Preţul unui număr 3 Lei.

Anul XIX. Blaj, la 24 Ianuarie 1937 Nr. 4

zi

A B O N A M E N T U L : Un an . . . . . . 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei In străinătate . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN Primredactor IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şi sa plătesc un şir mărunt odată 5 Lei,

a doua şi a treia oră 4 Lei.

A c e s t a e s t e n u m ă r u l u l t i m p e c a r e - l m a i t r i m i t e m r e s t a n ţ i e r i l o r . Tre-b u e s ă n e ţ i n e m d e c u v â n t u l d a t Tn Nrli f ş i 2 a i g a z e t e i . S i s t ă r i l e Ie v o m î n c e p e c u r e s t a n ţ i e r i i m a i v e c h i , c o n t i n u â n d u - l e p e u r m ă ş l c u c e i m a i no i . A c e l o r c e t i t o r i c ins t i ţ i î n s ă , c a r i n l - a u s c r i s ş i n e - a u r u g a t s ă - i m a l a ş t e p t ă m , l e v o m t r i m i t e g a z e t a p â n ă la t e r m e n u l p u s d e e i . P e c e i s i s t a ţ i Ti v o m p u b l i c a p e r â n d la l i s t a n e a g r ă ş l - i v o m T m p r o c e s u a .

Portul nostru la Londra Naţiile mari din Apus preţuiesc şi se încântă de comorile neamului nostru

Să le păstrăm deci, ca pe cea mai aleasă mândrie a noastră

(al) In ziua de 9 Ianuarie neamul nostru românesc a câştigat la Londra, în capitala Angliei, o frumoasă izbândă. Una dintre acelea biruinţi cari fac mai mult chiar şi decât câştigarea unei mari bătălii.

Şi am luat această izbândă fără să vărsăm un picur de sânge, fără să pier­dem un singur om. Marile gazete engle­zeşti au fost pline, zile dearândul, de laude şi de cuvinte frumoase, însufleţite, despre poporul şi ţara noastră. Măcar Englezii cei potoliţi şi calculaţi greu îşi dau drumul la laude şi la vorbe înflorite.

Această însemnată izbândă dela Londra, am câştigat-o numai cu 14 ţărani voinici din Câmpulungul Bucovinei, cari n'au mers acolo cu arme, cu puşti şi mitraliere, ci cu cămăşi înflorite, cu co-jocele strămoşeşti, cum au purtat şivoe-vozii de demult, cu mândrul nostru port naţional şi cu sprintenele şi fermecatele danturi româneşti. A plecat muntele nos­tru, cu ciobanii lui pletoşi, văile şi râu­rile cu plutaşii cei vânjoşi, fânaţele cu cosaşii, ogoarele cu pogănicii dela plug, horele cu lăutarii. S'au dus, chemaţi a-colo de „Societatea engleză pentru joc şi cântec popular", care face în fiecare an câte o serbare, ca să încurajeze şi să pună în lumină datinile poporale. Dintre toate naţiile Europei, în acest an singuri noi Românii am fost Invitaţi, fiindcă la întrecerile din ani premergători portul şi jocurile noastre au plăcut mai mult.

Cei 14 flăcăi ai noştri, aleşi pe sprân­ceană şi împodobiţi de sărbătoare, ca la nunţile şi petrecerile noastre strămoşeşti, au arătat Engleji lor molîi şi socotelnici ce este o ,Ursarească" dela Dorna, un

Cărăşel, o Ardeleană, o Ciobănească dela stână când creapă opinca, un Suhac, un Poloboc, o Fudulă, o Puiculeană şi alte hori, bătute şi căluşereşti, cum ştie să salte şi să învârtă Românaşul, când sbârnâie dibla şi se încinge coarda cea subţire subt degetele îndrăcite ale ţiga­nilor lăutari.

Şi au stat Lorzii cei încruntaţi cu gurile căscate, iar Missele, cucoanele lor celea lungi, deşirate şi cu părul de pă­pădie, au prins a suspina şi a bate în palme de plăcere, zicând:

— Asta-i naţie odată! Ăsta popor! Se tălăzuia lumea din marele oraş

împrejurul dănţuitorilor noştri ţărani ca valurile mării când le scormoneşte ura­ganul şi toţi nădrăgarii ceia, mulţi cât nisipul văilor, şi spuza de mueret învi-gănat, nu se mai sătura privind atâta mândreţă ca a noastră, atâta inimă şi vânjoşie.

Iar vestea portului şi jocurilor noastre a răsbătut pretutindeni, dusă şi de vorbă şi de jurnale, de s'a umplut Apusul tot de numele şi ţara noastră. Au luat ştire toate naţiile, mai înaintate şi fudule, că pe subt crestele Munţilor Carpaţi, colo' departe, în Răsărit, spre gurile Dunării, trăieşte un popor vrednic, voinic şi isteţ, cu port frumos cum nu se mai află, prea puţin cunoscut lumii până acuma. Şi această recunoaştere, cu atâta folos pen­tru noi, ne-a dat-o portul nostru, vârtutea voinicească a flăcăilor noştri, şi datinele mândre pe cari ni le-au lăsat moştenire Dacii cei străbuni, în devălmăşie cu îm­părătescul neam al Romanilor vechi. Vorba ceea: „Pasărea se cunoaşte după pene şi omul după port". -

Vestim aici, Ia gazetă, frumoasa noastră izbândă dela Londra, nu ca să ne fudulim şi să ne hrănim mândria de­şartă, ci ca să tragem învăţăminte din preţioasa recunoaştere englezească. Ne cade bine când vin alte neamuri şi laudă însuşirile şi obiceiurile noastre frumoase, măreţe. Dar atâta nu ajunge.

întâi şi întâi de toate să ne intre în conştiinţă, în mintea şi simţirea tuturora, şi săteni şi orăşeni deopotrivă, că neamul nostru are dela Dumnezeu daruri mari, comori speciale, numai ale sale, nepre­ţuite, cari ne deosibesc de alte naţii şi pentru cari mal ales suntem cinstiţi şi admiraţi de străini. Neamurile mai îna­intate din Apus, ca mai pe urmă Englejii

j la Londra, au învăţat să ne cunoască din port, dans şi cântec. Ei nu vreau să ştie şi nu au de unde şti de alte însuşiri ale noastre. Cum tot pentru portul şi jocu­rile noastre, uită de hulele ce ni-le aduc duşmanii.

învăţătura este deci limpede şi lu­minoasă ca strălucirea soarelui:

Dacă alţii preţuiesc atât de mult a-cestea comori ale noastre, de ce nu le preţuim noi înşine mai întâi şi mai cu statornicie? De ce?

Nu vedem cu toţii, cum satele noas­tre au luat dela alţii, dela nemţi, dela evrei, dela saşi, dela săcui, urâtele vi-găni şi cartoane, cari ne înfoaie făptu­rile şi ne schimonosesc surorile, soţiile şi Ilenele Cosânziene? Nu vedem, cum răsbate, tot mai des şi la ţară, devocatul „nădrag" care întunecă lanul de grâu al câmpiilor noastre şi ne săseşte voinicii, de nu-i mai poţi deosebi dintre „fleoan-dări"? Nu vedem cum feţele noastre pă­răsesc draga năframă din bătrâni, pără­sesc fota de zine din poveste, iile cu puişori şi iau „basca" ori pălăria bucă-tăreselor boereşti de pe la oraşe? Uf, silă ne este să ne gândim la ce vedem prin sate şi chiar prin vălcejele dela munte I

Ce să spunem despre rumenele şi buzele date cu şofran, cari ne sluţesc feţişoarele şi le comânjesc obrajiorii de ci­reaşă coaptă, frumoşi din născare 1 Noi ne ţinem tot mai mult codîrlă după naţiile

Pag. 2 iREtk POIP O R U L U I

blege şi slute, cari se împopoţonează ca să mai dreagă încâtva mâna maşteră cu ele a firii. Avem noi lipsă, nevoie, de aşa ceva? Ferească Dumnezeu! S'a vă­zut acum, mai nou, la Londra, ce este al nostru şi cu ce trebue să ne mândrim.

Noi suntem neam ales, neam frumos şi mândru, cu straiele şi podoabele noas­tre naţionale. Acestea, dimpreună cu su­fletul curat, cinstit şi voios, sunt marea noastră comoară, care ne înalţă în faţa lumii.

Să fim mândri de ele şi să le păs­trăm cu scumpătate, căci prin ele trăim şi suntem. Ele ne ţin naţia, poporul şi ţara.

Până trăieşte opincuţa, iia cu alesă-turi, credinţa în Dumnezeu şi inima cu­rată, veselă, nici puterea Satanei nu ne poate prăpădi!

C i o c n i r e d e t renur i l â n g ă P e t r o * ş a n l . In zilele acestea In gara Călan s'a în­tâmplat o puternică ciocnire de trenări. Auto­motorul cu numărul 2130 a plecat la ora 6 dimineaţa din Petroşani către Simeria. El s'a ciocnit, fiind ceaţă deasă, la ieşirea din staţie cu patru vagoane de tren de marfă. Au foit răniţi greu 15 călători împreună cu me­canicul, care a fost lovit puternic la piept şl Ia pântece.

Z ă p a d ă d e 4 m e t r i î n ă l ţ i m e . In anal acesta, s'a abătut o iarnă, cum na s'a mal pomenit. A nins aşa de mult, încât ză­pada a ajuns la o Înălţime de patra metri. Legatara dintre an oraş şi altal, na se mai poate face, in multe părţi, din cauza ninsorii. Trenările na mai pot merge şi aa mărit de frig peBte 32 de oameni. Lupii întruniţi In haite se năpustesc Infiămânzlţi asupra satelor. Ca adevărat grăpăd, na altceva.

Dragostea faţă de copii E în firea noastră să ne iubim copiii.

