Principala tehnica abordata:

TEHNOLOGIA CULTIVARII PORUMBULUI

Alte teme abordate:

*Experimentarea Tehnologiei pentru racoltarea stiuletilor in faza de precoacere in sistem corn-cob-mix* Vizita fabricii de producere a diferitor produse din faina

Porumb Porumbul ( Zea mays L. ) este o cereala din familia Gramineae , n Italia, este , de asemenea, cunoscut sub numele de mais , granone ,formentone,etc . Raspandirea acesteia pe intregul continent european se dateaz din 1600 i a nceput n regiunile Balcanilor , extinzandu-se n alte ri ale vechiului continent , inclusiv Italia . n prezent , n Italia , producia de porumb este concentrat n principal n nord i nord - est i n special n patru regiuni ( Friuli , Lombardia , Veneto i Piemont ) , care reprezint aproximativ 70% din producia total ; cei sraci fac schimb de producie n sud iar in Insule produxias de porumb este aproape inexistenta .Motivul pentru aceast lips de omogenitate n distribuia de producie se datoreaz faptului c porumbul este in mediul lui n zonele n care ploile au o anumit frecven i regularitate . Porumb are o expansiune remarcabil n lume i o importan tot mai mare . Creterea zonelor de plantat este , fr ndoial, legata de utilizarea porumbului n sectorul creterii animalelor , n timp ce continu s fie , n multe ri n curs de dezvoltare , una dintre principalele resurse pentru consumul uman .Speciile de porumb

Au fost propuse diverse clasificri de porumb , una dintre cele mai bine - cunoscut este cel prevzut de E. L. Sturtevant , a fost preluat de Kuleshov . Potrivit acestei clasificri ,porumb este mprit n mai multe subspecii : frunz Zea mays ( rochie porumb sau " porumb pod " ) everta Zea mays ( porumb , explozie sau " pop corn " ) Zea mays indurata ( porumbului sticlos sau " flint de porumb " ) Zea mays indentare ( porumb dinte sau " porumb Dent" ) amylacea Zea mays ( finos porumb sau " porumb moale " ) saccharata Zea mays ( " porumb dulce ", porumb sau dulce ) Ceratina Zea mays ( porumb ceros ) Zea mays amilosaccharata .

Caracteristicile i proprietile nutritive Sistemul radicular este fasciculat, format din radacini adventive propriu-zise, provenite din nodurile subterane ale tulpinii si din radacini adventive aeriene, formate din nodurile de la suprafata. Radacinile patrund pna la 3-4 m n adncimea solului.

Porumbul -Zea mays L.

Tulpina, de naltimi variabile n functie de tipul hibridului, prezinta 8-17 internoduri, formele mai tardive au un numar mai mare dect celeprecoce.Frunzele au limbul lanceolat, de 50-80 cm lungime si 5-12 cm latime, cu marginile ondulate. n epiderma superioara a limbului se gasesc numeroase celule buliforme, care au rolul de a rasuci spre interior limbul foliar, marind astfel rezistenta la seceta a porumbului.Porumbul este o planta unisexuat-monoica, avnd florile mascule asezate n vrful tulpinii, ntr-o inflorescenta de tippanicul. Acestea prezinta un ax principal prevazut cu numeroase ramificatii laterale, pe care se gasesc spiculete biflore, nearistate.Florile femele sunt grupate n inflorescente de tip spic, cu axul ngrosat (spadix). Pe rahisul stiuletelui sunt asezate spiculete, n rnduri perechi, cu cte doua flori: una superioara fertila si una inferioara sterila.Ovarul este monocarpelar, cu stigmatul filiform, lung de 20-40 cm, bifurcat la vrf.Fructul este o cariopsa, de marimi diferite, n functie de hibrid Nucleu de porumb este alctuit din trei pri principale : embrion ( bogate n lipide , vitamina E i vitamina A ) , endospermul finos ( bogat n substane azotate , dar mai ales amidon ) , i carcase bogate in fibre . Cu toate acestea , componentele cele mai semnificative i importante de amidon de porumb i semine de proteine sunt reprezentate . Amidon care reprezint 80-85 % din coninutul nutriional al seminelor , este componenta cea mai abundent i granule semnificativ i, astfel, nsursa de alimentare i apoi laconinut caloric poate oferi . Proteinele ( zein i zeatin ), n loc , care reprezint poriunea secundar aconinutului de cereale , sunt caracterizate ca avnd un coninut ridicat de aminoacizi eseniali i, astfel, o valoare biologic ridicat , fundamental n realizarea funciei de formare plastica de esuturi. Proteine , Zein i zeatin n schimb , ele reprezint bont de cereale , joac un rol vital n funcia de formare plastic a tesuturilor din cauza coninutului lor ridicat de aminoacizi esentiali .

Semina este , de asemenea, bogata n lipide , acizi grai , grsimi mononesaturate i polinesaturate , fibre solubile cat i insolubile , vitamine ( vitamina A , vitamina E , vitamina B1 , vitamina B2 si vitamina B3 ) i minerale ( potasiu , calciu , fosfor , magneziu , fier , cupru , zinc , i seleniu ) .O alt caracteristic care distinge aceast specie este reprezentata de varietatea mare de boabe de porumb , n special cu privire la culoare , forma si greutate . De fapt , culoarea poate fi maro , violet , rou , galben i alb . n schimb , n ceea ce privete forma n care poate fi rotunjit , aplatizate i ascuit .

Importanta furajeraCentrul de origine al porumbului este America Centrala (Mexic-Guatemala) si America de Sud (Peru -Bolivia), de unde a fost adus n Europa la sfrsitul secolului al XV-lea de navigatorul Cristofor Columb.Particularitatile biologice si alimentare deosebite au determinat cultivarea porumbului n diverse zone ale lumii, ocupnd locul trei ca suprafata (peste 130 milioane hectare) dupa gru si orez. Importanta alimentara si furajera a porumbului este data de urmatoarele nsusiri: n alimentatia omului se foloseste sub forma de faina de porumb (malai), fulgi de porumb, floricele, boabe fierte, etc.; n industrie, boabele de porumb constituie materia prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, glucozei si dextrinei; continutul ridicat de grasimi (peste 6%) n germenii de porumb face din porumb o planta din care se extrage ulei de foarte buna calitate, folosit n alimentatia dietetica; n hrana animalelor porumbul se foloseste sub diferite forme: boabe concentrate, furaj verde sau nsilozat, fn, coceni; boabele de porumb contin ntre: 11,5-14% apa, 9,5-15% proteine, 5-8% grasimi, 1,5-2% saruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80 g proteina digestibila si 1,20-1,30 unitati nutritive; deoarece n compozitia proteica a porumbului lipsesc unii aminoacizi esentiali (triptofanul, lizina), hibrizii creati n ultima perioada poseda o gena care determina sinteza acestor aminoacizi (Opaque-2), iar folosirea acestora n hrana animalelor duce la obtinerea unor rezultate spectaculoase; folosirea porumbului pentru siloz, considerat ,,pasunea de iarna" a animalelor, constituie modul cel mai eficient de hranire a animalelor n perioada de stabulatie, avnd un grad foarte ridicat de consumabilitate; din punct de vedere tehnologic porumbul se poate cultiva ca si cultura principala sau n cultura succesiva (dubla), dupa plantele ce se recolteaza mai devreme; folosirea unor hibrizi cu perioade de vegetatie diferite permite o cultivare esalonata a porumbului, asigurndu-se, astfel, furaje verzi n tot timpul perioadei de vegetatie; importanta porumbului se datoreaza si urmatoarelor nsusiri agrobiologice si agrotehnice: rezistenta ridicata la seceta si cadere, la unele boli si daunatori, mecanizarea totala a lucrarilor agrotehnice si de recoltare, o buna valorificare a ngrasamintelor organominerale si a apei de irigatie, etc.Principalii duntori :

n Italia cel mai temut duntor este grgria frunzelor de porumb. La porumbul cultivat 2-3 ani dup el nsui, densitatea grgriei poate depi 30 exemplare la m2. Plantele sunt distruse de aceast insect nc din faza de rsrire. Dat fiind faptul c aceast insect atac mai multe specii de plante, porumbul nu trebuie semnat dup floarea soarelui, fasole, soia i sfecl de zahr. Rotaia culturii constituie fr ndoial o msur fitotehnic de cea mai mare importan n combaterea grgriei. Ca msur chimic este cea menionat la punctul Smna i semnatul .

