeni. Încursul lunii septem-brie 1996 a plecat dincomuna Sântana deMure[ în municipiulTârgu-Mure[, undeobi[nuia s` cer[easc`,[i nu s-a mai întors ladomiciliu.

Mihaly Maria a disp`rut de la domi-ciliu de mai multe ori, fiind g`sit` înBucure[ti, cer[ind. Semnalmente: 1,50m în`l]ime, tenul creol, p`rul negru,fa]a oval`, ochi negri, constitu]ieastenic`.

Puczi-CozakM`d`lina, n`scut` ladata de 24.04.2000 înReghin, jude]ulMure[, domiciliat`în Târgu-Mure[,care a disp`rut ladata de 09.06.2004din municipiul T#rguMure[, cartierulRovinari, de pe malulrâului Mure[, unde

se juca cu al]i copii. Semnalmente: 1 m, 15 kg, corpolen]`

astenic`, p`r brunet lung prins încoad`, ochi c`prui, gura mic`, buze

sub]iri, ten creol,vorbe[te incoerent.

Miklos Janko, fiul luiLajos [i Ida, n`scut ladata de 07.11.1994 înTârgu-Mure[, domiciliatîn comuna Cr`ciune[ti,sat Corne[ti, jude]ulMure[, care a disp`rut ladata de 02.08.1998 de labunicii s`i din localitateaMiercurea-Niraj, satSântandrei.

Semnalmente: 0,80 -0,85 m, 18 kg, corpolen]`atletic`, fa]` rotund`, p`rcastaniu tuns scurt, ochic`prui cu început decataract`, nas turtit, buzesub]iri, vorbe[te greulimba romani.

Miga Alexandru, fiullui Alexandru [i Laura,n`scut la data de20.07.1979 în Târn`veni,jude]ul Mure[. La data de13.07.1995 a

disp`rut de la domiciliu.Este handicapat gr. II [iprezint` sem ne evidentede oligofrenie.

Sem nal mente: 1,65 m,40 - 50 kg, corpolen]`astenic`, ten alb, p`r [atenpiept`nat peste cap, fa]`dreptunghiular`, fruntelat`, ochi c`prui, nasdrept, gura mare, buzesub]iri, iar în zona cla -viculei drepte are dou`aluni]e.

Noi nu v-am uitat!

Aceste cazuri sunt în aten]iaServiciului de Investiga]ii Criminale –Compartimentul Urm`riri [i sunt con-tinuate toate demersurile posibile pen-

tru g`sirea acestorcopii.Cu acest prilej,poli]i[tii mure[eniadreseaz` din nou unapel tuturor ce -t`]enilor: în cazul încare sunt persoanecare pot oferi infor-ma]ii despre ceidisp`ru]i, rug`m s` necontacta]i la num`rulde telefon: 112 – apel

de urgen]` gratuit. „S` fi]i al`turi de noi,pentru a ajuta persoanele disp`rute s`reg`seasc` drumul spre cas`!”.

Date le despre aceste per -soane se g`sesc pe s i te -u l :politia ro mana.ro/minori disp`ru]i.

25 mai – ZiuaInterna]ional` aCopiilor Disp`ru]i

Cu ocazia acesteizile, Inspectoratul dePoli]ie al Jude]uluiMure[, în colaborarecu Organiza]ia „Sa l -va]i Copiii”- filialaMure[, a organizat încentrul municipiuluiT#rgu-Mure[ (în zonaceasului cu flori) oac]iune de distribuirea unor pliante [ibro[uri cet`]enilor, înscopul populariz`rii

semnifica]iei acestei zile.De asemenea, au fost afi[ate

fotografiile [i semnalmentele per-soanelor disp`rute, aflate în eviden]aI.P.J. Mure[.

� Roxana GHEORGHIU-PAP

supravie]uire, interven]ii rapide

34

Despre rela]ia de bun^colaborare dintre institu]iaPrefectului [i Inspectoratulde Poli]ie al jude]ului Satu-

Mare, am avut ocazia s^ dis-cut cu prefectul jude]ului,dl. Radu Bud [i subprefec-tul acelea[i institu]ii,dl.Nicolae Lazin, chiar lasediul Poli]iei. Tocmai sepurtau “negocieri” privindPlanul unic de ordine [i si -guran]^ public^. „Al^turi deceilal]i parteneri, Ins -pectoratul Jude]ean deJandarmi, InspectoratulJude]ean pentru Situa]ii deUrgen]^, InspectoratulJude]ean al Poli]iei deFrontier^ [i Poli]ia Co -munitar^, Poli]ia s^t m^ -rean^ ocup^ o pozi]ie cen-tral^, fiind principala cola -boratoare \n domeniulaplic^rii [i respect^rii legii.Rela]ia se bazeaz^ perespectul reciproc [i,bine\n]eles, pe nea mes tecul\n treburile interne. |mpre-un^ cu inspectorul [ef, dlIoan Liviu T^ut, facem obun^ echip^”, ne-a m^rtu -risit dl. Radu Bud.

Rela]ia dep^[e[te, cumult, zona serviciilordeconcentrate av#nd mult

mai multe dimensiuni, maiales c^ jude]ul are specifici-tatea lui, fiind situat \npartea de vest a ]^rii cupeste 180 kilometri degrani]^ intern^ dar [iextern^ a Uniunii Euro -pene.

Cele mai multe pro -bleme privind respectarealegii le creeaz^ contrabanda[i elementele criminalit^]iitransfrontaliere care emi-greaz^ dinspre Ucrainaspre Rom#nia [i spre cele-lalte state euro pene.|mpotriva unui astfel depericol nu se poate ac]ionadec#t \n echip^. De la aceast^idee s-a plecat [i la \n tocmireaplanului comun de ac]iune. |njude] componenta etnic^ esteeterogen^ dar, cu toate aces-tea, nu sunt probleme deacest gen. Oamenii serespect^ [i convie]uiesc firesc\n acest spa]iu complex [imulticultural.

O dat^ cu integrareaRom#niei \n familia euro-pean^ s-a dezvoltat, f^r^precedent, traficul rutier [icel de persoane, \ncondi]iile \n care infrastruc-tura \nc^ mai sufer^.Aceast^ siua]ie fiind [i eauna dintre cauzele produ -cerii de evenimente rutierenedorite.

Crezul de c^p^t#i alinspectorului [ef este c^„managementul unei orga-niza]ii care ofer^ cet^]enilor[i comunit^]ii servicii pu -blice trebuie fundamentatpe principiile managemen-tului unei afaceri unde per-forman]a, ca unitate de eva -luare, se exprim^ prin efi-cien]^ [i calitate…”

Pornind de aici, de latemelie, s-au conturat [is-au consolidat politici [iproiecte de natur^ de a pro-mova noul [i de a generalizaexperien]ele notabile ale

institu]iei. {i cum resurseleumane reprezint^ filonulfiec^rui pas \nainte, acestpalier a beneficiat de untratament deosebit. |nprima parte a acestui an, aufost \ncadra]i \n Poli]ias^tm^rean^ 12 poli]i[ti,cinci ofi]eri [i [apte agen]i.Dar cum exist^ [i aici„ie[iri”, patru agen]i [i unpersonal contractual aup^r^sit sistemul. La ora

actual^, procentul de ocu-pare a func]iilor din statulde organizare este de 87,29la sut^. Managementuluiresurselor umane i se maiadaug^ cel al resurselorfinanciar - logistice, IT, ca -pitalului social. Cooperareainterna]ional^ [i ceainterinstitu]ional^ au c#[ -tigat permanent teren, \nbeneficiul legii, al cet^]ea -nului [i al comunit^]ii.

Rezultatele ob]inute depoli]i[tii s^tm^reni \n pre-venirea [i combaterea cri -minalit^]ii (marea criminali-tate, criminalit^]ii organi-zate, a infrac]iunilor gravecomise cu violen]^, crimi-nalitatea economico-finan-ciar^, criminalitatea contrapatrimoniului, criminali-tatea stradal^, criminali-tatea juvenil^) dovedesc efi-cien]a managementuluiinvestigativ, al celui crimi-

nalistic [i, nu \n ultimulr#nd, eficien]a unei respon-sabile activit^]i de pre-venire.

Dl. comisar-[ef IoanLiviu T^ut a ]inut s^ ne pre -zinte, mai ales, priorit^]ilede ac]iune: cre[terea gradu-lui de siguran]^ al cet^]ea -nului, \mbun^t^]irea acti -vit^]ii de combatere a crimi-nalit^]ii economico-financia-re, intensificarea colabor^rii

cu Poli]ia de Frontier^ pelinia combaterii contraban-dei, reducerea criminalit^]iiju diciare cu trimiteredirect^ la cea comis^ cuviolen]^, reducerea infrac -]ionalit^]ii stradale, mo -dernizarea do meniului re -surselor umane, cu accentpe preg^tire [i per -fec]ionarea ei, intensifi-carea prevenirii [i comba -terii corup]iei interne,\nfiin]area \n municipiulSatu-Mare a Sec]iei 1,cre[terea combativit^]ii \ntraficul rutier [i aplicareacorect^ a noului Cod Rutier,o nou^ calitate a finalit^]iijudiciare, intensificareacolabor^rii cu Poli]iile dinOlanda, Ungaria [i Ucrainapentru prevenirea [i com-baterea criminalit^]ii trans-frontaliere…

� Viorel TURCU{

Priorit`]i ale poli]i[tilor s`tm`reni

35

|n cadrul acestei rubrici, v prezent m rezul-tatele unei discu]ii avute cu directorul Direc]ieiPoli]ie Transporturi, dl. comisar-[ef Sorin G\fei,despre programul managerial al acestuia,despre obiectivele [i proiectele propuse de c trePoli]ia Transporturi \n cursul anului 2007.

Proiectul a fost conceput av#nd \n vedereevolu]ia [i tendin]ele existente \n domeniultransporturilor feroviare, aeriene [i navale, pen-tru dezvoltarea capacit`]ii de ac]iune a efec-

tivelor proprii [i eficientizarea activit`]ilordesf`[urate pentru realizarea unor serviciipoli]iene[ti la standardele Uniunii Europene.Dintre aceste priorit`]i amintim: asigurarearesurselor umane [i materiale necesare cre`riiunei structuri poli]iene[ti moderne [i eficiente,perfec]ionarea sistemului de selec]ie [ipreg`tire a poli]i[tilor, \n acela[i timp cucre[terea nivelului de preg`tire profesional ,respectarea standardelor de etic [i deontolo-gie profesional .

Resursele umane reprezint una din laturileabord rii manageriale. |mbun t ]irea climatuluide siguran] [i securitate pe c ile [i mijloacele detransport feroviar, aerian [i naval, prevenirea [icombaterea criminalit ]ii specifice [i compatibi-lizarea Poli]iei transporturi cu structurile similaredin statele membre ale UE, pentru a juca un rolproactiv \n cadrul organismelor interna]ionalespecifice sistemului transporturilor sunt obiec-tive cel pu]in la fel de importante.

