lAcnAuroARA LovrN

POSrBrLrrATr DE innsrxARE A

METODELOR DTDACTTqE MODER|IE CU

CELB TRADITIONALE iN LECTIILE DE

MATEMATICA

ffiibROVIMEDttffipilBrii*aRs

cu celeL,,o'r-in; ref. St.: conf.

li13

CUPRTNS

Argument ......:.......... .............3

Capitolul IPregitirea psihologicfl a copilului pentru invlfarea qcolari..................... 9

1. 1. Condiliile psihologice necesare insuqirii cunogtinlelor

diferitelordisciplinedeinvd!6mdn1............ ...................11

1.2. Cunoagterea psihologicd a copilului de 6 - 7 ani ..............,..............17

1.3. Particularitdtile gdndirii qcolarului mic qi accesibilitatea

noliunilor matematice ...............26

1.4. Stimularea motivatiei invdldrii in lectiile de matematicd ................32

Capitolul IIValoarea formativi a metodelor didactice moderne in activitlfile

matematice................ ............ 35

2.1. Metode interactive de invdlare - predare .....42

2.2.Metodedefixare,consolidareqievaluare ......................62

2.3. Metode de creativitate........... .....87

2.4. Metode de rezolvare de probleme.. ..............93

Concluzii ............ 105

Bibliografie ............... ...........107

. de creativitate

h wmetoarea iPotezd

contribuie

gi prin aceasta

ei*ilor. eficacitate,

sretdrii aplicative.

FEzentat Probele de

frnal capitolului sunt

g h test final, de elevii

i studiate pentru

caracterul formativ al

printre altele, qi

ui este de a crea

eficientd pentru fiecare

6e inv6!6tor ar trebui sd

ive- care sd antreneze toli

onmogtinleior, dezvoltarea

lui qcolar.

la

la

Capitalul IPREGATIREA PSIHOLOGICA A COPILULUI PENTRU

INvATIREA $coLARA

$colarul poate fi asemdnat cu o floare sensibild, pldpAndd, care udatd

gi ingrijitd la timp cregte gi infloreqte, iar dacd o ajuti, o sprijini cu un arac

nu poate fi inclinati de niciun v6nt puternic. insd dacd este ldsatd la voia

intAmpldrii neglijatd, lipsitd de iubire, ndpdditd de buruieni, cregte incet qi

poate rdmdnAnd in umbra acestora pentru mult timp sau pentru totdeauna.

Educatorul are rolul grddinarului cate, cu grijd qi strddanie, face sd

incolteascd sdmAnta cea bun6, sd creasc[ pomul gi sd dea roadele agteptate.

Iat[ deci c6, pentru a indruma pe drumul cel bun conduita copilului, se cere

din partea noastrd acelagi comportament: sd devenim in multe situalii copii,

sd incercdm sd gAndim copildreqte, dar prin prisma adullilor fard. a face insd

paradd de experienla noastrd (Sima L, Petrutiu R., Sima M., (1998):

Psihopedagogie, Studii qi cercetiri, vol. I, Bucuregti, Editura Didacticd gi

Pedagogicd, pag. 7).

Adaptarea reprezintd, proprietatea fundamentald a organismului de a-qi

modifica funcJiile gi structurile corespunzdtoare schimbdrilor calitative gi

cantitative ale mediului inconj urdtor.

Adaptarea reprezintd capacitatea omului de a fi prezent la solicitdrile

anturajului gi de a face fatd cerin{elor, indeplinind totodatd gi cerin}ele

individuale.

Adaptarea este o fazd a integrdrii individului in mediul social.

O atenlie deosebitd o acordb psihologia gi pedagogia in a fi optimd

adaptarea omului la mediu.

Capacitatea de adaptare la diferitele situalii din viatd se formeaz[ la

timp qi prin modalitdli optime de instruire gi de invdlare.

Lucrul, munca cadrului didactic se rcalizeazd in condi{ii de relativd

incertitudine, deoarece nu intotdeauna mdsurarea afe loc in timp real la ce qi

cdt au inleles elevii din mesajul didactic, nici ce i-a interesat in mod real qi

este nevoit sd adopte decizii cu promptitudine gi totul numai cu o bund

cunoaqtere psihologicd poate adecva metodele pedagogice situafiilor in

schimbare.

Activitatea didacticd este o profesie sociald qi cadrul didactic este un

actor la scend deschisd a clasei qi reprezintd modul cel mai potrivit de a

rczolva o ,,situa!ie" acliondnd imediat astfel incAt procesul lecJiei sd se poatd

desfrgura cu maximd promptitudine gi eficien{d.

Educatorul cu o bund formare psiho-pedagogicd qi concentrare

maximd poate rezolva conqtient gi eficient complexitatea situafiilor.