Această iubire o aflăm la toate animalele, ca deosebirea că animalele îşi iubesc puii lor numai atâta vreme până-i văd crescuţi; indatăce ştiu sbura ori se ştiu purta pe picioarele lor, câştigându-şi ei înşişi hrana, animalele bătrâne îşi părăsesc puii şi nu le mai au grija chiar de loc, ca şi când nici n'ar fi fost ai lor. La oameni dra­gostea faţă de copii e cu totul altfel. Ea începe de îndată ce s'a zămislit copilul în pântecele mamă-sa şi nu se sfârşeşte decât deodată cu moartea părinţilor. Ce zic cu moartea părinţilor? Această dragoste du­rează şi dincolo de mormânt. E imposibil adecă să na se roage părinţii lui Dum­nezeu pentru copiii lor şi dincolo de mor­mânt, adecă în lumea cealaltă.

Dragostea aceasta însă nu trebue a-rătată prea mult copiilor, pentrucă în cazul acesta ei pot abuza de ea, devenind obraznici şi răi. Părinţii trebue să-şi arete, când trebue, dragostea lor faţă de copii, să-i ştie însă şi pedepsi când va fi nevoie.

Pedeapsa să nu o aplice decât foarte rar, atunci însă fără cruţare şi la vreme potrivită! Nu e mai rău decât atunci când părinţii îşi pedepsesc copiii, de tre­bue, de nu. In cazul acesta copiii se dedau cu pedepsele ca şi calul ţiganului cu foamea.

Să nu fie însă dragostea părinţilor către copiii lor nici maimuţerească. Mai­muţele îşi omoară copiii cu dragostea, atât

Foiţa „UNIRII POPORULUI"

f ţ u g â e i u f i e Doamne, Iţi mulţumesc pentru pâine, Smerit şt credincios ca un câine, Iţi mulţumesc pentruce mi-ai dat, asii, Pentru năcas, Pentru bine Pentru oboseală Pentru odihnă, Doamne, Ajută-mi, să mă rog in tihnă: Dă-mi sănătate, Dă-mi bunătate, Jar pentru uiua de mâine, Ajută-mi să câştig un colţ de pâinel...

Versuri pentru mama Mamă, mamă, Suflet cald, suflet de pâine, Slugă am ajuns şi câine, Muncesc ani să mănânc mâine,.]-Mai e de răbdat, Stăpâne?

Mamă, mamă, Ochii tăi plăng in năframă, Varsă picuri mari de rouă Ce-fi frâng inima in două... Ce departe sunt de tineV...

Mamă, te stingi în suspine Şi priveşti prin geam departe Şi aştepţi să ţi vină carte; Două rânduri doar să-ţi scrie Scumpul tău fiu, Vasille, Două vorbe şi-un cuvânt Şi-un sărut trimis pe vânt,,.

Plângemă mamă în pace, N'am avut noroc şi pace Singur m'ai avut pe mine Şi-am plecat in lumi străine, Am plecat voios, curat Ca laptele strecurat, Asi, mamă, sunt sdranţă udă, Faţa crapă şi asudă, Oasele pocnesc sub muncă. S'a dus traiul bun din luncă Muncesc greu, ca să-mi ajungă Ziua 'ntreagă... şi e lungă... Şi muncesc şi mai suspin Şi cu dorul tău m'alin; Dar nici că am trecut bine, Maică, dorul iar îmi vine, Arunc sapă şi plaivas, Toate 'n urma mea le las Şi plec, vânt să te găsesc Trupul să mi-l hodinesc..'. Nu-i hodină 'w lumea toată Ca in poala ta curată Şi ori unde eu m'aş duce, Nu-i somn ca la tine dulce.,.

Pita neagră de secară Vremurile o uscară

.de mult îşi strâng adecă copiii l a pj e D H

până-i omoară. Tot asemenea fac şip* rinţii aceia cari nu-şi pedepsesc nici odats copiii, ci îi tot desmeardă numai. Sfânt! Scriptură zice: „Cinecruţă toiagulş$u îşi urăşte feciorul, iar cel care £ iubeşte, îl ceartă la vreme potrivita? (Pildele lui Solomon 13, 24). Iară ¡B

Cartea înţelepciunii lui Isus fiul lui Sirah se spune: „Celce iubeşte pe fiul său îl bate, ca mai pe urmă sâsebucur\ de el. Celce ceartă pe fiul său, / o / 0 i

va avea dé el şi între cei cunoscuţi se va lăuda pentru el... Celce este moale cu fiul său, va lega ranele lui şi de orice strigăt se vor turbura cele dinlăuntru ale lui. Calul nel%. văţat ajunge de primejdie şi fiu\ slobod se face obraznic. Fii prea drăgostos cu fiul tău şi te va înfri­coşa, joacă-te cu el şi te va întrista. Nu râde cu el, ca nu împreună cu el să te doară şi mai pe urmă si ţi-se strepezească dinţii. Nu-i da lui volnicie la tinereţe şi nu trece cu vederea greşalele lui. Pleacă gru­mazul lui la tinereţe şi frânge coas­tele lui până este prunc, ca nu cumva, învârtoşându-se, să nu te asculte. Ceartă pe fiul tărt şi fâ-l să lucreze, ca să nu se poticnească întru ruşine" (30, 1—a . . . 7—13). j

Unii sunt de părerea că aceste în­drumări ale Sfintei Scripturi sunt prea aspre, că pedagogia modernă nu le poate primi, dar n'au dreptate. Pedagogia este o ştiinţă care se schimbă de pe o zi pe alta şi dela un învăţat la altul, dupăcum dovedeşte istoria pedagogiei. Sunt peda­gogi cari nici nu vreau să ştie de bâtă, şi sunt iarăşi alţii cari susţin că bătaia este din ceriuri, fiind neapărat de lipsi întrucât este bine şi Ia vreme folosită. Nici Sfânta Scriptură nu este de părerea ca să folosim bâta tot mereu, iar sub frângerea coastelor nn înţelege bătaia

Apai rea, hainele rele... Unde-s visurile mele...

Mamă, mamă, Scumpă mamă Mai din sus de cataramă Pieptul e uscat ca paiul, Mi la uscat, mamă, traiul; Numai inima mt-e tare, Numai sufletul mi-e mare, Iar în colo, ochi şi gură Funingine sunt şi sgură, Degetile sunt surcele, Vai de braţe ca acelei...

Mamă, mamă, Dulce mamă Cu drag mă priveşti din ramă Parc1 ai vrea să plângi deodată Că-s fecior, de ce nu-s fată? Să fiu mândră lângă tine, Nu slugă pe mâini străine,..

Doamne "întoarce lumea iară, Să cânt dor cu limV amară', Să plec, drum lung sub picioare, Iar sus, stele, lună, soare Şi să merg cântând, plângând Dus de doruri şi de gând, Dus de dorul tău, măicuţă, Scumpa mea maică, Măr iută...

Vasile Flneraş

Kr. 4 U N I R E A P O P O R U L U I Pag, 3

până la frângerea coastelor, ci supunerea copilului şi frângerea incăpăţinării sale.

Nu se poate ca copilul să fie mai mare In casă, ca el să-i conducă pe toţi de nas. Părinţii cari se lasă conduşi de copiii lor, vor păţi-o cu vremea amar de tot.

Cel mai bnn lucru este ca părinţii să ştie împreuna blândeţa cu severitatea şi ca între părinţi şi copii să fie relaţiunile cari sunt între prietenii cei mai buni şi mai sinceri. Nu e permis ca părinţii să-i privească pe copiii lor de sus, pentrucă aceasta i o despreţuire a lor, care se răz­bună cu vremea foarte amar. Acei părinţi cari ii tratează în forma aceasta pe copiii lor, să nu se mire că oarecândva vor fi despreţuiţi de copiii lor înşişi.

Să nu ne uităm un lucru: Copiii sunt oameni ca şi noi, au suflet ca şi noi. Câ trupul şi mintea lor nu sunt desvoltate ca ale noastre, să nu ne ducă în rătăcire. Se vor desvolta ele cu vremea, poate mai altfel şi mai bine decât ale noastre. Chiar de aceea, trataţi-i pe copiii voştri ca pe nişte prietenii Nu uitaţi o regulă în edu-caţiunea sau creşterea copiilor voştri: Tot ceeace vreai să-ţi fie ţie copiii tăi, fi-le şi tu lor, iar ceeace nu le poţi fi tu lor, nu aştepta să-ţi fie nici ei ţie!

P ă r i n t e l e l u l l u

Intre pace şi războiu Guvernul şi c e l e la l t e par t ide pol i t ice — Sfătuirea î n t r e Mussolini şi

Goring — Prăpădul războiului spanio l — Franţa şi A n g l i a

C u t r e m u r g r o a z n i c Tn A s f a . In jurai celui mai înalt vârf de mante din lume.Everest, care se afiă în Asia, a'a simţit an groaznic catremar de pământ. După cum spun învă­ţaţii, cari se pricep în astfel de lacruri oca-pându-se viaţa întreagă ca cercetarea lor, acest catremar este cel mal mare din câte s'au întâmplat în decurs de 14 ani de zile, în lumea noastră. El a fost simţit şl la noi Ia Bacureşti, deşi s'a produs Ia o depărtare de 6000 km. de ţara noastră.

Partidele politice dela noi, cari nu sunt la cârma ţării, îşi strârjg mereu rândurile, pentru a da năvală asupra guvernului, că doar-doar îl vor putea răsturna, oa aă-i ocupe ele Isoul, dar d. Tătărăscu se faoe oă nici nu le aude şi nici nu le vede. El stă la poatul de comandă şi îşi mână înainte corabia cu guvernul, până când se va milostivi norocul să i-o răstoarne'n valuri. Par­tizanii săi apoi dau mereu buzna pe toate cărările, ca să ajungă cât mai repede Ia Bucureşti, unde să poată pune mâna pe slujbe şi numiri, din oari, dacă se va'ntâmpla cumva, să cadă guvernul, să nu-i mai poată da nimeni pe uşe afară. De! Oe să le faci? Se oăpătueso oamenii din vreme, oa să nu-i prindă îngheţul acestei ierni grozave pe dru­muri.