Ca orice proiect realizat temeinic, uneorichiar [i \n mar[ for]at, evaluarea periodic aobiectivelor stabilite este obligatorie, astfel deprograme manageriale fiind \ntocmite [i dec`tre cele opt sec]ii regionale.

Rezultatele primului trimestru au confir-mat eforturile poli]i[tilor din transporturi, [ianume o sc`dere de aproape 7 la sut la fur-turile de la c l tori fa] de procentul propus dedoi la sut , o sc`dere de 67 la sut , la furturiledin vagoane, fa] de obiectivul de trei procente[i o cre[tere, cu 41 la sut , a infrac]iunilor eco-nomico-financiare constatate, fa] de cinci lasut propu[i. T#lh`riile constatate au sc`zut cupeste 50 la sut , fa] de propunerea de 2 la sut ,dep`[iri \nregistr#ndu-se [i la procentele deidentificare a au torilor necunos cu]i sau la nu -m`rul de trenuri patrulate.

Pentru reducerea infrac ]iu ni lor, a fostini]iat [i lansat „Programul Partenerial pentruprevenirea [i combaterea infrac]iunilor careafecteaz patrimoniul companiilor feroviare [i

persoanelor care beneficiaz de serviciile aces-tora”, perioada de derulare fiind cuprins \ntre1 februarie [i 30 iunie 2007. }intele acestuiasunt: prevenirea [i reducerea cu 2 la sut ainfrac]iunilor care afecteaz patrimoniul com-paniilor feroviare, reducerea, cu acela[i pro-cent, a infrac]iunilor comise \mpotriva per-soanelor fizice ce beneficiaz de serviciile com-paniilor de transport feroviar.

Directorul D.P.T. [i-a mai propus ca obiec-

tive: cunoa[terea,de c`tre institu]iileimplicate [i de c`trecet`]eni, a situa]ieiexistente, a cau -zelor [i condi]iilorcare determin` saufavo rizeaz` co mi -terea a cestor fapte,precum [i identifi-carea m`surilorpentru prevenirea[i combaterea lor, \mbu n`t`]irea cooper`rii\ntre institu]iile cu atribu]ii \n domeniultransporturilor feroviare, prin stabilirea, \nmod concret, a locului [i rolului fiec`reicomponente a comunit`]ii transporturilorferoviare [i \mbun`t`]irea climatului de si -guran]` [i securizare pe c`ile [i mijloacelede transport feroviar.

Cooperarea cu toate componenteleComunit`]ii Transporturilor a fost, deasemenea, \mbun`t`]it`, criminalitatea denatur` judiciar`, \n primul trimestru alanului 2007, fiind \n sc`dere cu pestecinci la sut` fa]` de primul trimestrul din2006.

Nou concept de

securizare portuar`

O zon de importan] foarte mare este [icea portuar . Pentru contracararea riscuriloridentificate ca urmare a evalu`rilor efectuate dec`tre Interpol, EURO POL, O.C.T.A. [i I.G.P.R.- U.C.A.I., \n Portul Constan]a, a fost elaboratun nou concept de securizare portuar , careurmeaz a fi implementat la nivel na]ional, petrei nivele: secu rizarea [enalului navigabil,securizarea facili t`]ilor portuare [i se curizareaarealelor portuare.

Patrule mixtero m#no-bulgare,

rom#no-ungare

Dup modelul celor maibune practici europene, aufost ini]iate proiecte de coo -perare interna]ional` cuBulgaria [i cu Ungaria [i vorfi constituite patrule navale,respectiv feroviare, mixte.

La M.I.R.A. se afl , pen-tru analiz`, dou` proiecterealizate cu sprijinulD.A.E.P.C.I., pentru ob]i -nerea unor fonduri cu

finan]are extern`, pentrutransporturile feroviare [i pentru cele fluviale[i maritime. Cele dou` proiecte urm`resccre[terea capacit`]ii opera]ionale \n comba -terea criminalit`]ii din domeniul transpor-turilor feroviare la frontiera extern`, cre[tereacapacit`]ii opera]ionale [i eficientizarea acti -vit`]ii poli]iei transporturi navale la MareaNeagr` [i pe fluviul Dun`rea.

Iat`, a[adar, un an extrem de \nc`rcat pen-tru colectivul Direc]iei Poli]ie Transporturi,ale c`ror rezultate profesionale suntem con-vin[i c` vor continua s` fie de excep]ie.

�Pagin realizat de:Marius TOMA

Securizarea transporturilor - concept nou pentru 2007

C`tre Redac]ia Revistei„Poli]ia Rom#n`”

La data de 18.05.2007, lucr`toriiPostului de Poli]ie T.F. Videle auidentificat autorii furtului a dou`telefoane mobile, apar]in#nd luiMerindei Tatiana, care circula cutrenul rapid 461 pe rela]ia Ro[ioriiNord-Videle.

Pe aceast` cale, doamna

Merindei Tatiana, din localitateaT#rgu Jiu, jude]ul Gorj, dore[te s`adreseze mul]umiri lucr`torilorPostului de Poli]ie T.F. Videle,respectiv agent [ef TutunaruGeorge, [eful postului [i agent [efadjunct Le]u Gheorghe ajutor [efpost, care datorit` profesionalismu-lui de care au dat dovad` au reu[itprinderea autorului furtului [i recu-perarea celor dou` telefoane mobilesustrase.

Multe evenimente r`s -colitoare par s` aib`r`d`cini în trecutul mai multsau mai pu]in \ndep`rtat. Deaceea, v` invit la un scurt„recurs la memorie.” |n ziuade 31 martie 1993, BrandonLee avea 28 de ani [i juca înfilmul „The Crow" („Cor -bul”). Un glon]de calibrul 44,care ar fi tre-buit s` fie orb,l - a ucis. Cu 28de ani maidevreme, tat`ls`u, Bruce Lee,a murit dincauza unei he -mo ragii cere-brale. Asul ar -telor mar]ialese preg`tea,pe atunci, s`rea l izeze unf i lm, „Joculmor] i i" , încare urma s` fie ucis de unglon] orb pe caredu[manii s`i l -au schimbat

cu unul adev`rat. Dar, s`revenim la Brandon Lee,pentru a evoca o ultim`coinciden]`.

Premoni]ia

din „Corbul”

Scenariul filmului „TheCrow" anticipa c` Brandon va fiucis împreun` cu so]ia sa, cupu]in timp înaintea c`s`toriei.

|n via]a ade -v`rat`, el urmas` se însoare cuLiza Hutton,(logodnic`), pedata de 17aprilie 1993.Din p` cate, afost ucis cu 18zile \na inte.“|nacest caz, nu mai estevorba de o simpl` coinci-den]` - explic` domnulMoisset - ci de sin-cronicitate, un termenpe care îl dator`m mare-lui psiholog, Carl GustavJung, unul dintre

p`rin]ii psihanalizei.”

Revela]iilemaestrului

Jung a descoperit c` problemele psi-hice ale pacien]ilor [i realitateaexterioar` erau, de multe ori,strâns legate. Tocmai când opacient` îi povestea întâmpl`riledintr-un vis, care se petreceauîntr-un vechi templu din Egipt,Jung auzi un zgomot dinspre fe -reastr`. Uitându-se mai în -deaproape, a descoperit unscarabeu - animal consideratsacru în mitologia egiptean`.Cum a ajuns acolo? Nimeni nu[tia. Contrar obiceiurilorinsectelor de a c`uta lumin`,scarabeul încerca s` p`trund`într - un col] mai întunecat -unde se g`seau Jung [i pacientasa. Dup` judecata lui Moisset,„coinciden]ele sunt evenimente plinede sensuri pentru persoana c`reia i seîntâmpl`.” Evenimentul exterior esteconex fie cu un alt eveniment care s-aîntâmplat mai demult (vezi istoria cu

logodnicul), fie de un lucru pe care îlsim]i sau îl visezi (vezi ultimul exem-plu).

O sfidare a legiicauz` - efect

„Aceste fenomene sunt mai pu]inexplicabile pe cale ra]ional`, deoarece,uluitoarele coinciden]e par a nu sesupune legii fundamentale cauz` - efect;leg`tura lor rezid` într-o asem`nare,\ntr-un sens comun. Cert este faptul c`acestea tind s` ne arate c` locul „minus-culei” noastre fiin]e în Univers nu este

deloc neglijabil [i c` <<exist` o alt`dimensiune în spatele vie]ii noastrebanale [i pline de stereotipii.>>”

� Traian TANDIN

36

O provocare pentru iste]imea criminologilor:

Bruce Lee [i moartea fiului s`u, Brandon

Sondajul de opinie - barometru socialSondajul de opinie - barometru social

Ora[ul Sinaia - intrat în con[tiin]apublic` drept perla sta]iunilor pra-hovene - ofer` vizitatorilor, acum maimult decât oricând, un plus de fasci-na]ie prin tradi]ionalele atrac]ii...regale, ce se împletesc, într-o armoniesurprinz`toare, cu modernitatea tim-pului european. Un timp legitimat atâtde momentul istoric al ader`rii la U.E.,cât [i de exigen]ele impuse struc-turilor statului de marea familie euro-pean`, care înscrie în normele bunelorpractici, ca demers firesc în ges-tionarea realit`]ii, reconsiderareaagendei de lucru a managerilor [i,deopotriv`, a executan]ilor în func]iede priorit`]ile cet`]eanului.

Din aceast` perspectiv`, în urmaanalizei procesului de reformare insti-

tu]ional`, se poate constata c` loculPoli]iei în topul încrederii popula]ieinu a constituit un câ[tig aprioric, ci,dimpotriv`, s-a ob]inut, ca [i în cazulPoli]iei Sinaia, cu truda, implicarea [iprofesionalismul tuturor celor ce auîn]eles s` pun` mai presus de oriceinteresele semenilor, calitatea servi-ciului poli]ienesc reflectându-sedirect la nivelul prestigiului personal[i de breasl`.

Sondajele de opinie - barometrulsocial al încrederii comunit`]ii- arat`c` efectivele sta]iunii, întinerite bio-

logic dar [i ca mentalitate, ac]ioneaz`pe principiul eficien]ei în asigurareaunui climat de siguran]` atât pentrulocalnici, cât [i pentru turi[tii români[i str`ini care tranziteaz` sau î[i petrecvacan]a în sta]iune.

Încredere, corectitudine,

implicare

Sondajul de opinie, comandat deInspectoratul de Poli]ie al Jude]uluiPrahova demonstreaz`, f`r` echivoc,c` Poli]ia Sinaia nu beneficiaz` doarde credit în alb în topul încrederii ci aob]inut procentaje de excep]ie dinpartea comunit`]ii asigurând un servi-

ciu poli]ienesc european. De pild`, lacapitolul referitor la corectitudinea

poli]istului în rela]ia cu cet`]eanul,78% dintre responden]i dau not`maxim` oamenilor legii, ceea ce con-fer` un sentiment de siguran]` pentru88% dintre cet`]enii ora[ului. Prinurmare 92% dintre cet`]eni suntmul]umi]i de felul în care efectivelePoli]iei Sinaia se implic` în comba -terea [i controlarea fenomenului cri -minalit`]ii, institu]ia, în ansamblul s`u,beneficiind de un procent deîncredere de 86%.

