Predicatori În Aeropag

7/17/2019 Predicatori În Aeropag

http://slidepdf.com/reader/full/predicatori-in-aeropag 1/6

Predicatori în Aeropag

Adevărata atitudine a Bisericii Ortodoxe fată de cultura profană

ierom. Savatie Bastovoi

Omul este muritor. Iar asta îl determină să fe selectiv. Necorespunderea dintremultimea izvoarelor de inormare existente si scurtimea timpului pe care îl are la

îndemână îl obligă pe om să renunte la unele în avoarea altora. Dar, ciar dacăam presupune o infnitate de timpuri după care omul ar trebui, în cele din urmă,să moară, selectivitatea, care poate nu ar mai părea atît de stringentă în privintacantitătii, s!ar cere, totusi, în cazul calitătii.

"ceasta însă în măsura în care întreaga viată pământească a omului este privităca un urcus continuu, potrivit credintei ortodoxe, spre desăvârsirea esatologică,

în conditiile unui univers restabilit. "cest #spirit selectiv$ despre care vorbim%numit de &. 'ărinti #dreaptă (udecată$) este el însusi o stare sufcient deavansată a omului întru desăvârsire, deoarece de(a presupune o experientăprealabilă a unei relatii corecte si armonioase cu Dumnezeu, prin îndeplinireaporuncilor *ui, pentru care omul se ace primitor al darului #cunoasterii binelui sirăului$. "cest dar nu poate f însusit împotriva voii lui Dumnezeu %+acere , -).

otusi, omul, ca #cip si asemănare a lui Dumnezeu$ întruneste în cip fresc, într!o stare latentă, cunoasterea binelui si răului, care străulgerează, cel putinaotic, orice activitate a sa. De aceea, scântei a acestei cunoasteri se potdesprinde ciar si din traditiile culturilor păgâne, care nu sunt decât încă odovadă a desăvârsirii /reatorului ce se citeste până si din exemplarele cele maiputin perecte ale ăpturilor &ale, desi acestia au abandonat voit &ursadesăvârsirii lor. Identifcarea acestor mostre de adevăr în traditiile păgâne, spre ale transcende, transormându!le în preludii stângace ale mesa(ului ristic, esteun act de iubire, pe care ni l!a si arătat &. apostol 'avel în predica sa din"reopag.

/restinismul nu a respins, ci a olosit în predica sa tot ce s!a putut din culturilepăgîne, mai ales din cea elină si romană. 0itologia acestor popoare s!atransormat în sursă de simboluri cu continut crestin, ceea ce se vede oarte bine

din arta catacombelor. 1n general, toată teologia ortodoxă s!a zidit peterminologia flosofei păgâne eline iar autori precum 'laton si "ristotel erauvăzuti ca niste pregătitori ai propăvăduirii mesa(ului crestin, netezind mintilepentru a primi vestea despre viata de dincolo, despre virtuti si imperectiuni,despre o răsplată viitoare2 ericire pentru cei virtuosi %care la 'laton erau flosofi)si cinuri pentru cei lenesi. 'entru aceasta ei erau reprezentati în rescelebisericesti, cum se păstrează si până azi în &oborul 3asilii 4la(enîi din 5remlin si

în alte părti.

#eologia trebuie să aibă expresie universală. Nu este doar un simplu accidentaptul că Dumnezeu a plasat 'ărintii 4isericii într!un context grecesc6 nevoia declaritate în flosofe si de prounzime în gnoză i!au obligat pe acestia să purifce si



să sacralizeze limba(ul flosoflor si al misticilor, pentru a coneri mesa(uluicrestin, care include traditia iudaică, dar o depăseste, caracterul săuatotcuprinzător si universal$1.

