Poziția UNHCR asupra returnărilor în Irak

14 Noiembrie 2016

Introducere

• Inlocuiește “Poziția UNHCR asupra

returnărilor în Irak” din 2014

• Se axează pe riscul cu care se

confruntă civilii în urma conflictului armat

continuu dintre:

• forțele de securitate irakiene (ISF),

împreună cu forțele aliate

și

• așa-numitul Stat Islamic din Irak și

Levant (ISIS)

Desfășurarea conflictului

• 2014: extindere rapidă a ISIS în Nordul și Centrul Irakului => escaladarea conflictului și

a violenței

• Din 2015, ISF ajutat de o coaliție internțională recucerește teritoriu ISIS din

guvernoratele:

• Anbar

• Babel

• Diyala

• Erbil

• Ninewa

• Salah Al-Din

• 17 Octombrie 2016: Prim-Minsitrul Irakian Al-Abadi anunță începutul campaniei de

recucerire a Mosulului (al 2-lea cel mai mare oraș) aflat sub control ISIS din Iunie 2014

Urmări

• Zeci de mii de civili morți sau răniți; 3,18 milioane de oameni strămutați intern

• Peste 10 milioane de oameni cu nevoie de asistență umanitară

• Părți din Nordul și Centrul Irakului rămân sub control de facto ISIS care continuă să

comită abuzuri grave și pe scară largă ale drepturilor omului:

• Civilii sunt folosiți ca scuturi umane în operațiunile militare

• Civilii care încearcă să fugă sunt aspru pedepsiți de ISIS

• Civilii, pe rutele de scăpare se confruntă cu riscul resturilor explozive de război,

dispozitivelor explozive improvizate și de fi prinși în schimburile de foc, deshidratare

• Accesul celor care fug din zonele controlate de ISIS au accesul restricționat către alte

părți ale țării prin restrcții severe de intrare și rezidență, incluzând cerințe de

„sponsorizare‟.

• Aceste restricții sunt bazate pe motive discriminatorii precum:

• asocierea percepută cu ISIS

• etnie

• religie

• fond tribal

• arie de orgine

• Populațiile care au rămas sub control ISIS sunt percepute ca susținătoare

ISIS și devin ținte ale represaliilor diferiților actori

• Ariile de unde ISIS și forțele colaboratoare au fost expulzate de ISF

rămân sub riscul

• reinfiltrării ISIS

• contraofensivelor

• actelor teroriste

• Guvernul Irakian întâmpină dificultăți în stabilirea autorității depline și

eficiente

• Capacitatea statului și a instituțiilor sale de a aplica legile și a proteja

cetățenii rămâne scăzută - inclusiv în Baghdad și guvernoratele sudice

Situatia zonelor recucerite

• apar tensiuni și violențe între actori diferiți care lupă pentru putere: Guvernul

Central și Guvernul Regional Kurdistanian (KRG)

• există distrugere extinsă a:

• caselor

• sistemelor de apa; canalizare; electricitate

• Spitalelor; școlilor; cladirilor guvernamentale

• are loc reconstrucție dar întâmpină dificultăți din cauza:

• insecurității acute

• contaminării la scară largă cu mine și dispozitive explozive improvizate

• lipsei de fonduri

Incalcari ale DO și DIU

• Rapoarte ale Națiunilor Unite și ale organizațiilor de drepturile omului implica ISIS în:

• atacuri împotriva populației civile; ucideri (inclusiv execuții extrajudiciare)

• răpiri

• tortură

• viol și alte forme de violență sexuală; sclavie sexuală

• convertire religioasă forțată; recrutare forțată a copiilor

• Aceste acte pot fi considerate:

• crime de război

• crime împotriva umanității

• posibil genocid în cazul anumitor comunități, inclusiv comunitatea religioasă Yazidi

Minoritati etnice si religioase

• „Politica‟ ISIS de reprimare / distrugere:

• Yazidi, Kaka‟is

• Creștini, Șiiți

• Kurzi, Turkmeni, Shabaks, Sabiti-Mandaeani

• Aceștia suferă serioase rele-tratemente comise de către ISIS, incluzînd:

• Execuție

• Răpire

• Convertire forțată

• Sclavie

• Căsătorie forțată

• Avort forțat

• Strămutare forțată

Alte grupuri vizate sistematic de ISIS

• Se raportează că ISIS țintește sistematic pe cei considerați ca fiind afiliați sau colaborând

cu:

• Guvernul Irakian

• ISF

• Forțele afiliate

• Persoanele care se opun sau sunt percepute ca opunându-se ISIS sau regulilor

acestora au risc de pedepsire severă de către curți Sharia auto-numite, fără proces

• În urma presiuni militare în creștere, ISIS a început să execute foști membri ai ISF și

băieții și bărbații care refuză să lupte pentru grupare

• Există rapoare că ISIS amenință și rudele celor suspectați că ar susține ISF

Abuzuri ale ISF si fortelor asociate

• Pe motivul presupusei sau realei susținere sau colaborare cu ISIS , membri ai ISF și ai forțelor asociate au fost deasemenea implicati în abuzuri împotriva cetățenilor Sunni arabi și Sunii turkmen incluzând:

• Persoanele strămutate intern; cei reîntorși

• Abuzurile raportate includ:

• arestarea și răpire arbitrară, abuz fizic

• dispariție forțată

• condamnari extra-judiciare

• strămutare forțată

• În arile recuceritete de sub control ISIS, au fost raportate:

• jafuri și distrugeri deliberate de case, magazine și moschee

• arestarea femeilor pentru presupusele activități teroriste ale bărbaților din familie

Situația femeilor și a fetelor

• În zonele ocupate de ISIS au fost raportate:

• răpiri

• sclavie sexuală

• violuri

• căsătorii forțate

• avorturi forțate

• omoruri

în special al femeilor și fetelor aparținând

minorităților etnice și religioase, în special

Yazidi

• Pentru ISIS, violența sexuală este o “tactică

de război”, condamnată de Consiliul de

Securitate

Situația femeilor și a fetelor

• In zonele controlate de ISIS, femeile:

• sunt excluse de la participarea la viața

publică

• nu au voie să părăsească casa fără

compania unui însoțitor bărbat

• sunt forțate să respecte un cod strict

moral și de îmbrăcăminte

• Încălcările sunt pedepsite sever*

• Femeile educate, precum doctorii, avocații și

candidații la alegeri, au fost vizate de ISIS

pentru arestare, tortură și execuție

Situatia copiilor

• Irakul: printre cele mai periculoase locuri din

lume pt. copii

• Uciderea și mutilarea: cele mai comune

forme de violență.

• Se raportează ca ISIS este responsabil

pentru abuzuri pe scară largă împotriva

copiilor precum:

• răpire

• abuz fizic

• violență sexuală

• recrutare

• pedepse corporale

• execuție

Situatia copiilor

• Recrutati și folosiți în susținere și luptă și de

către:

• Grupări armate anti-ISIS precum:

• Unităţile pentru Mobilizare Populară

• Grupările tribale Sunnite

• Partidul Muncitoresc Kurd

• Alte grupări armate Kurde

• Grupurile de autoapărare: Turkmene /

Yazide

• Conform UNICEF, cel puțin 3.6 milioane de

copii în Irak (1 din 5) sunt sub risc crescut de:

• a fi ucisi / raniti

• violență sexuală

• răpire

• recrutare (*de către grupări armate)

Alte aspecte

• Riscuri pentru categoria LGBTI*

• Tratamentul civililor care fug din zone controlate de ISIS în alte zone din Irak