Despre rezultatele sondajului,domnul comisar-[ef Marin Tudoric`,[eful unit`]ii, ne-a spus: ”Imagineainstitu]iei noastre a fost construit` cufaptele de zi cu zi, cu implicare, efort[i profesionalism din partea întreguluicolectiv. Le mul]umesc poli]i[tilor [i,în egal` m`sur`, cet`]enilor ora[ului.”

37

Veri la f`r`delegi, acum fra]i de suferin]`

Autori a nu mai pu]in de 16 spargeri din locuin]e, soci-et`]i comerciale [i autoturisme, doi prahoveni au c`zut înplasa poli]i[tilor din municipiul Ploie[ti.

L.Nicolae, de 35 ani, din comuna prahovean` P`cure]i,f`r` ocupa]ie, dar cu “[taif” de recidivist, a intrat în colima-torul oamenilor legii, care au descoperit, în urmacercet`rilor, c` personajul în cauz` avea o mare dexteri-tate în for]area ferestrelor de orice fel [i p`trunderea, prinefrac]ie, oriunde se g`sea ceva de furat. Spaima propri-etarilor de locuin]e, societ`]i comerciale sau autoturisme,individul nu f`cea nazuri la prad`, ci subtiliza tot ce-i c`deaîn… mân`, de la cabluri [i generatoare electrice, pân` la

obiecte de uz casnic [i produse alimentare.Pentru “eficien]`” la…operare, Nicolae [i-a ales, pe

sprâncean`, un partener de acela[i calibru, adic` tot f`r`ocupa]ie [i, pe deasupra, recidivist ca [i el, pe v`rul s`u,L.Sergiu, de 19 ani, de loc din Valea C`lug`reasc`. Acestadin urm`, îns`, nu s-a bucurat de o perioad` infrac]ional`fast`, fiind prins, în flagrant delict, în timp ce încerca, pecont propriu, s` sustrag` ceva bunuri dintr-un autoturism.

Drumul celor doi s-a blocat, deocamdat`, laJudec`toria V`lenii de Munte, pentru L.Nicolae fiind dis-pus` arestarea pe o perioad` de 29 de zile, tratament carea beneficiat [i v`rul Sergiu, cândva fostul s`u partener într-ale f`r`delegii, devenit, acum, îns`, dup` lege, frate desuferin]` [i de isp`[ire a pedepsei.

�� Pagin` realizat` de Lena MITROI

Poli]i[tii din Sinaia, mereu aproape de cet`]eni

Zi de decembrie mohorât`...St`team la biroul meu cu lumin`opac`, citind printre rânduri eterneleplângeri ale celor nemul]umi]i,gândindu-m` la s`rb`torile de iarn`care b`teau în prag. Dar parc` nimicnu mai era ca în anii copil`riei, chiarnici mirosul cozonacului perpelit încuptor, pe care de peste cincizeci deani îl face aceea[i mam`... Telefonulde pe birou sun` scurt, iar la cap`tulfirului se afla un coleg de breasl`mult mai tân`r... Sim]indu-l cu lacri-mi în ochi, începu s`-mi depenepovestea unei mari iubiri, a unei fetefrumoase, sora lui, care, în împre-jur`ri dubioase disp`ruse de la domi-ciliu cu fostul so]. |mi cerea ajutorul,sperând c` va putea r`spunde vreo-dat` la disperarea nepo]ic`i de treiani[ori, care-l întreba mereu „Cândvine mami ?"

Am retr`it atunci în minte vi -ziunea sumbr` a cazului despre caredeja mi se raportase... |ntr-un mal deDun`re, la v`rsarea spre câmpia degrâu ce m`rgine[te frumoasaa[ezare oltean`, î[i tr`iser` dramaunei iubiri neîmplinite dou` fiin]ecare probabil trecuser` în lumeacelor drep]i. Pe ultima uli]` a satului,în partea dinspre ap`, la o cas` mare,doi pesc`ru[i albi î[i f`cuser` cuibuldragostei lor... La fel ca ei, Ioana, fatapreotului din sat, care dup` patru anide dragoste etern` furat` unui tân`ringiner, din motive numai de ea[tiute, îl p`r`si [i, în numai o

s`pt`mân`, se c`s`torise f`r` voiap`rin]ilor cu Ion, un tân`r vânjos, darf`r` carte, din sat, pe care soarta îlmânase pe drumurile str`in`t`]iipentru a face un ban. La aflarea ve[tiic`s`toriei lor, satul r`m`sese mut,f`r` a putea da vreo explica]ie... Dinmult` dragoste [i gelozie, Ion î[i lu`frumoasa so]ie cu el s`-i fie aproapepe meleagurile str`ine. |[i construi -ser` singuri o cas`, una alb` [i mare,în care Ion spera c` va fi numaicuibul lor. Amândoi ocrotiser`pesc`ru[ii albi, care uneori seamestecau la mâncare printrep`s`rile din ograd`.

Cu un an înainte, Ion o l`sase peIoana singur` cu nostalgiile toamnei[i plecase din nou spre ]inuturinecunoscute. Zile întregi, femeia,al`turi de feti]a pe care o n`scuse,alergau prin curtea casei albepesc`ru[ii care chicoteau amul]umire... Ea se pierdea uneoriprivind pesc`ru[ul f`când curte, caun adev`rat cavaler, perechii sale.Toamna veni cu ploi m`runte [i reci,iar pesc`ru[ii se cuib`riser` în lucer-na uscat` din podul f#narului... Ararmai zburau c`tre b`l]ile Dun`rii pen-tru pe[te, mul]umindu-se cu boabelegâ[telor r`zle]e aruncate prinograd`. |n nop]ile lungi [i reci desfâr[it de toamn`, femeia singuratic`începu, al`turi de cel care-i fusesedrag odinioar`, s` guste din pl`cerilevie]ii. Urechile p`mântului fur` largi,iar Ion ap`ru pe nea[teptate într-o

noapte [i îi surprinse pe cei doi...|mpietrit de durere, alerg` sprecâmpie, prin z`voaie, pân` la apa ceamare a fluviului, vrând s`-[i pun`cap`t zilelor... Se privi în oglinda apeiînainte de a se arunca [i, în t`cereanop]ii, pe cer v`zu luna înconjurat`de stele... Retr`i instantaneu nunta [iclipele frumoase al`turi de Ioana,al`turi de copilul lor, al`turi depesc`ru[ii albi, care se prip`[iser` lacasa lor... Deodat`, ura din el îi treziorgoliul... Ioana nu putea s` r`mân`a altuia, ci va fi numai a lui [i dincolo,pe alte t`râmuri... Alerg` f`r` s` maisimt` oboseal`, în t`cerea nop]ii, pec`r`ri numai de el [tiute spre cas`.G`si poarta descuiat`, l`sat` în grab`de Ioana, care se refugiase,cunoscându-i asprimea gândurilor, laconacul bisericii unde locuia preotul,tat`l ei... Doar pesc`ru[ii, de[i eratrecut de miezul nop]ii, avur` o pres-im]ire [i zburar` ]ipând în jurul casei,dup` care se pierdur` în zbor c`treDun`re... Urm` divor]ul [i ultimaînf`]i[are pentru partaj... |n sala dejudecat` a micu]ului ora[, Ion îispuse Ioanei c` a iubit-o prea mult [inu o va l`sa în via]` pentru nimeni...|ntr-o zi de luni din decembrie, Ionmerse la conacul bisericii s`-[irevad` feti]a [i î[i chem` fostapereche s` mearg` acas` s`-[i ialucrurile, în amurg de sear`... Pu]indup` aceea, o ma[in` cu num`r deAustria ie[ea pentru ultima oar` dincurtea casei pesc`ru[ilor albi, cu Ion

38

Pesc`ru[ii albi muriser`...

la volan... Privi atent când travers`[oseaua ce ducea c`tre portulora[ului din apropiere [i merse pedrumul de câmp pân` nu mai v`zusatul...

Zi de decembrie de Cr`ciun...Trecuser` trei s`pt`mâni de c`ut`ri,cu zile [i nop]i nedormite de comis-arul B`duic` [i comisarul Bele] [ide cadrele din structurile judiciare...

Periaser`m p`durile de pe malulfluviului, cele adiacente a[ez`rilor depe Valea Dun`rii [i drumul de fier,angrenasem zeci de poli]i[ti pentruaflarea adev`rului, dar în zadar...Chiar din prima zi de c`ut`ri, unpoli]ist, C`t`lin, îmi spusese c` cel pecare-l c`ut`m nu mai este în via]`,pentru c` îi cunoa[te ferocitatea [ipornirile înc` de când era copil, iardespre Ioana credea c` a pl`tit cuvia]a tr`irile sale... Ne a[ezaser`m lamasa din buc`t`rie când, telefonulsun` insistent... Consoarta mea, careîn ultimii ani m` vede din ce în cemai rar acas`, spuse ca pentru sine:„Iar pleci?"

De partea cealalt` a baricadei, unprieten vân`tor îmi spunea de pe untelefon mobil c` undeva, la zece kilo-metri de satul Ioanei, într-o mic` vâl-cea, a dat peste o ma[in` ars`...Urgent sunai la subunitatea ora[ului,raportai [efului meu direct [i instan-taneu, al`turi de bunul meu prieten,comisarul Andrei, urcar`m înma[in`. Pe drum, în afar` de salu-turile cordiale, nu putur`m vorbi.

Durerea era prea mare, iarpresim]irile se adeverir`... |ntr-uncâmp, departe de fream`tul satuluiromânesc [i al vie]ii cotidiene, oma[in` arsese ca o tor]`, în lini[teanop]ii de decembrie, iar lâng` ea, cuochii deschi[i spre împ`r`]ia cerului,privea Ion, cu o mân` ridicat` în sus.|n ma[in`, o butelie explodase, iar înportbagaj se afla ars frumosul trup alIoanei... Privir`m aten]i în zare lamarea de cioburi din explozie... M`îndep`rtai t`cut spre o brazd` dep`mânt mai înalt` din ogorul arat...

Dup` brazd`, cu gâturile întinse, con-servate datorit` frigului, dou` petemari albe... Erau pesc`ru[ii mari [ialbi din curtea casei Ioanei, caremuriser` nevinova]i, privind sprecerul albastru, al`turi de protectoarealor... Lâng` mine, tân`rul ofi]er, frateleIoanei, m` întreb` retoric: „Oare ceam s`-i spun feti]ei când va fi maredespre p`rin]ii ei?" I-am r`spuns t`cutc` timpul va vindeca toate r`nile trecu-tului [i durerea pentru totdeauna...

� Valerian ILIESCU

39

Scrisoare de mul]umire

Domnule Inspector General,Sunt colonel \n rezerv` [i locuiesc \n Bucure[ti. Doresc, prin aceste

r#nduri, s` aduc cele mai calde mul]umiri dlui. agent-[ef adjunct VartolomeiSorin [i dlui. agent-[ef Ambrosa Vasile, [eful respectiv, adjunctul [efului depost din comuna {tefan cel Mare, jude]ul Neam], pentru priceperea,d`ruirea [i tenacitatea cu care au lucrat pentru prinderea unui grup deinfractori din satul Ghigoie[ti, din aceea[i comun`.

|n luna martie a acestui an au fost devalizate nu mai pu]in de 16 case,fiind furate bunuri de sute de miliarde lei vechi, cu distrugeri la fel de mari.{i locuin]a mea din acest sat, a fost ]inta t#lharilor, fiindu-mi sustrasenumeroase articole de uz casnic [i alte bunuri.