"reopagul în care a propovăduit apostolul 'avel nu s!a surpat, ci doar a căpătat

alte orme, poate mai subtile. /rezând că #si!a îngropat idolii$ la îndemnul luiNietzsce, lumea în care trăim si!a ridicat altii în loc, ăcându!se pe sine obiectde încinare. &ocietatea contemporană, care nu se mai încină ploii si soarelui 7stiiiilor naturale, se încină în scimb altor stiii ! culturale. 8a se răneste dinoperele si persona(ele!literare!imeră care i!au asaltat vocabularul si sistemelevalorice, persona(e si opere pe care se spri(ină popoare întregi, ca un pământ pebalenele străveci.

ermeni ca #apolinic si dionisiac$2, #complexul Oedip$3, sau expresii precum2#râs mefstoelic$4, atitudine rimbaldiană5 s. a., codifcă limba(ul societătiimoderne si mai ales postmoderne %ca perioadă culturală) într!un mod artifcial.'entru a se ace înteles si pentru a putea întelege, omului nu îi mai estesufcientă cunoasterea limba(ului curent, ci are nevoie si de cunoasterea acestorsimboluri si #parole$, care nu sunt decât un metalimba(, care devine accesibildoar initiatilor. +aptul se resimte puternic mai ales în operele poetilorpostmodernisti, unde livrescul eclipsează si suocă realitatea, iar citatele sicalambururile care împresoară textul 7 intertextualitatea 7 devine un criteriu devaloare.

"ceeasi situatie era si în "tena din perioada apostolului 'avel, rânturi din pieselede teatru si poemele vremii erau pe buzele tuturor. "postolul 'avel le oloseste în

predica sa. &i în acest sens putem vorbi de #intertextualism$ la apostolul 'avel, în sensul atribuit de estetica postmodernistă. De exemplu2 #ovărăsiile rele stricăobiceiurile bune$ %9 /or. 9-, ), este o rază din comedia lui 0enandru, iaratunci când îi mustră pe cretani2 #cretanii sunt pururea mincinosi, fare rele,pântece lenese$ %it 9, 9:) "postolul o ace cu cuvintele poetului 8pimenide. 1nvestita predică din areopag, 'avel citează din poetul grec "ratos din &oloi. Deapt, acesta era un manual de astronomie în versuri. 8l începea cu imnul lui;eus, din care "postolul a olosit un vers, pentru ca, reiesind din el, să dea oconceptie corectă despre Dumnezeu2 #căci a *ui neam suntem$ %+apte 9<, :=)6.

Noi trăim în mi(locul altarelor unor idoli subtili, cărora le (ertfm întreaga noastrăconstiintă, întreaga libertate 7 cultura cu ormele ei. #1n fecare scorbură e asezatun zeu#, după cum scria cu adevărat regretatul &tănescu7. /a si atunci,Dumnezeul nostru Iisus >ristos este un #Dumnezeu necunoscut$, pe /are trebuiesă!* acem cunoscut. /ăci, ca si atunci, #toti... nu!si petrec timpul decât spunândsi auzind ceva nou$ %+apte 9<, :9). &i, de aceea noi, #stînd în mi(loculareopagului$ culturii universale ar trebui să stim a zice, precum a zis apostolul'avel elinilor, popor de omosexuali2 #4ărbati... în toate vă văd că sunteti oarteevlaviosi, căci străbătând cetatea voastră %istoria culturii universale) si privindlocurile voastre de încinare %operele si persona(ele celebre), am a?at si un altarpe care era scris2 #Dumnezeului necunoscut$. Deci, pe /el pe /are voi,necunoscându!*, 1l cinstiti, pe "cela 1l vestesc eu vouă$ %+apte 9<, ::!:).



Ortodoxiei îi este străin spiritul incizitiilor. &i poate aici este începutul deosebiriidintre Ortodoxie si romano!catolicism. Ortodoxia nu se teme să a?e lucruricompromitătoare despre sine, de aceea nu interzice credinciosilor săi săcerceteze ciar si izvoarele ostile ei. Deoarece, %si iată un exemplu de adevărără voie, apartinând lui *eonardo Da 3inci), #cu cât cunosti mai mult, cu atât

iubesti mai mult$. 'ână si scrierile păgâne pot f o sursă de binecuvântare a@nicului Dumnezeu, pentru cel care caută această binecuvântare. &ă ne aducemaminte de vră(itorul 3alaam, care find plătit să blesteme poporul lui Israel, în locsă!l blesteme l!a binecuvântat %numeri ::!:6 Iosua 9, ::6 :A, 9B). 1n acelasimod, orice operă de origine păgână cu caracter evident anticrestin poate ftransormată în sursă de binecuvântare. 0ai în glumă, mai în serios, crestinultrebuie să stie cum să oblige dracii ca să!* slavoslovească pe Dumnezeu. 1nacest sens traditia ortodoxă ne povesteste anecdote captivante din vietile&fntilor, cum ar f cazul &. Ioan al Novgorudului care a zburat pe drac până laIerusalim ca să se încine la mormântul Domnului si altele ca acesta.