• Tratamentul civililor în zonele foste controlate de ISIS

• Situatia in Bagdad si in regiunea kurda

• PDI / revenirea sau returnarea persoanelor din strainatate

Returnări ale PDI și din străinătate

• Returnari spontane în zone recucerite de sub control ISIS, deși condițiile nu sunt potrivite

pentru reîntoarceri în siguranță și demnitate

• Este raportat că ISIS amplasează mine și bombe-capcană în case, locuri publice și străzi

în zonele din care s-a retras, cauzând victime în rândul celor care se întorc

• Aceștia se confruntă cu:

• distrugeri

• deteriorări sau ocupări secundare ale caselor

• infrastructură de bază deteriorată sau inexistentă

• restaurare scăzută a servicilor de bază

• lipsă de oportunități de găsire a mijloacelor de existență

Returnări ale PDI și din străinătate

• Cei care se întorc trec prin verificări de securitate și au nevoie de aprobare de intoarcere de la diverși actori locali în zonele de întoarcere, incluzând:

• forțele miltiare care controlează zona

• autoritățile locale

• triburile locale

• În unele zone, returnările au fost prevenite de actori locali pe baza criterilor discriminatorii aplicate persoanelor strămutate intern precum:

• profile etnice

• profile religioase

• opinii politice percepute

Poziția UNHCR cu privire la returnări

• UNHCR îndeamnă statele să nu efectueze returnări forțate pt cei care provin din zone ale

Irakului

• Afectate de violență

• Ramase fragile și nesigure după recapturarea de sub control ISIS

• Rămase sub control ISIS

• Aceste persoane, inclusiv cele ale căror cereri de protecție internațională au fost respinse, nu

ar trebui returnate în zonele de proveniență sau alte zone din Irak

• Mulți Irakieni din aceste zone îndeplinesc probabil criterile refugiatului prevăzute în Convenția

din 1951

• Când acestea nu sunt îndeplinite este probabil ca forme complementare de protecție sau

criteraii mai puțin restrânse din instrumentele regionale relevante să fie aplicabile

Aplicarea ARI

• Responsabilitatea de a identifica o zonă de relocare și de a arăta că aceasta îndeplinește cerințele

pentru relevanță și rezonabilitate

• În circumstanțele date, cu

• Strămutare internă pe scară largă

• O criză umanitară serioasă

• Tensiuni inter-comunale în creștere

• Rescricții de acces și reședință

• Presiune în tote zonele Irakului asupra persoanelor strămutate intern să se întoarcă prematur

în zonele de origine preluate de sub control ISIS

UNHCR nu consideră că este adecvat să se refuze protecție internațională persoanelor din Irak pe

motivul aplicabilității ARI.

Consideratii privind Protectia Internationala pentru persoanele care părăsesc nord-estul Nigeriei

(statele din Borno, Yobe și Adamawa) și zonele înconjurătoare

Actualizarea nr. 2

• Doc examinează printre altele,

evoluția conflictului, evoluția

drepturilor omului, situația umanitară

și a deplasărilor interne și externe

• Inlocuiește Considerațiile privind

Protecția Internațională acordată

persoanelor ce părăsesc nord-estul

Nigeriei (Actualizarea I) ale UNHCR

publicate în luna octombrie 2014

• Situația din nord-estul Nigeriei, în special

în Adamawa, Borno, Yobe, rămâne fluidă

și nesigură

• UNHCR solicită țărilor învecinate să

păstreze frontierele deschise și sa permita

accesul la proceduri de azil si la teritoriu

pentru persoanele care părăsesc aceste

zone in căutarea de siguranță.

• Violența a continuat să afecteze civilii din regiune.

• Operațiunile militare de contrainsurgență au readus sub controlul

guvernului mai multe Zone Guvernamentale Locale (ZGL) din nord-estul

Nigeriei, în special în statul Borno, însă nesiguranța și luptele susținute au

continuat să ducă la strămutarea civililor.