Tot în zilele aoeitea d. Armând Că-lineseu a av&t o mioă consfătuire ou d. Tatărăsou preşedintele consiliului de miniştrii, la locuinţa acestuia. Consfă­tuirea aceasta s'a'nvârtît în jurul pro­blemelor ce sunt Ia ordinea zilei. Pe lângă întâlnirea aceaata, d. Armând C&linesou a mai avut o întâlnire cu d. Icrga şi Vaida, iar când d. I. Mihalaohe

preşedintele partidului naţional-ţărămsfc a sosit în capitală, d. Călinescu a avut ou dânsul o lungă convorbire, în care i-a făcut cunoscute acestuia, toate câte a vorbit el cu fruntaşii politici ai celor­lalte partide. Tot atunci d. I. Mihalaohe a'a întâlnit în capitală cu d-nii dr. Lupu, Mihai Popovici şi Madgearu împreună, cu cari a hotărît ca pe joi în 21 Ia­nuarie să fie convooată în Bucureşti delegaţia permanentă a partidului na-ţional-ţărănist. încolo nimic nou între-bile politicii noastre din ţară, doar d. Antonescu care e ministrul afacerilor străine de se mai plimbă niţel dintr'o ţară într'alta, oa să mai tocmească lu­crurile şi'n afară, că înlăuntru, har Dom­nului, merg strună. Nu peste multă vreme dânsul va pleca la Geneva, ca să fie de faţă la şedinţa Ligii Naţiu­nilor, care va avea de gând să împace atunci şi pe Turcia ou Franţa, fiindcă s'au cam ciondrăâit pentru ţinutul A-lexandreta.

* In străinătate lucrurile se petrec

pe multe locuri mai rău decât la noi,1

Lumea e într'o mare şi aproape ne­contenită svâroolire, căci ba aoum, ba

Modă şi obiceiuri Câaâ cetim prin ziare eă ia mar sa ţară

din răsărit, care este Chiaa, ea întiadere mai mare deeât a Europei şi aproape 500 milioane locuitori, se fac dese revoluţii şi răscoale: ne liaiştim cu vorbele că suat thinssi destui, nu se cunoaşte aici o pierdere dacă ss mai şi răscoală. Ds altă parte ÎBCtpem a ne întreba să oare ee oameni suat Chlmzii ascia? Ce religie? Ce obiceiuri au? Cam trăiesc ei ÎB ţara lor, mai mare decât Europa?

Putem răspunde pe seurt că suat de re­ligie plgână, că au obiceiuri din cele mai ciu­date şi cei mai mulţi trăcsc ea vai de ei, cu mâaeări de orez.

Ua mare seriilor esglez, cu sumele Ru-diard Kipling, spunea „Răsăritul c Răsărit, A-pusul c Apus, niciodată nu se vor iatâlni". A-dieă oamcaii din ţările Răsăritului suat cu to­tul deosebiţi de oamenii din ţările înaintate ale Apusului. Alţi oameni, altă viaţă.

Vorba lui Kipling e adevărată aumai pe jumătate. De fapt, în ţările răsăritului nu este multă culturi , multă ordine. Induşii, Chinezii, Japonezii «te. suat de religie pfgână. Popoa-

Eels dia Europa, din Ame/iea e t c , suat de re -igie creştină.

Gu toate aeestca, îatre obiceiurile sau moravurile popoarelor pfgftnc şi moravurile popoarelor creştine suat multe asemănări.

Bunăoară, după „sfinte* obiceiuri din aoşi-strlmoai, femeile thineze îşi sugrumă

picioarele. Femei sdravsne, de 70— 80 kg. greu­tate, &hm au picioruţe de 10 em. — De tsr ?

După tradiţie s'ar spun», eâ obiesiul a-cesta s'a năssosit eu scopul, ea fsmsiis chi­neze să nu postă umbla mult, ci s i stea acasă Ia lucru. Alţii spun că din dorinţa de a fi fru­moase, din fuduli», chinezoieile îşi stries, îşi stâleese pioioarelf», începând din leegă*.

Orieum ar fi, fapt e, ni acs i t obicei — mai tare deeât legile — e foarte răspândit şi la cocoanele europene şi americane. In zilele calde nu ţi-ar ambla desculţe, Doamne fcrcţte, ea na cumva să le crească picioarele ca nişte b o t a d şi să fie hldel Ci se tot incleete»ză cu ghete strimte, eălcâad pe rosuri ca nişte euie, de văd stele verzi când ss îneslţă şi umblă: Tac şi rabdă e r e z i i d că aşa sunt mai fru­moase fi mat atrăgătoare.

Iată dar, oă în privinţa picioarelor stll-eite, chinezoieile se potrivesc cu europenele: Răsăritul se întâlneşte ca Apusul.

Dar mai sunt şi alte puncte de potriveai*, puncte de asemănare.

Femeile chineze fumează ea tureoioil». Acela» lucra îl fae azi şi cocoanele din socie­tăţile creştine.

Chinezul şi chinezoaica se îmbată eu opium. — Inzadar au cercat guvernele chineze să stârpească cu legile cele mai aspre aseste patimi urgisite. Nu au putar. Ci chinezii au rămas până în ziua da astăzi robiţi de patima beţiei eu opium (un venin înşelător, scos din buriana macului).

Creştinul ou creştina din ţările apusene

încă sunt adeseori robiţi de patima beţiei cu băuturi spirtuoase, ex să nu amintesc „stupe­fiantele* din societăţile înalte. Cât de afurisită e patima aceasta, s'a puiuţ vedea în Statsls-Unite ale Americsi, când era prohibit — adecă oprit — alcoolul. Lumea alerga eu vapoarele In largul mării, sau trecea îa alte ţări, ea să se poată îmbăta câteodată până eădea pe sub mese...

Se mai spune eă Chinezii s u i t biâtzi şi ascultători, fiind deci uşor de cârmuit, — Nu e tosmai aşa. — S'a întâmplat nu de mult, eă guvernul chinez, pentru a se apropia de po ­poarele aultsr, a voit să schimbe calendarul introducând începutul anului la 1 Ianuar, ca Ia' popoarele apusene. — Dar chinezii eei ascul­tători nu s'au supus legii, si au serbat şi ser­bează mai departe începutul anului Ia schim­barea lunii din Ianuar sau F tb rua r .

E tosmai cum fac „«tiliştii" dia Moldova şi Basarabia, cari ţin morţiş Ia calendarul (stilul) veehiu. Un simpla calcul, pe sare-1 pot face şi elevii de liceu, ne arată e i , Iegându-nc ds calendarul veehiu (Iulian), vom ajunge să serbăm Crăciunul primăvara iar Pastile in miezul verii. Ga toate aceste, „stiliştii" nu vor să audă de îndreptarea calendarului. Ei pot da prin urmare, mâna cu Chinezii, in t ru apărarea „legii strămoşeşti*, iie aceasta cât de proastă 1

Şi alte multe obiceiuri şi moravuri s'ar putea aminti, arătând că răsăr i tul uneori se întâlneşte eu apusul.

G a v r l l T o d i c a

Peg. 4 U N I R E A P O P O R U L U I Nr.

apoi, isbuoneşte hărţuiala între nea­muri.

Italia şi Germania se sfâtuess mereu, cum să-şi întocmeasoă lucrurile, ca să le meargă bine. Mai ieri alaltăieri d. Mussolini a primit în audienţă pe neamţul Goring, ou oare a povestit multe de toate, după cum ne spun gazetele străi­nilor. Punctul, asupra căruia s'au înţeles amândoi mai mult, a fost trimiterea de voluntari şi arme naţionaliştilor din Spania. Rezultatul la oare au ajuns e, oă amândouă aoeste ţări sunt de aceeaşi părere ou Anglia şi Franţa, oa adecă nimen- să nu se mai amestece în tre­burile Spaniei. Oă oare cum vor ajunge odată ţările mari ale Europei să-şi în­deplinească această făgăduinţă nobilă, Nu ştim. Vom vedea oe ne va aduoe viitorul.

* In timp oe atâţia se sfătuesc şi îşi

bat oapul ou întronarea păoii în lume. Spania îşi vede înainte de hărţuelile ei şi cuprinsă, de tremurul înebunitelor furii ale războiului, îşi oalcă'n picioare tot oe are mai nobil şi mai sfânt. Na­ţionaliştii ouoereso mereu porţiuni din Madridul pe oare comuniştii 11 apără, retrăgându-se înoetul ou încetul, fiindcă sunt mereu încolţiţi de armele celor dintâi. Intr'una din aceste lupte ale na­ţionaliştilor ou comuniştii au murit şi doi tineri români: Ioan Moţa, feciorul protopopului ortodox din Or&ştie şi Va­sile Marin. Ei au stropit ou sângele lor pământul Spaniei pentru biruinţa orucii în contra ciocanului bolşevic şi sunt o jertfă pe altarul latinităţii, pe oare au făcut-o, duşi de focul sufletului lor mare. Ei au pierit în bătălia oe s'a dat în faţa Majadahondei unde a foit un prăpăd îngrozitor. Comuniştii au trimis acolo în contra naţionaliştilor 13 tancuri, cari înaintau în şir unele lângă altele. Cinci din ele au fost aprinse ou un fel de tuburi aruncătoare de flăcări. Toţi oei din lăuntruul tanourilor au pierit, arşi de benzina aprinsă. Celelalte 9 tanouri bolşevice au scăpat din ghiarele na­ţionaliştilor.

O altă bătălie mare s'a mai dat apoi în jurul oraşului Malaga împotriva căruia naţionaliştii au luptat pe apă, pe uscat fi în aier. Ei au reuşit să cuce­rească şi aoi localitatea Estepona. Dar dacă armatele generalului Franco nu pot face atât cât ar trebui pentruca Spania să. fie odată curăţită de Comu­nişti, faoe foamea şi neînţelegerea ce foântue fără cruţare în rândurile lor. Un ţinut întreg de ţărani, de subt stăpâ­nirea roşilor, s'au răsoulat împotriva lor tnoât guvernul a fost forţat să trimită forţa armată, oa să-i linişteasoă. Ba mai mult, chiar generalii, cari oonduo ar­mata bolţevioă din Madrid, s'au certat aşa de rău de a trebuit oa ministrul de răsboiu Oaballero, să vină ou avionul, oa să-i împace. Şi, oh Doamne! oâte nu se maipetreo in mult încercata Spanie. Ţi-se ridioă părul măciucă în vârful capului «ând le auzi, ori le oiteşti. Aşa, comu­niştii ca •& se răsbune pe naţionalişti, fiindcă aceştia au bombardat oraşul Bilbao, au omorit 207 de prizonieri pe «ari ti aveau închişi în închisorile ora­şului. Dar ou toate faptele lor îngrozi­toare nu pot scăriţa cu nimic puterea naţionaliştilor şi va trebui, poate nu

peste mult, să le lase în stăpânirea lor iarăş întreaga Spanie.