Un alt duntor care apare n unii ani la porumb este sfredelitorul porumbului. Aceast insect se ntlnete n mod frecvent atunci cnd avem n cultur porumb zaharat. n general populaiile de porumb din convarietatea indurat i dentat sunt rezistente la acest duntor. Recoltarea porumbului sub form de tiulei se face cnd umiditatea boabelor este cuprins intre 22-30 %, i se observ stratul negru care separ bobul de rahis (ciuclu).

Sistematica si hibrizi

Porumbul face parte din familiaGraminaceae,speciaZeamays, care cuprinde urmatoarele convarietati:conv. indurata, porumbul cu boabe tari, are endospermul la periferia bobului si fainos n partea centrala;conv. indentata, porumbul dinte de cal, la care endospermul fainos ocupa partea cea mai mare a bobului;conv. everta, porumbul pentru floricele, cu bobul albicios, lucios, cu endospermul cornos cu exceptia unei portiuni n dreptul embrionului;conv. amylacea, porumbul amidonos, cu endospermul fainos n ntregime;conv. saccharata, porumbul zaharat, bogat n hidrati de carbon si sarac n amidon, boabele sunt zbrcite la uscare;conv. ceratina, porumbul cerat, cu endospermul cornos n ntregime;conv. tunicata,porumbul ,,mbracat", cu boabele acoperite de glume.n aproape toate zonele ecologice de cultura a porumbului din lume nu se mai cultiva soiuri, ci hibrizi, rezultati din linii consangvinizate prin autofecundare dirijata.Primii hibrizi de porumb s-au creat n S.U.A, iar introducerea lor n cultura s-a facut dupa anul 1954.Dupa modul de obtinere, hibrizii se clasifica n:-hibrizi simpli(HS), realizati din hibridarea a doua linii consangvinizate;-hibrizi dubli(HD), din hibridarea a doi hibrizi simpli:-hibrizi triliniari(HT), hibridarea dintre o linie consangvinizata si un hibrid simplu;n functie de durata perioadei de vegetatie, hibrizii de porumb se clasifica n urmatoarele grupe:HIBRIZIHibrizi foarte timpuriiHibrizi timpuriiHibrizi semitimpuriiHibrizi trziiHibrizi trziiINDICELE DE PRECOCITATE(FAO)100-200200-300300-400400-500 ; 500-600650-700

n functie de tipul hibridului si zona de cultura, durata fenofazelor de dezvoltare la porumb variaza astfel: de la rasarit si pna la nflorit durata este de 50-90 zile, pentru formarea si maturarea boabelor de 60-70 zile, revenind n total 110-160 zile pentru conditiile de cmpie.

Cerinte fata de factorii de vegetatieTemperatura optima de germinare a semintelor de porumb este de 8-100C, iar temperatura de crestere si dezvoltare a plantelor este de 15-180C. La temperaturi mai mici de 100C cresterea nceteaza, iar daca temperatura coboara sub -40C, plantele mor.Din punct de vedere al fotoperioadei, porumbul este o planta de zi scurta, adaptata la o lumina intensa.n primele faze de crestere, dupa rasarire, porumbul are o rezistenta deosebita la seceta, datorita sistemului radicular profund, consumului specific redus de apa. Lipsa sau insuficienta apei n perioada formarii paniculului si a boabelor are efecte negative asupra productiei.Desi nu are cerinte deosebite fata de sol, productiile cele mai mari se realizeaza pe solurile cu fertilitate ridicata (cernoziomuri, soluri aluvionare, brun-roscate), cu pH neutru (6,5-7) si capacitate mare de retinere a apei. Nu se recomanda solurile reci, cu exces de umiditate, compacte, tasate.

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru boabeRotatiaFata de plantele premergatoare pretentiile sunt reduse, de aceea porumbul poate fi semanat mai multi ani la rnd pe acelasi teren, n monocultura (numai n conditiile unei agrotehnici superioare).Cele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase de toamna sau primavara, leguminoasele anuale pentru boabe, floarea soarelui, sfecla de zahar, plante furajere.Porumbul nu se recomanda sa fie cultivat dupa sorg, iarba de Sudan, mei, specii care consuma cantitati mari de elemente fertilizante din sol.Dupa porumb urmeaza cerealele de primavara, culturile furajere anuale, sau grul cultivat dupa hibrizi timpurii.Lucrarile soluluiPregatirea terenului, n vederea semanatului, constituie o veriga importanta, deoarece influenteaza ntreaga tehnologie de cultura a porumbului.Dupa recoltarea plantelor premergatoare se executa aratura adnca de vara sau de toamna. Aceasta se efectueaza la adncimea de 22-25 cm pe solurile cu textura usoara si de 25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile n agregat cu grapa stelata. Suprafetele arate mai devreme se vor mentine curate de buruieni, pna n toamna, prin lucrari cu grapa cu colti reglabili sau cu grapa cu discuri.n verile mai secetoase, cnd aratura nu se poate executa, se lucreaza superficial cu grapa cu discuri, sau se efectueaza o aratura usoara de 18-20 cm adncime, n agregat cu grapa stelata, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori.Primavara, nainte de semanat, terenul se lucreaza cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri, perpendicular pe directia brazdelor. Numarul lucrarilor este n functie de gradul de mburuienare a terenului.n primaverile secetoase, si n conditiile unui sol mai afnat, se recomanda nlocuirea grapei cu discuri cu cultivatorul, care lucreaza n adncime fara scoaterea la suprafata a bulgarilor de pamnt, evitndu-se evaporarea apei din sol.n conditiile unei dotari corespunzatoare, cu utilaje speciale, si pentru a se evita tasarea solului, prin trecerea repetata a tractoarelor si utilajelor agricole, se poate practica sistemul de lucrari minime ale solului (minimum tillege).FertilizareaPorumbul face parte din categoria culturilor agricole mari consumatoare de substante nutritive. Astfel, pentru realizarea unei tone de boabe, se extrag din sol, n medie, 25 kg N, 10 kg P2O5, 22 kg K2O.n timpul perioadei de vegetatie, fenofazele porumbului unde se consuma cea mai mare cantitate de substante nutritive sunt: nceputul cresterii tulpinii, nceputul aparitiei paniculului, perioada de la nflorit pna la maturitatea n lapte a boabelor.Absorbtia azotului decurge intens din primele faze, pna la maturitatea fiziologica. Datorita acestei particularitati insuficienta azotului, n orice faza de crestere a porumbului, stnjeneste procesele biosintezei, iar productia de boabe se reduce pna la 70%.Insuficienta fosforului, frecventa n primele faze de crestere, determina o slaba dezvoltare a radacinilor, o ntrziere a aparitiei paniculului, a stigmatelor si vegetatiei.Potasiul se consuma n cantitati egale celor de azot, dar fata de acesta mareste rezistenta la cadere, seceta si boli.Stabilirea dozelor de ngrasaminte chimice se face n functie de urmatorii factori: nivelul productiei programate, consumul specific al elementelor nutritive si rezervele existente n sol din aceste elemente.n privinta fertilizarii cu azot, dozele orientative sunt prezente n tabelul 3.2 (BLTEANU si colab., 1991).Tabelul 3.2.Dozele orientative de azot pentru fertilizareaporumbului boabeNivelul productiei de boabe (t / ha)Fertilitatea solului