• atacurile iraționale asupra civililor au continuat atât în Nigeria, cât și în

țările vecine Camerun, Ciad și Niger

• S-a semnalat că 386 civili au decedat ca urmare a violențelor legate de

acest conflict între lunile ianuarie și mai 2016, îndeosebi în statele Borno și

Adamawa

• Insurgenții - responsabili de încălcarea răspândită ale drepturilor omului, printre care crime, răpiri, jafuri și răpirea, violarea și abuzul sexual al fetelor și femeilor.

• milițiile civile (cunoscute și ca grupuri de justițiari organizate semiautonom într-un Grup Operativ Comun Civil – CJTF) care au apărut pentru a lupta împotriva insurgenților au fost acuzate la rândul lor de încălcări răspândite, inclusiv ucideri extrajudiciare și recrutarea copiilor.

• 2014 și 2015 – estim. 8.200 civili ucisi în atacuri ale insurgenților asupra civililor

• Peste 2.000 fete și femei au fost răpite din 2009

• Recrutari fortate: băieți și fete, pe care insurgentii ii folosesc în roluri de suport și în luptă, inclusiv ca scuturi umane pentru luptătorii lor.

Situatia copiilor • Utilizarea copiilor, în special a

fetelor, ca sinucigași cu bombă a crescut semnificativ între 2014 și 2015.

• Raportul anual al Secretarului General al ONU privind copiii și conflictele armate în 2015, insurgenții erau incluși în lista părților care s-a semnalat că recrutează sau folosesc copii, ucid sau mutilează copii, se angajează în atacuri asupra școlilor și/sau spitalelor, și răpesc copii în situații de conflict armat.

• 20.000 estim. copii neînsoțiți și separați în cele mai afectate state din nord-est.

• atacurile insurgenților și utilizarea în scop militar a școlilor de către forțele guvernamentale au avut un impact devastator asupra accesului la educație în nord-estul Nigeriei.

• 2009-2015, 910 școli distruse; 1.500 școli închise

• 2016: 950.000 copii fugiseră de violențe, cu acces limitat sau inexistent la educație.

• Estim. 600 profesori ucisi din nordul Nigeriei între 2009 și octombrie 2015; 19.000 profesori fugiti din cauza violențelor.

Poziția UNHCR în privința returnărilor

• Situația din nord-estul Nigeriei, mai ales în statele Adamawa, Borno și Yobe, rămâne volatilă și incertă.

• Solicită țărilor vecine să-și păstreze granițele deschise și să permită accesul la teritoriu și la proceduri de azil persoanelor care fug de criză în căutarea siguranței.

• Multe persoane care fug din nord-estul Nigeriei pot îndeplini criteriile Convenției din 1951 pentru dobândirea statutului de refugiat.

• Cere statelor să suspende returnările forțate ale resortisanților sau rezidenților obișnuiți în această parte a Nigeriei, inclusiv ale celor cărora li s-au respins cererile de azil, până la îmbunătățirea considerabilă a securității și a situației a drepturilor omului.

Poziția UNHCR în privința returnărilor

• În funcție de profilul cazurilor individuale, este posibil ca anumite

considerații de excludere să trebuiască examinate.

• Suspendarea returnărilor forțate în zonele afectate din Nigeria servește

drept un standard minim și nu ar trebui să înlocuiască protecția

internațională în cazul persoanelor care se constată că îndeplinesc

criteriile pentru dobândirea statutului de refugiat

• Recomandări valabile până când securitatea și situația drepturilor omului

din nord-estul Nigeriei se va îmbunătăți suficient pentru a permite returnări

sigure și demne.