Un svon mare se răspândise'n lume în săptămâna trecută, că Germania ar fi umplut Marocul Spaniol cu soldaţi de ai săi bine înarmaţi. Franţa şi An­glia s'au umplut degrije. Una, oă şi ve­dea, dacă svonul ar fi foit adevărat, coloniile sale din Africa primejduite, iar ceialaltă, fiindcă i-se închidea strâmtoa-Gibraltarulu nemai putându-şi face dru­mul lung la Indii prin Marea Mediterană. Cât oe s'a iscat svonul acesta, amân­două puterile acestea au cerut, să se cerceteze, dacă e adevărat ori nu. An­glia a trimis un om al său de încredere oare a umblat în lungul şi latul Maro­cului spaniol, dar n'a dat peste nici un neamţ. Totuşi atât Franţa cât şi Anglia au trimis vapoare de răsboi cara să se plimbe mereu prin apa mării de pe lângă coastele Marocului, ca nu cumva nemţii să prefacă svonul în realitate crudă.

Pe lângă apărările acestea Anglia şi Franţa mai luptă mult şi pentru în­tronarea păoii în Europa. Şi fiindcă toată buba e Spania, amândouă şi-au îndreptat privirile spre lucrurile ce se petrec în ea şi spre oeice se amestecă şi cu treabă, dar şi fără treabă, în lucrurile ei. Ele au ce­rut înc'odată Rusiei, Germaniei şi Portu­galiei să nu mai dea nici un ajutor nici unei tabere din Spania. Italia, Germania şi Portugalia din gură au spus, oă nu vor mai da, dar ni-se pare oă numai la atâta au rămas. Până una alta însă nu ştim ce va mai fi. Un lucru e sigur, că toate ţările, acum mai mult ca orişicând se tem de răsboiu şi de aceea vorbesc mereu de pace pregătindu-se de răsboiu, Să ne ferească Dumnezeu de dihonia a-oeasta şi pe noi, dar şi pe toată lumea.

O zguduitoare întâmplare din jud. Prahova

In ziua de 16 Ianuarie, în satul Streşnic, ce se afiă la o depărtare dc abia câţiva kilo­metri de Ploieşti, s'a îatâmplst o groaznică ne­norocire, ce a înfiorat adânc inimile oameni­lor, întâmplarea a avat loc la locuinţa sătea­nului Ştefan Panait, acar în staţia Ploeştl-Triaj. Acesta venind acasă dela slujbă s > desbrăcat de hainele de lacra pe cari soţia sa s'a apucat să i-Ie spele cu benzină într'o albie. Albia se găsea tocmai în camera de dormit a familiei unde pe lângă tatăl, se mai găseau şi cei şase copil ai Ini. „

In timp ce femeia spăla hainele, unul din membrii familiei a deschis uşa anei alte camere, unde focul ardea ca'n cap de iarnă, ca toată puterea pe vatră. Atunci benzina, cu care spăla femeia, sub formă dc gaze s'a a-prlns dela foc, producând o înspăimântătoare explozie, ce a aprins toată casa.

Tatăl, mama şi copii rămaşi în camera de dormit, îngroziţi, au încercat să se scape anii pe alţii şi totodată să mantale din gara flăcărilor şl ceva din mult pat inai ce-1 aveau prin casă, dar în timp ce făceau treburile a-cestea, s'au ales ca groaznice arsuri. De la an timp totaş, an reuşit să scape din flăcări şl au ieşit In curte ca toţii, dar din cauza ar* sorilor prea mari el sufereau îngrozitor şi a trebuit să fie duşi la spitalul din Ploeşti. A-eolo tatăl şi mama au murit, iar cel 6 cooil au rămas pe drumuri.

Din faptele comuniştilor N «ştirea Mântuitorului a fost sflrbitoriti

de toţi creştinii ia linişte şi cu toată dr t g Q . stea creştinească. Gândul ne duse însă, DQ i r „ d sparte, IE Spania, unde de msi de câţiva i u n i

de zile, răsfeoiul «ivii es te Iacă acttrmiio Luptele se dus de două armate , din eare UQ; luptă pentru triumful «rusi i şi alta contra ti, Comuaişti, bolşevicii caută să nimiecasi l toj eecase-i sfânt: eruee, b iser ic i , altare, iar R l >

ţionalişti conduşi de marea persoană a gt 0 | >

ralului Franco, vrea să aducă pace în mijloc credincioşilor, vrea să sălăusluiaseâ iusirit lui Isus Hrii tos.

I a faţa acestor lucrur i ce se pstrse !D

Spania, toţi s s întreabă îngrijoraţi: O u e eiu va învinge? Noi şi alăturea aoi, toţi stei * cred în puterea Crucii, răspundem eă «Rţic. •aliştii , cei ee luptă pealru realizarea păt£ pa pămte t şi a iubirii lui Isus Hristoi, voi îavingt , eurăţiad odată pentru totdeauna urmi eomuniştilor, bolşevicilor din Spania.

Comuniştii, lifta cea mai periculoasa ii oamsai , fără Dumnezeu, încearcă să lăţeaiel, dacă pot, peste întreagă suprafaţa plmântuloi comunismul. Nu de mult timp o încercare u făcut-o în Chine, unde u n g i a e r a l pus înslujbi lor, a încercat să înscăuneze comunismul ii China, dar n'a reuşit. Iacurcat-au şi U soi prin faimoasa Ana P e u k c r şi alţii, dar desso-periţi î s timp, n'eu reuşit. Insesrcă în toaii ţările, dar reuşita lor este mică.

Felul cum înţeleg comuniştii viaţa şi ess o vreau s'o facă este ds neînchipuit. Astfel,ii Rusie, unde ests leagănul lor, proprietatea in dividuală nn exista, este desfinţată. Acolo, tot muncess în comun şi pr imesc hrana şi lucra riie nssesarc vieţii, după cum se ordoni i căpeteniile roşii, comuniste. Viaţa este fo«( grea, iar omul devine rob , iobag, putând di] pune de viaţa lui, după uunul lor plac.

Asoîo, în lo3 de e ruee , secera şi cioc nul este pus la loc de cinste. S t ce ra şi eic sânul aste semnul lor, pe sars-1 propovHf iese dealungul lumii.

Cei mai puternici şi mi i harnici pro»! văduitori ai comunismului sunt evreii .

Marele profesor, Unamano dela Unim sitatca din Salamanea, fia al Spaniei, astlf z ise ds starea ee domneşte în ţara lui: ,At suntem în Spania într'o adevărata ţari nebuni*.

Comuniştii cauiă să distrugă propriitif" individuali , familia şi caută să dtsfinţizi* scrien fi şcoala. In timpul luptelor duse it> in Spania nu distrus toate dramurile alăturea miile dc vieţi omeneşti.

O broşură tipărită de ziarul „Univers ne dă o socoteală a faptelor săvârşite d l 1

munişti. Astfel in decursul luaei Februarie dat toc, au omorât, au jefuit, au distrai ̂ briei, săvârşind 29 de fapte dc felul st» pe lângă eele 27 de fapte din luna Ud Deci , aproape, in fiesare zi satana i-a t s # nat la o crimă, pe eare au fâeut-o mânii»1

nelegiuite de bestii omeneşti. Mâna criminală n comuniştilor, din 1'

până in 1923, au săvârşit eel mai mare de omoruri.

Astfel, după mărturisirile comuniştilor aee i t interval de timp (de 6 ani) au 00 1 milion opt sate mii de oameni, din csrf fost:

25episcopi ; 1.215 preoţi; 6 575 proW 8.800 midiei; 19.850 funcţionari; 344.250 i»1

lestuali; 54.850 ofiţeri; 260 mii soldaţi; $ poliţişti; 48 mii jandarmi; 815 a i i ţărani;' mii lusrători. Toţi aceştia, se zise, eă »'««: «ut vinovaţi de vr'un a«t «ontra stăpânirii ' 0

Judecaţi la repezeală şi împuşcaţi, spân**'

Nr. 4 U N I R E A P O P O R U L U I ! Pag. 5

clei comuaiştii zie: „mai bine s i împuşti o mie ds nevinovaţi dssât s l laţ i să-ţi ssape an singar eretic", (rătăcit) după credinţa lor firă Dumaszsu.

Iată, in toată putirea euvâatului, raiul comuaist pe p lmâat !

O l i m p i u I. B â r n a

O biruinţă a latinităţii înaintea ochilor noştri, cari am

avut norocul să scăpăm cu vieaţă din marela răsboiu şi să ne vedem pe toţi fraţii adunaţi într'o singură ţară, la a-ceeaşi vatră, — de optsprezece ani se desfăşoară pilde asupra cărora trebue să ne deschidem ochii. — Vedem ţări cari se înalţă, şi ţări cari au apuoat pe povârniş.

Intre cele dintâi este Italia de când a ajuns subt conducerea unui mare bărbat şi mare om de voinţă, Benitto Mussolini. Azi Italia, după ce & purtat în Abisinia, — o ţară de trei ori cât România noastră, un războiu de şapte luai, a cucerit-o şi a declarat-o supusă coroanei italiene. In această ţară, ve­cină ou unele colonii mai vechi ale Italiei, nu trăeşte un popor mare, — vreo şapte milioane de oameni negri, lipsiţi de orice cultură, împărţiţi în ne­numărate triburi, cari adeseori se luptau între ele, ba nelinişteau şi coloniile italiene.

Italienii, un popor prea numeros pentru a mai încăpea în Italia, aveau nevoe de colonii, de pământuri nelu­crate, unde să poată munci şi să-şi a-gonisească pânea de toate zilele. Po­poarele mari ale Europei, oari toate au colonii — Anglia are un sfert din întin­derea pământului — la încheerea păcii nu iau dat şi Italiei colonii.