Scazuta(IN = 1-2)Mijlocie(IN = 2-3)Ridicata(IN = 3-4)

590-12080-11060-100

6-10140-240130-220120-200

10-15240-320230-290210-260

IN = Indicele de azot = Humus x V%Pe terenurile irigate, care trebuie sa realizeze peste 10 t / ha boabe, se vor folosi doze de N200-300kg /ha.Diferentierea dozelor de fosfor se face n functie de nivelul programat al productiei de boabe si de starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil. n tabelul 3.3 se prezinta dozele de fosfor recomandate (BLTEANU si colab., 1991).Tabelul 3.3.Dozele orientative de fosfor pentru fertilizareaporumbului boabeNivelul productiei de boabe (t / ha)Aprovizionarea fosforului cu fosfor mobil

SlabaMijlocieRidicata

1-2 mg P2O5/100g sol2-3 mg P2O5/100g sol5-6 mg P2O5/100g sol

540-8020-40-

6-1070-13040-8025-60

10-15110-15080-11060-80

Dozele de fosfor nscrise n tabel se micsoreaza cu 1 kg P2O5pentru fiecare tona de gunoi aplicat direct porumbului si cu 0,5 kg P2O5cnd gunoiul s-a aplicat culturii premergatoare.Dozele de potasiu se aplica n functie de rezerva solului n acest element nutritiv, astfel: pe solurile slab aprovizionate cu potasiu (sub 10 mg K2O/100g sol) se aplica 100-150 kg / ha K2O; pe solurile cu aprovizionare mijlocie (10-20 mg K2O/100g sol) dozele vor fi de 80-100 kg / ha K2O; pe solurile bine aprovizionate (peste 20 mg K2O/100g sol) dozele nu vor depasi 60-80 kg / ha K2O.ngrasamintele organice influenteaza sporirea productiei e boabe la porumb, obtinndu-se sporuri de 40-100 kg boabe la tona de gunoi de grajd (n functie de gradul de fermentare). Dozele de gunoi de grajd recomandate sunt n functie de tipul solului: pe podzoluri, vertisoluri, regosoluri, erodisoluri si pe terenurile irigate se aplica30-40 t / ha gunoi semifermentat sau proaspat, pe celelalte soluri, mai fertile si neirigate, se vor folosi doze de 20-30 t / ha. Dozele de gunoi se aplica la 4-5 ani n cadrul asolamentului, deoarece porumbul valorifica foarte eficient remanenta gunoiului si n urmatorii doi ani cu sporuri semnificative de productie si eficienta economia.Gunoiul de grajd si ngrasamintele chimice cu fosfor si potasiu se aplica prin mprastierea uniforma pe toata suprafata si se ncorporeaza prin aratura.ngrasamintele cu azot se aplica n doze fractionate: 50% la semanat si 50% la prasila II. Pe terenurile irigate, dozele de azot n timpul vegetatiei, se aplica fie la prasilele mecanice, fie o data cu udarile, nsa ultima fertilizare trebuie efectuata cu 5-8 zile naintea aparitiei paniculului.Samnta si semanatulDin punct de vedere calitativ samnta hibrida de porumb trebuie sa ndeplineasca doua cerinte minime mai importante: puritatea de 98% si facultatea germinativa de 90%.Pentru prevenirea atacului de boli si daunatori, nainte de semanat, samnta se trateaza cu substante insecto-fungicide mpotriva bolilor (Fusarium sp.) cu Tiradin 75 (3 kg/t), iar mpotriva daunatorilor din sol (Agriotes sp., Tanymecus dilaticollis) cu Seedox 80 WP (12,5 kg/t), Furadan 35 ST (2,5 kg/t).Epoca optima de semanat este primavara, n epoca a doua, cnd temperatura n sol, la adncimea de semanat este de 8-100C. Din punct de vedere calendaristic, porumbul se seamana n intervalele: 1-20 aprilie n cmpia sud-estica si vestica; 15-30 aprilie n zona centrala a Moldovei; 20-30 aprilie n zonele subcarpatice si nordice.Densitatea optima a plantelor, pe terenurile neirigate si irigate, variaza ntre limitele prezentate n tabelul 3.4 (BLTEANU si colab., 1991).Tabelul 3.4Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabeGrupa de precocitate a hibrizilorDensitatea(nr. plante recoltate / ha)

NeirigatIrigat

Timpurii45000-6000065000-70000

Mijlocii40000-5500060000-65000

Trzii40000-5000060000-65000

Cantitatea de samnta necesara asigurarii densitatii optime oscileaza ntre 15-20 kg / ha, n functie de valorile MMB si densitatea semanatului.Distanta ntre rnduri este de 70 cm pe terenurile neirigate sau irigate prin aspersiune si 80 cm pe terenurile unde irigarea se face prin brazde.Distanta ntre boabe pe rnd variaza ntre 22-30 cm, iar numarul de boabe germinabile pe un metru liniar, la distanta de 70 cm ntre rnduri, este de 4-5, n functie de densitate.Adncimea de semanat oscileaza ntre 5-7 cm, pe solurile umede, argiloase si ntre 6-8 cm pe solurile cu textura mijlocie.Semanatul se executa cu semanatori combinate pentru semanatul de precizie a plantelor prasitoare (SPC-6, SPC-8 si SPC-12), echipate cu fertilizatoare, echipamente de erbicidare si de aplicare a insecticidelor. Viteza de lucru a agregatului este de 5-10 km / h.Lucrari de ntretinereCombaterea buruienilor constituie lucrarea de ngrijire cea mai importanta, mai ales n cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se executa cu grapa cu colti reglabili (nainte sau dupa rasarirea porumbului pentru distrugerea buruienilor ncoltite si n curs de rasarire), cu grapa rotativa (SR-4,5) (dupa rasarirea porumbului pentru distrugerea buruienilor n curs de rasarire) si prin prasile manuale sau mecanice.Prima lucrare de prasit se efectueaza la o saptamna de la rasaritul plantelor, iar urmatoarele la intervale de timp determinate de aparitia buruienilor (10-12 zile la prasila a doua si 15-17 zile la prasila a treia).Prasilele mecanice se executa la adncimi diferite, n functie de stadiul de dezvoltare a porumbului: prima prasila trebuie efectuata la 10-12 cm adncime, iar urmatoarele la 5-7 cm adncime.Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimica are cea mai mare eficacitate.Cele mai bune rezultate s-au realizat cnd erbicidele se aplica asociat, astfel. Atrazinul + 2,4 D; Diizocab, Dual, Lasso cu 2,4 D sau Atrazin + Butylat + 2,4 D.Combinarea erbicidarii cu aplicarea prasilelor mecanice asigura o combatere integrala a buruienilor.Porumbul consuma cantitati mari de apa n timpul vegetatiei: n medie, n intervalul aprilie-septembrie plantele consuma zilnic cca. 4 mm apa.n functie de metoda irigarii, nclinarea terenului si textura solului, norma de udare variaza ntre 500-1200 m3/ha, iar numarul de udari se stabileste n functie de zona si evolutia vremii.Tabelul 3.5Tipuri si doze de erbicide recomandate pentrucultura porumbuluiProdus comercialSubstanta activaModul de aplicare-spectrul de combatereDoza de aplicare (kg / ha)