• A se cita ca: UN High Commissioner for Refugees (UNHCR), International

Protection Considerations with regard to people fleeing northeastern

Nigeria (the states of Borno, Yobe and Adamawa) and surrounding region

– Update II, October 2016, available at:

http://www.refworld.org/docid/57ebb35c4.html

GHID (linii de indrumare) PRIVIND PROTECȚIA INTERNAȚIONALĂ NR. 12:

Cererile de acordare a statutului de refugiat legate de situații de

conflict armat și violență în contextul Articolului 1A(2) al

Convenției din 1951 și/sau al Protocolului la aceasta din 1967

cu privire la statutul refugiaților

Teme acoperite

• Relația dintre definiția refugiatului conform

Convenției din 1951 / Protocolului din 1967 și

definițiile regionale, și protecția subsidiară

acordată de UE

• Analiza temerii bine intemeiate: riscuri

individuale si de grup, inexistenta riscului

diferential

• Aspecte probatorii – inclusiv informatii din tara

de origine

Linii de indrumare

1. Persecutia pe motive de gen

2. Apartenenta la un grup social

3. Incetarea statutului de refugiat

4. ARI

5. Clauze de excludere

6. Solicitari poe motive religioase

7. Trafic / risc de trefic de personae

8. Cereri depuse de copii

9. Orientare sexuala / identitate de gen

10. Stagiul militar

11. Determinarea prima facie

12. Situatii de conflict armat si violenta

Sferă de aplicare și terminologie

“Situațiile de conflict armat și violență sunt astăzi cauzele majore ale

fluxurilor de refugiați. Majoritatea acestor situații generează persecuții

politice, religioase, etnice, sociale sau de gen. Convenția din 1951 cu privire

la statutul refugiaților și/sau Protocolul la aceasta din 1967 (Convenția din

1951) se aplică direct civililor strămutați din cauza situațiilor de conflict armat

și violență”. (para.1)

Relatia DIU-DR

“expresia „situații de conflict armat și violență‟ se referă la situații marcate de un grad

semnificativ de răspândire sau de un nivel important al violenței și care afectează populația

civilă. Astfel de situații pot implica violență între actori statali și non-statali, inclusiv bande

organizate, și violență între diferite grupuri la nivelul societății. Mai mult, aceste situații pot

implica violență între două sau mai multe state, între state și grupări armate non-statale, sau

între diverse grupări armate non-statale. Orice clasificare anume a unei grupări armate,

spre exemplu ca politică sau criminală, nu este necesară sau determinantă în scopul

determinării statutului de refugiat. Mai mult, în timp ce în anumite circumstanțe situațiile de

conflict armat și violență la care se face referire în acest Ghid pot fi clasificate drept conflict

armat internațional (CAI) sau non-internațional (CANI) în sensul dreptului internațional

umanitar (DIU), această clasificare nu este necesară în scopul determinării statutului de

refugiat. Numeroase situații de conflict armat și violență nu sunt desemnate drept

conflict armat în scopul DIU, însă mijloacele utilizate și consecințele acestora pot fi la

fel de violente sau dăunătoare..”. (para. 5)

Relatia PS - SR

“Anumite situații de fapt pot duce la o suprapunere între criteriile pentru

protecția refugiaților în conformitate cu Convenția din 1951 și protecția

subsidiară. Datorită primatului protecției refugiaților și limitării protecției

subsidiare, care se aplică numai persoanelor care nu se califică drept

refugiați, cererile legate de situații de conflict armat și violență trebuie

evaluate mai întâi în conformitate cu criteriile pentru protecția refugiaților.

Numai când solicitantul nu se califică pentru statutul de refugiat, cererea

acestuia trebuie evaluată în conformitate cu criteriile pentru protecție

subsidiară” (para. 9)

Analiza temerii bine-intemeiate

• ”Amenințările la adresa vieții sau a libertății persoanei și alte încălcări grave ale drepturilor omului pot constitui persecuție în scopurile definiției refugiatului conform Convenției din 1951.

• Mai mult, formele mai reduse de vătămare pot reprezenta persecuție în mod cumulativ.

• Discriminarea va reprezenta persecuție atunci când efectul duce la o situație intolerabilă sau de natură a aduce prejudicii substanțiale persoanei vizate.