,,Adaptarea gcolard implicd acliunea de modificare, de ajustare, de

transformare a copilului pentru a deveni ,,apt de gcolarizare", ,,capabll" de a

face fa\d cerinlelor gcolare, dea fi ,,compatibil" sub aspectul

disponibilitd{ilor bio-psiho - sociale qi ,,in acord" cu normele gi regulile

activitdlilor gcolare" (Coagan, Aurelia, (1991): ,,Adaptarea qcolar6" - in

Revista invd{dmAntului, vol. I, Bucuregti, pag. 29).

tntreaga activitate qcolard se bazeazd.pe asigurarea,,stdrii de pregdtire

psihologicb" necesare adaptdrii qi integrdrii copilului la mediul qcolar.

Scopul fundamental al procesului instructiv - educativ din gradinip il

reprezintd pregdtirea copilului pentru activitatea gcolard.

Activit[lile instructiv-educative in gcoald sunt realizate conform

programei instructiv-educative ?n qcoald gi prevede ca: ,,educalia qcolard sd

fie in esen!6 o pregdtire pentru via{[ qi o construc]ie abazelor personalitdlii

/./. Crr*n,@nk poO

dtscry{r"nr dr,i

Concep,ni" ie :le:ruceselor psi-ii!-e. c a.:e

Ku]csar. TiL'eriu-, liEucwe;ti. E.D.P.. Fag. .

De cdnd ne rlE<ter

Jen oltare gi pe parcu.

-{ceste schimbiri con<ri

cuno;tintelor gi depri:rdr

Dezvoltarea cop'itr

cantitative gi transforma

Dezvoltarea psih

psihologicd a copilului

pentru qcolaritate.

10

liati se formeazd la

in condilii de relativS

lils itr timp real la ce gi

imisresat in mod real qi

mrl numai cu o bun6

ice situaliilor in

salrul didactic este un

;d mai potrivit de a

lecliei sd se poatd

gi concentrare

situaflilor.

de ajustare, de

--..capabil" de a

sub aspectul

cu mrmele qi regulile

;colard" - in

serii de pregdtire

"ul rliul ;colar.

4l:r r r-,!:l\-'Jin glAdinip il

::alizate conform

" i:-icalia gcolard sd

,-.-lr personalit[1ii

ulterioare potrivit idealurilor societdlii gi pe aceast| bazd, sd se asigure

dezvoltarea multilaterald a copiilor in vArstd de 5-7 ani potrivit

particularitdlilor psiho-fizice ale acestora, pregdtifea corespunzdtoare a

gcolarilor pentru o mai bund integrare in qcoald" (Coaqan, Aurelia, (1991):

-.Adaptarea qcolar6" - in Revista invSldmdntului, vol. I, Bucureqti,pag.29).

Pentru arealiza o calitate ridicatd a procesului instructiv - educativ in

qcoald trebuie sd se {ind cont de: funclia pedagogicd esenliald pregdtirii in

gcoald, func{ia sociald, functia educativd care conduce spre o dezvoltare

intelectuald, comportamentald armonio asd qi sdndto as6.

1.1. Condiliile psihologice necesme tnsugirii cunostinlelor diferitelor

dis cipline de inv dldmfrnt

Conceptul de pregdtire reprezintd ,,echilibrul realizat de ansamblul

proceselor psihice, care deschide calea unei depdqiri qi a unor achizilii noi"

(Kulcsar, Tiberiu, (1978): ,,Factorii psihologici ai reuqitei gcolare",

Bucuregti, E.D.P., pag. 19).

De cAnd ne nagtem pdnd devenim maturi strdbatem un drum lung de

dezvoltare qi pe parcursul anilor se produc schimbdri fizice qi psihice.

Aceste schimbdri constau in creqterea in greutate qi in61!ime qi in sporirea

cuno gtintelor qi deprinderilor copilului.

Dezvoltarea copilului reprezinth un proces liniar de schimbdri

cantitative gi transformdri calitative in dezvoltarea psihic6.

Dezvoltarea psihicd este o noliune echivalentd cu pregdtirea

psihologicd a copilului, egal cu maturitatea, conducdnd spre aptitudinea

pentru qcolaritate.

11

Nivelul dezvoltdrii ftzice gi psihice asigurd preg6tirea copilului pentru

gcoald capabil de arealiza obiectivele principale ale programei gcolare.

Deci, prin ,,dezvoltate trebuie sd inlelegem in primul rdnd

transformdrile cantitative, de naturd ftzicd ce se produc in viata copilului"

(xxx, (1972): ,,Psihologia copilului pregcolar", Bucuregti, E.D.P., pag. 18).

,,Dezvoltarea psihicd a copilului constd, in primul rAnd, in ldrgirea,

complicarea qi ad6ncirea activitilii sale de cunoaqtere" (xxx, (1972):

,,Psihologia copilului preqcolar", Bucuregti, E.D.P., pag. 18).

