Portofoliul ca metodă alternativă de evaluare

Bordeiași Ionuț - ViorelPostuniversitar, Nivelul I

Portofoliul este considerat o metodă alternativă de evaluare, care ocupă un loc important în practica şcolară curentă ca o alternativă viabilă la modalităţile tradiţionale de evaluare. Este considerat o metodă de evaluare flexibilă, complexă, integratoare deoarece include rezultate obţinute şi prin alte metode de evaluare, mă refer aici la probe orale, probe scrise, practice, observare sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, proiect, autoevaluare. La toate cele amintite, se adaugă şi rezultatele obţinute prin sarcini specifice disciplinei respective.

În proiectarea unui portofoliul, trebuie avute în vedere scopul, contextul, dar şi modul de proiectare. Pentru a putea stabili scopul, profesorul trebuie, mai întâi, să răspundă unor întrebări de tipul:

- Care este conţinutul asimilat în această unitate de învăţare/temă/domeniu de activitate?- Ce ar trebui elevii să fie capabili să facă ?- Ce atitudini ar trebui să dezvolte elevii în realizarea portofoliului lor ?Astfel, se constată că scopul portofoliului este acela de a confirma că elevii sunt capabili să facă

ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării.Scopul poate fi unul imediat prin care se urmăreşte oferirea de date profesorului şi elevului

despre capacităţile formate şi despre atitudinile asumate de elev însuşi în cadrul unităţii de învăţare/temei/capitolului sau unul de perspectivă ce vizează furnizarea de informaţii părinţilor sau comunităţii despre ceea ce elevul ştie sau este capabil să facă.

În funcţie de tipul scopului, portofoliul poate cuprinde momente relevante ale progresului elevului, el fiind destinat evaluării profesorului sau autoevaluării elevului, dar poate cuprinde şi o selecţie a celor mai bune produse sau a celor mai bine realizate activităţi ale elevului, în acest caz, destinatarul portofoliului constituindu-se din părinţi, comunitate, instituţii etc.

Un portofoliul ar putea cuprinde:- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe şi numărul paginii la care se găseşte);- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;- lucrările pe care le face elevul individual sau în grup (rezumate, eseuri, articole, referate, comunicări stiinţifice), fişe individuale de studiu, proiecte şi experimente, temele de zi cu zi ;- probleme rezolvate;- rapoarte scrise – de realizare a proiectelor, teste şi lucrări semestriale;- contribuţii la revistele şcolare, postere, colaje, machete, desene, caricaturi.- chestionare de atitudini, înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii săi, observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;- reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează, autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;- interviuri de evaluare;- alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;

În funcţie de elementele sale constitutive, portofoliul se clasifică în: portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări);

portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii);

portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate etc.)

În funcţie de numărul celor implicaţi în realizarea portofoliului, identificăm: portofoliul individual; portofoliu de grup.

Portofoliul de grup este utilizat în cadrul metodei de învăţare cooperativă şi presupune o colecţie organizată de lucrări/mostre din activitatea grupului, acumulate în timp, precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului.

Un portofoliu de grup poate conţine următoarele elemente:- Coperta (aceasta reflectă, de obicei, în mod creativ personalitatea grupului);- Cuprinsul, prezentarea grupului şi a membrilor săi, introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese, monstre care au necesitat cooperarea între membrii grupului pentru a fi realizate;- Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune în timpul activităţii în comun, autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia;- Mostre individuale revizuite pe baza feedbackului primit de la grup (compoziţii, prezentări etc.), autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale interacţiunii sociale – modul în care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să înveţe;- Listă a viitoarelor obiective de învăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului, comentarii şi feedback din partea profesorilor, metodiştilor şi a altor grupuri de studio.

Făcând referire la proiectul – model prezentat, menţionez că acesta se constituie în element al portofoliului de grup. Din acest portofoliu fac parte toate realizările elevilor celor cinci grupe, precum şi jurnalele lor de activitate. Portofoliul este o mapă deschisă la care elevul are acces tot timpul pentru a-l completa, actualiza şi consulta în vederea autoinstruirii, însă este şi un instrument de evaluare curentă, oferind profesorului informaţii esenţiale despre performanţa şi evoluţia elevului într-o perioadă mai lungă de timp.

În evaluarea portofoliului, profesorul trebuie să ţină cont de particularităţile cognitive, atitudinale şi comportamentale ale fiecărui elev, deoarece portofoliul ilustrează efortul depus de acesta în procesul de învăţare. Spre exemplu, nu putem evalua conform aceleaşi grile de evaluare portofoliul unui elev care până nu demult atingea cu greu standardele minimale, însă al cărui portofoliu reliefează faptul că elevul se află într-un real progres şi al unui elev ce nu se limitează doar la conţinuturile obligatorii şi manifestă reale înclinaţii pentru specificul disciplinei, dar la care se constată în urma investigaţiei portofoliului un anume regres.

Evaluarea portofoliului se poate canaliza pe impresia generală asupra performanţei elevilor sau asupra produselor realizate, luând în considerare elementele constitutive ale portofoliului, corelată cu o scară ce cuprinde calificative sau simboluri numerice.

Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006.2. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii,

Editura Aramis, Bucureşti, 2002.3. ***Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, coord. Adrian Stoica, Editura

Prognosis, Bucureşti, 2001.4. *** Ghid de Evaluare şi examinare, SNEE, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001.

5. *** Ghid de Evaluare Limba şi Literatura Română, SNEE, coord. Mihail Stan, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.