C.E.C.C.A.R. –FILIALA VRANCEALECTOR: ULEANU LAURA

- PREGĂTIREA ÎN SISTEM COLECTIV –LUCRĂRI PROFESIONALE PROPUSE PENTRU ANUL III, SEM. II, ANUL 2013

Categoria III: Expertize contabile ( 5 lucrări);

1. Convocarea părților în cauze civile și penale.

Convocarea partilor in cauze civile si penale se face prin scriisoare recomandata cu confirmare de primire , comunicata cu cel putin 5 zile inaintea termenului de efectuare a lucrarii care se ataseaza la raportul de expertiza .

Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pãrţi într-o cauzã justiţiarã trebuie sã se abţinã de la contactarea pãrtilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevãzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacã este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi fãcutã decât dupã citarea pãrţilor cu confirmare de primire, arãtându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuã lucrãrile expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legãtura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu pãrţile implicate în actul justiţiar trebuie sã rãmânã confidenţiale

2. Considerații asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la delegarea lucrărilor de expertiză contabilă.

3523 DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LUCRÃRILOR PRIVIND EXPERTIZELECONTABILE

NORMAEfectuarea lucrãrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegatã de cãtre

experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea pãrţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor.

În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrãri asistenţilor sau colaboratorilor sãi, pãstrându-şi rãspunderea finalã asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertizã contabilã extrajudiciarã.

COMENTARII3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau larecomandarea pãrţilor nu pot delega efectuarea lucrãrilor deoarece au fost nominalizaţi de cãtre un organ în drept sã dispunã proba cu expertiza contabilã, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţã sau ordonanţã), şi prin urmare trebuie sã îşi îndeplineascã personal şi integral mandatul.3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu existã în cazul în care organul în drept anominalizat o persoanã juridicã pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulã sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societãţi de expertizã contabilã. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrãrile care trebuie executate şi persoanele cãrora le vor fi delegate spre executare. Rãspunderea finalã însã, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului

1

de expertizã contabilã, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertizã contabilã.

3. Detaliați procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

3532.2. De regulã, raportul de expertizã contabilã se întocmeşte în douã exemplare originale: unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilã. Numãrul de exemplare originale poate fi mai mare dacã beneficiarul raportului de expertizã solicitã acest lucru.

3532.3. Raportul de expertizã contabilã judiciarã se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin zece zile înainte de data stabilitã pentru judecatã.; sau la alt termen stabilit de instante . Raportul de expertizã contabilã extrajudiciarã se predã clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevãzute în contract.

4. Considerații asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

3531.10. În cazuri cu totul deosebite, expertul(ţii) contabil(i) se poate (pot) afla în imposibilitateaîntocmirii unui raport de expertizã contabilã din cauza inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care sã ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizãrii. În astfel de cazuri se va întocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUÃRII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeaşi structurã ca un raport de expertizã contabilã obişnuit (necalificat), dar care în Capitolul II DESFÃŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuãrii expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia.3531.11. Anexele la raportul de expertizã contabilã, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cuobservaţii sau cu imposibilitatea efectuãrii expertizei contabile), fac parte integrantã din raportul de xpertizã contabilã şi se întocmesc de cãtre expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine oconstatare din cuprinsul raportului de expertizã contabilã. Anexele la raportul de expertizã contabilã trebuie întocmite atunci şi numai atunci când existã necesitatea de documentare a unei constatãri din raportul de expertizã contabilã, ele având menirea sã degreveze conţinutul raportului de expertizã contabilã de prezentãri prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de naturã similarã. Nu pot constitui anexe la raportul de expertizã contabilã documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.Anexele raportului de expertizã contabilã sunt un produs al muncii expertului(ţilor)contabil(i).

5. Care este procedura de lucru a auditorilor de calitate în activitatea de auditare a expertizelor contabile?

Expertul contabil, la primirea oricãrei lucrãri de expertizã, va face un examen deindependenţã şi va completa o „Declaraţie de independenţã” care va însoţi lucrarea depusã pentru auditul de calitate la Corp.

Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privindauditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

2

Procedura de lucru a auditorilor de calitate se refera la :

1. Studierea raportului de expertiza ; daca :-obiectivele au fost tratate corespunzator-expertii contabili au respectat prevederile standardului-autorii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii -expertii contabili au respectat Codul Etic

2. Analiza opiniilor separate3. Verificarea starii de independenta

Categoria VI: Administrarea și lichidarea afacerilor ( 4 lucrări);

1. O persoană fizică autorizată poate încheia contracte de muncă individuale și/sau contracte de colaborare cu terțe persoane pentru aducerea la îndeplinire a activității autorizate? Poate persoana autorizată însăși să cumuleze calitatea de PFA cu cea de salariat?

