H...

Ha! Ha! Ha!Când mă gândesc la satul Hotarele nici nu mă stăpânesc să nu râd.

Ştiţi de ce?Acolo toată lumea este veselă, munceşte cu voie bună, râde, cântă şi

dansează.Horia locuieşte şi el în acest sat. Nici un alt om nu este atât de

priceput ca el să înhame caii.Mihaela, prietena lui, a învăţat să cânte la harpă. Este un instrument

vechi...Nici Horaţiu nu se lasă mai prejos. Este instructor de dans.Duminica, după ce vin de la biserică, încing o horă în mijlocul uliţei

de-ţi este mai mare dragul să priveşti la dânşii!Horaţiu a aflat de la străbunicii lui că dansul horei este un obicei

străvechi românesc. Se spune că oamenii, când joacă hora, simbolizează pământul care se tot învârte în jurul soarelui, fără oprire....

Şi cum priveau oamenii din satul Hotarele cum se juca dansul acesta străvechi, au rămas impresionaţi de un băiat şi o fată care dansau în horă, ţinându-se cu mâinile de umeri.

Au spus astfel că ori de câte ori vor să scrie numele satului ori cuvântul „HORĂ” vor folosi acel semn pentru prima literă.

Şi aşa s-a născut litera H...