Âoum şi le-a luat, fără să le mai întrebe. Soarta celor 6—7 milioane de locuitori din Abisinia, de sigur oă va li mai bună decât înainte. Pentrucă popoarele latine, ori unde au câştigat colonii, au dus lumina şi bunăstarea. După pilda veohilor Romani din care se trag, cari din lumea barbară, cuce-rindu-o, au făout o lume bine orânduită, cu bune legi şi cu averi de tot felul. Cum au făcut şi din Dacia cucerită de Traian împăratul, o ţară aşa de înflo­ritoare, înoât i-s'a dat numele de „Dacia fericită".

Tot asemenea Francezii, alt neam latin, oa şi noi românii, ca şi italienii, au ridioat din barbarie toate ţările cari au ajuns colonii ale lor.

Italienii vor face la fel. Puterea lor, în acest greu războiu,

purtat prin deserturi fără drumuri, a fost adunată în anii de oând a venit Mus­solini Ia putere. înainte de venirea lui, Italia era gata să se dărâme în revo­luţie bolşevică.

Din oe s'a făout această putere? Din credinţa în puterea, sănătatea şi vigoarea poporului italian. Din încre­derea în ei înşişi. Din spiritul de muncă, de ascultare, de disoiplină. Din ascul­tarea oarbă a unui întreg popor de un om mare, ieşit din sânul său. Din cin­stirea oredinţii şi a tradiţiilor.

Peste drum, In vecini, o altă ţară, 'tot latină fi asta, dar ou altă pildă: Spaniei Aici de ani în şir e tot revo­luţie. Spaniolii, ascultând pe străini,

şi-au detronat Regele şi l-au alungat din ţară. Au făout republică — visul tuturor revoluţionarilor. Au aprins şi ars sute şi mii de biserici. Au alungat pe preoţi şi călugări. Vor să întroneze ca lege neoredinţa în Dumnezeu, oa în Rusia, — Nu mai este cine să porun­cească, fiindcă toţi poruncesc, şi nu mai este cine să asculte. Spania se duoe de râpă, poate va ajunge o re-dublioă sovietică cum e Rusia, înoăpută pe manile evreilor.

Spania spune. Regele ei e în exil. Italia se ridică. Regele ei e azi Împărat.

Iată pilde mult grăitoare, asupra cărora trebue să ne deschidem oohii.

(Dela Secţiile „Astrei").

Noi d i r e c t o r i l a B l a j . In şedinţa con-zlstorială de sâmbltă 16 Ianuarie vechiul nos­tru colaborator păr. Ioan Pop-Câmpianu, sub­directorul liceului de băieţi din Blaj, a fost numit directorul acelui liceu în locul rămas vacant prin abzicerea păr. director Ştefan Pop, din cauză de boală. Subdirector a foit numit păr. Ştefan Manciulea, anal dintre cei mai bine pregătiţi profesori al Blajului. Le dorim spor la mancă şl la mulţi anii

D i n Bla ) . Dumineca trecută d. profesor V. Ghidlonescu dela Uaiversitatea din Cluj a ţinut în sala csa mare a llcealal de băeţi o conferinţă plină de învâţlturl despre creşterea copiilor in şcoală şi familie. A fost de faţă întreagă profesorimea Blajului, în frânte ca mai mulţi membri ai Capitlnlul, precum şi nu­meroşi învăţători din împrejurimi, veniţi a-nume să asculte învăţăturile vestitului p e ­dagog. După masă d. profesor Ghldionesca a luat parte Ia o lecţie de model dela şcoala primară de stat, unde se fac mai de mult În­cercări sau experienţe pentru o înoire a felului de învăţământ.

G r i p a Tn A n g l i a . Boala aceasta a se­cerat multe vieţi omeneşti In oraşele Angliei. In săptămâna frecată an murit 768 de per­soane şi na s'a ruşinat să pană stăpânire şi pe trei dintre miniştri de azi al Angliei pe cari îl ţine legaţi de pat. Ba mai mult a trecut şl In alte ţări ficând multe victime.

P a t r u g e m e n e . In Rusia într'un spital din localitatea Chotkov, o femee ca nomele Akentjev a născut patra fetiţe gemene. Atât mama cât şi fetiţele sunt deplin sănătoase.

P e s c a r i îngh i ţ i ţ i d e v a l u r i . In largul portalul Pesaro trei bărci In care se aflau 13 pescari au fost înghiţite, din cauza anei straş­nice furtuni, de valorile mării. Opt din pescari s'au înnecat. Cinci au fost aduşi la mal. Trei au mărit însă na peste mult timp aşa că to­talul victimelor este de 11 inşi.

M o a r e a r u n c & n d u - s e ' n ff lntf ini . Fe­mela Anica Merza In vârstă de 72 de ani din comuna Stoiana din jurul Dejului şl-a făcut sfârşitul, aruncându-se într'o fântâni. Caaza care a făcut-o s i săvârşească acest pas ne­socotit, a fost o boali grea, de care safe re a de multă vreme şi pe care n'o mal putea nici­cum lecai.

I a r n ă g r e a Tn t o a t ă ţ a r a . Au avat şl aa şi acum dreptate bătrânii, cari spun c i Iarna n'o mănâncă niciodată lapli. De c e ? -Fiindcă atunci când nici prin gândna- ţ l trece, c a v a mal fl iarnă mare, te trezeşti ca ea izbinda-se furioasă de uşe şl sgâlnda-şi ochii prin geamuri la focal din vatră, ori o vezi, dapăce s'a învârtit ca o smintită împrejurai hornulnî, cum toată afnmată se caţără 'n {ar­ţari mari de ghlaţă de streşina casei. Cam aşa s'aa petrecut lucrările şl ca Iarna din anal acesta. Până mal Ieri alaltăieri era vară în lungul şl latul ţării, acum însă s'a schimbat cântecul, căci din Raila crivăţul ne-a adus o zlpadă, care pe anele locuri a ajuns grosimea de trei metri şl deodată ca ea an sfânt de ger ce crapă pietrele şi pane pe fugă lupii de prin smârcuri.

C o p i l c u u n s i n g u r o c h î u . O femee, ca namele Floarea Crlstea Doncof din Zimnicea, in vârstă numai de 20 de ani, a născut în -tr*ana din zilele acestea an fecioraş, care a a fost de toată minunea, fiindcă a avat numai un singur oehia, în mijlocul frânţii. Nou n ă s ­cutul, desi se grăbise să vină în lumea noastră, căci fusese născut fără de vreme, după corn se spune, totuşi n'a aăbovlt mult printre noi, ci tot aşa de grăbit, după câteva ore de trăia, şl-a 'achls mândreţea de ochia, plecând într 'altâ lame mai bună.

R o m â n i m o r ţ i Tn S p a n i a . In vară a plecat şi dala noi din ţară an grop de câţiva t i ­neri în frunte cu generalul Z zi Cantacuzino-Orănlceral, ca să lapte în tabăra generalului Franco contra comuniştilor, Dintre aceştia însă doi aa mărit ca eroi pe frontal spaniol pentru biruinţa naţionaliştilor. Ei sunt Ionel Moţa şi Vasile Marin. Moartea le-a răcit trupurile In ziua de 13 Ianuarie, na însă şi sufletele. T o ­varăşii lor le-au strâns apoi rămăşiţele din pulberea tranşeelor şi le-au îmbălsămat pre-gătindu-le spre a fi trimise'n ţară, ca să fie îngropate în pământul scump al malt iubitei lor patrii.

P r e o t s t r ă p u n s c u u n c u i Tn p i e p t . In ziua de 10 Ianuarie in comuna Vad din jud. F igâraş s'a săvârşit o îndrăzneaţă încer~ care de omor asupra preotului Ion Oniga. Lucrai s'a întâmplat în felul armator: T i r a n u l Lazar Caca avea o depunere de 123.000 Lei la banca Economia din comună şi s'a dos la părintele Oniga, când acesta, fiindcă era ca-ssier, era ia biroul băncii şl 1-a cerat banii Părintele na 1-a putut împlini dorinţa, f i r i consimţământul consiliului băncii. Lazar Caca văzând că înzadar mal stărue, a scos un col de grapă, pe care-1 avea la el, şl i-l-a împlân­tat preotului In piept. Anunţaţi fiind jandarmii şi doctoral, preotul a fost îngrijit de doctoral Kentz, iar pe Lazar Caca jandarmii I-aa das la post, pentru a fl supus cercetărilor.

O fată d e 11 a n i , c ă p e t e n i e d e b a n d ă d e h o ţ i . Ia America poliţia din Conney Isiand a prins o bandă de boţi, care era formată din 11 copii. Căpetenia bandei este fetiţa Glory Damot, tn vârstă de 11 ani. Banda a făcat o mulţime de spargeri şi chiar tâlhării la dramul mare. Toţi membrii bandei aa fost închişi în închisori anumite pentru copil.

C u t r e m u r d e p ă m & n t Tn N i c a r a g u a . De o vreme încoace catremurl le de pământ se ţin lanţ. Aşa acum încă s'a produs anal în Nicaragua. El a ţ inut trei ore, sfărâmând şi dărâmând numeroase edificii.

S f â r ş i t u l l u m i i . E p l in i lumea de pro­roci şl Ia zilele noas t re , cam aa fost şi ta alte vremi, de malt trecute pe apa Sâmbetei. Toţi

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 4

sânt curioşi in felul lor şl când nu sunt în­cearcă să se facă,-prin ciudăţeniile p e c a r i ni le prorocesc. Aşa acum un oarecare Mr. Brcwn a prorocit că lumea se va nimici cu totul peste 135 de ani. De ce? Ei! iată de ce. Fiindcă, zice el, pământul nostru mai poate hrăni 5 miliarde de locuitori. Peste scest nu­măr nu se va putea trece cu nimic, şl când ultima îmbucătură se va isprăvi, atunci toţi oamenii cari vor mal fl, vor mari de foame. Grozăvenia aceasta se va întâmpla după so • coata acestui proroc în anul 2072, Oare s'a-şteptăm plinirea vemii ca să I dăm dreptate?