Pentru descoperirea f`pta[ilor, cei doi agen]i mai sus men]iona]i audesf`[urat o ampl` ac]iune de informare [i culegere de date, petrec#ndu-[iaproape tot timpul pe teren, \n condi]iile \n care nu au o ma[in` la dispozi]ie,ac]ion#nd ca adev`ra]i profesioni[ti pentru prinderea infractorilor [i recuper-area aproape \n \ntregime a bunurilor furate.

Consider c` modul de ac]iune [i profesionalismul de care au dat dovad`le confer` celor doi poli]i[ti calit`]i de excep]ie care merit` apreciate. Dorescca prin intermediul institu]iei dumneavoastr` s` le fie transmise mul]umiri[i, dac` este posibil, c` fie recompensa]i pentru meritele lor deosebite.

Col. (r) Boghian Neculai

Pentru mai mult`comunicare

Proiectul „Cu noi pentru tine!" afost lansat în 2006, de c`tre Direc]iaGeneral` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti - Serviciul Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, în partene-riat cu Partida Romilor Pro Europa [iare ca scop implementarea StrategieiGuvernului privind îmbun`t`]ireaSitua]iei Romilor.

Obiectivul general al proiectului îlreprezint` dezvoltarea [i consoli-darea rela]iilor de parteneriat dintrePoli]ie [i organiza]iile de romi, iarobiectivele specifice fac trimitere la:* formarea de abilit`]i deinterven]ie nonviolent` în conflictepentru prevenirea violen]elor ce potap`rea în comunit`]ile multiculturale;* \mbun`t`]irea comunic`rii Poli]ieicu organiza]iile de romi, în scopulprevenirii conflictelor; * organizareade ac]iuni comune în comunit`]i curisc de marginalizare, în scopul pre-venirii delincven]ei [i protec]ieiantivictimale; * cre[terea încrederiicet`]enilor în Poli]ie.

|n perioada11-15 decembrie2006, ofi]eri aiServiciului Analiz`[i Prevenire aC r i m i n a l i t ` ] i i ,împreun` cu re -prezentan]i ai Par -tidei Romilor ProEuropa [i ai au -torit`]ilor publicelocale, au partici-pat, în 15 [coli ge -nerale situate în

comunit`]i cu risc de marginalizare,la activit`]i educativ-preventive, încadrul c`rora au discutat,cu elevii [i cadrele didac-tice, despre problemelede acest gen. Beneficiariai acestei activit`]i au fost558 de elevi [i 34 profe-sori din toate sectoareleCapitalei.

Interven]iaîn conflict

Despre tema prezen-tat` în cadrul lucr`rilorcursului, domnul comi -sar-[ef Silviu Eru[encu,din cadrul Agen]ieiNa]ionale |mpotriva Tra -ficului de Persoane, ne-a spus:”Prezentarea subiectului referitor lainterven]ia în conflict consider c` astârnit interesul participan]ilor,oferind informa]ii necesare poli -]i[tilor în leg`tur` cu prevenirea [irezolvarea problemelor de acest gen,ce implic` persoane apar]inând

diverselor etnii.Cunoa[terea procesului de inter-

ven]ie neutr` în asemenea situa]iieste o component` esen]ial` a ma -nagementului conflictului, iar pentrua proiecta o implicare corect` estenecesar` cunoa[terea întregului pro-ces astfel încât s` fie ales cel mai bunmoment al interven]iei.

Totodat`, celor prezen]i la întâl-nire le-am expus [i diverselemodalit`]i de prevenire a conflictului,aceast` activitate fiind mai complex`[i presupunând demersuri pe diverseplanuri. Între acestea men]ionez:trainingul pentru dezvoltareaabilit`]ilor în domeniile negocierii,medierii, rezolv`rii problemelor [iconstruirii consensului; creareapoliticilor [i procedurilor în derularearela]iilor interumane, precum [irecurgerea la serviciile avocatuluipoporului, mediatorului social saumediatorului comunitar. Extinz#ndsubiectul, vreau s` men]ionez c` \nsfera preocup`rilor mele am inclus,\n contextul comunic`rii, [i abor-darea aspectelor ce ]in de traficarearromilor, fenomene ale c`ror efectese resimt [i \n ]ara noastr`.”

Domnul comisar-[ef SilviuEru[encu a mai relevat c` st`rile ten-sionate iscate la nivelul comunit`]ilor

genereaz` marginalizarea [i automar-ginalizarea minorit`]ilor cu implica]iiîn cre[terea vulnerabilit`]ii la vic-timizare, inclusiv în sfera traficului depersoane.

� Lena MITROI

40

CU NOI PENTRU TINE

În prima jum`tate a lunii iunie a.c., la Centrul Cultural al M.I.R.A., s-adesf`[urat Cursul de formare în domeniul legisla]iei privind Drepturile Omului,Interven]ie în Conflict [i Comunicare în Comunit`]i Multietnice, destinatpoli]i[tilor bucure[teni.

Ac]iunea, denumit` generic”Cu noi pentru tine”, a fost sus]inut` de Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, Partida Romilor Pro-Europa [iProject Ethnic Relations.

Temele abordate s-au referit la: legisla]ia privind respectarea drepturiloromului din România; forme [i metode de combatere a discrimin`rii; comuni-carea în situa]ii de criz`, manifestarea finalizându-se cu diverse prezent`ri depractici pozitive în domeniu.

41

A[a ne anun]` un articol sec depe Internet. Dac` evolu]ia în timp ainterfe]ei computer-om a cunoscut

o dezvoltare continu`, \ncepând cu infernala tas-tatur` [i, ceva mai târ ziu, c`l`torind în companiapl`cut` a mouse-lui, dar [i dezvolt`rile ulterioaredin lumea virtual`, cum ar fi recunoa[terea vocii,recunoa[terea scrisului sau a gesturilor a dat com-puterelor o nou` paradigm`. Acum mai nou aap`rut o nou` grani]` într-o alt` lume virtual`,interfa]a direct` dintre computer-creier exist`acum. BCI (Brain-Computer Interface) furnizeaz`

noi canale de comunica]iiîntre creierul uman [i com-puter. Activitatea mental`conduce la schimb`ri alesemnalului electrofiziologicca encefalograma/EEG orielectro-corti gra ma /EcoG.Sistemul BCI detecteaz`orice schimbare survenit`

[i \l transform` într-un semnal de control, astfelpoate fi utilizat ca dispozitiv de vorbire sau de con-trol al cursorului pe monitorul unui computer.Unul din ]intele principale este comunicarea cupacien]ii complet paraliza]i. Citirea semnalelorelectrofiziologice furnizate de creier se face cuajutorul unor electrozi amplasa]i pe capul subiec-tului. Semnalele sunt apoi amplificate [i interpre-tate de dispozitive dedicate. A fost deja elaborat`

[i o variant` deimplantare în organismuluman a unui mic dispozi-tiv de interpretare abiosemnalelor hipotala-musului, locul im plan tuluifiind înc` în dis cu]ie.

Astfel, de curând firmaGuger Technologies dinGer mania a creat un dis-pozitiv de control al unuicomputer utilizând sem-nalele electrofiziologiceemise de creierul uman.

Aceste dispozitive pot fi utilizate [i la com-punerea [i trimiterea mesajelor sau în controluljocurilor pe calculator etc., cu tehnologieg.MOBIlab sau g.USBamp. Astfel, omul va puteautiliza computerul folosind “for]a gândului", adic`prin interog`ri, comenzi, decizii etc. formulate înminte. Tastatura, binecunoscutul mouse vordeveni astfel inutile, la fel [i [colarizarea [i îndru-marea utilizatorilor de computere în forma cunos-cut`, iar ca o consecin]` accesul la noile tehnologiide vârf vor deveni simple [i naturale.

Cutia Pandorei a fost deja deschis`, posibileleaplica]ii sunt înc` în studiu, \ns` folosirea acesto-ra este previ zibil` [i neverosimil`.

�� Marian FIROIU

Prima interfa]q Creier - Computer a devenit comercialq Poli]ia [i informatica

Primim la redac]ie

Salut m apari]ia celor dou numere aleRevistei „PompieriiRom#ni”, \ntr-un nouformat, cu o grafic`atr g toare. Dar, celmai important pentrulectori: articole intere-sante, scriitur alert .

Din cuprins, c#teva exemple: „Meserialor e riscul”; „Thermo-Man \n Rom#nia”;„Interven]iile anului 2006”; „|n vizit la...I.S.U.J. Harghita”, „Undeva \n Europa”;„Alo, 112!”.

Comisie de dialog social cu Sindicatul poli]i[tilor

Miercuri, 13 iunie a.c, conducerea MinisteruluiInternelor [i Reformei Administrative a avut o \nt#lnirede lucru cu reprezentan]ii Sindicatului Na]ional alPoli]i[tilor [i Personalului Contractual din M.I.R.A. -S.N.P.P.C.

|n urma deciziei dlui. ministru Cristian David, lanivelul M.I.R.A. a fost \nfiin]at` o subcomisie de dialogsocial care are ca membri reprezentan]i ai principalelordirec]ii din Minister dar [i ai organiza]iilor sindicale.

Prima \nt#lnire a acestei subcomisii a avut ca obiectivdiscutarea propunerilor S.N.P.P.C. de \ncheiere aAcordului colectiv de serviciu [i a Contractului colectivde munc` pentru personalul contractual.

� M. TOMA

Timp de patru zile, au avut loc discu]ii aprinse întreprocurori, poli]i[ti [i exper]i români [i str`ini, din Spania,Bulgaria, Serbia, Italia, Anglia, Austria [i cu reprezentantulInterpol, în domeniul investigativ [i [tiin]ific. Scopul a fostacela de a contribui la definirea [i transferul celor mai bunepractici în materie de combatere a braconajului arheologic [ia traficului cu bunuri de patrimoniu, furate din l`ca[urile decult. Sub <<reflector>> s-au aflat, de asemenea, nu mai pu]inp`guboasele opera]iuni de falsificare a ”antichit`]ilor.”

Cea mai important` recuperaredin ultimii 200 de ani!