1-3% humus3-5% humus

PitezinAtrazinprimavara nainte de semanatnumai dicotiledonate2,5-4,54-6

DiizocabButylatncorporat nainte de semanatmonocotiledonate4-65-7

Dual 500Metochlorsuperficial n solmonocot. anuale5-77-9

EradicaneEPTCnainte de semanatmonocotiledonate5-78-10

Lasso (Mecloran)Alachlorn timpul vegetatieimono si dicotiledonate4-65-7

Sare DMA2,4 Dn timpul vegetatieidicotiledonate1,5-21,5-2

Icedin forte2,4+Dicamban timpul vegetatieidicotiledonate1,5-21,5-2

RecoltareaMaturitatea porumbului se realizeaza n timp de aproape doua luni de la aparitia stigmatelor, cu parcurgerea urmatoarelor faze: coacerea n lapte, cnd boabele au umiditatea de peste 50% si acumularea substantelor organice este finalizata; coacerea n lapte-ceara, cnd boabele au n jur de 40-45%, apa; coacerea n ceara, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin sticloase; coacerea deplina, cnd boabele sunt tari, iar continutul n apa este sub 30%.Evaluarea productiei de boabe se poate face dupa formula:P (kg / ha stiuleti) = Nr. stiuleti /m2x Greutatea unui stiulete (g) x 10Cnd recoltarea se face cu combina echipata cu dispozitivul de recoltare sub forma de boabe, cele mai mici pierderi se nregistreaza la umiditatea de 20-24%. La umiditate mai mica unele boabe se pierd de pe stiuleti nainte de a intra n aparatul de treierat al combinei.Recoltarea mecanizata a porumbului se realizeaza sub forma de stiuleti depanusati sau nedepanusati.Productii potentialePotentialul de productie al hibrizilor cultivati n tara noastra, n functie de perioada lor de vegetatie, de conditiile de vegetatie si de tehnologia aplicata, oscileaza ntre 3000-5000 kg / ha boabe, la neirigat si peste 7000 kg / ha la irigat.Randamentul n boabe, n functie de hibrid, este ntre 75-82%.Tehnologia de cultura a porumbului pentru silozRotatiaPorumbul pentru siloz are cerinte scazute fata de planta premergatoare, fiind cultivat dupa aceleasi culturi ca si n cazul porumbului pentru boabe.n cultura succesiva se seamana dupa premergatoare care parasesc devreme terenul: cerealele de toamna, borceagurile de toamna, rapita furajera de toamna, cartoful timpuriu.La rndul sau, porumbul pentru siloz este o buna premergatoare pentru culturile de primavara, iar n cazul unor hibrizi timpurii chiar si pentru grul de toamna.FertilizareaRealizarea unor productii mari de biomasa furajera la porumbul pentru siloz este conditionata de folosirea unor doze relativ ridicate de ngrasaminte. Astfel, pentru realizarea unei tone de porumb siloz se consuma, n medie , n jur de 3,5 kg N, 1,5 kg P, 3 kg K, 1,2 kg Ca. Aceasta faceca porumbul pentru siloz sa fie considerat un mare consumator de elemente nutritive, mai ales de azot si potasiu.n functie de hibridul folosit si conditiile pedoclimatice dozele de ngrasaminte chimice recomandate sunt de : N80-100P60, iar potasiul de K70-100,pe solurile podzolice amenajate.Deoarece la porumbul pentru siloz se seamana, de obicei, hibrizi cu perioada mai lunga de vegetatie, valorificarea gunoiului de grajd devine foarte eficienta. n acest sens se aplica 20-40 t / ha, o data cu aratura adnca, prin ncorporare sub brazda sau la planta premergatoare.Lucrarile soluluiPregatirea solului si a patului germinativ sunt identice ca si n cazul porumbului pentru boabe.Samnta si semanatuln cultura principala, porumbul pentru siloz se seamana cnd n sol, la adncimea de semanat, temperatura este de 8-100C. Aceasta coincide cu perioada 1-20 aprilie pentru zona de cmpie si 15-30 aprilie pentru celelalte zone.Distanta ntre rnduri este de 70-80 cm, iar adncimea de semanat de 5-6 cm pe solurile grele si 6-8 cm pe solurile cu textura usoara.Densitatea plantelor este mai mare cu 20-25% fata de porumbul pentru boabe. Astfel, n functie de zona de cultura, desimea de semanat este de 60-70 mii plante / ha, n conditii de neirigare si 80-90 mii plante / ha pe terenurile irigate.Norma de semanat variaza ntre 15-25 kg / ha, n functie de indicii de calitate ai semintelor, zona de cultura, densitate si hibridul folosit.Pentru prevenirea atacului agentilor patogeni se efectueaza tratamente la samnta, nainte de semanat, cu aceleasi substante ca n cazul porumbului pentru boabe.n cultura principala se folosesc hibrizi tardivi si semitardivi, cu crestere viguroasa si potential mare de productie, iar n cultura dubla si regiunile colinare, hibrizii timpurii si mijlocii.Lucrarile de ntretinereCombaterea buruienilor reprezinta principala lucrare de ngrijire a porumbului. Aceasta se realizeaza prin 2-3 prasile mecanice cu CPU-4,2, la intervale de cca. 2 saptamni.Distrugerea buruienilor pe cale chimica se efectueaza prin aplicarea urmatoarelor tipuri de erbicide: pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se aplica preemergent, nainte de semanat, urmatoarele tipuri de erbicide . Dual 500 (3-5 l / ha), Eradicane 6 E (6-8 l / ha), Butizin 40 SC (6-8 kg / ha), Diizocab 8 CE (7-9 l / ha); combaterea buruienilor dicotiledonate se poate realiza cu: SDMA (1,5-2 l / ha), Sanrom 375 SC (1 l / ha).Combaterea bolilor si daunatorilor se face prin evitarea monoculturii (mai multi ani la rnd), eliminarea si distrugerea, prin ardere a plantelor bolnave, cultivarea de hibrizi rezistenti.Irigarea este o masura tehnologica importanta, deoarece aduce sporuri de productie de 30-40%. Pentru porumbul pentru siloz se aplica 2-4 udari cu o norma de udare de 500-600 m3/ ha apa. Din punct de vedere calendaristic, perioadele critice pentru aprovizionarea cu apa sunt : 20-30 iunie si 20-30 august.Recoltarea si conservareaMomentul optim de recoltare este cnd boabele se gasesc n faza de lapte - ceara si umiditatea plantelor este de 75%.Prin ntrzierea recoltarii plantele si pierd suculenta, scade umiditatea, plantele se taseaza mai greu si n locul fermentatiei lactice din masa nsilozata se produc fermentatii nedorite care depreciaza calitatea silozului.Recoltarea porumbului pentru siloz se executa mecanizat, cu vindrovere, care taie, toaca si ncarca furajul n mijloacele de transport.Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternica, pentru crearea conditiilor optime aparitiei fermentatiei lactice. Silozul se acopera cu folii de material plastic pentru protejarea mpotriva apei din precipitatii. Durata perioadei de efectuare a lucrarilor de nsilozare trebuie sa fie ct mai scurta (cel mult 5-7 zile)Productii potentialen cultura principala, se pot realiza productii de 40-50 t / ha masa verde, la neirigat si 70-80 t / ha la irigat. n cultura dubla, se obtin productii de 30-40 t / ha, la neirigat, si 40-50 t / ha la irigat.