Da, deoarece potrivit dispozitiilor cuprinse in OUG nr 44/2008 privind desfasurareaactivitatilor economice de catre persoane fizice autorizate, intreprinderile individuale siintreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare, PFA poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat a unei terte persoane carefunctioneaza atat in acelasi domeniu, cat si in alt domeniu de activitate pentru care PFA a fostautorizata

2. Definiți patrimoniul de afectațiune.

Patrimoniul de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor persoaneifizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale,afectate scopului exercitarii unei activitati economice, constituie ca o fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora

Patrimoniu de afectaţiune= parte a patrimoniului afectată desfăşurării unei activităţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor în legătură cu desfăşurarea unei activităţi. 

3.Definiți noțiunea de insolvență. Menționați care este cuantumul minim al unei creanțe cerut de Legea nr. 85/2006 pentru a putea iniția procedura insolvenței?

INSOLVENTA este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă;b) insolvenţă este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

Detalii: http://legeaz.net/legea-insolventei/art-3

Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat;

4. Care sunt obligațiile lichidatorilor, de îndată ce au preluat această funcție:

3

a) obligații care sunt executate împreună cu directorii și administratorii, respectiv cu membrii directoratului societății?b) obligații pe care trebuie să le execute personal după preluarea acestei funcții?

a).(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.

b)(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

Categoria IX: Consultanță fiscală acordată contribuabililor ( 6 lucrări);

1. O persoană, evaluator imobiliar, efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei, respectiv 300 lei pe trimestru.La sfâșitul anului, constată realizarea următoarelor venituri și cheltuieli:- venituri din prestarea activității de evaluator 95.000 lei;- venituri din sponsorizări 10.000 lei;- cheltuieli cu materiale 20.000 lei;- cheltuieli cu chiria 12.000 lei;- cheltuieli cu personalul angajat 10.000 lei;- cheltuieli cu energie electrică, apă, gaze, telefon 25.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei;- cheltuieli cu protocolul 2.500 lei;- alte cheltuieli deductibile 4.000 lei.

REZOLVARE : Nu constituie venit brut –sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari = venituri din sponsorizari.

Venit brut = Venituri din prestarea activitatii = 95.000

Venit net = Venit Brut – Cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri deductibile.

Cheltuieli efectuate in scopul realizarii de veituri deductibile = +cheltuieli cu materiale =20.000+cheltuieli cu chiria = 12.000 +cheltuieli cu personalul angajat=10.000+cheltuieli cu energie , apa = 25.000+alte cheltuieli deductibile = 4.000

Total = 71.000

Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat :a) cheltuieli de sponsorizare –in limita unei cote de 5 % din baza de calculb) cheltuieli de protocol-in limita unei cote de 2 % din baza de calcul

Baza de calcul = Venit brut - Cheltuieli deductibile , altele decat ch de sponsorizare si protocol

4

Baza de calcul = 95.000 – 71.000 = 24.000

Sponsorizare : 5 % x 24.000 = 12001200 sunt cheltuieli deductibile cu sponsorizarea

Protocol : 2 % x 24.000 = 480480 sunt cheltuieli deductibile cu protocol

Total cheltuieli deductibile = 71.000 +1200 +480 = 72680

Venitul net = 95.000 -72.680 = 22.320

Impozit pe venit = 22320 x 16% = 3.571,2Impozit calculat = 3571,2

Impozit anual = 3571,2 – 1200 = 2371,2

2. Dați trei exemple de venituri considerate impozabile dacă sunt obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau străinătate.