Receptate cu mare interes au fost comunic`rile sus]inutede c`tre speciali[tii Universit`]ii „1 Decembrie 1918” din AlbaIulia. Ei au prezentat cu dezinvoltur` metodele de lucrupe care le folosesc speciali[tii rom#ni atunci când abor-deaz` problematica protec]iei siturilor arheologice. Oalt` contribu]ie româneasc` de excep]ie la bunadesf`[urare a Conferin]ei Interna]ionale de la Alba Iuliaa avut-o domnul Ernst Oberlander Târnoveanu, expert înnumismatic`, [eful Sec]iei Tezaur a Muzeului Na]ionalde Istorie a României. Domnia sa a reliefat faptul c` recu-perarea tezaurelor sustrase prin s`p`turi neautorizatedin Mun]ii Or`[tiei este cea mai important` recuperare aunui tezaur din ultimii 200 ani. Un alt am`nunt deosebitde important: exper]ii prezen]i la întâlnirea interna]ional`au spulberat orice urm` de \ndoial` privind autenticitateasuperbelor br`]`ri [i monede din tezaurele cu mare vechime.Participantii la dezbateri au adus argumente “ forte” (evident[tiin]ifice!) [i au demonstrat cu mult` elocin]` faptul c`, \nspa]iul dacic, acestea au fost realizate prin procedeulmodel`rii “la rece” a lingourilor de aur.

”Vrem s` multiplic`m mesajulinforma]ional poli]ienesc”

Prezent, la Conferin]a Interna]ional` de la Alba Iulia, dom-nul chestor principal Dan-Valentin F`tuloiu a relevat faptul c`în activitatea de management al resurselor umane s-a avut învedere, \n mod cu totul special, aceast` problem`. Astfel, au

fost create compartimente cu misiunea de a preveni[i combate infrac]iunile împotriva patrimoniului dinsite-urile str`vechi. Aceste nuclee anti-crim` organi-zat` sunt unele de elit` .Altfel zis, sunt alc`tuite dinspeciali[ti în arheologie, istorici, cunosc`tori de art`[i, prin urmare, lucreaz` cât se poate de calificat.

Pe viitor, cooperarea interna]ional` [iinterinstitu]ional` va trebui s` capete un noucon]inut [i o nou` amplitudine. Foarte importanteste, de asemenea, s` se realizeze interconectarea

bazelor de date na]ionale privind bunurile de patrimoniu, iar“orchestratorul” conlucr`rii la scar` macro dintre autorit`]iledin ]`rile europene cu responsabilit`]i în domeniu a fost, este[i continu` s` fie Interpol.

“Scopul esen]ial este acela de a pune în lumin` caracteruldramatic, alarmant, privind recrudescen]a traficului ilicit cubunuri culturale mobile furate din Europa Central` [i de Sud

- Est, precum [i instrumentele decombatere a acestui fenomen: pro-cedeele probatorii, cooperareainterinsti tu]ional [i cooperarea inter -na]ional`. Vrem s` multiplic`mmesajul informa]ional poli]ienesc cupartenerii no[tri, vrem s stabilim con-tacte oficiale, în]elegeri [i modalit`]iconcrete, în baza unor noi documentede cooperare, astfel încât s stop`mmanifest`rile crimei organizate pe ter-itoriile ]`rilor noastre”, a mai subliniat

inspectorul general al Poli]iei Române, domnul chestor principalDan - Valentin F`tuloiu, în cadrul Conferin]ei Interna]ionale de laAlba - Iulia.

� Pagin` realizat` de Antoaneta Darie

42

„Focus” interna]ional pentru a dejuca devastatorul

AATTAACC LLAA…… PPAATTRRIIMMOONNIIUU!! Insa]iabila foame de aur, asociat cu

resurec]ia unei mitologii a comorilor trans-format \n obsesie devoratoare pentru cei”slabi de \nger” (“auri sacra fame”, cum îispuneau latinii !) a dus, \n ultimii ani, la de -vastarea multor site - uri arheologice detezaure extrem de valoroase, de ne\nlocuit.Fenomenul nu afecteaz doar România ci adevenit simptomatic pentru o maladie

grav de care sufer mul]i c`ut`tori [i trafi-can]i împ`timi]i din Europa Central [i deEst. Pe unii dintre ei, poli]iile din ]`rile lori-au vindecat total de aceast` “teribil`suferin]`”. Dar cum coordonarea, în acestdomeniu, “face puterea”, regizarea unorevenimente care s favorizeze sintonizareaeforturilor poli]i[tilor europeni, în vedereaprevenirii [i combaterii traficului ilicit cu

obiecte de patrimoniu cultural cuamprent antic [i valoare de m`rturieistoric , este strict necesar . O reuniunerecent` (de înalt` ]inut`!), pe tema„Traficul ilicit cu bunuri sustrase dinsiturile arheologice situate în EuropaCentral [i de Sud-Est”, a fost Conferin]aInterna]ional cu acest titlu desf`[urat , înperioada 28-31 mai a.c., la Alba Iulia.

Sub auspiciile MinisteruluiEduca]iei, Cercet`rii [i Tineretului, aleInspectoratului {colar Jude]eanMure[, ale Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Mure[ [i ale Grupului delucru consultativ jude]ean Mure[ deprevenire [i combatere a violen]ei înfamilie, s-a desf`[urat, la Târgu-Mure[,în perioada 11–13 mai a.c., prima edi]iea Concursului Na]ional de Proiecte„Nonviolen]a în mediul [colar”.

Acest concurs este cuprins înCalendarul Na]ional al Activit`]ilorEducative 2007 al Ministerului

Educa]iei, Cer -cet`rii [i Tine -retului [i seadreseaz` tutu -ror elevilor, dar[i cadrelor didac-tice, care în -drum` echipe deelevi în acti vi -t`]ile extra [co -lare, nonformale.Ace[tia, consti-tui]i în echipe decâte patru mem-bri, au conceputproiectul unei

activit`]i educative nonformale. La concurs au participat 9 echipe

de proiect din jude]ele Bistri]a-N`s`ud, Boto[ani, Cluj (2 echipe),Gorj, Ialomi]a, Maramure[, Satu-Mare[i Mure[.

Deschiderea festiv` a concursului aavut loc la Gimnaziul „Alexandru IoanCuza” din Târgu-Mure[, fiind urmat`

de vizitarea expozi]iei „Nonviolen]a înmediul [colar” c#t [i de participarea laworkshop-ul „Depinde de tine s` spuiNU violen]ei” .

În data de 12 mai a.c. la sediulInspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiMure[ a avut loc un briefing la care auluat parte, al`turi de reprezentan]iiPoli]iei [i ai autorit`]ilor locale, doam-nele C`t`lina Chendea, din cadrulMinisterului Educa]iei, Cercet`rii [iTineretului (pre[edintele juriului) [iLivia Capr`, din cadrul Agen]ieiNa]ionale pentru Protec]ia Familiei,care au apreciat în mod deosebit cola -borarea interins titu]ional` la niveluljude]ului Mure[.

Înainte de derularea propriu-zis` aconcursului, Compartimentul deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]ii -I.P.J. Mure[ a prezentat proiectelederulate de Poli]ie în parteneriat cuautorit`]ile locale, ce au avut ca scopprevenirea criminalit`]ii în rândulelevilor [i cre[ te rea încrederii acestora\n institu]ia Po -li]iei.

P r e z e n t a r e aproiectelor în s crisela concurs s-aderulat în Salamare de [edin]e aInspectoratului dePoli]ie al Jude]uluiMure[, iar decer -narea premiilor aavut loc la Grupul {colar “GheorgheMarinescu” din Târgu-Mure[.

Din juriu au f`cut parte doamnaC`t`lina Chendea, din cadrulMinisterului Educa]iei, Cercet`rii [iTineretului (pre[edintele juriului),doamna Livia Capr`, din cadrulAgen]iei Na]ionale pentru Protec]iaFamiliei, domnul Dorin Tinca, dincadrul Direc]iei de Munc` [i Protec]ieSocial`, inspector Gabriela Pînc`, dincadrul Inspectoratului Jude]ean dePoli]ie Mure[, domnul ConstantinDoru, din cadrul Direc]iei de Asisten]`

Social` [i Protec]ia Copilului, doamnaGen]iana Dobârceanu, din cadrulInstitutului Est European de S`n`tatea Reproducerii, [i Ioana T. Georgescu

- pre[edintele Consiliului Elevilor„SPUNE”.

Au fost acordate trei premii pentrulicee (locul I - proiectul „Violen]afrânge aripi [i suflete” - Satu-Mare,locul II - proiectul „Nu violen]a ne facemai puternici!” - Boto[ani, locul III -proiectul „Nu violen]a ne face mai pu -t ernici!” - Gorj [i dou` premii pentrugimnazii (proiectele „S` combatem

vio len]a!” - Cluj [i„Un NU hot`rât vio -len]ei!” - Ialomi]a,dar [i câte un pre-miu special dinpartea Inspec to -ratului Jude]ean dePoli]ie Mure[ - pen-tru proiectul „SpuneNU violen]ei!” -Bistri]a N`s`ud,

Direc]iei de Munc` [i Protec]ie Social`- pentru proiectul „Profit` de prezentpentru un viitor de succes!” - Mure[ [iInstitutului Est - European de S`n`tatea Reproducerii - pentru proiectul „Fiiinteligent, nu fi violent!” - Cluj.

De asemenea, Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Mure[ a primit dinpartea Inspectoratului {colar Jude]eanDiplom` pentru excelen]` în partene -riatul educa]ional.

� Livia POPA

pentru excelen]q \n parteneriatul educa]ional

43

“Nonviolen]a în mediul [colar”

44

|n paginile Revistei v-am prezentat, ante-rior, primele dou volume realizate de c trespeciali[ti [i nume de referin] din cadrulM.I.R.A. [i a Centrului de Psiho-sociologiece trateaz acest subiect at#t de actual [i demaxim interes. |n condi]iile specifice uneisociet ]i aflate \n procesul de "euro-inte-grare", prin lucrarea „ManagementulStresului Profesional”, \n ansamblul celortrei volume editate de c tre Editura M.I.R.A.,Cristina Albu a reu[it s readuc \n aten]ie,potrivit lui A. Andreescu, o perspectiv`“fenomenologic ” asupra fenomenului. Nulipsite de interes sunt [i reflec]iile exprimateasupra managementului conflictelor [i arolului acestuia \n optimizarea comunic riiorganiza]ionale.

Subscriind pe deplin cercet rilor dindomeniul stresului, datorate unor speciali[ticum ar fi H. Selye, Al. I. Baba, R. Giurea sauA. Cot#r] , dar [i preocup rilor asuprafenomenului presiunii psihologice ini]iate dec tre un colectiv de excep]ie, coordonat dec tre Cristina Albu, o aten]ie aparte a fostacordat identific rii factorilor de stres, cuimpact asupra modului de \ndeplinire a mi -siunilor, cromoterapiei („armonia l untriccu ajutorul culorilor”) [i sportului - camodalit ]i concrete de „gestionare a

situa]iilor de stres” la nivelul personalului dincadrul Ministerului Internelor [i ReformeiAdministrative. Autorii readuc \n aten]ierolul exerci]iilor fizice care reduc agresivi-tatea [i anxietatea,\nl tur#nd frustrarea [i\nt rind \ncrederea \n sine,reconfirm#nd studiile luiGhe. Zaman [i M. Tecarce concluzionau c`mi[carea stimuleaz`“mecanismul natural albucuriei”.