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru masa verde si fn

Furajul verde de porumb se foloseste, mai ales n hrana vacilor cu lapte, fiind un component de baza n conveierul verde pentru bovine, avnd un grad ridicat de consumabilitate si digestibilitate.Prezinta avantajul ca se poate cultiva esalonat o perioada lunga de timp (aprilie - iulie), prin semanatul direct n miristea culturilor ce parasesc terenul devreme.Pentru mbunatatirea continutului de proteina se poate cultiva n amestec cu leguminoase anuale (soia, mazare, bob).RotatiaSemanatul se efectueaza dupa culturi premergatoare care parasesc devreme terenul (grul, orzul, borceagurile si rapita de toamna). Se poate semana si dupa prasitoare fertilizate cu ngrasaminte organice.Fertilizarean comparatie cu porumbul pentru siloz, cerintele porumbului pentru masa verde fata de elementele fertilizante sunt mai ridicate datorita densitatii mai mari a plantelor.n cazul fertilizarii organice se recomanda aplicarea unei doze de 20-40 t / ha culturilor premergatoare, iar fertilizarea chimica se efectueaza cu o doza de N60-90P60. ngrasamintele cu potasiu sunt recomandate numai pe terenurile podzolice sau nisipoase, n doza de K50-70.Lucrarile soluluiDaca semanatul se face n cultura principala, pregatirea terenului se efectueaza la fel ca n cazul culturii pentru boabe sau siloz.n cultura dubla pregatirea terenului se poate face numai prin lucrari de mica adncime, n special cu grapa cu discuri si combinatorul.Samnta si semanatuln cadrul porumbului pentru masa verde se folosesc hibrizi timpurii si mijlocii, deoarece ritmul rapid de crestere al acestora face posibila folosirea lor mai devreme. Totodata, pentru a prelungii perioada de folosire a porumbului ca masa verde se recomanda semanatul la aceeasi epoca a 2-3 hibrizi diferiti ca precocitate.Semanatul n cultura principala se efectueaza la aceeasi data ca si porumbul pentru siloz sau boabe, iar n cultura dubla acesta se face imediat sau concomitent cu recoltarea plantei premergatoare.Densitatea este de 400-600 mii plante / ha, distanta ntre rnduri de 30-40 cm, iar norma de semanat de 80-150 kg / ha. Pe terenurile mburuienate semanatul se realizeaza cu o norma de 40-60 kg / ha, la o distanta ntre rnduri de 60-70 cm.Semanatul se face la adncimea de 6-8 cm, cu semanatori universale (tip SUP) pentru rnduri apropiate si cu semanatori de tip SPC pentru rnduri distantate.Pentru mbunatatirea calitatii, porumbul pentru masa verde se poate cultiva si n amestec cu o leguminoasa anuala, astfel: 50-70 kg / ha samnta de porumb + 45-50 kg / ha samnta de soia, semanat la distanta de 30-40 cm ntre rnduri, cnd furajul se foloseste pentru masa verde proaspata sau pentru producerea fnului; 12-15 kg / ha porumb + 35-40 kg / ha soia, semanat la distanta de 70 cm, n rnduri alternative (2-4 rnduri soia urmate de 2-4 rnduri porumb), cnd furajul este folosit pentru nsilozare.n conditiile culturii n amestec, continutul de proteine creste de la 7,6-8,5% la 11,8-13,5%, realizndu-se un spor de proteina de 100-300 kg / ha (IACOB si colab, 2000).RecoltareaPorumbul pentru masa verde se recolteaza cnd plantele au ajuns la naltimea de 60-70 cm, si dureaza pna la nspicare. Recoltarea se efectueaza zilnic cu cositorile, n functie de necesarul de furaj verde proaspat.Folosirea prin pasunat, n cadrul conveierului verde, se poate face mai devreme, cnd plantele au naltimea de 50 cm si numai portionat sau dozat cu ajutorul gardului electric.Productii potentialen conditiile de tehnologie corespunzatoare, productia este de 20-30 t / ha la neirigat si 40-50 t / ha la irigat.

Contributia mea:

*Experimentarea Tehnologiei pentru racoltarea stiuletilor in faza de precoacere in sistem corn-cob-mix

Fazele urmate de o unitate agricola sunt urmatoarele:

semanare Sea Cresterea si ingrijirea plantei

Plivitul porumbului

Irigarea porumbului

inflorescenta feminina

Maturare si recoltare

Transformarea, cu randament ridicat, a productiei vegetale in produse animaliere,depinde in primul rand de calitatea si cantitatea hranei animalelor provenita din plantele furajere in stare proaspata (de calitate superioara) sau conservata, de starea de sanatatea a animalelor, de sistemele de exploatare a fermelor si factorii pentru dezvoltarea durabila a produselor alimentare, care sunt influentati in mare masura de gradul de executare a mecanizarii lucrarilor, indeosebi a celor de recoltare, transport si conservare a furajelor.Sa urmarit:

1. Producerea la recoltare a unui amestec de boabe de porumb si bucati de ciocalai care constitue un bun furaj pentru hrana animalelor. datorita aportului ciocalailor cantitatea totala de substanta nutritiva la ha creste cu 10% in conditiile in care procentul de celuloza bruta in furaj nu depaseste limitele recomandate.

2. Valorificarea superioara prin recoltarea mecanizata a porumbului zaharat pentru consumul uman ca material biologic cu reale calitati nutritive foloseste in combaterea bolilor de nutritie si dieta, inclusiv ca hrana functionala prindezvoltarea durabila a produselor alimentaresimodernizarea productiei alimentare .

Cercetarile se vor efectua in concordanta cu marimea si cerintele fermelor, tipul fermelor si zonele in care sunt amplasate acestea, pentru culturi furajere cu productii imbunatatite specializate si se va definitiva elaborarea urmatoarelor tehnologii:1. tehnologia de recoltare a stiuletilor sub forma de amestec boabe ciocalai si insilozare;2. tehnologia de recoltare si prepararea porumbului instare de lapte pentru consumul uman.Modul de recoltare si de prelucrare a porumbului este ales in functie de destinatie. Pentru vaci de lapte planta de porumb , tocata la lungimea 410 mm este insilozata cand umiditatea este de 75%, iar pentru tineretul taurin la ingrasat umiditatea este de 65%. Valorificarea mai buna a porumbului folosit ca furaj pentru animale , presupune includerea in masa de boabe a ciocalailor maruntiti si, pe alta parte, prelucrarea si utilizarea cocenilor.Pentru obtinerea directa a amestecului de boabe de porumb si bucati de ciocalai trebuie elaborate mai multe variante tehnologice.; combine la care se fac anumite modificari, combine speciale de recoltare, combine siloz cu echipamente speciale, culegatoare specialePentru tehnologia de recoltare si prepararea porumbului in stare de lapte pentru consumul uman trebuie prevazute utilaje specializate datorate sensibilitatii stiuletelui in aceasta faza biologica.Prin implementarea unor soluii optime n proiectarea conceptual n vederea asigurrii unor parametrii calitativi de lucru superiori, a unei securiti n exploatare i n transport, a unei fiabiliti sporite, a unei ntreineri i a unor reglaje simple i uor de efectuat i totodat, prin adoptarea unor soluii tehnologice inovative pentru piesele componente pentru a se obine economii de materii prime i materiale, proiectul va contribui la creterea competitivitii echipamentelor tehnice cerute de pia.