ART. 115 Venituri impozabile obţinute din România(1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:a)  dividende de la un rezident;b) dobânzi de la un rezident;c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent /a sediului permanent desemnat;  (în vigoare de la 1 iulie 2013)  Norme metodologiced) redevenţe de la un rezident; Norme metodologicee) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent /a sediului permanent desemnat;    (în vigoare de la 1 iulie 2013) Norme metodologicef) comisioane de la un rezident;g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat;  (în vigoare de la 1 iulie 2013)h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;i) *** Abrogat;j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;k) venituri din servicii prestate în România de orice natură şi în afara României de natura serviciilor de management, de consultanţă în orice domeniu, de marketing, de asistenţă tehnică, de cercetare şi proiectare în orice domeniu, de reclamă şi publicitate indiferent de forma în care sunt realizate şi celor prestate de avocaţi, ingineri, arhitecţi, notari publici, contabili, auditori; nu reprezintă venituri impozabile în România veniturile din transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport; Norme metodologicel) venituri din profesii independente desfăşurate în România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depăşesc

5

în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;n) *** Abrogato) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România; Norme metodologicep) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o singură zi de joc; Norme metodologiceq) venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice române reprezintă suma excedentului distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare;r) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie. (în vigoare de la data intrării în vigoare a L287/2009 privind Codul civil)

3. Prezentați modalitatea de determinare a impozitului de plată pentru:a) o pensie de 1.200 lei;b) o pensie de 900 lei;c) o pensie de 600 lei.

CAZ 1 : PENSIE = 600 LEI ( <740 ; <1000 )

Nu se platesc contributiiNu se impoziteaza

CAZ 2 : PENSIE = 900 LEI ( > 740 ; < 1000 )

900 LEI > 740 LEI contribuabil la sistemul de asigurari sociale pentru suma ce depaseste 740 lei .

Se retine doar contributia la asigurarile sociale de sanatate = 5,5 % pentru diferenta = 900 – 740 = respectiv 5 ,5 % pentru suma de 160 lei

900 LEI < 1000 LEI Nu se impoziteaza ( 1000lei = suma neimpozabila lunara)

CAZ 3 : PENSIE = 1200 LEI ( > 740 ; > 1000 )

1200 > 740 se retine contributia de asigurari sociale de sanatate = 5,5 % pentru suma ce depaseste 740 lei – respectiv 1200 – 740 = 460 lei deci contributia = 5,5% x 460 lei

1200 > 1000 se impoziteaza cu 16 % Venitul impozabil lunar din pensii, unde Venitul impozabil lunar din pensii = venitul din pensii (1200 ) din care se deduce –

- contributia obligatorie = 5,5% x (1200-740)- si suma neimpozabila lunara de 1000 lei

impozit pensie de 1200 lei = 16 % x ( 1200 – (5,5% x 460) – 1000 )

4. O persoană realizează într-o următoarele venituri:a) câștigă în aceeași zi de la două cazinouri diferite sumele de 2.000 lei, respectiv 5.000 lei;b) câștigă un premiu în sumă de 2.000 lei.

6

Determinați impozitul pe veniturile din jocurile de noroc și premii.

Venituri din premii şi din jocuri de norocART. 75 Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Norme metodologiceART. 75150. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natură, ca de exemplu:- venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;- venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, altele decât:a) veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;b) veniturile plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;- venituri sub formă de premii obţinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii.- venituri impozabile obţinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor câştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.Adiţionarea sumelor din care se acordă câştigurile de tip jack-pot se realizează în cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puţin două maşini mecanice sau electronice cu câştiguri, evidenţierea acumulării putând fi realizată prin dispozitive auxiliare sau în cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate în sistem.Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct câştigurile de tip jack-pot acordate.150^1. În scopul delimitării veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate câştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaţiei în materie.

ART. 76 Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de norocVenitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil.ART. 77 Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc(1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:

7

a) pentru fiecare premiu;b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.Norme metodologice

ART. 77151. Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi să organizeze evidenţa astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoană fizică şi să reţină impozitul datorat aferent acestuia.În situaţia în care în cursul aceleiaşi zile aceeaşi persoană fizică efectuează mai multe operaţiuni care generează câştiguri la jocuri de tip cazino, de la acelaşi organizator, atunci organizatorul are obligaţia să recalculeze impozitul stabilit anterior astfel:- se însumează câştigurile realizate;- se diminuează nivelul astfel stabilit cu suma reprezentând venitul neimpozabil de 600 lei/zi;- la baza impozabilă astfel determinată se aplică cotele de impozit prevăzute la art. 77 alin. (2), determinându-se astfel impozitul datorat;- din impozitul datorat se deduce impozitul calculat şi reţinut anterior rezultând impozitul datorat recalculat la sfârşitul zilei." 

TIPURI DE VENITURI : - Venituri din jocuri de noroc - Venituri din premii

Venit net = Venit din premii sau jocuri de noroc – Suma reprezentand Venitul neimpozabil

Astfel :

Venituri din jocuri de noroc Impozit = 25 % x Venitul net calculat la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitorSuma neimpozabila pentru venituri din jocuri de noroc = 600 lei pentru castigurile de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi .

Venituri din premii Impozit = 16 % x Venit net realizat din fiecare premiuSuma neimpozabila pentru venituri din premii = 600 lei pentru fiecare premiu

CAZ A : Venituri din jocuri de noroc – in aceeasi zi , dar de la organizatori diferiti se calculeaza impozitul pentru fiecare suma in parte

Venit 1 = 2000 leiVenit net = V1 – diminuat cu suma venitului neimpozabil ( 600 lei ) = 2000 – 600 = 1400 leiImpozit = 25 % x Venit net = 25 % x 1400

Venit 2 = 5000 leiVenit net = V1 – diminuat cu suma venitului neimpozabil ( 600 lei ) = 5000 – 600 = 4400 leiImpozit = 25 % x Venit net = 25 % x 4400

Total impozit din venituri din jocuri de noroc = (25 % x 1400) + ( 25 % x 4400)

8

CAZ B : Venituri din premii = 2000 lei Diminuam venitul cu suma neimpozabila = 600 lei

Venit net = 2000 – 600 = 1400 Impozit pe venit din premii = 16 % x 1400

5. O persoană deține mai multe proprietăți imobiliare, iar în anul 2012 vinde:- un apartament, achiziționat în 2004, pentru care încasează suma de 67.000 lei , cursul euro la data încheierii tranzacției fiind 4,4 lei/euro;- un teren în suprafață de 1.000 m2 achiziționat în anul 2010, prețul de vânzare fiind de 35 euro/ m2 , iar cursul de schimb la data încheierii tranzacției fiind de 4,4 lei/euro.Determinați impozitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.

CAZ 1 : APARTAMENT : Impozit pe apartament

Valoare apartament = 67.000 x 4,4 lei/euro = 294.800 > 200.000Dobandit pe 8 ani > 3 ani

Impozit pe apartament vandut =4000+ 1 % x 294.800 = 4.989

CAZ 2 : TEREN : Impozit pe teren Valoare vanzare = suprafata x pret vanzare = 1000 mp x 35 e/mp x 4,4 lei/e = 154.000 <200.000Dobandit pe ani < 3 ani

Impozit pe teren vandut = 3 % x 154.000

6. O clădire (valoare impozabilă unitară 806 lei/ m2), are un parter cu o suprafață construită desfășurată de 100 m2, o mansardă locuibilă cu o suprafață construită desfășurată de 20 m2 și o pivniță, utilizată pentru a stoca diferite materiale, cu cu o suprafață construită desfășurată de 10 m2.Determinați impozitul pe clădiri.

Impozit / cladire = 0,1 % x Valoare impozabila a cladirii

Cota de impozitare = 0,1 %

Valoarea impozabila a cladirii = Suprafata construita desfasurata a cladirii x Valoarea impozabila unitara

Suprafata construita = 100 mp + 20 mp + 10 mp = 130 mp

Valoarea impozabil a cladirii = 130 mp x 806 lei / mp

Impozit pe cladire = 0.1 % x 130 mp x 806 lei/mp

Rezolvare :

Valoare impozabila parter = 806 x 100 = 80.600Valoare impozabila mansarda = 806 x 20x 0,75 = 12.090

9

Valoare impozabila pivnita = 806 x 10 x 0,5 = 4030

Valoare impozabila totala = 80.600 + 12.090 + 4030 = 96720

Impozit = 0,1 % x 96.720

Bibliografie:- O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi; - Codul etic național al profesioniștilor contabili, ediția a IV a, revizuită și adăugită, Editura C.E.C.C.A.R., București, 2011;

-Standardul profesional nr. 35 – Expertize contabile – Ghid de aplicare, ediția a V a, revizuită, Editura C.E.C.C.A.R., București, 2012;- O.G. nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară; - Codul de procedură civilă;- Codul de procedură penală;

- Standardul profesional nr. 23 – activitatea de cenzor în societățile comerciale;- Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (R2) privind societăţile comerciale;- Ordonanța de urgență nr. 86/2006 (R1) privind organizarea activității practicienilor în insolvență;- Legea nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenței;

- Standardul profesional nr. 34 – Serviciile fiscale– Ghid de aplicare, Editura C.E.C.C.A.R., București, 2010;- Legea  571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu Normele metodologice de aplicare;- Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, Editura C.E.C.C.A.R., București, 2010;

10