Gestionarea situa]iilorde conflict ocup un locaparte \n economialucr rii. Manifestarea con-flictelor difer de la o cul-tur la alta. Din punct devedere istoric, conflicteleau fost cauzate de anumite diversit ]i\ncep#nd cu mici dezacorduri [i culmin#ndcu r zboaie de secole. Din perspectiva aces-tei noi discipline [tiin]ifice, aflat la intersec]iamai multor [tiin]e, precum psihologia, soci-ologia, pedagogia, dreptul, politologia, ma -nagementul [i etica, conflictul nu trebuieprivit ca fiind ceva malign, de care trebuie sne ferim, s -l ascundem sau s -l ignor m,

atunci c#nd se manifest . El trebuie \n]elesca un fenomen firesc, inerent interac]iuniisociale, generat de \ns [i diversitatea oame-nilor, de unicitatea fiec rui individ.

Lucrarea ne determin s remarc mnecesitatea adapt rii tehnicilor antistres lanoi standarde de performan] , fiind obligato-rie oric rei persoane cu func]ii de conduceresau care aspir la acest statut. Aceasta seimpune aten]iei cu at#t mai mult cu c#t, pe

fondul schimb rilor demo -grafice de la nivel planetar,sunt \nregistrate tendin]ede reconfigurare a com-portamentului uman,urmare [i a dorin]ei de„supravie]uire” \n condi]iide suprasolicitare fizic [ipsihic .

Volumul al treilea allucr`rii "ManagementulStresului Profesional"\ncheie ciclul unor pre-ocup ri constante manifes-tate asupra stresului [i, \n

mod deosebit, asupra elementelor de profi-laxie a acestuia, reconfirm#nd at#t valoarea,c#t [i interesul Centrului de psiho - sociolo-gie din cadrul M.I.R.A. [i al autoarei pentruidentificarea [i solu]ionarea acestei pro -bleme cu care se confrunt sistemul admi -nistra]iei publice.

�Marius TOMA

Managementul stresului profesionalo problem stringent \ntr-o carte de actualitate

{eful Inspectoratului de Poli]ie al jude]ului Satu-Mare,dl. comisar-[ef Ioan Liviu T^ut a scos de sub tipar, la editu-

ra PROEMA, o lucrare apreciat^ de speciali[ti ca fiind unade excep]ie. “Metodica cercet^rii accidentelor decircula]ie”, cu o prefa]^ semnat^ de inspectorul general alPoli]iei Rom#ne, dl. chestor principal Dan ValentinF^tuloiu, a reu[it s^ se constituie \ntr-un manual practicat#t de necesar speciali[tilor, dar [i celor preocupa]i deacest interesant domeniu al aplic^rii legii. Ea poate fi con-siderat^, totodat^, o contribu]ie la investigarea, cu metode[i mijloace specifice, a cauzelor [i consecin]elor acciden-telor de circula]ie.

„Bogatul material documentar, bazat pe o cazuistic^real^, instrumentat^ la nivelul institu]iilor abilitate cu apli-

carea legii,invocarea sauevocarea unor aspecte prac-

tice din sfera psihologiei,sociologiei, sau medicineilegale, precum [i <<amen-darea>> unor sentin]e aleunor instan]e, pronun]ate \ncazul unor infrac]iuni laLegea circula]iei, confer^acestei lucr^ri valoare [tiin]ific^, av#nd un pronun]at carac-ter practic-aplicativ, indispensabil poli]istului de lacircula]ie [i, implicit, managerului modern”, se subliniaz^\n prefa]a volumului.

�� Viorel TURCU{

Lucrare de excep]ie pentru speciali[ti

45

Acaparatoarea lume virtual` “Second Life”, cea care-iinvit` pe utilizatorii de Internet s` tr`iasc` o nou` via]`(alternativ`!) [i s` dea fr#u liber imagina]iei, construindedificii avangardiste,cump`r#nd propri-et`]i, conduc#ndfirme sau lans#ndu-secu av#nt \n via]acivic`, pare s` sufereprofund din pricinaunei puternice invaziidinspre lumea real`.Fenomene grave cucare se confrunt`omenirea \nceputului

de secol XXI pars` fi transgresatvertiginos fron-tiera lumii vir-tuale “SecondLife”. Se pare c`p`catele [i tarelese ]in “precum

scaiul” de bietul om modern chiar [i atunci c#nd aces-ta vrea s` evadeze, altundeva, \ntr-o lume imaginar`,<<mai bun` [i mai sigur`>>. Ultimul fenomen ”trans-

frontalier” esteterorismul. |n spa -]iul virtual “S.L.”,ac]iunile tero ri[ -tilor nu au avut,deocamdat`, con-secin]e grave. In -ten]ia declarat` acelor care afirm`c` fac parte din“Ar mata de Eli -berare a <<SecondLife>>” este aceea de a opune rezisten]` in tru[ilor totmai incomozi [i concuren]iali din lumea real`. Laprotestele [i ac]iunile “\n for]`” ale terori[tilor,patronii <<Linden Lab>>, firm` care tuteleaz`“Second Life”, au r`spuns prompt. Ace[tia le - au

explicat <<protestatarilor terorii>> c` baniipe care \i ob]in accept#nd intruziunea unorcompanii din lumea real` sunt vitali pentruexisten]a “Se -cond Life”. Maicorect, pentrustimularea ex -pansiunii aces-tui spa]iu deevolu]ie alterna-tiv`. Doar c`,terori[tii pre-fer` „timpurilede alt`dat`“c#nd a cest areal virtual p`rea autarhic [irevendic` insistent autonomia, stabilitatea [i

im penetrabilitatea lumii lor. |n acest sens, nu se dau \nl`turi s` detoneze bombe. Ca \ntr - un halucinant film“terror”, ei au dinamitat, recent, celebrul lan] de maga-zine “Reebok”. R`m#ne de v`zut \n ce fel va func]ionajusti]ia. Deocamdat`, se poate vedea c`, foarte recep-tiv`, aceasta a aplicat, deja, clasicul principiu “audiaturet altera pars” - „s` fie auzit` [i de cealalt` parte“.

� Pagin` realizat` deAntoaneta Darie

TT ee rr oo rr ii ss mm uu ll \\ nn „„ SS ee cc oo nn dd LL ii ff ee ””

La rubrica "Poli]ia \n lume", v`prezent`m, \n acest num`r, una dintrestructurile foarte apropiate Rom#niei,Poli]iei \n special, \n procesul de eurocon-formizare [i modernizare a acesteia, [ianume Poli]ia austriac`.

|n organizarea anterioar` exista Gardade Securitate Federal` Austriac`, ce s-a dez-voltat din for]a de securitate civil` creat` \nanii ce au urmat Revolu]iei din 1848, pentrua \nlocui for]ele de poli]ie militar` ante-rioare.

|n cadrul Poli]iei, au avut loc schimb`ri[i \mbun`t`]iri importante \n timpul ulti -milor ani \n privin]a men]inerii securit`]ii,cu ajutorul structurilor [i instrumentelormoderne, Austria num`r#ndu-se printrestatele cele mai sigure ale lumii.

Noua organizare a poli]iei federale, rea -lizat` la ini]iativa cancelarului federaldr.Wolfgang Schüssel [i a ministrului deinterne de la acea vreme, dr.Ernst Strasser,reprezint` cea mai mare modernizare de

p#n` \n prezent. Fostele corpuri de gard`,gardieni ai p`cii, poli]ia judiciar` [i jan-darmeria s-au reorganizat, \n urm` cu maipu]in de doi ani, \n nou` comandamenteprovinciale ale Poli]iei, 83 regionale [i 27municipale, reduc#ndu-se drastic

birocra]ia. Posturile de poli]ie [i de jan-darmerie au devenit "inspectorate depoli]ie".

Cele 1.000 de inspectorate au compe-ten]e \n serviciile de siguran]`, circula]ie,poli]ie judiciar` precum [i \n prevenireainfrac]ionalit`]ii, la nivel local.

Schimb`rile nu au fost limitate doar lanivelul organiz`rii [i la crearea unei

\nf`]i[`ri moderne, ci au fost f`cuteinvesti]ii \n echipamente, \n condi]ii maibune de munc` [i \n formarea poli]i[tilor.

Garan]ia securit`]ii, protec]ia oame-nilor, ap`rarea vie]ii [i a propriet`]ii,reprezint`, \n opinia ministrului federal deinterne, dna. Liese Prokop, o datorie funda-mental` a statului.

Poli]ia austriac` l-a arestat peginerele pre[edintelui

Kazahstanului

Recent, Poli]ia austriac` l-a arestatpe ginerele Pre[edintelui Kazah -stanului. Rakhat Aliev era c`utat \nKazakhstan pentru r`pirea a doi ofi-ciali \n luna ianuarie - acuza]ie respins`de acesta. Procurorii din Kazakhstanl-au dat \n urm`rire interna]ional`.

Aliev, c`s`torit cu fiica cea mare alui Nazarbaev, a fost ambasador \nAustria, func]ie din care a fost demis.A fost arestat \n Viena.

Poli]ia austriac` a g`sit vioaraStradivarius furat`

Poli]ia austriac` a anun]at c` a g`sit ovioar` Stradivarius rar`, estimat` la 2,5 mi -lioane de euro (4 milioane de dolari), care afost furat`, \n luna mai, din casa unui muzi-cian vienez.

Poli]i[tii au g`sitinstrumentul intactdup` o descindere\ntr-un apartament dinViena [i au arestat [asesuspec]i, to]i dinGeorgia, solicitan]i deazil, \n urma unei investiga]ii pe care mi -nistrul de interne austriac a descris-o ca"exemplar`".

"Niciodat` n-am \ndr`znit s` sper c`vioara va fi g`sit` at#t de repede", le-adeclarat proprietarul ziari[tilor [ipoli]i[tilor.

Stradivarius-ul [i o alt` vioar` pre]ioas`au fost furate la sf#r[itul lunii mai \n timpulspargerii seifului lui Christian Altenbergerdin apartamentul s`u din centrul Vienei.

Viorile realizate de italianul AntonioStradivari (1644 - 1737), considerat de mul]icel mai important lutier sau produc`tor deinstrumente cu coarde, sunt extrem de rare[i de valoroase. |n lume mai exist` circa 600de astfel de exemplare.

911 - Politia. Porche 911

Poli]ia austriac` [i-a dotat recent parculauto cu o marc` auto de excep]ie - Porsche911, \ncerc#nd, astfel, s` pun` punct vitezei

excesive. Folosirea acestora ca ma[in` depoli]ie s-a dovedit un succes, poli]ia av#ndca obiectiv cre[terea num`rului de Porsche911 achizi]ionate.

� Pagin` realizat` de:Marius TOMA

AAuussttrr iiaa

Poli]ia \n lume

46

47

� INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT �

John Travolta a g`sit cel mai bunmod de a-i evita pe “paparazzi”. El a

hot`r#t s` r`mân` treaz toat` noaptea[i s` doarm` la pr#nz. Cel pu]in a[a adeclarat pentru ultima edi]ie a“Parade Magazine“, renumitul starholywoodian din filme ca “PulpFiction', “Febra de s#mb`t` noaptea”sau “Grease”. Travolta a maideclarat, cu prilejul ultimului interviu,c`, pentru a-[i ap`ra dreptul la via]`privat`, toat` familia sa a fost nevoit`s` adopte aceast` conduit`. “Suntem

asemenea familiilor Addams sauMunsters care tr`iesc un soi de via]`ciudat`, nocturn` ", a spus Travolta,\n v#rst` de 53 ani. ”Copiii mei r`m#ntreji p#n` foarte t#rziu, so]ia se culc`pe la trei noaptea, iar eu, pe la [aptediminea]a.”