Pe lista diversificrii combinelor de recoltat porumb tractate i ca urmare a avantajelor ce le prezint combinele cu depnutor, a fost realizat i experimentat n vederea adaptrii combinei pentru recoltarea porumbului zaharat.Utilajuleste destinat efecturii mecanizate a operaiei de recoltare a ntregii plante de porumb si separarea produsului recoltat in doua fraciuni, tiulei si tulpina fragmentata mpreun cu pnuile.Echipamentul tehnic este utilizat la recoltarea culturilor de porumb zaharat create pentru utilizarea ca aliment uman.TEHNOLOGIE

Fig. Schema tehnologic de recoltat porumb zaharat.Tehnologia de recoltare a culturilor de porumb care nu ajung la maturitate este utilizatn agricultur i are drept scop valorificarea superioar a porumbului n scopul mbuntirii calitii, siguranei i securitii alimentare.La baza tehnologiei se afl Echipamentul de recoltare a tiuleilor de porumb zaharatcare are n componena modele experimentale ale echipamentelor tehnice specifice tehnologiei de recoltare a culturilor de porumb care nu ajung la maturitate avnd ncorporate soluii tehnico-funcionale i constructive performante la nivelul celor utilizate pe plan mondial.tiulei de porumb zaharat sunt recoltai cu Combina transportai la baza de recoltare dup care se pun in dispozitive frigorifice pentru conservare pn etapele de prelucrare industrial pentru consum uman.Recoltarea. tiuleii de porumb zaharat se recolteaz cnd ajung la faza maturitii de consum (faza de lapte), cnd au pnuile bine ndesate, iar mtasea este de culoare brun i se usuc. n momentul recoltrii, boabele trebuie s aib culoarea caracteristic soiului, cu pielia subire, suprafaa bombat, fr adnciturile caracteristice boabelor ajunse la maturitatea fiziologic.Perioada de recoltare a porumbului zaharat dureaz din iulie pn toamna la cderea brumelor. La nceputul verii, tiuleii sunt buni de consum la 2025 zile de la apariia mtsii. Ctre toamn, acest interval se lungete la 45 sptmni. Deoarece, nu toi tiuleii ajung n acelai timp la maturitatea de consum, recoltarea se face n 23 reprize.Recoltarea se execut dimineaa sau spre sear, pentru a menine prospeimea tiuleilor. tiuleii pot fi recoltai cu pnui sau dislocai din acestea. Producia de tiulei la o cultur necopilit este de 1012 t/ha i 810 t/ha la cultura copilit.Condiionarea i pstrarea.Deoarece porumbul zaharat i pierde repede calitatea culinar prin reducerea coninutului n zahr i a prospeimii boabelor (la temperaturi ridicate), imediat ce a fost cules, trebuie aezat n lzi la umbr, de unde este transportat la staia de sortare, ambalare i pre-rcire ntr-o baie de ap rece, pe ct posibil cu temperatura apropiat de00C, timp de 2030 minute.Depozitarea porumbului zaharat trebuie fcut n lzi de tip P sau C cu capacitate de 50-75 kgtiulei. Se poate pstra pn la o sptmn, la temperatura de 10 C pn la00 Ci umiditate relativ de 8590 %. Pentru pstrarea ndelungat se recomand congelarea tiuleilor. n situaia folosirii ca materie prim n industria alimentar, perioada de timp de la recoltare pn la prelucrare, nu trebuie s depeasc 8 ore, pentru a se evita apariia unor efecte negative ca pierderi n greutate, reducerea apreciabil a coninutului n zaharuri, pierderea turgescenei, modificarea gustului i aromei. Partea pentru consum din porumbul zaharat este bobul imatur format din endosperm i peretele ovarului (pericarpul imatur) iar genele (mutante) care diferentiaz porumbul zaharat de porumbul obinuit afecteaz tocmai aceste tesuturi (su1, su2, ae, bt, bt2, du, sh2, se, SB, shz). Dulceaa este principalul component al gustului n porumbul zaharat. Savoarea este de asemenea determinata prin arome, mai ales de buchetul pe care l are porumbul zaharat n timpul fierberii.Porumbul zaharat s-a remarcat printr-un coninut caloric mai ridicat i prin valoarea nutritiva superioara comparativ cu porumbul obinuit. Acest aliment constituie, de asemenea o importanta sursa de microelemente, un aliment bogat n magneziu (48 mg/100g produs comestibil), microelement care de obicei lipsete din alte produse vegetale. Valoarea nutritiva a porumbului zaharat este mai ridicata dect la mazrea verde (1007 Kcal/100g fata de 92 Kcal/100g produs comestibil).Porumbul zaharat este o adevrata surs de hran vie. n stare proaspta sau conservata, asigura un real aport, vitamino-mineral i energetic, o importantasursa de magneziu(48mg/100g boabe). Datorit coninutului n sintosterol, sigmasterol, acizi grasi i esterici, saponine i alcaloizi,mtaseade porumb zaharat se foloseste n medicina caremediu colagen, cadiuretic i hemostatic.Procesul de recoltare realizat de combina de recoltat porumb, se desfoar asupra unui numr de 3 rnduri de plante.La naintarea agregatuluilan tulpinile ptrund valurile seciilor de detaare i sunt trase ctre sol. tiuleii se desprind de pe tulpin la contactul cu plcile de detaare, fiind preluai de lanurile cu gheare i transportai la melcul de tiulei ne-depnuai.Separarea fata de rdcin a prii aeriene a plantelor de porumb se face cu 3 aparate de tiere rotative cu bar rotativ, situate la partea inferioara a seciilor de detaare. Desprinderea tiuleilor de pe tulpin se face ntre valurile de detaare. Dup ce tiuleii au fost separai de tulpina, fluxul de lucru al maini se ramifica in doua direcii. tiuleii acoperii de pnui sunt deversai ntr-un jgheab, iar tulpinile de porumb sunt preluate de un transportor cu melc care le introduce ntr-un aparat de tocare. tiuleii de porumb sunt transferai pe un transportor cu raclei i deversai ntr-o remorc tractat n spatele combinei de recoltat porumb. Pnuile desprinse de pe tiuleii de porumb, ajung pe o platform plasat la partea inferioar a aparatului de depnuare i de aici, prin transport gravitaional, ajung pe acelai transportor cu melc care a preluat i tulpinile de porumb, care le introduce ntr-un aparat de tocare. Tulpinile trecute prin valurile de tragere, sunt tiate si fragmentate de rotorul tietorului de la care sunt introduse n melcul de tulpini. Toctura rezultat este transportat de curentul de aer produs de aparatul de tocare ntr-o alta remorc, tractat n lateral fa de combina de recoltat porumb, prin intermediul unui proap auxiliar, parte componenta a combinei. Tot agregatul, alctuit din combinasi cele doua remorci, este tractat de un singur tractor cu putere corespunztoare.