M a r e l e f o c d i n B u z ă u . La mrgazinul de piele al lui Vasile Bnrloln, a isbuenit pe Ia ora 10 seara în 17 Ianuarie un foc ce a ţinut 2 ore. Păzitorul de noapte a văzut focul şl a dat alarma'n tot oraşul, ca s 'akrge lumea şl să-1 stingă. Au sosit la chemarea lui pom­pierii şi poliţia, dar sbla după multă muncă a putut fi stâns. Proprietarul magazinului îm­preună cu fiul său, an fost deţinuţi de poliţie, fiindcă se crede, că chiar ei cu mâna lor l-ar fi aprins, deoarece magazinul fusese asigurat pentru suma de 450 mii lei.

Un u n c h i u ş i - a o m o r î t n e p o t u l . In comuna Cheschlş bătrânul Mihai Coclş a băut împreună cu nepotul său la aceeaşi cârciumă. Lb un moment dat, ei s'au luat la ceartă, dela care nu peste mult timp, au ajuns la păruialâ'n toată legea. Bătrânul s'a repezit la tânăr cu un clomsg, pe care-1 avea la îndemână şi 1-a dat mai multe lovituri amplându-I de sânge. Tâ­nărul a c izut greu bolnav din această bătae şl după 30 de zile a murit. Doftorii au con­statat că el a murit din cauza loviturilor date de unchiul său. Unchiul a fost apoi arestat şi dat pe mâna parchetului.

F e m e e c a r e s i m t e Tnalnte c u t r e -m u r l l e d e p ă m â n t . In Londra, care e ca­pitala Angliei, trăieşte o doamnă cu numele Hilda Baston, care simte înainte de a se pro­duce vreo mişcare, cutremurul pământului în orice parte a lamii se va produce el. Semnele după care simte ea lucrul acesta suat nişte dareri de şale, de cap şi de gât, cărora Ie ur­mează apoi un soma adânc ce ţine 24 de ore, după care se deşteaptă iarăş ca puteraice da ­reri de csp. Puterea aceasta de simţire d-na Burton o are de 20 de ani şi mai puternică decât oricând i-a fost atunci, când s'a prodes marele cutremur de pământ din India.

S ă l b ă t i c i a u n u i o m . In comuna Clo-banu din apropierea Hârşovei din Dobrogea, s'a săvârşit o nemaipomenită sălbătăcle. Să­teanul Dumitra Macteaa s'ă dus în balta Do­nării pentru a tăia nişte răchită. In timp ce el îşi vedea de lacra, calul unul vecin de al său s'a apropiat de răchitele tăiate şi a rupt ca dinţii din vârful uneia din ele. Munteanu ca stăpânit de ucigă-1 crace?, s'a repezit în­furiat la el şi 1-a tocat în cap cu toporul o-morându-1, pe loc. jandarmii, prinzând de veste au cercetat cazai, Iar pe sălbatecul împietrit la Inimă l-au înaintat parchetului, spre a fi Judecat după cuviinţa faptei sale.

O g r o a z n i c ă ' n t â m p l a r e într 'un c i r c . In marele circ Rlngllcg din Indianopolls s'a întâmplat, că tocmai atunci, când se executa cel mal frumos punct, groaza să se înflngă'n Inimile privitorilor. De ce? Fiindcă directorul circului, care voia să execute ca ajutorul alor 25 de lei şl o leoaică o figură foarte grea, din cauză că a lovit leoaica de prea multe ori, aceasta s'a aruncat asupra lui şi numai ca prin minune a pătat fi scos dlatre ghlarele ei, de ajutorii sil . El este însă grav rănit.

Mersul vremii Septemvrie. începe cu vânt şi cu

ploaie şi se gată tot cu vânt şi cu plo&ie. Vânt a bătut în celea dintâiu 3 zile şi în 2 zile dela urmă, tot dela Apus—Miază-zi.

Ploaie a căzut în jumătatea întâi a Junei în 4 zile şi la sfârşitul lunei iar în 4 zile. Cantitatea de apă căzută In acestea 8 zile este de 98 milimetri.

Zile senine au fost cu totul 16, iar noroase au fost 14. Intr'una din zilele ou nori şi ploaie a fost şi fulger şi tunet.

In zilele senine, căldura de peste zi a fost destul de ridicaţi, tot peste 20 grade, iar în 22 Septemvrie a fost chiar 30 grade.

In zilele ploioase, căldura a scăzut pe la ami azi, uneori chiar până la 12 şi 13 grade. Peste noapte încă a fost bine. Numai în două nopţi, pe la mij­locul lunei a scăzut căldura până la 3 şi 5 grade.

In celelalte nopţi a fost tot mai ridicată, uneori ajungând chiar până la 13 şi 14 grade:

Căldura mijlocie de peste zi, în a-oeastă lună a fost de 20,5 grade, iar cea de peste noapte a fost de 8,5 grade.

Brumă n'a căzut. Rouă a fost în 14 dimineţi, iar ceaţă a fost în 12 di­mineţi.

Octomvrie, Nu e aşa călduros ca şi în anul trecut. Pe la àmiazi, numai în 2 zile, în 6 şi 7 Ootomvrie s'a ridicat căldura la 20 şi 22 de grade, în cele­lalte zile a fost tot sub 20 grade şi o-dată, în 9 Octomvrie a scăzut chiar aub 10 grade. Peste noipte, pe Ia mij­locul lunei şi pe la sfârşitul lunei, s'a răcit până la — 2 şi — 3 grade, că­zând, în acestea nopţi şi brumă. Căl­dura mijlocie de peste zi a fost de 13,8 grade, iar cea de peste noapte a fost de 3,3 grade.

Cerul a fost senin în 11 zile şi noros a fost în 20 de zile. A plouat în 8 zile. Cantitatea de apă oăzutfi a fost de 36,3 milimetri.

Vânt a bătut în 7 zile dela Miază-zi, Apus şi Apus—-Miază-noapte.

Rouă a căzut în 5 zile. Ceaţă a fost în 4 zile.

Noemvrie. E destul de secetos. A plouat abia în 4 zile din jumătatea întâi a lunei.

Toată ploaia căzută a dat o gro­sime numai de 12 milimetri. Aceeaşi secetă a fost şi în Noemvrie din anul trecut.

Cerul a fost acoperit cu nori în 17 zile. Celelalte zile au fost senine.

Vânt a bătut dela Apus, numai într'o singură zi.

Frig nu e. Peste zi, Ia amiazi e destul de cald. In unele sile dela în­ceputul lunei .'a ridicat căldura chiar şi până la 15—18 grade.

In zilele din urmă ale lunei s'a ma>' răcit, ajungând în celea patru zile din urmă răceala până la — 2 şi — 3 grade Nici noaptea nu e rece tare. In jurai j tatea întâi a lunei, noaptea a fost chiar!

bine. In jumătatea a doua a lunei \^%\ ' e ceva mai frig şi în 10 nopţi cade ş| brumă. Căldura mijlocie de peste zi \ fost de 8,8 grade, iar răceala mijloc de peste noapte ajunge până la 4* Ofr grade.

Ceaţă a fost în 11 zile. Decemvrie. E mai frig ca şi j n

Noemvrie, dar totuş pe la amiazi numai în 14 zile a scăzut răceala sub 0 grade şi numai odată, in cea din urmă zi a lunei a ajuns la — 5 grade. Nioi peste noapte n'a fost prea frig. Numai in 4 nopţi a fost răceala mai scăzută, a-jungând îa — 9 şi — 10 grade. In ce­lelalte nopţi frigul a fost destul de po­tolit. Căldura mijlocie de peste zi, dia întreagă luna e de + 0,5 grade, iar răceala mijlocie de peste noapte e de — 5,2 grade.

Zile senine, cu soare străluoitor au fost numai 5. In toate celelalte zile cerul a fost acoperit cu nori. In 15 zile a fost ceaţă.

Toată luna n'a plouat de Ioc. A început se ningă în 2 Decemvrie. A nins puţin şi a doua zi s'a şi topit toată zăpada. A mai nins, puţin de tot în 20 şi în 26 Decemvrie, dar şi aceasta ză­padă repede s'a topit. Toată apa ce s'a format din zăpadă abia a fost de 5,2 milimetri.

In 4 zile, când frigul a foat ceva mai mare, a fost şi chiciură.

Vânt a bătut numai în ziua întâi şi a doua zi de Crăciun. In toate ce­lelalte zile a fost linişte.

Ion P o p u - C â m p e a n u

Sfaturi gospodăreşti Pomii botezaţilor şi ai cununaţilor

In Gsrmaaia este bunul obicsia că ori de câte ori se naşte un eopil ori se Qununi o pereche, ss plantează în grădina bisericii câte ua pom, lângă el cu inscripţia şi dat» botezului ori a eununiei. De aesşti pomii st îngrijeşte apoi respectivul sau respectivii al cărui sau al căror name îl poartă. Venitul est* al bisericii. Ce bine ar fi dacă şi sătenii no şt/7 ar urma pilda aceasta bună, iară preoţii resp> euratoratele s'ar îngriji de loeul pe care st se plaatsze aceşti pomi!

A p a «le beut pentru g ă i n i Celor mai mulţi gospodari ni«i prin minte

nu Îs trese să se îngrijească mai cum se cade de apa ds beut a găinilor. Dacă vom lua însă în sosotinţă că 65% (la sută) din oa este apă şi eă găinile, îndatăee mănâncă ceva, aleargă la apă, va trebui să înţelegem eă apa ds beut pentru găini e de foarte mare importanţi. Chiar de aceea trtbue să ne îngrijim ca vara găinile să aibă apă rece de beut, şi surată mai ales, eăei altfel ouăle au miros neplăcut; iară iarna să aibă apă călduţă şi no prea rece. Mai ales îa timpul năpârlirii să fim foarte atenţi ca să aibă hrană şi apă bună, altfel noi ne vom săi că nu ne ouă îa de ajuns. Ştiinţa de astăzi îţi dă toată silinţa, să descopere oamenilor tot ec este îa interesul lor, numai oamenii 1* asculte de sfaturile ei.