+oarte multi, ără să f citit măcar romane, cred că vor putea citi scrierile &fntilor'ărinti. "bandonarea romanelor nu trebuie ăcută la poruncă, deoarece nu existăo astel de poruncă, ci din convingere. 1ntr!un cuvânt, trebuie să citim atâtearomane încât să ni se acă leamite. #De ce se zice că ciar si slăvitul 0oise, acărui nume înaintea oamenilor era oarte mare din cauza întelepciunii lui, mai

întâi si!a antrenat mintea cu stiintele egiptene, si pe urmă a purces lacontemplarea /elui ce este. Dar asemenea lui în timpuri mai târzii despre

înteleptul Daniil se povesteste că el în 4abilon a învătat întelepciunea aldeilor siabia după aceea s!a atins de lectiile Dumnezeiesti$.

"cest sat a ost lăsat tinerilor nu de oricine, ci de un mare ascet si învătător al4isericii, 3asile cel 0are. Iar despre &. Crigore eologul se spune că #observândcă "polinarie %ereticul) a scris multe cărti în versuri de dierite măsuri, si cuacestea izbutea să atragă pe multi la erezie, ca om învătat, a găsit cu cale să

întrebuinteze timpul de liniste si de răgaz... scriind acele bucăti în versuri$. ...E#0ai degrabă să vedem, cum a eludat acest ericit bărbat acea lege strasnică atiranului %Iulian), după care nu era îngăduit crestinilor să se adape la izvorulstiintei proaneF Iată cum2 "!nceput să alcătuiască el însusi versuri epice sauiambice si elegiace, trimetrice sau si alte orme si măsuri de versuri, obisnuite întragedie sau în comedie, cultivând toate stiurile, încât mai că n!a rămas nici o

ormă literară, care să nu se găsească în cărtile sale. Negresit, el a olosit toateaceste orme literare în scopuri pioase, fe lăudând virtutile si curătia trupeascăsi su?etească, fe alcătuind tratate teologice si rugăciuni scrise în versuri6 apoi s!a erit cu totul de obscenitătile si rivolitătile care se găsesc în miturile sipovestirea minunilor zeilor păgâni, după cum se si cădea6 dar a izbutit să deatotusi crestinilor învătături pline de întelepciune, încât nu si!a atins deloc scopullegea nebunească a împăratului necredincios, care privea cu oci răi cultivareacrestinilor...$8.

&entimentele general umane este bine să le educăm si prin lectura unor cărti

laice cu mesa(e corespunzătoare, ele find mai potrivite stării oricărui om încăneînduovnicit. 8le au doza necesară de sentimentalitate prin care comunică



su?etul încă ne despătimit, pentru că nu oricine poate citi dintr!odată si ărădaună scrierile &fntilor 'ărinti, adică ără a se bat(ocori de către diavol prinluarea asupra lor a unor nevointe peste puteri, fe căzând în mândrie păguboasă,fe în deznăde(de din cauză că nu pot împlini cele citite 7 în elul acesta multi îsidezecilibrează nu numai viata personală, ci si pe a celor din (ur.

&e stie că &fntii de la Optina recomandau mirenilor să asculte muzică simonică, în prima ază, pentru a!si ascuti su?etele. Numai omul care a dobândit darulrugăciunii stie de ce nu mai citeste poezii si romane, ceilalti însă o ac fe dinlene, fe din îngâmare, socotindu!se mai avansati duovniceste decât sunt într!adevăr. 8ste mai degrabă o ormă de a!ti scuza propria incultură si lene, căci uniica acestia nu numai că nu citesc cărti laice, ci nici măcar pe cele bisericesti, subpretextul că #se roagă$. /uvântul acesta este bun pentru mireni, care, trăind înlume, se cuvine să se educe pe sine si pe copiii lor, ca să nu fe prile( desminteală si de poticnire pentru cei slabi. Iar dacă vor să fe doar rugători, să se

călugărească, căci călugării cu adevărat nu mai au nevoie să citească din cărtilelumesti, decât la nevoie, si atunci pentru a olosi pe altii, în scopuri misionare, nuduovnicesti.