Pregatirea pentru lucru a echipamentului tehnic

Pentru a fi asigurat funcionarea la parametrii preconizai ai combinei de recoltat porumb pentru utilizarea ca biomaseste necesar ca nainte de nceperea lucrului s se efectueze toate reglajele prevzute pentru adaptarea echipamentelor la condiiile oferite de cultur i pentru respectarea condiiilor agrotehnice.

La echipamentul pentru recoltatse efectueaz reglajele de poziionare a seciilor de detaare fa de suprafaa solului, prin deplasarea pe verticala a ntregului echipament. Reglajul se face cu ajutorul unui cilindru hidraulic comandat din cabina tractorului.La tocatorul aruncatorse regleaz distanta intre cuitele de pe rotor si contra-cuit la o valoare impusa de valoarea stabilita pentru lungimea tocturii.ncercrile in condiii de exploatare s-au efectuat in scopul determinrii indicilor de exploatare si urmririi comportrii combinei in condiii de producie.Pentru determinarea indicilor calitativi de lucru i energetici ncercrile s-au efectuat n culturi de porumb zaharat pe tern plan, cu producii de 8-10t/ha tiulei, umiditatea boabelor fiind cuprins ntre 35-40%In perioada ncercrilor de exploatare s-au cronometrat operaiile realizate in timpul procesului de recoltare, s-a monitorizat volumul de lucrri si consumul de combustibil pe durata schimbului de lucru la recoltarea porumbului sub forma de tiulei ne-depnuai, concomitent cu tierea/tocarea tulpinilor.La ncercri combina de recoltat porumb zaharat a lucrat in agregat cu un tractor de 100 CP, fiind deservita de doua remorci, una pentru tiulei si alta pentru toctura obinuta din tulpinile plantelor.Regimul de vitez ales a fost stabilit in funcie de producia de tiulei, pentru a se asigura capacitatea de lucru a combinei. S-a lucrat cu viteza a I-a si a II-aPentru probe s-au ales parcele reprezentative ca producie, umiditate a boabelor, grad de coacere, grad de mburuienare etc.

Pentru probele de laborator s-au ales parcele reprezentative i s-au efectuat reglajele mainii n funcie de condiiile de lan.Caracteristicile lanurilor de porumb n care s-au efectuat probele de laborator snt prevzute nTabel nr.1Tabel nr.1Nr. crt.CaracteristiciU.M.Valori determinate

Umiditate boabe

40383635

1.Distana intre rnduriCm70707070

2.Nr. total de plante la ha.buc.64230606055958056930

3.nlimea medie a plantelorCm215203249223

4.nlimea punctului de inserieCm9896115107

5.Producia medie de tiuleikg/ha10870821063004165

6.Randament%79.58079.879

7.Plante culcate%1.181.52.12.7

Indicii calitativi de lucruIn cadrul indicilor calitativi de lucru, prezentai nTabel nr.2. s-au determinat: debitul de alimentare In tiulei; pierderile sub form de boabe libere pe sol (nerecuperabile) i pierderile sub form de boabe n tiulei pe sol i n tiulei pe plante neridicate; vtmarea tiuleilor exprimat prin procentul de boabe desprinse; impuriti n masa de tiulei din remorc.Tabel nr.2Nr. crt.INDICIU/MVALORI MEDII LA UMIDITATEA DE

40383635

1.Viteza de deplasarekm/h2.052.53.353.52

2.Debit de alimentare tiuleikg/s1.781.82.051.7

3.Pierderi boabe libere pe sol%0.690.630.790.65

4.Pierderi n tiulei pe sol%1.571.611.852.11

5.Boabe n masa de tiulei din remorc%3.053.853.884.89

6.Boabe n masa de tulpini tocate%0.780.931.070.86

7.tiulei rupi%3.653.873.923.56

8.Impuriti n masa de tiulei%0.540.470.450.39

9.Total boabe deprinse%3.844.784.955.75

10.tiulei nedezvoltai%4252.7

Din analiza indicilor calitativi de lucru obinui n condiiile cu umiditatea boabelor apropiat de limita minima care se recomand recoltarea porumbului zaharat rezult urmtoarele: Treptele de vitez ale tractorului asigur obinerea unui debit optim de alimentare al combinei n funcie de producia la hectar. Probele s-au efectuat la debite care asigur capacitatea maini de 28t/schimb pentru un coeficient de folosire a timpului schimbului de 0.60 precum i la debite mai mari. Pierderile sub form de boabe libere pe sol au avut valori cuprinse ntre 0.63-0.79% provenind n mare parte din tiulei nedezvoltai care trec printre plcile de detaare. La o distan mai mic ntre plci se produce ruperea tulpinilor . Pierderile sub form de boabe n tiulei pe sol cresc pe msur ce scade umiditatea boabelor, valorile obinute fiind corespunztoare. Procentul de boabe desprinse de pe tiulei zaharai sunt n corelare cu umiditatea, cantitatea cea mai mare din boabele desprinse(3.06-4.89) sunt recuperate n masa de tiulei din remorc. Vtmarea tiuleilor s-a produs datorit umiditi relativ sczute a boabelor, desprinderea acestora producndu-se la melcii de tiulei. Boabele recuperate n masa total provin din tiuleii czui pe sol care ajung la tietorul de tulpini, iar o mic parte din boabe trec la melcul de tulpini mpreun cu pnuile desprinse. Procentul de impuriti n masa de tiulei de porumb zaharat a avut valori reduse(0.39-0.61), frnturile de tulpin fiind eliminai de ventilator montat la partea superioar a elevatorului final.Indicii energeticiPentru determinarea puterii necesare pentru acionarea i tractarea combinei cu remorc pentru tiulei cuplat n spate i remorc pentru toctur cuplat lateral s-au fcut msurtori tensometrice n sarcin cu tractorul, la o turaie a prizei de 540 s-1.Datele fiind prezentate nTabelul 3Tabel nr.3Nr.crt.SpecificatieU/MTrepte/Vitez

LentMedii

IIIIVI

1.Viteza de lucrukm/h2.01-2.12.563.5

2.Momentul de porniredaNm175-176170166

3.Moment maximdaNm97-9298125

4.Moment mediudaNm58.968.275.5

5.Turaia prizeis-1550-530530510

6.Puterea necesara pentru acionareCP/kW45.2-47.7/33.2-3548.6/35.753.8/39.5

7.Fora de traciune mediedaNm1780-208019702030

8.Puterea necesar pentru tractareCP/kW12.2-16.6/7.99-12.218.2/13.3825.4/18.67

9.Puterea totalCP/kW58.4-64.3/42.94-47.2766.8/49.179.2/58.2

Din analiza datelor privind indicii energetici rezult c puterea necesar pentru acionare crete pe msur ce crete viteza de lucru respectiv debitul de alimentare, valoarea maxim fiind 53.8CP (39.5kW).Puterea necesar pentru tractare crete pe msur ce se ncarc remorcile ataate la combin pentru colectarea tiuleilor i a tocturii, valoarea maxim fiind 25.4 CP (18.67kW) la ncrcarea complet a remorcilor.Vitezele de lucru care au asigurat capacitatea normal a agregatului n condiiile artate au fost a III-a i a IV-a lente, respectiv 2-2.5 km/hla turaia motorului tractorului de 2200s-1. Inacest caz necesarul de putere pentru acionare i tractarea fost de 65CP (47kW), aceasta constituind o ncrcare normal a tractorului, diferena de putere fiind necesar pentru deplasare precum si rezerva de putere.4.5.Nivelul de zgomotPentru determinarea nivelului de zgomotn timpulfuncionrii agregatului format dintr-un tractor de 100 CP, si combina de recoltat porumb ca biomasa deservita de doua remorci,au fost puse simultan n funciune, seciile de detaare, toctorul de tulpini, si transportorul final de tiuleiDup efectuarea msurtorilor cu fonometru au rezultat urmtoarele valori:- n zona scaunului mecanizatorului71 dB;- la5 mdistan de main i la1 mnlime fat de sol59 dBAceste valori referitoare la valoarea limit a nivelului de zgomot generat de utilajele care funcioneaz n spaii deschise se situeaz sub limita de 85 dB, admis de normele actuale n vigoare.