Nr. 4 U H J R S 1 A P O P O R U L U I Pag. 7

Cultivaţi floarea soarelui! Floarea soarelui e i t t o plantă foarte fo­

lositoare: 1. Prin u l en l e i ea r e este foarte pre­ţios, iar* turta eare rămase este o hrană mi­şunată pentru vite. 2, Slmflnţa de floarea soa­relui o mânea foarte bucuros păsările şi găi­nile. Gospodarul cuminte chiar de aceea o seamănă dealuegul viilor, pentruca îa cazul acesta pisăr i le au atacă via atâta vreme cât au ca mâaoa dia f oarea soarelui. Găiaile se îngraşă şi se ouă foarte bine mâaefladu Ic. 3. Franzele ei sunt foarte acomodate pentru împachetarea fructelor (mere, pere, perssei, struguri). 4. Toamna le t l iem frunzele, cotoa­re l e r imase Ie uscam, le tăiem dealusgul ia două, ssoatem dia ele măduva şi apoi cu actste cotoare uscate Invăluim şi legSm pomii tineri î«i astfel suntem siguri că nu ni-i atacă iepurii. Aseste cotoare se pot întrebuinţa ani dc-a r i adu l psntru acest scop. 5. Se mai pot fo­losi apoi cotorii st la ţesut ca suli. Aşadară jtămăaaţi cât mai multă floarea soarelui.

Răvaşe dela cetitorii noştri » > La început de an nou ne-am făcut şl noi,

redactorii acestei foi, un mic bilanţ, o soco­teală de venituri şi chellaell asupra gazetei asupra gazetei. O cumpănă, cum s'ar zice, ca să vedem: mai putem risbi cu greutăţile, sau ba? Şi socoteala nu a ieşit prea Îmbucurătoare pentru noi. Pricina e că cetitorii uită să-şi plătească abonamentul la timp. Foarte mulţi, mii şi mii, nu ne trimit un ban rău cu anii iar foaia o primesc înainte, par'câ ar cădea' din văzduh, cu ploaia, in cinste. Urmarea: da­toriile gazetei cresc îatr 'ana Iar tipografia stă pe gânduri, să ne mai dea hârtie şi să-şi mal tocească maşinile cu nişte platnici răi ca noi? Lu­crătorii ei muncesc şi trebue să trăiască, să sus­ţină familii. Muncesc şl lucrătorii cu peana, fşi Irosesc minţile şi sufletul, aplecaţi asupra meselor de scris, fără plată şi răsplată de ani nenumăraţii Insă, la aceştia din urmă, cine se mai gândeşte?

In asemenea împrejurări să na se mire almenla dacă am cam înmuiat condeiele noas­tre în amărăciune în loc de cerneală şi am fntors'o pe ameninţare, zicând:

— No mai patern trimite nimănui gazeta fără plata la vreme! Să se ştie!

Drept armare poşta ne aduce totuşi, zi de zi, mal multe scrisori în loc de bani, La plânsoarea noastră împotriva răilor platnici, primim tot plânsori.t S'au învăţat oamenii ca nărav şi plătesc In loc de bani ca cărţi poş­tale. Ciudat şl necreştinesc semn a! vremilor.

O răsfoire In acestea răvaşe dela cetitori coprinde multe învăţăminte, bane şl pentru noi şl pentra abonaţi. Unele scrisori e bine să t l e cunoscute, ca s i se vadă ca ce greutăţi Inpt i o foaie românească astăzi, şi cam î ş înţeleg datoria lor fa ţ i de foaie atâţia oameni, cari ani de zile au primit gazeta, au cetit şi n'au plătit.

Dela Bolan, din Bucovina, an abonat care de 2 ani na ne-a plătit nici an b in , scrie: «Cinstită Redacţie, ea subsemnatul, agricultor din comuna Bolan, vă aduc la cunoştinţă că na mal sunt în stare, din cauza crizei de bani s i fia abonat Ia foaia LI. P., c i sunt om ne­voiaş, fără avere şl na pot plăti. Ea v i sant da tor i ş şi voia plăti pe rând. D a r foaia să nu ral-o mal trimiteţi*.

Oare na era ca lege ca aceas t i înştiinţare s'o f| primit noi înainte ca doi ani?

Comună Balomlr p, Sibot: «Referitor Ia avizai DVoastri, rog Onorata Administraţie s i aa-ml mal trimiteţi foaia, deoarece ea namal po o Jamitate de an am abonat-o. Parale na

am. Sunt om sărac ca o grămadă de copil şl necazuri peste cap".

Credem şi oprim gazeta. Dar na trebnla oare ca Iubitul nostru frate ca multe necazuri să ne fi refusat foaia la timp?

Iată şl an abonat de Inimă: Pădutenl Jud. Timiş: «Subsemnatul abo­

nat al foii, am trimis abonamentul pe anul tre­cut de mult şi încă nu am fost înştiinţat prin poşta gazetei. Vă rog să mă înştlnţaţl şi voi trimite numaidecât şl pe anal curgător".

Alt creştin cu simţire: Corolu Sănmărtin, Târnava-micd. „Am a-

flat cu deosebită durere greutăţile DV, dar şi ea am asemenea mari greutăţi. Ca supunere mă rog să na fia respins din pricina neregu­lilor mele cu plata şl să nu-mi opriţi foaia, că mă oblig să plătesc şl restanţa şl abona­mentul următor. Eu sunt creştin al Blajului şi cu sufletul simţit. Voia plăti toată datoria, nu­mai să na-mi llpiească Unirea Poporalul!"

Şi încă unul. Poiana Atuduiui, jud. Alba, „Am primit

cartea poştală prin care sunt Înştiinţat despre datoria ce am la gazetă. Vă rog foarte mult să-mi daţi timp de plată până la 15 Mai 1937 şi pânâ la această dată volu plăti. Iubesc aşa de mult această gazetă în care găsim toate celea trebuincioase sufletului nostra românesc şi creştin. Vă doresc dela bunul Dumneseu să­nătate ca să puteţi a ne mal da poveţe prin gazeta".

Iarăşi întristare pentru noi: Minlşul de sus, Arad: „Vă rog sâ-ml

opriţi gazeta fiindcă eu sunt d a s la armată de doi ani". — In aceşti doi ani însă cine a pri­mit gazeta?— ne întrebăm noi. Şi cine plăteşte?

In sfârşit încă o scrisoare, ca dragoste multă pentru care suntem foarte mulţumitori, î n s i durere, bani nu ne aduce:

Ramna jud. Caras, „Eu ţîi gazeta de 15 ani şi nu voiesc să abzic de foaia mea iubită până trăiesc, dară na vă doresc paguba, să mă ferească banal Dumnezeul Anal acesta na VI pot trimite nici an ban, că banii mi-a mâncat I-ga şi na capăt din partea conver­siunii până în 1938. Am o acţie dela „Sf. Unire" din Blaj. Vă rog să primiţi acţia, să n'am ne­plăceri, că mă doare Inima, căci sant prea mare creştin unit. Ea, cu stimă..."

Asemenea scrisori am patea arăta nenu­mărate, căci într'o singură zl ne sosesc peste treizecil Insă aşa na-o mal patern dace malta vreme. Dragostea ce nl-se arată o vedem şl nl-se înmoaie inimile. Dar vine tipografia, vin fabricile de hârtie, vin muncitorii şi strigă; bani, bani, baul!

Asta suntem siliţi să cerem şi noi: bani! Făr i bani na mai este tipar, na mal sant

mancitori. Namal timbrele poştale ca cari tri­mitem numerile de foaie, ne costă, tn fiecare săptămână, mii de lei.

Rugăm deci pe toţi cetitorii cari ne Iu­besc şl cari sunt mulţi, s i se înveţe, odat i pentra totdeauna, să t r imeat i şl bani deodati ca scrisorile, cât de puţini: o sută, donă, an an doi, de restanţe. Nouă ne zac afară mili­oane, Iar datoriile ne cresc. Credinţa f i r i fapte este moartă" — spâne legea noas t r i creşti­nească. Aşa şi dragostea. F i r i fapte, fări Jertfe, na este dragoste,

Jertfa noastră, jertfe cere. Altfel ne amă­gim anii pe alţii ca dragostea şl ca creştină­tatea. Ca s i patern risbi înainte, fooia cere bani, dapă vorba: ^Vrednic este muncitorul de plata sa".

Cerem deci, stăruitor, restantele. Şi pretai foii la timp, pe înainte/

„Unirea Poporului"

Lista neagră începând cu numărul acesta tipărim îa

foaie, Ia vedere, pe toţi aceia cari ne-au citit foaia ani dearândul, dar nu s'au gândit să ne-o şi plă­tească. Noi Insă nu ne vom lăsa păgubiţi, ci pe lângă că-i facem cunoscuţi tuturor cititorilor foii noastre, ii vom da şi in judecată, ca să ne câştigăm dreptul nostru.

Ioan Oniţă Iui Gheorghe, Odverem 800 Lei Ieronim Oniţă, Odverem . . . . . 700 » Iacob Oaiţă, » 800 » Gheorghe Oniţă, » ; . . . . 800 » Iosif Oniţă, » 800 » Radu Bănea, Tâtârlaua . . . . . . 125 » Alexandru Bognar, Roşia-Montană . 800 » Cornea Francise, Roşia-Montană . • 125 » Colcer Francise, Roşia-Montană . . 465 » Dragoş Bsla, Negreia 125 » Negru Onuţ, Veseuş . . . . . . . 440 » Neghirlă Augustin, Răvăşel . . . . 425 »' Duca Grigoriu, Doh . . . . . . . 650 » Mihail Zenoagă, Bicazul Ardelean . . 30 » Gheorghe Ciucan 1. llie, Bicazul Ardelean 600 » Pavei Zenoagă, Bistricioara . . . . 500 » Petru Moldovan, Bicazul Ardelean . . 800 > Caia Gavrilă 1. Qheorgbe 495 » Vasile Vivirschi, Bicazul Ardelean . . 800 » llie Zvoancea 1. Costan, Bicazul Ardelean 800 »

Lista se va continuat

Mulţumită Tuturor acelora cari m'au mângâiat

în nemărginita mea durere, ca prilejul pierderii iubitului meu soţ

Dr. Alex. Măcelariu luând parte la durerea mea, fie prin par­ticipare la înmormântare, fie prin tele­grame, scrisori de condoleanţe, prin cu­nuni de fiori, Ie mulţumesc din inimă şl le zic an Damnezea să-le răsplătească (564) 1 - 1 Văd. Aure l ia Dr. Măcelariu

Bateriile Anodice „D u ra-Rex-Tr iple"

In alegerea bateriilor anodice factorul decisiv este „calitatea*. Iată dece anodicele

„ D U B A - R E X "

întrebuinţate la aparatele de ra­dio până la 3 lămpi şi

„JD)ura-rex-triple"

baterii anodice de triplă capa­citate întrebuinţate la aparatele de radio dela 3 lămpi în sus se consideră ca cele mai bune. Fa» ceti aceasta experienţă şi con* vingeţi-vă iar noi vă asigurăm că nu veţi mai folosi alte fabri­cate.