#'entru veacul acesta v!as sătui 7 scrie &ântul 3asile cel 0are, adresându!setinerilor 7 să vă agonisiti călăuzire, nelăsând, cum zice proverbul, nici o piatrănemiscată, numai dacă aceasta vă va aduce vreun olos$. 'ietrele la care sereeră &ântul sunt, desigur, stiintele si artele lumesti, care #creează o privelistedeloc necuviincioasă$ pentru su?etul care se împodobeste cu ele, find #precumrunzele pentru pomul cu roadă, iar roada este adevărul, /arele este >ristos, pe/are trebuie să!l avem în inimile noastre întâi de toate$9.

Desigur, mesa(ul crestin nu are nevoie să fe completat, deoarece el exprimăplinătatea, totusi el are nevoie să fe explicat si transmis. 1n acest sens operelemultor autori laici si păgâni exprimă exemplar drama despărtirii omului deDumnezeu. 8le sunt acea #căutare a su?etului de a se odini întru 8l$, după cumscria +er. "ugustin ciar la începutul #/onesiunilor$ sale. /ei mai multi dintreoameni se a?ă anume în această stare primitivă de căutare. De aceea,cunoasterea reperelor de care se conduc în căutarea lor ne va usuracomunicarea cu ei. #>ristos e usa$ %Ioan 9B, G) si cine va intra prin 8l se vamântui. /ei care încă mai sunt ascinati de operele artistilor se aseamănă cu

pruncii care îsi întind mâinile spre clanta acestei usi si nu o a(ung. /ăci oameniicoplesiti de artă au psiologia copilului care cere si plânge anume după canacare s!a stricat, reuzând să primească alta nouă. "tunci când vrem să înlocuimcana stricată cu una nouă, noi trebuie să începem de la a!i explica copilului de cecana nouă seamănă cu cea vece, iar mai apoi să!i arătăm prioritătile ei, ca încele din urmă să!l convingem că, de apt, cana vece a ost una oarte rea siurâtă si că cea nouă este mult mai bună, iar el este #bravo$ că a înteles. ot asa,noi trebuie să înlocuim cultura, care, desi are multe lucruri bune, totusi esteimpregnată de elemente păgâne si primitive, prin învătătura supremă a lui>ristos. Noi trebuie să demonstrăm un lucru atât de banal2 că a crede mai usor

lui Dante sau 8minescu decât lui >ristos nu presupune o discretie intelectualădeosebită.



'entru aceasta, anume în conditiile societătii culturalizate de azi, când anumitesabloane culturale au eclipsat orizontul adevăratei spiritualităti, de cele maimulte ori este inefcient a recurge la terminologia si simbolistica biblică,deoarece ea sau nu este cunoscută pur si simplu, sau, ceea ce este si mai rău, asuportat de pe urma propagandei ateiste si eretice deormări catastroale. De

aceea, pentru a ne ace întelesi, după două mii de ani de crestinism, când parecă toti stau cu el pe buze, încât avem si partide politice crestin!democrate,predicatorul ortodox trebuie să recurgă la metodele apologetilor din primeleveacuri care predicau între păgâni. Din acest punct de vedere, e cu eect când uncrestin poate repeta mai des replica apostolului 'avel din areopag2 #precum a zisunul din poetii vostri$ %+apte 9<, :=).

+ără îndoială, la vremea apostolului 'avel si ciar a &ântului 3asile cel 0are, caresătuia ără nici o retinere ca tinerii să citească scrierile poetilor păgâni spreolosul propriu, literatura laică încă nu se umpluse de sutele de mii de opere,

lipsite de orice valoare, pe care le avem azi. Nu în zadar &. eoan ;ăvorâtul,care a trăit în secolul trecut, la întrebarea unei emei dacă se pot citi scrierilelaice, a răspuns2 #'rintre dinti îti spun, abia auzit, că, totusi, se poate. Dar nuprea mult si nu ără discretie6 nu vă îmbălegati căpsorul vostru curat$10. &igurcă oarte cărturarul ierar si ascet eoan cunostea prea bine scrierile &. 3asile sivederile lor în privinta citirii scrierilor laice nu se contrazic. 'ur si simplu, cei doiierari se reereau la două eluri de literatură laică, cea greacă, din perioada &.3asile si romanele ietine rantuzesti care începuseră să fe oarte la modă înHusia de la sârsitul secolului trecut.