* Vizita fabricii de producere a diferitor produse din faina Odat ajuns n cadrul uneia din firmele cumparatoare de porumb,se poate observa cum porumbul este supus unor analize de laborator i este depozitat n silozuri n funcie de hardness gradul de duritate, de sticlozitatea porumbului. n Italia, specifice sunt soiurile cu bob mai moale, dar exist i soiuri cu bobul mai tare. Au fost selecionate boabele, n primul rnd dup acest indice de hardness, de duritate a bobului. Umiditatea este un alt factor principal de recepie a porumbului, deoarece aceast cereal, comparativ cu grul, poate suferi o serie de transformri n timpul depozitrii, avnd i o cantitate mai mare de germeni: se poate altera foarte uor i nu mai poate fi prelucrat. Porumbul este mcinat, n procesele moderne de mcini existnd o etap de degerminare, eliminarea acelui germen din bobul de porumb. Comparativ cu mcinarea grului, la care boabele sunt umectate, la porumb aceast etap nu este necesar. La gru, se umecteaz boabele n dou etape, astfel nct apa s ptrund mai uor ctre miezul bobului i tra s fie mai uor ndeprtat. nainte de umectare, exist etapa de curare.Iata operatiunile care fac parte din etapa de curatare a porumbului:-transfer de porumb din siloz;-separare de impuriti metalice, cu ajutorul unui magnet;-cntrire;-separare de impuriti organice;-separare de pietricele. La porumb, umectarea este o etap opional i se practic numai dac bobul este foarte, foarte uscat.Dup tehnologia veche, se eliminau germenii din boabele de porumb, apoi acestea se fierbeau ntr-un sirop, dup care se uscau, se mcinau i erau aplatizate. Tehnologiile au avansat i, n prezent, folosim tehnologia extrudrii i, ca materie prim pentru corn flakes, mlaiul.Dup etapa de curare, boabele de porumb intr n degerminator, unde se elimin germenii, apoi ncepe mcinarea i separarea de griuri.

Griulpoate fi privit ca un subprodus al procesului de mcinare sau ca un produs finit. Aa cum tii, mcinarea grului are loc n mai multe etape: se trec boabele de mai multe ori printre valuri diferit distanate, apoi se cern prin seturi de site plane, unde se face separarea n funcie de granulaie, dup care se repet trecerea prin valuri, se separ nc o dat trele i se macin pn cnd se ajunge la fina cea fin. n tot acest proces de mcini, griul este o parte intermediar, cu granulaia mai mare. La fel se ntmpl i n cazul porumbului. Mlaiul cu granulaia mare nu extrudeaz, numai un mlai cu o granulaie mai mic extrudeaz.

Mlaiula crui calitate corespunde pentru producerea fulgilor se depoziteaz n celule i este transferat direct n secia Corn flakes, unde devine materie prim. La fulgii de cereale, se folosesc ca materie prim i fina de secar, fina graham, precum i alte tipuri de fin.

Se pregtete o soluie format din ap, sirop, extract de mal i un supliment de vitamine. Extractul de mal este un produs natural, care influeneaz aroma, gustul i culoarea produsului final. Siropul se adaug n extruder mpreun cu materia prim,mlaiul. Prin extrudare, se obin acei pelei, bobie rotunde ce sunt trecute prin val i sunt aplatizate. Se usuc, se trec prin cuptor, se rcesc i merg direct la ambalare.Fulgii de porumb sunt un produs natural, cruia i se adaug un plus de vitamine deoarece n procesul de fabricaie, ingredientele sunt supuse la temperaturi mari: extrudarea se face la temperaturi de 90-96 C, iar coacerea are loc la 220-240 C. La aceste temperaturi, o parte din vitamine sunt distruse. De aceea, laboratoarele i-au dat concursul la calculul pierderilor datorate temperaturilor nalte, n vederea unei dozri optime a vitaminelor. Ni s-au recomandat exact dozajele astfel nct, n produsul finit, s avem chiar poria de vitamine care,ulterior s-a trecut pe etichet.

Departamentul de control al calitii intervine nc de la recepia porumbului, verificnd anumite caracteristici fizico-chimice, coninutul de metale grele, partea de micotoxine, de reziduuri i pesticide i, de asemenea, modificarea genetic a porumbului. Toate acestea trebuie s se ncadreze n limite ce concord cu legislaia european. n urma acestor prime determinri, urmrim ca furnizorii notri s i respecte datele contractuale.n procesul tehnologic de obinere a fulgilor, se determin granulaia mlaiului, cunoscut fiind c numai un anumit tip de mlai poate s extrudeze. Apoi controlm densitatea tuturor celorlalte ingrediente, verificm ntotdeauna densitatea siropului, ca s tim dac omogenizarea s-a realizat n condiii optime.La produsul finit corn flakes determinm culoarea, umiditatea i densitatea fulgilor, caracteristicile organoleptice, forma fulgilor, aceasta din urm fiind un bun indicator asupra ntregului procesului tehnologic

Concluzii:

In magazine, e imperios sa cumparati porumbul proaspat care este depozitat in spatii racoroase, fiindca zaharul din porumb se transforma rapid in amidon la caldura. Porumbul proaspat se verifica prin apasarea cu varful unui deget a unei boabe de pe stiulete, care trebuie sa lase o zeama laptoasa.

Porumbul trebuie consumat in ziua in care l-ati achizitionat, daca l-ati luat proaspat. Il mai puteti tine si in frigider, insa doar invelit in frunzele lui naturale si bagat intr-o punga de plastic.

De cele mai multe ori insa, cel putin in ultimii ani si in mediul urban, porumbul se gaseste mai usor conservat, la cutii metalice. Nu este un lucru rau, atata timp cat verificati pe ambalaje sa nu existe alte elemente in compozitia unei cutii, in afara de boabele de porumb, sucul propriu si putina sare. Totusi, este indicat ca si cutiile de porumb sa nu stea in soare sau la surse puternice de porumb.

Din pacate, in ultimii ani, porumbul a devenit o cereala puternic modificata genetic. Prin urmare, e bine sa stiti din ce sursa provine porumbul achizitionat, iar supermarketurile au obligatia de a afisa aceste informatii.

Porumbul se mai regaseste si sub forma de cereale, in cutii clasice, asta pentru amatorii de diete. Asa cum se stie, galbenul nu este singura culoare a porumbului, desi e cea mai cunoscuta. Trebuie sa stiti ca porumbul violet, albastru sau negru contine cantitati mai mari de pigmenti antioxidanti. Din pacate, porumbul e folosit mai mult conservat decat natural, asta din cauza distributiei mai facile a conservelor. Daca aveti insa ocazia sa puneti mana pe porumb proaspat, natural si nemodificat genetic, nu ratati aceasta ocazie