POVEȘTI LA GURA SOBEI

Într-o zi am mers la bunicii mei. Au venit si verișorii mei. Seara târziu, cam pe la ora 8 ,bunicul s-a așezat pe fotoliu, lânga sobă iar noi stăteam pe o pătură în jurul lui.Eu l-am întrebat:

- Ce ne vei citi în acestă seara?- Am să vă citesc ” Prințesa de vis”.

Bunicul începu să citească:- A fost odata o prințesă care trăia într-un castel mare si stralucitor.

Aceasta avea parul blond, ochii albastri și un zâmbet de nemaipomenit. Într-o zi ea s-a dus în padure. Acolo s-a întâlnit cu un prinț fermecător si chipeș. Prințesa l-a întrebat:

- Unde te duci?- Mă duc în satul Felix. Tu unde te duci?- Eu mă plimbam prin padure.- Ai vrea să ma însoțesti?- Sigur că da!

Prințul și prințesa au pornit la drum. Când au ajuns în sat s-au intalnit cu un om. Acesta le- a zis cu un glas răgușit:

- Doamnă, dă-mi cerceii tăi si am să îți prezic viitorul! - Nici gând! Atunci prințul și prințesa au mers tot mai departe. Dupa un kilometru s-a întâlnit cu același om si le-a zis:

- Doamnă dă-mi cerceii tăi și am sa iti prezic viitorul!- Nici gând!

Omul s-a enervat pe ea , a răpit-o , a pus-o într-un sac și a dus-o la el acasă. Acolo el i-a zis:

- Dă-mi inelul și cerceii și nu o să pățesti numic!- Niciodată !- Dă-i drumul!zise prințul , care a apărut în mod misterios.

Atunci prințul s-a luptat cu omul pâna când l-a învins. Prințul a elibert-o și au plecat fericiți la palatul prințesei. În timp ce bunicul citea noi am adormit. El ne-a sărutat pe fie care pe frunte și ne-a învelit cu câte o pătură moale si pufoasa.

( ” Povești la gura sobei ”- de Clara Simona DRAGOMIR)