"M` bucur c` acum suntem doardumneavoastr` [i eu [i c` nimenialtcineva nu p`trunde \n lumeanoastr`.”

“Pe onoarea mea de …m`gar!”

Denun]at pentru r`ge telederanjante ale m`garuluis`u, avocatul GregoryShamoun a decis s` aduc`acest caz special \n fa]acur]ii.Buddy a mers \n avan-scen` [i a privit fix \n ochiijura]ilor. Era at#t de dr`gu][i t`cut \ncât nimeni nu aputut crede c` are \n fa]` ani-malul zgomotos despre care

se f`cea vorbire \n pl#ngerea acuzatorilor.Shamoun avea o disput` aprins` cu petrolis-tul John Cantrell. Acesta l-a acuzat c` \[iconstruie[te o caban` \n spatele vilei \n carelocuie[te [i c`, \n plus, [i-a adus [i acestm`gar mitocan care rage toat` noaptea. |nciuda prezen]ei m`garului, nici acesta nicijuriul nu au avut ultimul cuv#nt de spus. Dinfericire, Shamoun [i Cantrell au ales solu]iacea ma \n]eleapt` [i au hotar#t s` treac`peste orice divergen]e.

Vitezoman la bordul unei… canapele!

Exist` mii de recorduritr`snite dar unul dintre celemai uimitoare [i care fri -zeaz` absurdul \i apar]ine luiMarek Turowsk. Acesta esteprimul pilot care a atinsviteza de 148 kilometri la or`,la bordul unei… canapele!Adev`rul este c` a a avut,totu[i, un predecesor. Cu ceva timp \n urm` un alt aventurier ciudat[i-a dotat canapeaua cu motor [i ro]i, a ie[it pe strad`, [i i-a chemat pecei de la Guiness Book s`-i omologheze recordul [i…ideea de milioane.Pentru a le lua scepticilor “piuitul”, Turowsk l-a declarat, recent, reporte -rilor de la ziarul britanic “The Sun ” c`, la \nceput, a tr`it, realmente,momente de teroare. |i era groaznic de team` c` va ie[i pe fereastra caseizbur#nd. H`r`zit cu sim] estetic, Turowsk a lipit [i un birou la canapeauasa de …curse [i l-a decorat cu plante ornamentale. Pragmatic a mai eta-lat [i un afi[ publicitar al firmei produc`toare. Primul concurent care s-aaflat la volanul unei canapele autopropulsate a atins viteza de… 140kilómetri la or`! {tiin]a [i tehnica fac progrese uria[e, dar au trebuit s`treac` nou` ani p#n` c#nd Turowsk s` doboare vechiul record,dep`[indu-l cu 8 kilometri/ha!.

�Pagin` realizat` de Antoaneta DARIE

Este comentariul ironicf`cut de Michael Moore \n“Sicko”. Acesta se refer` laun b`rbat care [i - a t`iataccidental degetele mij -

lociu [i inelar. For]at de\mprejur`ri, omul nostrua trebuit s` aleag` pentrutransplant, doar unul!Asta, deoarece nu era

asigurat [i nici nu puteas` pl`teasc` pentruam#n dou`. 12.000 dedolari costa opera]iapentru inelar [i 60.000de dolari pentru degetulmijlociu. A[a se face c`a r`mas un<<roman-tic>> incurabil!

Replici “savuroase” la Cannes

"Cum este un mare <<romantic>> a ales inelarul”

JJoohhnn TTrraavvoollttaa ffuuggee ddee „„ppaappaarraazzzzii”” !!

48

D'ale luiD'ale lui

P`cal`P`cal`

Un octogenar se adreseaz`unei traseiste:

Te-ntreb doar o dat`:-Vrei s` vii cu mine? Am o ciocolat` {i banii de p#ine!

Maestrului epigramist

Nicolae Fulga

V` trebuie un soclu G#ndii eu un moment {i f`r` de monoclu Sunte]i un monument.

ICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGA-

Sol (înv)

Zboar` f`r`

motor

�

1)...Ustensil`de cusut

��

�

Cu numede tain`!|n meri

�

M`iestrie3)...

Legendari

�

�

Despic`lemne (pl.)

Stare deenervare

�

�

�

�

|nsufle]ireMaestru

�

Plante pt.uleiAles

��

�

�

Primele \naltarZiua

aceasta

�

Imaculat2)...

A sluji \nbiseric`

�

�

M#hnit(fig.)

Apucat demijloc!

�

��

�

Cu mirospl`cut

Instrumentcu coarde

�

A trans-porta

Cam sec!

�

Perete

�

Mai mariijunglei

Simbolulcredin]ei

��

�

A aspiraParadis

�

Cucu!|n cununa

eroilor

��

4)...

��

Not` la[coal`!

Limite lagard!

�

Bunic(reg.)

Ungerea pefrunte

�

�

Suitadomnului

�

Cusut pemargini

Cute

�

MamaFecioarei|n Codlea!

�

El facemuzicaCarie!

�

Refrenoltenesc|n paie!

�

Sexy Lex

☺☺Un student intr` \ntr-un c`min de fete. Paznicul

\i iese \nainte [i \l \ntreab`: - La cine merge]i?Studentul: - La cine m` sf`tui]i?

☺☺Doi microbi st`teau de vorb`. Unul zice c`tre

cel`lalt:- Ast`zi sunt bolnav.

- Dar ce ai? - Penicilin`.

☺☺O femeie ajunge la spital pentru a na[te, \nso]it`

de so]ul ei. Doctorul le spune c` a fost inventat` oma[in` care poate transfera durerile na[terii de lamam` la tat` [i \i \ntreab` dac` vor s` \ncerce. Ceidoi sunt de acord.

Doctorul seteaz` ma[ina la un transfer dedurere de 10% - so]ul se sim]ea excelent [i \i spuneacestuia s` mai urce un nivel. Ma[ina este setat` la20%, dar tat`l se sim]ea la fel de bine. Medicul \i con-troleaz` tensiunea [i recalibreaz` ma[ina la 50%transfer de durere. So]ul se sim]ea bine \n conti n u -are [i cere s` se treac` la 100%. Doctorul se con-formeaz` [i femeia, \n final, d` na[tere unui copil,practic f`r` s` simt` nici o durere.

So]ii erau \n culmea fericirii. C#nd au ajunsacas` au g`sit po[ta[ul mort [i chircit pe trepteleacesteia.

Silviu Viorel

|N~L}AREA DOMNULUI

10. {i privind ei, pe c#nd El mergea lacer, iat` doi b`rba]i au stat l#ng` ei,\mbr`ca]i \n haine albe,11. Care au [i zis: „B`rba]i galileieni,de ce sta]i [i privi]i la cer?Acest Iisus care S-a \n`l]at de la voi lacer, ...........................................................................................................................

FAPTE: Cap. 1; 10, 11

Marian Malciu - Slatina|n`l]area Domnului

Baschetul este unul dintre cele mai r`sp#ndite jocurisportive din lume, caracterizat prin fine]ea, precizia [i fan-tezia exerci]iilor tehnice [i tactice, prin talia \nalt` [icalit`]ile fizice deosebite ale sportivilor, toate acesteaimplicate \ntr-o lupt` sportiv`, care pretinde spirit deechip` [i de sacrificiu, inteligen]` [i rezistent` nervoas`.

1949 este anul \n care "gruparea" din {tefan cel Maredebuteaz` “cu dreptul” pe arena baschetului na]ional, \n cadrul unuicampionat aflat la prima edi]ie.

Echipa - din care f`ceau parte nume sonore precum: DanNiculescu, Lucian Vasilescu, Emanuel [i Mihai R`ducanu, Stroe,Miulescu sau Glodeanu - cunoa[te un deosebit parcurs na]ional,ajung#nd chiar la o performan]` unic` \n istoria baschetuluirom#nesc, datorat` at#t antrenorului Dan Niculescu, c#t [i unei ge -nera]ii de excep]ie : zece titluri consecutive!

Experien]a veteranilor s-a transmis repede tinerilor baschet-bali[ti, care s-au al`turat grup`rii alb-ro[ii: David,Marinache,Vinereanu, Lefter, Popovici, Iacob.

Nu putem ignora \ns` performan]ele interna]ionale ale baschet-bali[tilor dinamovi[ti: calificarea \n sferturile de final` ale CupeiCampionilor Europeni, c#[tigarea de dou` ori a competi]iei dintrecluburile ministerelor de interne din Europa de Est [i, de asemenea,contribu]ia dinamovi[tilor la succesele echipei na]ionale de baschet,care, \n perioada 1957-1967, au urcat pe locul cinci \n ierarhia euro-pean`.

|n prezent, echipa de baschet, Dinamo Gealan, este antrenat`de Alexandru Vinereanu (antrenor principal) [i Valentin Pogonaru(antrenor secund), lotul de juc`tori fiind reprezentat de: R. Popa, L.Vergu, C. Fometescu, L. Caraiani, C. Iheadindu, D. Williams, C.Reaves, S. Marcovici, P. Saporac, N. Toader, D. Tudosa, A.Ardeleanu, B. Stancu], C. St`nescu, A. Urucatu, P. Zamfir, M. C`lin,R. Stan Gr`dinaru.

La sf#r[itul acestui campionat, \n clasamentul Diviziei Na]ionaleDinamo s-a clasat pe locul II, \ns` nu se abate, a[a cum a declarat [ipre[edintele Clubului, dl. chestor Marcel Popescu, de la mentali-tatea de \nving`tori, care \i oblig` s` se simt` confortabil doar \nv#rful "piramidei" campionilor.

49

SSppoorr ttuu ll ssccooss dd iinn „„GGrrooaapp`““

Spa]iul unei pagini de revist` nu ar fi nicipe departe de ajuns pentru a v` prezenta, \ndetaliu, rezultatele remarcabile ob]inute dec`tre sportivii Clubului "Dinamo" \n maipu]in de o lun`, \n competi]iile desf`[urate\ntre 14 mai [i 3 iunie 2007. O vom face,a[adar, pe scurt, ca o trecere \n revist` aacestor rezultate de excep]ie.

� La turneul interna]ional din Ucraina,sportivii dinamovi[ti au ob]inut [apte locuriI [i dou` locuri II, la arte mar]iale, iar laCampionatele Mondiale de seniori auc#[tigat [ase medalii de aur, 15 de argint [icinci de bronz.