• În mod similar, comportamentul ce reprezintă încălcări grave ale DIU pot constitui persecuție (vezi paragrafele 14 și 15 din acest Ghid). Ceea ce constituie persecuție va depinde și de circumstanțele persoanei vizate, inclusiv vârsta, genul, convingerile, starea de sănătate, sentimentele și structura psihologică a solicitantului” (para.11)

Analiza temerii bine-intemeiate (*cont.)

“Standardele (…)nu trebuie aplicate diferit în contextul persoanelor ce fug de situații de conflict armat și violență. Nu este necesar niciun grad mai mare de severitate sau gravitate a vătămării pentru ca aceasta să constituie persecuție în situații de conflict armat și violență față de alte situații, și nici nu este relevant sau adecvat să se evalueze dacă solicitanții ar fi tratați mai rău decât ceea ce s-ar „aștepta” în mod obișnuit în situații de conflict armat și violență.

Contextul global al unei situații de conflict armat și violență poate cumula efectele vătămării unei persoane, dând naștere în anumite circumstanțe la vătămări ce constituie persecuție. Situațiile prelungite de conflict armat și violență, spre exemplu, pot avea efecte dăunătoare grave asupra sănătății fizice și psihice a solicitanților sau asupra dezvoltării personale a acestora, care va trebui evaluată, având în vedere caracterul acestora, mediul social, poziția în societate, vârsta, genul și alți factori” (para. 12)

Analiza temerii bine-intemeiate (*cont.)

“Situațiile de conflict armat și violență implică în mod frecvent o expunere la

încălcări grave ale drepturilor omului sau la alte vătămări grave ce constituie

persecuție.

Această persecuție poate include, dar fără a se limita la, situații de genocid

și epurare etnică; tortură și alte forme de tratamente inumane sau

degradante; viol și alte forme de violență sexuală; recrutare forțată,

inclusiv a copiilor; arestări și detenție arbitrare; luarea de ostatici și dispariții

forțate sau arbitrare; și o serie întreagă de alte forme de vătămări grave ce

apar ca rezultat al circumstanțelor menționate, spre exemplu, în paragrafele

18 și 19 din acest Ghid.” (Para. 13)

Analiza temerii bine-intemeiate (*cont.)

“În scopul determinării statutului de refugiat, existența încălcărilor DIU poate fi

informativă, dar nu poate stabili dacă comportamentul vizat reprezintă

persecuție în sensul Convenției din 1951.

(...) A se baza pe dreptul internațional umanitar sau penal în cel mai strict

sens al acestora pentru a determina statutul de refugiat ar putea submina

obiectivele de protecție internațională ale Convenției din 1951, și ar lăsa în

afara protecției acesteia persoanele care se confruntă cu amenințări grave

la adresa vieții sau libertății lor. Mai mult, chiar dacă anumite comportamente

nu sunt interzise în baza dreptului internațional umanitar sau penal, acest lucru

nu schimbă faptul că în scopul dreptului internațional al refugiaților,

comportamentele respective pot constitui persecuție” (para. 15)

Evaluarea riscului viitor

“La evaluarea riscului, este important să se ia în considerare caracterul

fluctuant al multor situații contemporane de conflict armat și violență.

Gradele variabile de violență sau control asupra unor teritorii sau populații

sunt frecvente în situațiile de conflict armat și violență. De exemplu, chiar

dacă gradul de violență la momentul luării deciziei este relativ scăzut,

în timp situația de conflict armat și violență se poate schimba,

crescând gradul riscului și stabilind o temere bine întemeiată. Pot

exista motive pentru gradul mai redus de violență dintr-un anumit moment,

precum atunci când taberele se regrupează sau își refac strategia, sau când

a fost stabilită încetarea temporară a focului. …

Evaluarea riscului viitor (2)

