Prelucrarea lemnului
2
Prelucrarea lemnului Lemnul a fost dintotdeauna una dintre materiile prime esenţiale folosite pe teritoriul ţării noastre pentru construcţia locuinţelor, a pieselor de mobilier, a unor obiecte de uz casnic şi gospodăresc. În mediul rural, în orice gospodărie trebuia să existe un minimum de unelte necesare prelucrării lemnului (secure, bardă, topor, ferăstrău, daltă etc), iar bărbatul trebuia să stăpânească îndemânarea de a tăia, de a ciopli lemnul. În aşezările de la sate au apărut oameni care pe lângă agricultură se îndeletniceau şi cu prelucrarea lemnului pentru cerinţele satului. Acestor meseriaşi li s-a spus lemnari, iar din rândul lor s-au desprins noi categorii de meseriaşi, care şi-au luat numele de la principalele obiecte obţinute, şi anume: rotari, dogari, spătari, covătari, fusari, albieri etc. O ramură importantă a lemnăritului a reprezentat-o dulgheria (cuvântul dulgher provine din turcescul dülger şi desemnează meseriaşul care executa lemnăria unei case sau alte construcţii şi elemente de construcţie din lemn). În aproape toate satele ţării au activat dulgheri care răspundeau solicitărilor oamenilor, mai cu seamă în satele din zonele subcarpatice şi de deal. Aceştia executau elemente de construcţie din lemn şi diferite construcţii (biserici, case, grajduri etc) în special pentru satele din regiunile de câmpie.
-
Upload
petre-filip-magdalena -
Category
Documents
-
view
10 -
download
5
description
...
Transcript of Prelucrarea lemnului
Prelucrarea lemnului
Lemnul a fost dintotdeauna una dintre materiile prime eseniale folosite pe teritoriul rii noastre pentru construcia locuinelor, a pieselor de mobilier, a unor obiecte de uz casnic i gospodresc.
n mediul rural, n orice gospodrie trebuia s existe un minimum de unelte necesare prelucrrii lemnului (secure, bard, topor, ferstru, dalt etc), iar brbatul trebuia s stpneasc ndemnarea de a tia, de a ciopli lemnul. n aezrile de la sate au aprut oameni care pe lng agricultur se ndeletniceau i cu prelucrarea lemnului pentru cerinele satului. Acestor meseriai li s-a spus lemnari, iar din rndul lor s-au desprins noi categorii de meseriai, care i-au luat numele de la principalele obiecte obinute, i anume: rotari, dogari, sptari, covtari, fusari, albieri etc.
O ramur important a lemnritului a reprezentat-o dulgheria (cuvntul dulgher provine din turcescul dlger i desemneaz meseriaul care executa lemnria unei case sau alte construcii i elemente de construcie din lemn). n aproape toate satele rii au activat dulgheri care rspundeau solicitrilor oamenilor, mai cu seam n satele din zonele subcarpatice i de deal. Acetia executau elemente de construcie din lemn i diferite construcii (biserici, case, grajduri etc) n special pentru satele din regiunile de cmpie.
n atelierul de tmplrie din expoziia La pas prin lumea satului sunt expuse unelte ale meterilor dulgheri (ferstru de mn, gealu, compas, metru, dli, sfredele, strung de lemn, scaune pentru indril etc). Alturi de acestea ntlnim i unelte de dogrie (cuitoaie, rindele pe stnga i pe dreapta, grdinare etc), ce fac parte dintr-un ntreg ansamblu format din 122 de piese, unelte de dogrie aparinnd Atelierului de dogrie din Mderat al maistrului dogar SCHABERGER KAROL, cu o datare cuprins ntre 1844-1910, achiziionat de Muzeul Agriculturii n anul 2010 din comuna Pncota, jud. Arad.
Petre-Filip Magdalena, muzeograf