Se găsesc la toţi revânză* torii. Pentru informaţiuni mai detailate adresaţi-vă UZINELOR DURA S. A, Timişoara.

ROMÂNIA Judecătoria mixtă Dumbrăveni secţia cărţilor

fonduare jud. Tlrnava-Micl .

Nr. 1504-1936. c, f.

Extras din publicaţîunea de l ic i ta ţ ie

In cererea de executare pornită de urmări-toarea Banca Română s. a. Dumbrăveni contra ormărituiai Saclu Tosif Ianior domiciliat In Vamoşodrlhelu

Judecătoria A ordonat llcltaţiunea execoţlonaîâ in ce

priveşte imobilele situate in comuna Odrihtiu circnmscripţla Tribunalului şi ludecătoriei Dumbrăveni cnprinsc în c. f. Nr. 400 A f ord. 5 - 6 top. 68/2, 69/2, curte, grădină cn preţul de strigare de 3000 lei top. 70, 71 casă şi grădină în preţ de strigare de 10.000 lei apoi 1/3- a parte din comp. de păşune 406/72685-a parte cuprinsă în cf. Nr. 647 în preţ de stri­gare de 20 lei pentru încasarea creanţei de 9439 lei capital şi accesorii.

Licitaţinnea se va ţine în ziua de 23 Februarie 1937 ora 10 la Primăria comunei Odriheio.

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fi vân­dute pe nn preţ mai mic de cât 3/4-a din pre­ţui de strigare.

Cel cari doresc să liciteze sunt datori să depositeze la delegatul judecătoresc 10% din preţul de strigare drept garanţie, îa numerar s'au în efecte de cauţie socotită după cursul fixat în § 42 legea LX din 1881 s'au să predea aceleiaşi delegat chitanţa constatând depunerea judecătorească, prealabilă a garanţiei şi să semneze condiţianile de licitaţie § 147,150,170 legea LX din 1881 § 21 legea 1908.

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care j a oferit pentru imobil an preţ mal urcat d e ­cât cel de strigare este dator să întregească imediat garanţia fixată conform procentului preţului de strigare la aceiaşi parte procen­tuală a preţului ce a oferit § 25 XLI 1908.

Dumbrăveni, la 30 Octoravrle 1936. aj. director de c. f. J. RONDOLEANU ss. (543) 1 - 1 Judecător: Y1TÂLYOS ir.

ROMÂNIA judecătoria mixtă Dumbrăveni secţia cărţilor

fonduare jad. Târnava-Mică

Nr. 1505-1936 c. f.

Extras din publicaţiunea de licitaţie

In cererea de execntare făcută de urmă­ritoare? Banca Română s. a. din Dumbrăveni contra urmăritei Rusa Ana nasc J>k»b dom. Bacareştl.

Judecătoria A ordonnt llcltaţiunea execuţională în ce

priveşte 1/6-a din Imobilele situate în comuna Dumbrăveni, circumscripţia Tribunalului şi ju­decătoriei Dumbrăveni, cuprinse In c. f. Nr. 178 top. 1470, 1471 vie şl grădină în preţ de strigare de 1000 lei, cf. Nr. 517 A f 1 top. 1479, 1480/2 vie şi grădină în preţ de strigare 750 Ici pentru încasarea creanţei de 8000 lei capital şl accesorii.

Licitaţinnea se va ţine în ziua de 25 Fe­bruarie 1937a ora 9 localul oficial al c. f. uşa Nr. 17. .

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fi vân-- dote p e . un preţ mai ralc decât 3 / 4 V d i n

preţul de strigare. Cel cari doresc să liciteze sunt datorlsă

depoziteze la delegata! judecătoresc 10% din

preţul de strigare drept garanţie, în nu­merar sau în efecte de canţle socotită dnpă carsal f/xat în § 42 legea LX din 1881 saa să predea aceluiaşi delegat chitanţa constatând depunerea judecătorească, prealabilă a garan­ţiei şi să semneze condiţianile de licitaţie ari. 147, 150, 170, legea LX din 1881; art. 21 legea XL. 1908).

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care s oferit pentru imobil nn preţ mai urcat de-câtTeTde strigare eite dator să întregească imediat garanţia — fixată conform proeentu-tul preţuia! de strigare — ia aceiaş psrte pro­centuală a preţuia! ce a oferit. (§25.XLI. 1908).

Dumbrăveni, Îs 3 Oct. 1936. sj. director de c. f. I. ROMDOLEANU ss. (544) 1 - 1 Judecător: Dr. V1TÂLYOS ss.

J u d e c a t , m i x t ă D s â n m ă r i i n s e c ţ i a cf.

No. 2488-1936 cf.

Extract din publicaţiunea de licitaţie In cererea de executsre, făcută de urmă­

ritoare» Parohia gr. est. din Sântă Măria, judecătoria A ordonat licitaţinnea execaţionaiâ în ce

priveşte imobilele situate în comuna Cetatea de baltă circumscripţia Tribunalului Târnava-MlcS, cuprinse în cf. a comunei Cetatea de baltă Nrul protocolului cf. No. 139 de ordine A f 1 top. 265/1 cu preţul de strfgare 1500 lei, A f 7 ord. top. 3125 ca preţul de strigare de 750 le», A f 9 ord. No. top. 3536 cu preţul de strigare de 750 lei pentru încasarea creanţei de 2463 Iei — bani, capital şi accesorii.

Licitaţinnea se va ţine în ziua de 20 luna Februarie anal 1937 ora 14 lajcasa comunală a comanei Cetatea de baltă.

Imobilele ce vor fi licitate na vor fi vân­dute pe an preţ mai mic decât preţui de strigare.

Cei cari doresc să liciteze sunt datori aă depoziteze la delfgatul judecătoresc 10°/. din preţul de strigare drept garanţie, în numerar, saa să predea acelniaşl delegat chitanţa con­

statând depunerea, judecătoreşte, prealabili l

garanţiei şl să semneze condiţianile de | | c t l . ţie. (art. 147, 150,170 legea LX 1881; § 21 i î g ţ |

XL. 1908). Dacă nimeni nu oferă mal mult, c d C l r j

a oferit pentru Imobile cn preţ mal urcat rj s

cât T e ! de strigare este dstor să întregea^ imediat garanţia — fixată conform procent Iul preţului de strigare — la aceiaşi p a r t , procentuală a preţului ce a oferit (art. 25. yj. 1908).

Dată Dsânmărtln Ia 17 iana Oct. anul 1935 aj. Judecător: IONESCU mp. j (561) 1 - 1 d l r e c t c f > OQREAN-ito

O f i c i u l l p a r o h l a l g r . c a t . Ş ă u ş a

Nr. 2 - 1 9 3 7

PubBicare de concurs In numele curatoratulul bisericesc gnc,

catolic din Şăuşs, protopopiatul Targa Mcnj subsemnaţii publicăm concurs p e n t r n ^ O C D P J

rea postului de cantor la biserica greco cate llcă din Şăuşs, pe ziua de 7 Februarie ]% până la care dată reflectanţii sunt învitajl 1 şl înainta cererile, ca anexele legale, O F I C I A L I

parohial gr. cat. din Şăuşa, jud. Mureş, p, Nlraştău. Emolumentele suct 8 jug. cad. ten folositor şl terţlalitatea itolarelor. Reflectat sunt invitaţi, a se prezenta până la acea dat la slujbele din dumineci şi sărbători pent a-I auzi şl a-i putea aprecia credincioşii.

Vor fi preferiţi reflectanţii capabili aco dace coral bisericesc format dej».

Şăuşa, la 6 Ianuarie 1937. A. N a ş c u A. Preci

curator (557) 2 3 paroh

Iubiţi cet i tor i ! N u uitaţi să tr imi te ţ i preţul

abonamentu lu i la f o a i e !

A apărut! Â apărut!

care cuprinde, pe lângă toate celea ce se cer dela un calendar, şl nelipsitul îndreptar bisericesc pentru cantori şi preoţi, cu tipicul tuturor

duminecilor şi sărbătorilor de peste an. Apoi o bogată parte pentru „învăţătură şi petrecere" cu îndemnuri

creştineşti, sfaturi folositoare la toate trebuinţele, povestiri, poezii, glume şi numeroase chipuri din ţară şi din toată lumea.

m * Mai ieftin ca to tdeauna! ->**m

In acest an, plin de necazuri şi de poveri, am ţinut seamă de lipsa de bani a cetitorilor şi am statorît preţul calendarului poporal, la 12 Lei exemplarul . Cinei cere prin poştă va mai trimite doi Lei pentru spese. Şi omul cel mai necăjit poate rupe dela necazurile sale un preţ aşa de neînsemnat. Calendarul anului acesta e cu mult mai bogat decât în alţi ani, şi cu mai multe chipuri. \

Pe aşteptare, nu putem trimite calendare! Cine doreşte să aibă calendar frumos şi ieftin, să ceară dela

Redacţia ş i Adminis traţ ia „Unirea Poporului**, Calendarul dela Blaj, care-i prietenul cel mai bun al fiecărui £ creştin.

"Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj

r