� La semimaratonul de atletism dinJaponia, Constantina Di]` Tomescu aob]inut locul al II-lea. Etapa I, din Bucure[ti,a concursului Na]ional "Grand Prix" le-aadus dinamovi[tilor de la seniori, tineret [ijuniori I nou` locuri I, patru locuri II [i patru

locuri III, iar la Grand Prix-ul interna]ional alI.A.A.F. din Olanda Nicoleta Grasu a termi-nat concursul pe locul al treilea la aruncareadiscului. Aceasta a mai ob]inut [i locul \nt#ila Concursul Interna]ional din Fran]a.Dinamovista Adina Antona s-a clasat a douala s`ritura \n lungime la ConcursulInterna]ional din Sco]ia. O alt` atlet` aclubului, Angela Moro[anu, a sosit adoua, la alerg`ri 200m [i a treia, la 100m,la "Interna]ionalul" din Grecia.

� Echipa de baseball a c#[tigat titlulde Campioan` Na]ional`.

� Campionatele Balcanice ale Poli]ieila Judo din Albania au adusdinamovi[tilor cinci medalii de aur, omedalie de bronz [i locul I pe na]iuni. LaCampionatele Na]ionale individuale decopii de la Gura Humorului au mai fostcucerite dou` titluri de campion

na]ional, dou` locuri II [i un loc III.� Tirul a adus dou` locuri I, un loc II

[i trei locuri III, la Cupa Dinamo.� Pe apele Lacului Snagov, la Cupa

"Dinamo Alro" la Kaiac - Canoe,dinamovi[tii au urcat de opt ori primii pepodium, de 7 ori pe locul al doilea,ob]in#nd [i cinci locuri III.

Nu \nt#mpl`tor am lasat la urm`scrima, mai precis rezultatele ob]inute laConcursul Interna]ional “Grand Prix”, desabie - juniori, din Italia, unde MihaiCovaliu a c#[tigat locul I, la individual [ilocul III, la echipe.

O adev`rat` lun` de aur!

Pagin` realizat` de: Valentina MERSOIU

Marius TOMAFoto: Mihai NEAC{U

Luna de aur

Baschetul dinamovist,

CCaammppiioonnii ppeennttrruu ddoouu` cc iinncciinnaallee

50

Ambasadori... culturaliCentrul Cultural al

M.I.R.A. a g`zduit un spec-tacol organizat de c`treAmbasada Turciei laBucure[ti [i Asocia]iaoamenilor de afaceri turcidin Rom#nia. La eveni-ment a fost prezent [iExcelen]a Sa, dl.ambasador Ahmet RifatOkcun, personal diploma -tic [i membri ai comunit`]ii turce din Rom#nia.

Spectacolul a cuprins corale interpretate magistral [i dansuripopulare turce[ti.

Ambasadori \n uniform`

|n acest num`r v` facem cuno[tin]` cu unalt "ambasador \n uniform`", inspectorul prin-cipal Sorin Mihai B`rbieru.

T#n`rul poli]ist [i-a \nceput activitatea pro-fesional` \n anul 1998, laDirec]ia de Combatere aCrimei Organize din cadrulI.G.P.R.

|n anii 2000 [i 2001 alucrat la Serviciul deCombatere a CrimeiOrganizate din I.P.J.Neam], revenind, ulterior,la I.G.P.R., la Direc]ia deInvestigare a Fraudelor,p#n` \n anul 2004. Atunci s-a al`turat poli]i[tilor de laServiciul de Investigare a Fraudelor, dincadrul Poli]iei Sectorului 6.

|n anul 2004, inspectorul principal SorinMihai B`rbieru a reprezentat Poli]ia Rom#n`\n cadrul Misiunii Na]iunilor Unite dinKosovo.

Recolt de... macaroane \n Elve]ia

O faimoas` glum` a secolului trecut apar]ine postu-lui de radio BBC, care a anun]at \n 1957 c` Elve]ia numai poate face fa]` stoc`rii unei senza]ionale recolte demacaroane, iar fermierii omorau g`rg`ri]ele ce le puteaucompromite stocurile pe timpul iernii. Britanicii, lar#ndul lor, visau deja la frumoase recolte de pastef`inoase, \ntreb#nd BBC cum se cultiv` acestea.R`spunsul era politicos: Pune]i o m#n` de macaroane\ntr-un borcan, turna]i apoi pu]in sos de ro[ii [i g#ndi]i-v` la lucrul cel mai bun!

„„FFuunndd`ttuurraa““uunnoorr ooaammeennii

cceelleebbrrii Downing Street nr. 10

este re[edin]a actual` apremierului Marii Britanii,de peste 150 de ani,fund`tura fiind construit`de c`tre Sir GeorgeDowning, parlamentar, \nanul 1680. Printrelocuitorii renumi]i aire[edin]ei, a fost organiza-torul for]elor britanicepoli]iene[ti, despre carea]i avut ocazia s` afla]i dinpaginile Revistei, SirRobert Peel.

Doi „piloni“ ai Europei: premierul TonyBlair [i cancelarul Angela Merkel

Piatra filosofal`

Cu c#t un cap e mai sec, cu at#t ]ip` mai tare dac`vrei s`-l umpli. ((Charles-Louis de Secondat, baron de LaBrede et de Montesquieu)

�Dac` a[tep]i momentul potrivit, te \ntrec al]ii care nu-l

a[teapt`. ((Woody Allen)

Miss "Poli]ia Român`"“Frumuse]ea nu este nicidecum o povar , ci,

mai degrab , un avantaj, un privilegiu, o carte devizit , iar dac aceasta este dublat de o ]inutdecent [i o foarte bun preg tire profesional ,poate deveni un brand pentru institu]ie…”estede p rere d-ra inspector Ana M l escu.

De[i este n^scut [i crescut \n Capital , s-aautoexilat \n jude]ul Satu-Mare [i, nici c are deg#nd s mai plece de aici, fiindc \i plac, \n moddeosebit, oamenii [i locurile…

Dup absolvirea Academiei de Poli]ie “A.I.Cuza”, specialitatea investigarea fraudelor eco-nomico-financiare, \n anul 2003 a ajuns aici, \nvestul ] rii fiind repartizat la serviciul cu acela[inume. Nu i-a fost dat s lucreze la “cauze com-plexe”, dar a instrumentat numeroase spe]e dindomeniul propriet ]ii intelectuale [i al drepturilorde autor.

Din anul 2005, o reg^sim la Serviciul secretariat [i rela]ii cu publicul. |i place ceea ceface, mai ales c este o fiin] sociabil [i fiecare zi este pentru ea o provocare ]in#nd contde faptul c trebuie s ]in cont de specificul zonei cu mul]i vorbitori de limba maghiar pecare cu certitudine o va st p#ni f r probleme \ntr-un viitor apropiat, dup cum ne-a asigu-rat. Are \n “custodie” [i “rela]iile interna]ionale” ale Inspectoratului pe care le gestioneaz^la \n l]ime, fiind o foarte bun vorbitoare de limba englez^…

�Viorel TURCU{

Sala Marin Preda a CentruluiCultural al M.I.R.A. a g`zduit, recent,dou` evenimente culturale importante,cu r`sunet... pretutindeni. Sub egidaLigii Culturale pentru UnitateaRom#nilor de Pretutindeni, la EdituraSemne au ap`rut volumeleRom#nitatea [i Uniunea European`, a pre[edintelui Ligii, Victor Cr`ciun[i a lui Cezar Dobre [i Bugeac Str`bun, a lui Eugen Enea Caraghiaur.

La cele dou` evenimente au fost prezen]i directorul Centrului, dl.comisar [ef Vasile Ursache, academicianul Mihai Cimpoi, gl.(r) MirceaChelaru, pedagogul [i lingvistul albanez Copi Kuciuk [i "basarabeanul"Vlad B#tc`.

|n ceea ce prive[te primul volum, am considerat c` cea mai bun`prezentare este cea f`cut` de c`tre pre[edintele Comisiei pentruPolitic` Extern` a Camerei Deputa]ilor [i fost ambasador \n Serbia[i Muntenegru, Excelen]a Sa dl. prof. univ. dr. {tafan Gl`van care, \nprefa]a acestuia a spus: "Dup` dou` volume \n care a fost evocatTratatul de Aderare din 2005 [i Momentul Integr`rii, 1 ianuarie2007, doi cercet`tori aviza]i, profesorii Victor Cr`ciun [i CezarDobre ne ofer` primul volum care are \n vedere nu numaiRomânia [i Uniunea European`, dar [i \ntreaga rom#nitate aflat`\n acest context. Este o carte care jaloneaz` primul interes [icare deschide o perspectiv`. O \mbr`]i[`m cu interesul meritat\ntrucât men]ioneaz` un \nceput de epoc`: un nou viitor pentruRom#nia."

Cel de al doilea volumlansat, "Bugeac str`bun",este al cincizecilea, depoezie, dintr-o oper` publi-cat` \n Canada, Italia,Rom#nia [i Moldova,oper` ce mai con]ine

eseuri, economie politic`, istorie sau roman. Eugen EniKhan Caraghiaur este descendent direct al Casei Cumanede Rom#nia Panciu [i al 51 {ef al acesteia, "urma[ alurma[ilor din urma[i de ramur` princiar` ai cumanilor dePanciu, evocator [i sus]in`tor p#n` \n p#nzele albe al isto-riei lor, fiind, f`r` nicio \ndoial`, cel mai bun cunosc`tor alzbuciumatei lor istorii, de dou` mii de ani, al`turi deurma[ii dacilor de pe p`m#ntul Rom#niei de ast`zi, tr`ind\mpreun` cu ei, \ntr-o simbioz` pe care o consider` topit`\n esen]a neamului nostru", a[a cum l-a caracterizat, ami-cal, profesorul [i prietenul Victor Cr`ciun.

Centrul Cultural a mai primit [i vizita pre[edinteluiAcademiei Rom#ne, dl. academician Eugen Simion, cuprilejul lans`rii unui volum de poezii ale lui GeorgeBacovia, traduse \n limba marelui Will Shakespeare dec`tre dna. Brenda Walker.

�Pagini realizate de:Marius TOMA

A[a se scap` de amend`...

☺☺

Ma[in` de poli]ie cu telefon \n dotare...

Bugeac Str`bunRom#nitatea [i Uniunea European`

Director onorificChestor principal Dan-Valentin F`tuloiu

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor FlorescuComisar-[ef Gabriel }îruComisar-[ef Cornel Gabriel CiocoiuComisar Lauren]iu Mircea Sobu

Ina B~LAN, Viorel TURCU{, Roxana GHEORGHIU-PAP, Lena MITROI,

Antoaneta DARIE, Marius TOMA, (redactori);

Marius POPESCU (tehnoredactor); Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC);

Mihai DOROBAN}U (tehnic); Vasile ARSENE (fotoreporter)

R e p r o d u c e r e a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l ` a m a t e r i a l e l o r , f ` r ` a c o r d u l p r e a l a b i l

a l c o n d u c e r i i r e d a c ] i e i , e s t e i n t e r z i s ` !

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298

CENTRALACENTRALA: 303.70.80

INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUBNR. R23925/2005;

Tipar <<TRANGER PRINTING S.A.>> Zal`u

Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti.

R e s p o n s a b i l d e n u m ` rLena MITROI

C a p l i m p e d eMarius POPESCU

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r oC o n t : D . T. C . P. - M . B . R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

Sezon estival 2007Sezon estival 2007