*a urma urmei, dacă ateistii, pentru a lupta cu 4iserica, citeau cărtile &fntilor

'ărinti, de ce ortodocsii, pentru a convinge ateistii si ereticii n!ar avea voie săcitească din cărtile acestoraF "ceia urmăreau să acă rău, noi urmărim să acembine. Dumnezeu să ne a(ute.

/u atât mai mult că lupta cu ateismul pare să se f sârsit. 0ult mai periculoasă simai grea e lupta cu politeismul, cu multimea demonilor cărora li s!a dat voie sănăvălească în lumea si în viata noastră.

“O, nu te tăia la mână sau la picior,

din greseală sau dinadins.

De îndată vor pune în rană un zeu,

ca peste tot, ca pretutindeni,

vor aseza acolo un zeu

ca să ne încinăm lui, pentru că el

apără tot ceea ce se desparte de sine.

Ai gri!ă, luptătorule, nu"ti pierde ociul,

pentru că vor aduce si"ti vor aseza



în or#ită un zeu

si el va sta acolo, împietrit, iar noi

ne vom misca su$etele slăvindu"l%

Si ciar si tu îti vei urni su$etul

slăvindu"l ca pe străini& 11.

1 3ladimir *ossJ, #Introducere în teologia ortodoxă$, 8ditura 8nciclopedică,4ucuresti, 9GG, pg. K.

2 +riedric Nietzsce în #Nasterea tragediei eline$ si alte scrieri.

3 /oncept introdus de &igmund +reud, care presupune maniestarea instinctelorsexuale ale băiatului ată de mama sa si, respectiv, ale etitei ată de tată, având

ca prototip pe Oedip din tragediile lui &oocle. eoria lui +reud despre libido sivise a ost preluată de diversi artisti si scriitori.

4 8ugen Ionesco în #/ântăreata ceală$.

5 "titudine rimbaldiană, adică revolutionar sinucigasă. Himbauld, poet simbolistrancez de la sârsitul sec. trecut, a promovat masocismul ca sursă de inspiratieartistică2 #'oetul se aseamănă cu cel ce îsi cultivă bube pe ăptură$ %3ezi >ugo+riedric, #&tructura liricii moderne$). +aptul se cultivă si la nivelcomportamental, de libertina(, prin excese si perversiuni sexuale %în cazul dat,omosexualitate cu alt simbolist, 3erlaine), betii si droguri. *a 9G ani poetul îsi

înceie activitatea literară, ăcându!se trafcant de sclavi undeva prin "rica.0oare la K de ani după amputarea piciorului în care a ost împuscat de #iubitul$său 3erlaine, într!un acces de gelozie.

6 LMPQQPRSTR UTVWXYXMTV ZM[T\TW %]^X[Q), #_`PM, YWT`QQRYXVXM$, X\ 3, pg. 9:K!9:=.

7 Nicita &tănescu, #99 8legii$, 8legia a doua.

8 3iata &. Crigorie eologul alcătuită de preotul Crigorie %sec. 3III), în &. Crigoriede Nazianz, /uvântări teologice, 8d. >erald, 4ucuresti, paginile A si 9G.

9 1n #/ătre tineri, despre cum să ne olosim de scrierile păgâne$, ZXVXQPV T hTVPMT PWj`T I3 `Pj ` VWPk VX\k, T[. U, UXj` 9GG-, pg.9<A!9<-.

10 ]`. PXQ V`XWQTj. #VX VjXP [hkX`Qq TQ T jj Q QPPQVWXTVq$. UXj` 9G9A. 'g. =K.

11 Nicita &tănescu, #99 8legii$, 8legia a doua.

Predicatori În Aeropag

Documents

Transcript of Predicatori În Aeropag