Pe lAngd cele enumerate, dezvoltarea psihicd reprezinth gi imbogdlirea

sferei emotive a copilului in rela{iile cu cei din jur, cu lumea inconjur6toare,

precum qi dezvoltarea conduitei voluntare.

Dezvoltarea psihicd reprezintd transformdrile in plan intelectual,

afectiv-volitiv, in trdsdturile qi insugirile personalitdlii.

Dezvoltarea psihicd a copilului este influentatd de factori intemi ca:

ereditatea, insugirile psihice individuale, experienla de viald gi factori

externi ca: mediul, educatia.

Rezultatul imbindrii dintre cei doi factori externi qi interni precum gi

capacitateade invdlare a copilului conduce la dezvoltarea psihic6.

,,Prin termenul de invdlare, psihologia desemneazd acele modificdri

comportamentale adaptative care se formeazd, pe baza experien{ei cdqtigate

de individ ca urmare a asimildrii, a interioizdnii informaliilor externe"

(Kulcsar, Tiberiu, (1978): ,,Factorii psihologici ai reugitei qcolare",

Bucureqti, E.D.P., pag. 158).

tnvdlarea este premisa esenliald de formare a conduitelor inteligente,

creatoare, inovatoare fiind o complexitate ce implicd toate compartimentele

activitdlii psihice.

ftftu m$Islea

imr{ilea

f,%itnrla didactit

de educ4i

Earyectele, asig

fin riryut.dezvol

rrqhriz:are. Matu

h mrcordant6 cu

nmiqiisociale.ff,aturizarea psihi

flfiqteie mediului sol

Cele mai imporhl

- cunoaqterea sistr

- folosirea unei n

gcolarizdrii;

- asigurarea calitr

Farkaq Magdaleru

de dezvoltare a copilr

activitatea de tip gcolar

a personalitdlii sale" t

copilului in clasa I" in !

T., Bucuregti, E.D.P., pPregdtirea gi intel

gi dezvoltarea unui siste

Dupd E. Bernart

,,personalitatea maturd 1

o maturitate fizic

o maturitate men

12

copilului pentru

in primul rdnd

n:c in r-ia{a copilului"

pag. 18).

in ldrgirea,

E.D.P.,

Pentru. insuqirea noliunilor prin acliune, prin operalii mentale

concentrate, invdlarea trebuie sd fie activd, operativd, functionald gi

aplicabild.

Legdtura didacticd ce existd intre invdJare qi dezvoltarea psihicd

condilionatd de educa{ii conduce cdtre ,,maturizarea" copilului / gcolarului

sub toate aspectele, asigurAnd integrarea in mediul qcolar.

in timpul dezvolt[rii intrd in funcliune factorii genetici conducdnd

cbtre maturizare. Maturizarea biologicd conduce cdtre maturizare psihicd

hind in concordanld cu cerin{ele interne qi externe ale individului qi cele ale

comunitdlii sociale.

Maturizarea psihicd este determinatd de activitatea intelectuald gi de

hfl uenlele mediului socio-educativ.

Cele mai importante condilii ale maturizdrii psihice sunt:

- cunoaqterea sistematicd qi longitudinald a qcolarului;

- folosirea unei metodologii de psiho-diagnozd diferenliald in timpul

qcolarizdrii;

- asigurarea calitdlii mediului socio-cultural - familial.

Farkaq Magdalena considerd maturitatea qcolard ca,,expresi a unei faze

de dezvoltare a copilului, ea marcAnd acel nivel al dezvoltdrii la care

aclivrtatea de tip qcolar poate contribui din plin la dezvoltarea in continuare

a personalit[1ii sale" (Farkag, Magdalena, (1979): ,,Premise ale intrdrii

copilului in clasa I" in Studii de psihologie gcolard, coord. Zorgo, B., Radu,

T., Bucuregti, E.D.P., pag. 300).

Pregdtirea qi integrarea copilului in mediul gcolar comportd formarea

qi dezvoltarea unui sistem de insuqiri bio-psiho-sociale.

Dupa E. Bernart - 1961, ce a rcalizat schema maturitAtii qcolare,

,,personalitate a maturd p entru gco ald se c aracteri zeazd pnn'.

. maturitate fizicd(rezistenfd la efort);

. maturitate mental[ (capacitd{i intelectuale);

'nul rAnd,

re" (xxx, (1972):

trde. 18).

reimzinta qi imbogdtirea

.n lumea inconjurdtoare,

in plan

de factori

intelectual,

;a de viald

interni ca:

gi factori

gi interni precum qi

:oitarea psihic6.

acele modificdri":'aza experienlei cdqtigate

ii informa{iilor externe"

i ai reugitei qcolare",

a conduitelor inteligente,

Iica toate comPartimentele

13