“…În mod similar, chiar dacă violențele nu au izbucnit încă într-o parte anume

a țării, se poate preconiza că violențele se vor răspândi și acolo, având în

vedere contextul general și istoricul situației de conflict armat și violență,

traiectoria și cartografierea violențelor, dinamica puterii în joc și alte condiții

din țara de origine a solicitantului. Efectele violențelor trecute se pot ridica încă

la nivelul persecuției, în ciuda unei suspendări temporare a ostilităților, și trebuie

evaluate cu atenție. În plus, implementarea acordurilor de pace și demobilizare

poate duce la umplerea vidurilor de putere de către noi actori armați, sau la

consolidarea grupărilor formate din foști membri care nu s-au dezarmat și s-au

reintegrat în societate. Acest lucru necesită și o analiză detaliată care evoluează

constant ca răspuns la evoluțiile locale din țara de origine. (para. 25)

SGBV

Violența sexuală și bazată pe motive de gen, inclusiv violul, traficul de persoane, sclavia sexuală și sclavia conjugală/căsătoria forțată, reprezintă forme frecvente de persecuție în multe situații de conflict armat și violență. VSG poate fi utilizată ca tactică, strategie sau politică ilegală și criminală în situații de conflict armat și violență, pentru a copleși și slăbi adversarul în mod direct sau indirect, victimizând femeile și fetele și/sau bărbații și băieții.

Indiferent de motivația autorului individual, VSG poate forma parte dintr-o strategie militară sau politică voită de a înjosi, umili, teroriza sau distruge populațiile civile în vederea atingerii unor scopuri mai largi, sau se poate baza pe discriminare bazată pe motive de gen sau alte forme de discriminare, fiind astfel legată de unul sau mai multe motive din Convenția din 1951. (26)

SGBV (2)

Pentru numeroase victime ale VSG, torturii și altor acte de vătămare

corporală și traumă psihologică, vătămarea poate continua mult după ce

actul inițial de violență a fost comis și după ce situația de conflict armat și

violență a încetat. Aceste persoane pot fi expuse riscului vătămării

repetate și/sau consecințele psihologice ale experiențelor acestora pot

constitui în sine forme de persecuție, îndeosebi când persoanele au

suferit de vătămări exagerate care fac intolerabilă întoarcerea în țara

de origine chiar dacă nu există un risc viitor de vătămări suplimentare.

(27)

Informații privind țara de origine

“Informațiile actualizate și relevante ….”

“Informațiile relevante (…) includ informații atât calitative, cât și cantitative.

Informațiile calitative sunt deosebit de relevante pentru a evita

neînțelegerile, stereotipizarea și generalizările și permit o înțelegere mai

profundă a situației de conflict armat și violență, adică a istoricului și a

dezvoltării situației, a actorilor implicați, a mijloacelor și metodelor de

război, a strategiilor și a tacticilor folosite și a efectelor pe care le are situația

asupra țării și persoanelor afectate.

Informații privind țara de origine (2)

Informațiile cantitative referitoare la situații de conflict armat și violență

trebuie utilizate cu atenție adecvată. Diferite surse pot utiliza diferite metodologii,

deseori în funcție de motivarea acestora de a colecta date, ceea ce duce la

divergențe substanțiale între surse.

În timp ce datele statistice pot indica impactul situației asupra populației, aceste date

pot fi neconcludente sau nefiabile cu privire la riscul, vătămarea, motivul relevant din

Convenția din 1951, și/sau legătura cauzală dintre riscul de vătămare și motiv, sau

situațiile menționate în definițiile regionale. Informațiile statistice tind să se

concentreze asupra aspectelor cuantificabile ale situației, precum numărul de

victime civile sau numărul persoanelor strămutate, și pot să nu capteze alte

forme ale vătămării (…)” (90-91)

Va multumim!

Carolina Marin

Senior Protection Associate

UNHCR Romania

marinc@unhcr.org